CAPITOLUL 3.

CAIET DE SARCINI
1.PREVEDERI GENERALE Prezentul caiet de sarcini cuprinde specificatii tehnice pentru executia lucrarilor de terasamente, betonare, armare, cofrare si finisare.De asemenea, documentatia cuprinde si conditiile tehnice ce trebuie sa fie indeplinite la executia lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie. Executia structurilor din beton simplu si beton armat, verificarea calitatii ca si receptia lucrarilor, se va face, in general, pe baza standardelor, instructiunilor si normativelor in vigoare. Obligativitatea, completarea sau modificarea caietului de sarcini Prevederile prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru constructor si pentru beneficiar, la realizarea lucrarilor mentionate. Constructorul (antreprenorul) este obligat sa asigure organizarea executarii, cadrele tehnice calificate si mijloacele tehnologice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor caietelor de sarcini si a proiectului de executie.Este obligat, de asemenea, ca prin mijloace proproii sau prin colaborare cu unitati de specialitate sa efectueze pe cheltuiala sa toate incercarile si determinarile care sa certifice corectitudinea aplicarii prevederilor caietelor de sarcini.In cazul in care se dovedesc necesare verificari suplimentare, la cererea in scris a beneficiarului sau a proiectantului, contra cost suportat de beneficiar, constructorul va asigura efectuarea incercarilor sau determinarilor respective. Beneficiarul este obligat sa asigure controlul permanent al executiei lucrarilor prin dirigintele de santier si sa intervina in cazul incalcarii prevederilor caietelor de sarcini, mergand pana la intreruperea executiei, cu luarea masurilor de remediere. In cazul imbunatatirilor solutiilor constructive, proiectantul are dreptul de a modifica si (sau) completa proiectul si capitolele corespunzatoare din capitolele de sarcini.Aplicarea modificarilor si (sau) completarilor devine obligatorie pentru constructor, dupa comunicarea in scris prin beneficiar. In masura in care prin aplicarea modificarilor si (sau) completarilor aduse solutiilor constructive initiale rezulta modificari substantiale ale tehnologiei de executie, aceasta va fi pusa in acord de catre proiectant cu constructorul si beneficiarul, tinand seama de respectarea termenelor de punere in functiune. Se mentioneaza ca prevederile prezentului caiet de sarcini sunt stabilite tinand seama de posibilitatile tehnologie actuale ale constructorilor.

56

2.TERASAMENTE, SAPATURI, UMPLUTURI 1.ASPECTE GENERALE Acest capitol cuprinde prevederi pentru executarea lucrarilor de terasamente constand in indepartarea stratului de pamant vegetal, saparea, incarcarea in mijloacele de transport, transportul, imprastierea si nivelarea pamantului pentru realizarea fundatiilor. Toate aceste lucrari se vor executa pe tronsoane, fara intreruperi, si intr-un timp cat mai scurt, pentru a se evita variatiile de umiditate. 2.LUCRARI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita proprietetii beneficiarului: -curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; -decaparea si depozitarea pamantului vegetal; -asanarea zonei lucrarii prin indepartarea apelor de suprafata. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a terenului si se va depozita intr-un depozit provizoriu sau definitiv in vederea unei eventuale reutilizari. Saparea si indepartarea stratului vegetal este necesara din considerente tehnologice, caracteristicile fizico-mecanice ale pamantului vegetal fiind improprii utilizarii lui in cazul lucrarilor de umplutura sau preluarii incarcarilor de la constructii, dar este necesara si din considerente economice, deoarece stratul vegetal reprezinta o valoare funciara si necesita reintroducerea lui in circuitul economic. 3.TRASAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE Prin trasare se realizeaza transpunerea pe teren a formei si dimensiunilor exacte ale constructiei ce urmeaza sa se execute, luandu-se din proiect coordonatele in plan (x,y) si de nivel (H) ale punctelor constructiei. Lucrarile de trasare se executa parcurgand urmatoarele etape: -fixarea pe teren a reperelor la care se vor raporta elementele constructiei; -trasarea pe teren a axelor principale ale constructiei; -trasarea pe teren a conturului gropilor de fundatii.

57

4.EXECUTAREA SAPATURILOR Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise se va verifica daca pe amplasament nu exista retele electrice, de apa, canalizare, etc. Sapaturi generale mecanizate Sapatura generala se va executa cu excavatoare pe senile de 0,4-0,7 mc si se va opri cu 20 cm deasupra cotei profilului sapaturii, diferenta executandu-se manual. Sapaturi manuale Ultimul strat de pamant de circa 20 cm grosime se va sapa manual in ziua respectiva si imediat inainte de turnarea betonului in radier, pentru a se evita efectele negative cauzate de variatiile de umiditate. Pentru a asigura stabilitatea sapaturii se vor lua urmatoarele masuri: -terenul din jurul sapaturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibratii; -pamantul rezultat din sapatura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1 m de marginea gropii; -pentru sapaturi de pana la 1 m adancime, distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii; -inlaturarea rapida a apelor de precipitatii sau provenite accidental; -daca din cauze neprevazute, turnarea fundatiei nu se realizeaza imediat dupa sapare si se observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretilor in zona respective, sau de transformare a lor in pereti cu taluz. Pentru saparea manuala si transport, muncitorii trebuie sa fie dotati cu urmatoarele: -pentru sapare: cazma, lopata, tarnacop, spit, ranga; -pentru transport pe distanta mica: roaba, tomberon, bena, banda rulanta. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca dirigintele sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate.Aceasta acceptare trebuie sa fie obligatoriu mentionata in registrul de santier. 5. UMPLUTURI. Umpluturile din jurul infrastructurii se vor executa imediat cu constructia a depasit nivelul terenului, acestea se vor executa in straturi de grosime maxim 20cm. 6.VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI Orice lucrare de terasamente va fi inceputa dupa efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului, trasarii reperelor cotei zero, etc, consemnata intr-un proces verbal incheiat de delegatii beneficiarului, proiectantului si executantului. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, se va verifica intreaga trasare pe teren conform STAS 9824/1-76. La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se vor verifica dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu dimensiunile din proiect; in cazul in care este depasita oricare abatere admisibila, este interzisa inceperea lucrarilor corpului radierului inainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii spatiului respectiv in limitele admisibile.

58

In toate cazurile in care se constata ca, la cota de fundare stabilita prin proiect, natura terenului nu corespunde cu aceea avuta in vedere la proiectare, soluita de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita decat pe baza unei dispozitii scrise a proiectantului. Pentru umpluturile de pamant utilizate pentru platforme, cai de acces pietonale sau cu circulatie auto usoara, sistematizari verticale, completarea sapaturilor de fundatie sau pentru conducte sub pardoseli, se va verifica: -indepartarea pamantului vegetal si a altor straturi indicate de proiect; -corespondenta cu proiectul a naturii pamantului utilizat si a tehnologiei de compactare; -realizarea gradului de compactare conform STAS 1913/13-83. Rezultatele acestor verificari se vor inscrie in procesele verbale de lucrari ascunse. 7.STANDARDE DE REFERINTA C169-88: Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente. C83-75: Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii. C56-85: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii. P10-86: Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe. STAS 5091-71: Terasamente. Prescriptii generale. STAS 2914-84: Lucrari de drumuri.Terasamente.Conditii generale. STAS 9824/0-74: Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale. STAS 3300/1-85: Teren de fundare.Prescriptii generale de calcul. STAS 3300/2-85: Teren de fundare.Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe. 3.STRUCTURA DE REZISTENTA 1.DESCRIEREA STRUCTURII 1.1.INFRASTRUCTURA Fundatia imobilului proiectat este de tip retea de piloti purtatori pe varf, legati cu radier general cu grosime de 80 cm, conform planului. Pilotii se vor turna in gauri forate, fara camasa si se vor incastra in calcarcel putin 0.50 m conform prevederilor standardelor si normativelor in vigoare. Cota terenului natural este de 0.50m, fata de cota +/-0.00m proiectata;

59

Cota de fundare pentru piloti este de -13.10m, realizandu-se astfel o incastrare de 1.50m in fundamentul bun de calcar. La executia infrastructurii se va folosi beton de clasa c20/25 si armatura OB37 si PC52 conform specificatiilor din proiectul de rezistenta. Principalele faze ale tehnologiei de executie a infrastructurii sunt : - realizarea pernei din piatra de 30cm inaltime pana la cota -0.20 (fata de cota +/0.00) pentru accesul utilajului ; - realizarea pilotilor de la cota -0.20m; - dupa realizare, pilotii vor fi incercati la compresiune, minim 2 piloti, incarcarea de proba fiind de 2800KN; - se va executa sapatura generala pastrandu-se 10cm fata de casele vecine, cota sapaturii generale fiind -1.20m fata de cota +/-0.00 sau 70cm de la C.T.A.; - se va executa un strat de perna de 30cm inaltime; - peste perna va fi dispus un strat de 7cm de beton de egalizare C.2.8-3.5; - cofrarea radierului general ; - montarea armaturilor in radierul general ; - turnarea betonului in radierul general; - decofrarea; - executarea hidroizolatiei in jurul cladirii; - executarea umpluturilor si a compactarii acestora; Executarea lucrarilor de fundare se vor face in stricta concordanta cu prevederile normativelor NP112-2004 si NE012-1999.

1.2.SUPRASTRUCTURA Structura de rezistenta a imobilului este de tipul cadre din beton armat (fara considerarea pe exterior a conlucrarilor panourilor de zidarie) dispuse ortogonal dupa axele principale ale structurii si a fost calculata folosind programul de element finit EFFEL produs de GRAITEC ROMANIA. In cadrul analizei modale au fost luate in considerare 24 de moduri proprii de vibratie iar spectrele dinamice seism au fost generate conform normativului de proiectare antiseismica P100/2006 implementat in softul de proiectare. Astfel, in baza calculelor realizate au rezultat dimensiuni ale stalpilor de 50x70cm. Grinzile din beton armat au dimensiuni de 30x55 conform planselor de executie. Plansele peste parter, eraj 1/2/3 si 4 vor fi de asemenea din beton armat turnat monolit cu grosimea de 15cm. Inchderea exterioara a constructiei nou create se va realiza din zidarie de B.C.A. de 25cm si 10cm polistiren, conform specificatiilor din plansele de arhitectura. Acoperisul imobilului va fi de tip terasa necirculabila. Constructia se incadreaza in zona E seismica, conform P100/2006, ag=0,16g; clasa de importanta = III; Tc=0,7 sec. La executia suprastructurii se va folosi beton de clasa C20/25 si armatura OB37 si PC52 conform specificatiilor din proiectul de rezistenta.

60

Tehnologia de executie a cadrelor cuprinde urmatoarele lucrari pentru toate tipurile de elemente componente: cofrarea elementului respectiv, armarea elementului respectiv, turnarea si compactarea betonului si decofrare; lucrari ce vor fi prezentate detaliat in subcapitolele urmatoare.

4.COFRAREA BETONULUI 1.GENERALITATI Cofrajele sunt constructii auxiliare, provizorii, care servesc la asigurarea obtinerii din turnare a formei si dimensiunilor proiectate ale elementelor din beton si beton armat, precum si la sustinerea acestor elemente, pana la obtinerea rezistentei mecanice necesare, considerandu-se ca aceasta este atinsa cand elementele nou turnate pot prelua fara sa sufere deformari, incarcarile din grutatea proprie si unele incarcari utile. Cofrajele sunt alcatuite in general din: -cofrajul propriu-zis, format din elementele in care se toarna betonul, si anume, din panouri individualizate pe elemente de constructii (panouri pentru stalpi, grinzi, pereti, etc.); -elemente de solidarizare care mentin si solidarizeaza panourile in pozitia care sa asigure forma si dimensiunile prevazute in proiect pentru viitoarele elemente de beton: chingi, clesti, rame, distantieri, etc.; -elemente de sprijinre a cofrajului si de preluare si transmitere a incarcarilor la parti fixe rezistente (teren, parti din constructia gata executata, etc.). Solutiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie economice, astfel incat costul consumului de materiale si de manopera sa rezulte in ponderi cat mai scazute din totalul necesar realizarii constructiei.De asemenea, cofrajele trebuie sa fie rezistente la sarcinile ce le revin, in special la greutatea (impingerea) betonului care solicita elementele de sustinere sau fata cofrajului, dar si la montari-demontari si manipulari repetate, cat si la actiunea factorilor de mediu. Forma si dimensiunile cofrajelor trebuie sa fie exacte, pentru a putea reda corect elementele de beton ce urmeaza a se turna, trebuie sa fie etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi. In acest proiect, cofrajele sunt utilizate pentru realizarea radierului, peretilor subsolului, stalpilor, grinzilor si placilor.

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE COFRARE CU PANOURI Pentru orice element de constructii operatiile de montare a panourilor de cofraj se succed in urmatoarea ordine: -curatirea si nivelarea locului de montaj; -trasarea pozitiei cofrajelor;

61

-transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie; -curatirea si ungerea panourilor; -asamblarea si sustinarea provizorie a panourilor; -verificarea si corectarea pozitiei cofrajelor pentru fiecare element de constructie; -incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, spraituri, contravantuiri; -controlul si receptia lucrarii; -demontarea cofrajelor, dupa armarea, turnarea si intarirea betonului. La folosirea panourilor de cofraj se va evita pe cat posibil practicarea gaurilor in astereala si baterea cuielor in schelet.Se interzice taierea sau cioplirea panourilor in scopul adaptarii lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, in toate aceste cazuri fiind necesara adoptarea unor completari la fata locului sau folosirea unor panouri speciale. Termenele la care se va realiza decofrarea elementelor din beton sunt cele din NE 012-99: Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. Imediat dupa decofrare se vor indeparta bavurile de pe suprafata betonului folosind raschete, dalti sau polizoare, si se vor remedia eventualele defecte ale suprafetei betonului, conform normativului NE 012-99. Pentru buna desfasurare a lucrarilor de cofraj sunt necesare urmatoarele activitati pregatitoare: 1.Analiza proiectului de executie si a conditiilor specifice de executie, urmarind in special: -sectiuni prin obiectiv, forme si dimensiuni ale elementelor din beton armat monolit; -specificatiile privind obligativitatea continuitatii unor elemente din beton turnat monolit, rosturi de lucru, tehnologii de executie sau alte indicatii tehnologice preconizate; -dotarea santierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, in vederea alegerii proceselor tehnologice; -stadiul organizarii de santier si termenul de incepere a lucrarilor propriuzise. 2.Gruparea elementelor de beton armat monolit si alegerea tehnologiilor Elementele se grupeaza dupa forme si dimensiuni, avandu-se in vedere tehnologia ce se poate adopta la fiecare grupa si indicatiile proiectantului privind obligativitatea continuitatii betonarii anumitor elemente. Decofrarea elementelor de constructii La decofrarea elementelor, ordinea operatiilor este, in general, inversa fata de cele indicate in montarea acestora: -desfacerea zavoarelor de sustinere (montanti, rigle, caloti); -scoaterea fururilor de compensare la pereti; -scoaterea panourilor la pereti, incepand de la fururi; -demontarea scandurilor de aliniere, respective a ramei de trasare. La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, placi), ordinea operatiilor este:

62

-slabirea contravantuirilor, pentru a permite coborarea esafodajului in ansamblu; -coborarea elementelor de sustinere verticale cu min. 10 cm prin actionarea asupra dispozitivelor amintite (pene, filete, etc.); -scoaterea la placi a fururilor de compensare si a panourilor de cofraj; -demontarea esafodajului, si anume: demontarea grinzilor, a contravantuirilor si a popilor. Abateri admisibile Abateri limita la dimensiunile sectiunilor transversale: 3 mm. Tolerante la rectiliniaritatea muchiilor: pe 1 m: 3mm pe toata lungimea muchiei: 4mm. Tolerante la planeitatea suprafetei: 3 mm. Deformatiile pe care le sufera cofrajul in timpul turnarii si compactarii betonului nu vor depasi limitele admisibile cuprinse in normativul NE 012-99. Verificari in vederea receptiei Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt: a)Etapa preliminara caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnicooragnizatorice necesare executarii si realizarii lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice, constand din: -verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraje; -verificarea mijloacelor de munca, d.p.d.v. calitativ si cantitativ, conform documentatiilor tehnologice; -verificarea geometriei subansamblurilor de cofraj si inscrierii in limitele abaterilor admisibile; -verificarea subansamblurilor de cofraj privind existenta tuturor elementelor prevazute in documentatia de executei; -fixarea corecta a elementelor de prindere (menghine, cleme, suruburi, etc.); -integritatea fetei cofrajului. b)Etapa de executie a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice, constand din: -verificari dupa trasare si inscriere in abaterile admisibile privind pozitia marcajelor fata de axele constructiei si fata de elementele corespunzatoare turnate la etajul inferior; dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate; -verificarea dupa montarea elementelor de baza privind existenta tuturor elementelor prevazute in documentatie, fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si de legatura, pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise; -verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente privind: *existenta tuturor elementelor prevazute; *fixarea corecta si stabila a tuturor elementelor de prindere si legatura; *pozitia golurilor, inclusiv a celor destinate verificarii la receptia structurii, a pozitiei reciproce a axelor verticale ale elementelor de la diferite niveluri; *incheierea corecta si asigurarea etanseitatii;

63

*curatirea cofrajelor; *asigurarea masurilor de protectia muncii si PSI; *pozitionarea corecta fata de marcaj; *dimensiunile cofrajului; *pozitionarea fata de orizontala si verticala. c)Etapa finala de verificare la receptia lucrarilor conform documentatiilor tehnologice si prescriptiilor tehnice. La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar (diriginte de santier) si constructor (sef de echipa).Comisia va efectua verificarile prevazute mai sus, precum si alte verificari prevazute in Fisele de utilizare specifice. Rezultatele verificarii si evetualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in Registrul de procese verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse.Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbal. Inainte de turnarea betonului, conducatorul punctului de lucru (maistru, inginer) este obligat sa verifice integritatea, stabilitatea, rezemarea pe teren, etanseitatea, pozitionarea si stabilitatea elementelor ce vor fi inglobate in beton (armatura, rame, goluri, placute metalice, etc.) conform documentatiei de executie. Dupa turnarea si intarirea betonului se executa decofrarea pe baza unei dispozitii scrise date de seful de lot. STANDARDE DE REFERINTA C 11-74: Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje; NE 012-99: Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. 5.ARMAREA BETONULUI 1.GENERALITATI Totalitatea barelor de otel introduse in beton in scopul preluarii eforturilor de tensiune (in special), in conlucrare cu acesta, constituie armaturile pentru beton armat. Conlucrarea otelului cu betonul se realizeaza prin: -aderenta dintre barele de otel si beton; -inclestarea in beton a plaselor, a carcaselor, prin intermediul barelor transversale; -imbunatatirea ancorarii in beton prin ciocuri, frete si etrieri sudati. La realizarea acestei constructii se vor folosi: -armaturi de rezistenta, care asigura elementului rezistenta necesara; -armaturi de repartitie, care au rolul de a repartiza sarcinile;

64

-armaturi de montaj, care servesc pentru montarea armaturilor de rezistenta. Otelul utilizat trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-80 (otel beton rotund, neted si otel beton cu profil periodic), si respectiv STAS 438/2-80 si STAS 438/3-80, pentru sarme trase si plase sudate pentru beton armat. 2.CARACTERISTICI ALE LUCRARILOR DE ARMATURI Masurile si operatiile preliminare, care conditioneaza obtinerea calitatii corespunzatoare a armaturii, sunt: -depozitarea colacilor si a legaturilor de bare din otel in conditii care evita murdarirea sau ruginirea armaturilor; -curatirea de noroi, rugina sau gheata a barelor, inainte de prelucrare si punere in opera; -urmarirea atenta a producerii, etichetarii si depozitarii reperelor, pe tot fluxul tehnologic, spre a asigura un ritm de lucru pe flux comparabil celui din industrie, cu asigurarea realizarii intocmai a numarului mare de repere, diferite sau identice, care intra in alcatuirea elementelor de constructie pentru care sunt lansate comenzile de confectionare; -efectuarea transportului carcaselor din otel-beton, a plaselor sudate sau a barelor fasonate de lungime mare, numai cu mijloace amenajate special pentru evitatrea deformarii lor; -fixarea armaturii in sau pe cofraj cu elemente auxiliare potrivite si in numar corespunzator (distantieri, tiranti, capre, suporti). 3.LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE Depozitarea otelului-beton in depozitul atelierului central se face, in general, pe platforme deschise balastate sau betonate, amenajate conform proiectului de organizare, pe baza unui flux organizat de descarcare, manipulare si circulatie. Otelul-beton se depoziteaza si se stivuieste strict dupa sortimente si dimensiuni, pe suporti din elemente plate si spatiale sau, pe perioade scurte, direct pe platforma amenajata. Otelul-beton in colaci se livreaza in loturi unitare de manipulare de pana la 2800 kg.Depozitarea colacilor se face in pozitie verticala, asezati in siruri pe randuri suprapuse. Otelul-beton in bare se livreaza in legaturi, cu greutate de 1, 2,5 sau maxim 5 tone, solidarizate cu 5 legaturi din otel-beton de 5-6 mm, din care doua prevazute cu bucle de apucare. Plasele sudate se livreaza in pachete de cel mult 50 buc. cu greutate pana la 2,5 t sau in rulouri cu diametru pana la 1,10 m.Pachetul are prevazute 4-6 legaturi pentru manevra din sarma 6 mm. Manipularea barelor de armatura se face cu diferite utilaje, cum ar fi : macarale turn, autocamioane platforma, remorci, trailere, macarale portal, etc.

65

4.EXECUTIA LUCRARILOR DE ARMARE A BETONULUI Executarea lucrarilor de armaturi cuprinde mai multe etape: 1.Curatirea barelor- sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii si fasonarii acestora.La curatire sa va indeparta: -pamantul, urme de vopsea, ulai sau alte impuritati; -rugina neaderenta, care se desprinde prin lovire usoara cu ciocanul; -rugina aderenta, care se desprinde prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor sau care urmeaza a fi indoite prin sudura. Dupa indepartarea ruginei, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in normativul NE 012-99, si anume: *pentru bare cu D25 mm, abatere limita de -0,5 mm; *pentru bare cu D25 mm, abatere limita de -0,75 mm. 2.Fasonarea barelor- cuprinde: indreptarea armaturii, trasarea si taierea barelor la lungimea necesara, indoirea barelor, innadirea barelor. Taierea otelului-beton se face cu foarfecele de mana, stante normale sau cu stante mecanice.Taierea se face dupa ce s-a trasat lungimea necesara a barei.La masurare se tine seama de lungimea ciocurilor si a indoiturilor.De asemenea se ia in considerare alungirea barei produsa din cauza indoiturilor. Pentru a se impiedica smulgerea din beton, armaturile sunt prevazute la capete cu ciocuri, care se vor indoi in functie de tipul si de diametrul barei. In cazul armaturilor netede, ciocul se va indoi la 180, cu raza interioara de minim 2,5 D si portiunea dreapta de capat de 3 D. In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se va indoi la 90 cu raza interioara de minim 2,5 D si portiunea dreapta de la capat de 7 D completate cu prevederi suplimentare din STAS 10107/2-90. In cazul etrierilor care se vor indoi dupa un unghi drept, cercul de indoire va fi de minim 2 D (D=diametrul etrierului). Tabel 1: Lungimile de fasonare ale ciocurilor Tipul otelului Diametru bare D [mm] 20 >20 20 2028 >28 Diametrul interior al ciocurilor curbe sau drepte (val. minima) 2,5 D 5D 2D 3,5 D 5D

OB 37 PC 52 PC 60

Innadirea armaturilor flexibile se poate face prin: suprapunere si legare cu sarma arsa, sudare, mansoane.

66

Innadirea armaturilor cu diametrul de peste 25 mm se face prin sudare (obligatoriu de la 32 mm).Nu se vor innadi prin sudura bare avand diametrul mai mic de 10 mm. Sectiunea armaturilor intinse, din PC 52 sau PC 60, innadite prin petrecere fara sudura, intr-o singura sectiune, trebuie sa fie de maximum 50% din sectiunea totala de armatura intinsa. Lungimea de suprapunere a armaturilor innadite din otel laminat la cald, amplasate in zona intinsa a elementelor solicitate la incovoiere, compresiune excentrica si intindere excentrica cu excentricitate mare, va fie egala cel putin cu valorile lungimilor de ancorare prevazute in tabelul 1, multiplicate cu coeficientul Ks=1+r3, in care r3 este raportul dintre aria armaturilor innadite intr-o aceeasi sectiune si aria tuturor armaturilor din sectiunea respectiva. Lungimea minima de suprapunere pentru armaturile innadite din zona comprimata va fi de 3 D pentru elemente executate cu betoane de clasa mai mica decat C18/22.5.Lungimile de suprapunere pot fi reduse in mod corespunzator daca innadirea se face intr-o zona cu solicitare mai redusa.La elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor in zona de intindere, etrierii vor fi indesiti, distanta maxima intre ei fiind de 10 D. Tabelul 2: Lungimile de ancorare ale armaturilor Marca betonului (clasa betonului) C8/10 si C12/15 C16/20 si C20/25 Lungimile de ancorare in numar de diametre 40 35 35 30 35

Calitatea otelului OB 37 (cu ciocuri) PC 52 Pc 60

3.Asamblarea armaturilor- se poate face prin doua metode: *prin legarea cu sarma in atelier sub forma de carcase sau direct pe cofraj sub forma de bare izolate; *prin sudura in atelier sau in fabrici centralizate sub forma de plase si carcase sudate. Cand legarea se face su sarma se vor utiliza 2 fire de sarma de 1-1,5 mm diametru. Retelele de armaturi din placi si pereti vor fi legate in mod obligatoriu cu 2 randuri de incrucisari marginale pe interg conturul.Restul incrucisarilor din mijlocul retelelor vor fi legate din 2 in 2, in ambele sensuri. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii la colturile etrierilor sau a ciocurilor agrafelor.Restul incrucisarilor acestor bare cu portiunile drepte ale etrierilor pot fi legate numai in sah (cel putin din 2 in 2). 4.Montarea armaturilor- este operatia de introducere in lucrare a barelor de otel fasonate, flotante sau asamblate in carcase, conform prevederilor proiectului de executie a elementelor respective de beton armat.

67

Operatia de montare este specifica si se refera la: bare flotante, carcase, plase sudate, elemente gliate, elemente pretensionate. In toate situatiile trebuie sa se respecte conditiile de baza privind asezarea barelor, spatiile dintre ele, acoperirea cu beton, dimensiunile de ciocuri, etc. a)Montarea armaturilor flotante, bara cu bara, legate direct in cofraj- acest procedeu este indicat a se folosi la minimum, deoarece conduce la un consum mare de manopera si la o calitate mai slaba, conditiile de lucru fiind mult mai grele decat in atelier si controlul mult mai redus. Armarea fundatiilor si a radierelor- se realizeaza astfel: -pe stratul de egalizare din beton se monteaza armaturile, asezate pe distantieri purici (min. 3 buc./m2); se pozitioneaza distantierii si se leaga barele cu sarma la fiecare intersectie; -la radiere, randul superior de armature se monteaza pe capre de rezemare, barele legandu-se ataat la intersectii, cat si de capre si respectandu-se spatiul pentru acoperirea cu beton; -se asigura montarea la pozitie foarte exacta si bine legata a mustatilor pentru stalpi. Armarea stalpilor: -se introduc etrierii in jurul mustatilor lasate din fundatii sau din stalpul etajului inferior; -se introduc barele verticale fiecare in linie cu mustata de marca corespunzatoare si se leaga de acestea; -se marcheaza cu creta pe una din barele de colt distanta prevazuta in proiect pentru etrieri; -se ridica etrierii si se leaga la pozitiile marcate, succesiv de sus in jos, la toate 4 colturile; -se monteaza cofrajul stalpului pe 3 laturi si se aseaza distantierii (min. 1 buc./m), pentru asigurarea acoperirii cu beton; -se inchide a 4-a latura a cofrajului si se verifica; -in situatii in care montarea cofrajelor nu urmareste imediat montarea armaturilor, carcasa de armatura realizata se verifica si se ancoreaza cu tiranti din sarma, pentru pastrarea verticalitatii. Armarea peretilor si diafragmelor: -dupa executarea cofrajului unei fete a peretelui, se traseaza pe interiorul acestuia distantlee intre barele orizontale si verticale; se monteaza barele de la capatul peretelui, precum si cele intermediare legate de mustatile lasate din fundatie sau din planseu; -se monteaza cateva bare orizontale si se leaga de barele vericale existente; -se completeaza toate barele verticale care se leaga de barele orizontale montate anterior si apoi toate barele orizontale; -se monteaza distantierii (min. 3 buc./m2) si se inchide cofrajul pe fata ramasa libera a peretelui.

68

Armarea grinzilor: Se realizeaza dupa armarea stalpilor pe care reazema (inclusiv cu etrierii din nod) si consta din: -se traseaza cu creta pe una din laturile cofrajului pozitia etrierilor; -se introduc etrierii in cofraj, cu latura de sus deschisa; -se introduc si se leaga barele drepte la partea inferioara a grinzii; se pun distantierii (min. 1 buc./m); -se introduce si se leaga la pozitie barele ridicate si barele drepte de la partea superioara a grinzii; la grinzile continue se asigura o tesere corecta a armaturii superioare, care patrunde in deschiderile alaturate; -se inchid etrierii, legandu-se de barele de la partea superioara sau de armaturile constructive de montaj si se pun distantieri laterali (min. 1 buc./m). Armarea placilor: -se traseaza pe cofraj cu creta pozitia barelor pe ambele directii; -se aseaza barele drepte pe o directie si se leaga cu sarma de armature grinzilor; -se monteaza barele ridicate, pe aceeasi directie; barele sunt aduse pe cofraj fasonate sau se fasoneaza direct pe cofraj cu o cheie speciala; -se monteaza calaretii suplimentari, prevazuti eventual la reazeme intermediare sau pe contur; -se aseaza in acceasi ordine si se leaga cu sarma la intersectii armatura de rezistenta prevazuta in proiect pe randul II sau armatura de repartitie, daca placile sunt armate pe un singur rand; -se monteaza repartitia de la armatura ridicata si se leaga de barele de rezistenta, se monteaza distantierii sub barele ridicate (min. 1 buc./m2 si respectiv 4 buc./m2 la placile in consola). b)Montarea carcaselor- armaturile asamblate in forma de carcase se monteaza cu mijloace mecanizate de ridicat, dotate cu dispozitive adecvate pentru prinderea carcaslor din pozitii care impiedica deteriorarea sau deformarea acestora. Masurile initiale care se iau sunt urmatoarele: -trebuie lasat deschis elementul de cofraj in partea prevazuta pentru introducerea carcasei; -zonele de constructii din preajma traiectoriei ce va fi urmata de carcasa in timpul ridicarii si montarii trebuie sa fie degajate de orice materiale; -se verifica corespondenta dintre dimensiunile cofrajelor si cele realizate ale carcaselor; -in timpul pastrarii si apoi la asezarea in cofraje, carcasele se manevreaza si se aseaza cu grija spre a se evita deformarea. 5.Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat are drept scop asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul.Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este indicata in tabelul 3:

69

Element Placi cu grosimea: 100 mm >100 mm Grinzi cu inaltimea: 50 mm >250 mm -stalpi -fundatii cu strat de egalizare la armaturile de la fata inferioara -fundatii, stalpi, grinzi in contact cu pamantul -etrieri sau armaturi transversale din carcase sudate

Grosimea minima a Observatii stratului de acoperire [mm] 10 15 15 25 25 35 45 15 Daca inaltimea500 mm si diametrul armaturii16 mm, grosimea minima=20 mm

Se poate mentine acoperirea normala, daca se executa o tencuiala cu grosime de minim 20 mm, cu mortar M 100 sau alta protectie similara.

6.Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros In scopul continuarii activitatii de constructii pe perioada de timp friguros (15 noiembrie-15 martie), proiectul de organizare va fi completat de catre executant cu 30 zile inaintea inceperii acestei perioade, cu masuri menite sa faca posibila continuarea lucrarilor. Se vor avea in vedere urmatoarele masuri speciale: -depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatii inchise, iar in cazul in care nu exista, acestea se vor proteja cu prelate, folii, astfel incat sa se evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor; -barele pe suprafata carora s-a format gheata trebuie curatate inainte de prelucrare prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur.La fel se procedeaza si in cazul armaturilor montate, dar numai cu putin timp inaintea turnarii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghita de gheata.Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii deoarece prin afumarea suprafetei otelului se micsoreaza aderenta la beton; -fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (in cazuri speciale si sub 0C), folosind pe cat posibil, spatii inchise; -la fundatiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu putin timp inainte de turnare, deoarece in cazul unei eventuale inghetari, armatura ar impiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii; -portiunile de armaturi care raman afara din beton dupa turnarea acestora se vor izola cu grija prin invelirea cu pasla minerala, calti, etc., pentru a nu se produce inghetarea betonului care adera la ele; -in cazul in care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub -5C decat cu incalzirea barelor de sudat la 40-50C;

70

-nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau ninsoare; -legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate in vederea montarii se vor curata de gheata sau zapada; -cablurile pentru ridicare vor fi de asemenea curatate de zapada sau gheata si vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara tronsoane sau sarme rupte; -pentru asigurarea bunei functionari a utilajelor de debitat-fasonat, actionate de motoare electrice, se vor lua masuri de protejare a motoarelor impotriva intemperiilor; -se va verifica consistenta motoarelor in lagare, se va sulfa cu aer sub presiune la colector si bobinaj pentru eliminarea prafului si a umezelii. 7.Conditii de calitate, verificarea si receptia lucrarilor de armaturi La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care urmeaza a se turna beton, trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea acestor lucrari, deoarece ele constituie Lucrari ascunse, deci nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple. Verificarile trebuie effectuate de catre beneficiar (diriginte de santier), executant (seful de lot) si proiectant, si trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarii si anume: -numarul, diametrele, pozitia barelor in diferite sectiuni transversale caracteristice elementului de structura; -distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare; -lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente care se toarna ulterior (mustati); -lungimi de petrecere la innadiri; -calitatea sudurilor; -numarul si calitatea legaturilor dintre bare; -dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturii in cursul betonarii; -modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii; -pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor. Aceste elemente se consemneaza cronologic in Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. Nu sunt valabile procesele verbale de lucrari ascunse incheiate numai de seful de lot.Nu se admite trecerea la o noua faza de excutie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta devin ascunsa.Valabilitatea procesului verbal de lucrari ascunse este de 7 zile; daca in acest timp nu s-au executat betonarile, trebuie refacut procesul verbal. Se interzice cu desavarsire sa se execute lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurii de rezistenta sau care sa impiedice accesul si reparatiile corecte ale acestora.Registrul contine un document oficial si ca atare se numeroteaza si se parafeaza de catre directorul intreprinderii de executie sau imputernicitul acestuia. Registrul va fi vizat de catre organele tehnice ale firmei executante si ale beneficiarului, ale forurilor tutelare precum si de catre proiectant.

71

Remedierile defectiunilor sau ale abaterilor mai mari decat cele admisibile se vor efectua numai cu avizul scris al beneficiarului, respective al proiectantului. 8.STANDARDE DE REFERINTA NE 012-99: Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat C 56-89: Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii STAS 438/1-80: Otel beton laminat la cald 6.PREPARAREA BETOANELOR SIMPLE SI A BETOANELOR ARMATE Betonul este un amestec bine omogenizat de lianti, aggregate si apa destinat fabricarii elementelor de constructii sau unor parti ale constructiilor, si care dupa intarire formeaza un conglomerate rezistent si durabil. Dozajele variate ale componentelor betoanelor, duritatea materiilor prime, mijloacele de punere in lucru diferite, fac, ca proprietatile betoanelor sa poata varia in limite foarte largi. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE In functie de cantitatea de ciment folosita si de specificul organizarii prepararii betoanelor, depozitarea cimentului livrat de fabricile furnizoare se face fie in depozite de ciment ambalat in saci, fie, in cazul cimentului livrat in vrac, in silozuri speciale. Depozitarea cimentului in saci trebuie sa se faca in incaperi inchise, avand pardoseala bine izolata impotriva patrunderii umezelii si ridicata cu cel putin 30 cm deasupra nivelului terenului. Sacii se aseaza in stive de cel mult 10 randuri suprapuse, lasandu-se distanta libera de 50 cm de la peretii exteriori si pastrand un spatiu sufficient pentru circulatie. Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz fixe sau silozuri metalice demontabile, atat pentru depozitele de rezerva, cat si pentru cele de consum in statiile de preparare a betoanelor si mortarelor, marcandu-se in mod distinct tipul de ciment depozitat. La transportul si depozitarea cimentului se cer a fi rezolvate urmatoarele: -asigurarea protectiei ciemntului fata de umiditate (atmosfera, ploaie, zapada);

72

-aprovizionarea cu cantitati care se vor consuma in cel mult o luna, pentru cimenturile mai active, si cel mult 3 luni, pentru cimenturile obisnuite; -mecanizarea completa a tuturor operatiilor de incarcare-descarcare si depozitare; -evitarea amestecarii sorturilor care se livreaza in acelasi deposit; -reducerea la minimum a pierderilor din descarcare si manipulare. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si folosite numai in domeniul corespunzator noii marci. Inainte de folosirea cimentului, se va face controlul calitatii cimentului, efectuandu-se urmatoarele verificari: -constatarea existentei certificatului de calitate; -examinarea starii de conservare; -verificarea constantei de volum. Organizarea depozitului de agregate se realizeaza in functie de volumul anual al agregatelor folosite si de specificul local.In toate cazurile, depozitarea se face pe sorturi, pe platforme curate (de obicei betonate). EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETONARE 1)Prepararea si transportul betonului Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face conform prevederilor normativului NE 012-99. Executarea lucrarilor de constructii necesita cantitati importante de beton, ceea ce justifica prepararea mecanizata a acestuia.Proprietatile fizico-mecanice ale betoanelor depind de calitatea liantului intrebuintat, de raportul apa/ciment si de o serie de alti factori, printre care foarte importanti sunt amestecul si dozarea corecta a componentelor. Etapele de preparare a betonului sunt urmatoarele: -dozarea agregatelor- se face gravimetric, admitandu-se abateri de cel mult 3%; dozarea volumetrica se admite numai la lucrari izolate de volum maixm 500 mc; -dozarea cimentului- se face gravimetric, admitandu-se abateri de cel mult 2%.In cazul livrarii cimentului in saci, se permite ca acestia sa constituie unitate de masura pentru dozare; -dozarea apei- se face cu dozatoare automate sau cu contoare, abaterea maxima admisa fiind de 2%.In cazul defectarii acestora, dar numai pe un interval de maxim 5 zile, dozarea se poate face cu recipiente gradate; -dozarea aditivilor- se face tinand seama de prescriptiile corespunzatoare de realizat si de tipul de aditiv folosit. Amestecarea betoanelor de face folosind betoniere cu amestec fortat, betoniere cu cadere libera sau in statii centralizate. Durata de amestecare trebuie sa fie de cel putin 30 minute, prelungindu-se in urmatoarele cazuri: -perioade de timp friguros; -utilizarea de aditivi sau adaosuri (cenusa de termocentrala).

73

Operatia de transport a betonului de la statia de malaxare la locul de punere in opera, va trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii: -in timpul operatiilor de transport sau manipulare sa fie evitata segregarea betonului, fenomen care este favorizat de socuri si vibratii.In cazul in care, cu toate masurile luate, se constata ca betonul s-a segregat, se impune reamestecarea acestuia; -sa se pastreze compozitia initiala a betonului prin evitarea scurgerii laptelui de ciment datorita neetanseitatii mijloacelor de transport si prin evaporarea apei de amestecare; -in vederea evitarii inceperii prizei betonului inainte de punerea sa in opera, este necesar ca durata operatiilor de incarcare, transport si descarcare sa se inscrie in limitele stabilite de normative in functie de temperatura amestecului de beton si de tipul de ciment folosit. Normativul NE 012-99 prevede urmatoarele durate de transport: Temperatura amestecului de Durata maxima de transport [min.] beton Ciment 32,5 Cimenturi 42,5; 52,5 1030C 50 35 Sub 10C 70 50 Daca betonul se transporta cu autobasculanta, durata maxima de transport se reduce cu 15 minute fata de datele din tabel. -sa permita realizarea unui grad cat mai inalt de mecanizare. Avantajele economice ale prepararii betonului in fabrici centrale pot fi puse in valoare numai in cazul in care se utilizeaza mijloace de transport corespunzatoare. 2)Pregatirea turnarii betonului Inainte de a se incepe turnarea betonului se va verifica dupa caz: -terenul de fundatie, dimensiunile in plan si cotele de nivel ale sapaturilor; -cofrajele, elementele de sustinere, armaturile si piesele inglobate; -nu se admite turnarea elementelor de fundatie din beton armat direct pe terenul de fundatie ci prin intermediul unui strat de beton de egalizare de minim 5 cm; -se verifica corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan cat si ca nivel, cu cele din proiect; -orizontalitatea si planeitatea placilor si grinzilor; -verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor si corespondenta pozitiei acestora in raport cu elementele nivelelor inferioare; -existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor; -masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere; -rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere, existenta si corecta montare a contravantuirilor pe cele doua directii, corecta rezemare si fixare a sustinerilor, existenta dispozitivelor de decofrare, a talpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren;

74

-dispozitia distantierilor;

corecta

armaturilor

conform

proiectului,

existenta

-instalarea conform proiectului a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri. Inainte de a se incepe betonarea, cofrajele si armaturile se vor curata de eventualele corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precedenta, etc. In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect se vor adopta masurile corespunzatoare. In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate anterior, cele constatate se consemneaza intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat, va fi curatata cu deosebita grija prin ciocanire de pojghita superficiala de ciment si beton slab compactat, indepartandu-se apoi materialul rezultat prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat. Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidariile vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului iar apa eventual ramasa in denivelari va fi indepartata. Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj care nu s-au inchis la udarea acestuia, acestea vor fi inchise. Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si compactarea betonului. Se interzice inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor si masurilor indicate anterior. 3)Reguli generale de betonare 1.Lucrarile de betonare a unei constructii trebuie sa fie conduse nemijlocit de catre conducatorul tehnic al lucrarii, care va consemna mersul lucrarilor in condica de betoane. 2.In tot timpul turnarii se va supraveghea mentinerea pozitiei initiale a sustinerilor cofrajelor si armaturilor si se vor lua masuri operative de remediere a oricaror deficiente constatate.Atat deficientele cat si masurile adoptate se vor consemna in condica de betonare. 3.Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare.Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate, se vor crea rosturi de lucru. 4.La locul de punere in lucrare, descarcarea betonului se va face in bene, pompe de beton sau jgheaburi pentru a se evita alte manipulari. 5.Daca betonul adus la locul de punere in lucrare prezinta segregari, se va proceda la descarcarea si amestecarea lui pe platforme special amenajate, fara a se adauga insa apa. 6.Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m. 7.Turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alcatuite din tronsoane de forma tronconica. 8.Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului. 9.Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a grinzilor

75

in consola; daca totusi se vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii. 10.Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului. 11.Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe armaturi a vibratorului. 12.In nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului. 13.Circulatia muncitorilor si a utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe punti speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia direct ape armature sau pe cofraje. 14.Instalarea podinelor pentru circulatia muncitorilor si a mijloacelor de transport pe planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor si armaturilor pentru etajele superioare este permisa numai dupa 2436 ore in functie de temperatura si de tipul de ciment utilizat. 15.Timpul maxim intre betonarile a doua straturi suprapuse, fara a periclita caracterul monolit se admite, in general, mai mic decat durata de incepere a prizei, depinzand de natura cimentului si de temperatura. 16.Rosturile accidentale de lucru se produc atunci cand un strat de beton urmeaza sa fie turnat peste un alt strat a carui varsta de la intrarea apei in contact cu cimentul depaseste o anumita limita peste care nu se mai realizeaza o legatura suficienta intre straturi si nu mai este permisa nici tulburarea betonului prin vibrare. 4)Compactarea betonului Compactarea betonului se face cu scopul de a umple complet cofrajele si de a inlatura golurile de aer din masa betonului. Compactarea are urmatoarele avantaje: *se obtin rezistente mecanice sporite ale betonului; *aderenta mai buna pe toata armatura; *obtinerea unui beton mai impermeabil, cu efecte favorabile asupra rezistentei la gelivitate si la atac chimic. Compactarea se realizeaza de obicei prin procedee mecanice (vibrare). In conditii speciale si cu timp limitata, se admite si compactarea manuala. 5)Tratarea betonului dupa turnare Intarirea betonului si reducerea deformatiilor din contractii este determinate de mentinerea umiditatii minime timp de 7 zile de la turnare la constructii obisnuite si 14-28 zile la recipiente. Metodele folosite sunt urmatoarele: -acoperirea suprafetelor cu materiale de protectie: prelate, rogojini, folii, straturi de nisip, etc., mentinute in stare umeda; -stropirea periodica cu apa; -aplicarea de pelicule de protectie.

76

Stropirea se face la 26 ore si incepe la cel mult 12 ore de la turnare, prin pulverizare; la temperaturi sub +5C betoanele nu se mai stropesc. Pe timp de ploaie suprafetele de beton proaspat turnat se acopera cu prelate pentru a impiedica antrenarea cimentului. In perioada de la inceputul intaririi trebuie evitate zdruncinaturile sau vibratiile prin transporturi, precum si depozitarea greutatilor pe suprafata elementului turnat. Betonul ce ar urma sa fie in contact cu o apa curgatoare va fi protejat de actiunea acesteia prin devierea provizorie a apei timp de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse sau batardouri). 6)Executarea lucrarilor de beton pe timp friguros In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din normativele NE 012-99 si C 16-84. La temperatura de 5C, betonul atinge la 28 zile rezistenta atinsa la temperatura normala dupa 810 zile. Daca betonul a inghetat in perioada de priza, dupa dezghet hidratarea se reia, dar rezistentele finale scad foarte mult. Daca elementul betonat ingheata dupa ce betonul a atins 5 N/mm 2, atunci el nu mai este afectat de inghet. Tehnologiile prevazute a se aplica se introduc in proiectul anual pentru organizarea lucrarilor pe timp friguros pe care fiecare unitate de constructii are obilgatia sa il intocmeasca cel mai tarziu pana la data de 15 septembrie si care trebuie sa cuprinda totalitatea masurilor tehnico-organizatorice pentru realizarea tuturor lucrarilor prevazute pentru respectiva perioada. Aceste masuri trebuie sa tina cont de urmatorii factori: -regimul termoclimatic real existent pe santier in timpul prepararii, transportului, turnarii si protejarii betonului; -dimensiunile (masivitatea, respectiv subtirimea) elementelor care se toarna; -gradul de expunere al elementelor turnate (suprafata, durata) pana la intarirea betonului in regim friguros; -intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva, dupa prognoza meteo. La elaborarea programului de masuri pentru executarea lucrarilor se va tine in special seama de: -crearea in timp util a fronturilor de lucru (cu detalierea acestora si a obiectelor si partilor de obiect de executat), potrivit specificului lucrarilor care urmeaza a fi executate; -inchiderea definitiva sau provizorie a spatiilor in care se va desfasura activitatea; -inclazirea spatiilor de lucru in conditii legale; -amenajarea si intretinerea cailor de circulatie, platformelor, etc.; -asigurarea de spatii de cazare corespunzatoare. La prepararea betonului pe timp friguros este recomandata reducerea cantitatii de apa si utilizarea de aditivi plastifianti de tip antrenori de aer sau

77

superplastifianti, iar la punerea in opera compactarea este admisa exclusiv prin vibrare mecanica. Agregatele trebuie dezghetate inainte de introducerea in malaxor.Nu se admite ca dezghetarea lor sa se faca numai in malaxor prin amestecare cu apa calda.In cazul in care dezghetarea s-a facut aproape de temperatura minima (+5C), agregatele se vor malaxa in prealabil numai cu apa si apoi se va adauga cimentul, durata totala de malaxare prelungindu-se cu 50 pana la 100%. In cazul lucrarilor monolit, se adopta urmatoarele masuri: -cofrajele trebuie sa fie curatate de gheata si zapada; -sustinerile cofrajelor trebuie sa fie rezemate pe teren in functie de comportarea la inghet a terenului. Depozitarea armaturilor se face, de preferinta, in spatii inchise.Daca pe armatura exista gheata, aceasta sa indeparteaza cu un ciocan de lemn.Fasonarea armaturilor se face la temperaturi pozitive. Se folosesc cimenturi rezistente la inghet-dezghet.La locul de betonare, ca si la locul de preparare, trebuie sa fie afisata reteta betonului, inclusiv temperatura apei si a agregatelor. Inainte de a incarca betonul in mijlocul de transport, se curata bena de gheata, zapada, etc. Tratarea betonului dupa turnare consta in mentinerea temperaturii betonului proaspat turnat. Prepararea betonului pe timp friguros Temperatura pe care o are betonul la iesirea din fabrica de betoane este de 3040C.Betonul poate sa piarda 15% din diferenta de temperatura fata de mediu intr-o ora. Agregatele se pot incalzi pana la temperaturi de 80100C. Apa se poate incalzi pana la 80C, dar la contactul cu cimentul sa nu aiba mai mult de 60C. Incalzirea agregatelor se face in cuptoare, in depozit sau in silozuri. Protejarea betonului contra inghetului in perioada de priza si intarire- se poate face prin 3 categorii de metode: a)conservarea caldurii- consta in pastrarea caldurii betonului proaspat, ca si a celei din hidratarea cimentului, prin acoperirea betonului proaspat turnat cu materiale termoizolante (saltele termoizolante, rogojini, stufit, carton bituminat, zgura, rumegus, etc.); b)inclazirea betonului (cu aer cald, cu abur, cu cofraje incalzitoare sau cu electricitate)- poate fi folosita in 2 situatii: *la protejarea betonului pe timp friguros; *pentru accelerarea ritmului de lucru sau in uzine de prefabricate. c)metoda turnarii betonului in spatii mari incalzite. 7)Decofrarea betonului Scurtarea duratei de imobilizare a cofrajelor si esafodajelor in lucrare permite, pe langa marirea vitezei de rotatie a acestora si scurtarea duratelor de executie, motiv pentru care decofrarea este o faza care trebuie redusa la minim, fara a pune in pericol constructia.

78

Partile laterale ale cofrajelor se pot decofra cand betonul din elementul de constructie a atins rezistenta de 25 daN/cm2. Daca prin proiect nu se impun alte durate si restrictii, decofrarea se face cand elementele ating urmatoarele procente din marca: -la elemente cu deschideri < 6 m, 50%, -la elemente cu deschideri > 6 m, 60%, cu prevederea de popi de siguranta care raman in lucrare pana se ating procentele de 70%, respectiv 80% din marca, iar la deschideri > 12 m, 90% din marca. Stabilirea rezistentelor se determina in laboratorul de santier.Este indicat ca timpul de decofrare sa fie determinat de laborator prin probe nedistructive, tinandu-se seama de toti factorii: calitatea cimentului, temperatura mediului, etc. In cazurile curente, in lipsa incercarilor, se vor respecta termenele minime de decofrare indicate mai jos, tinaind seama de temperature medie din perioada de intarire a betonului si de tipul de ciment utilizat: Elementul de cofraj ce se Temperatura indeparteaza si deschiderea [C] elementului de beton Tipul cimentului utilizat F 25 4 3 2 M30 (Hz 35) 3 2 1 10 8 6 14 12 8 24 18 12 32 24 16 42 32 21 Pa 35 2 2 1 6 5 4 10 8 6 12 18 10 14 18 12 36 28 18 P 40 2 2 1 5 5 3 6 5 4 9 10 8 14 11 7 28 21 14

1.Partile laterale

+5 +10 +15 2.Fetele interioare cu mentinerea +5 popilor de siguranta L=6 m +10 +15 3.Fetele interioare cu mentinerea +5 popilor de singuranta L=6 m +10 +15 4.Popii de siguranta L=6 m +5 +10 +15 5.Popii de siguranta L=612 m +5 +10 +15 6.Popii de siguranta L>12 m +5 +10 +15

In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele: -desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul de lot.In cazul in care se constata defecte de turnare (goluri, zone de segregare, etc.), care pot afecat stabilitatea constructiei, decofrarea se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere sau de consolidare; 79

-sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand simetric catre reazeme; -slabirea pieselor de fixare se va face treptat, fara socuri; -decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca de catre elemente ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor. In cazul constructiilor etajate avand deschideri mai mari de 3 m, la decofrare se vor lasa sau se vor monta popi de siguranta. Dupa decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda, de catre seful lotului, delegatul beneficiarului si eventula de catre proiectant, la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse, in care se vor consemna calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte constatate si aprecierea importantei lor.Este interzisa efectuarea de operatii de orice fel inaintea acestei examinari.In cazul in care se constata defecte importante, remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de proiectant si cu supravegherea beneficiarului.Dupa executarea acestor remedieri se va intocmi procesul verbal de lucrari ascunse in care se va mentiona procedeul de remediere adoptat.La lucrarile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se vor remedia odata cu executarea finisajului respectiv. 8)Controlul calitatii lucrarilor Inaintea inceperii betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou, respectiv daca: -s-a indepartat stratul de lapte de ciment; -s-a indepartat zona de beton necompactat; -suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si vechi. Constatarile acestor verificari se vor inscrie in procesul verbal de lucrari ascunse. In cursul betonarii elementele de constructii se vor verifica daca: -datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata de transport; -lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute; -conditiile de compactare si de turnare asigura evitarea oricaror defecte; -se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe; -se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate; -se asigura mentinerea dimensiunlor si formelor cofrajelor precum si comportarea elementelor de sustinere si sprijinire; -se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat. In condica de betoane se vor consemna: -fisele de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare; -ora inceperii si terminarii betonarii; -temperatura mediului (in perioada de timp friguros); -masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat.

80

In cazul in care conducatorul de lot raspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa verifice in paralel caliatatea cimentului si a agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului.Constatarile acestor verificari se trec in condica de betoane. La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica si consemna in procesul verbal de lucrari ascunse: -aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzatoare (segregari, goluri, rosturi, etc.); -dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor; -distantele dintre diferite elemente; -pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti), in raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior; -pozitia golurilor de trecere; -pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior. Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca: -nu se constata defecte de turnare sau de compactare; -la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform; -calitatea betonului livrat este corespunzatoare; -rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor nedistructive sunt corespunzatoare. Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si executant.Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate, se vor analiza de catre proiectant masurile ce se impun. Receptia structurii de rezistenta se efectueaza pe intreaga constructie sau pe parti din constructie (fundatii, tronson, scara), in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de proiectant impreuna cu beneficiarul si executantul.Aceasta receptie are la baza examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei. Suplimentar se va verifica: -existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse, precum si a proceselor verbale de verificare a calitatii betoanelor dupa decofrare si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare; -constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC sau alte organe de control; -confirmarea prin proces verbal a executarii corecte a masurilor prevazute in diferitele documente examinate; -consemnarile din condica de betoane; -dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; -dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului; -comportarea la proba de inundare a teraselor; -respectarea conditiilor tehnice speciale impuse de proiect privind materialele utilizate, compozitia betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate, etc.; -orice alta verificare se considera necesara.

81

Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si executant, precizandu-se in concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge. In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar dupa executarea acestora se va proceda la o noua receptie. Acoperirea elementelor structurii cu alte elemente (tencuieli, protectii, finisaje, etc.) este admisa numai in baza dispozitiei de santier data de beneficiar si proiectant.Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei structurii de rezistenta sau, in cazuri justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta. Receptia partiala va consta din efectuarea tuturor verificarilor mentionate cu exceptia examinarii rezistentei betonului la 28 zile, care se face la receptia definitiva a structurii de rezistenta.In astfel de situatii proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii. 7.TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A ACOPERISULUI TERASA DIN BETON ARMAT MONOLIT Acoperisurile realizate din beton armat monolit sunt plate, fiind ultimul panseu al constructiei care constituie si structura portanta a invelitorii.Un acoperis trebuie sa satisfaca anumite conditii de izolare termica si hidrofuga.In acest scop, structura lui este alcatuita din urmatoarele straturi succesive: -beton de panta, cu grosimea de 5 cm; -sapa de egalizare de 2 cm; -bariera vapori, de 0,2 cm grosime; -strat poza nisip, de 1 cm; -placi B.C.A., in grosime de 25 cm; -sapa ciment, de 2,5 cm; -strat difuzie carton, 0,5 cm; -hidroizolatie 2P+1C+4B, de 7 mm; -sapa de egalizare de 4 cm; -placa din beton armat monolit cu grosimea de 13 cm; -tencuiala mortar de 1,5 cm. 1.Tehnologia de executie a hidroizolatiei Pentru executarea hidroizolatiei bituminoase, in proiectele de execuie se dau indicaii si detalii tehnice privind numrul si natura straturilor ce alctuiesc hidroizolatia, modul cum se asigura scurgerea apelor de pe acoperiuri, poziia rosturilor, felul proteciei hidroizolatiilor. Execuia hidroizolatiilor cuprinde urmtoarele lucrri: -verificarea si remedierea elementelor de construcie nainte de nceperea hidroizolatiilor; - executarea amorsajului; executarea straturilor de etansare prin vopsire;

82

executarea hidroizolatiei propriu-zise din foi bitumate; executarea hidroizolatei la puncte dificile (rosturi, guri de scurgere, strpungeri); - executarea straturilor de protecie a hidroizolatiei. Verificarea si remedierea elementelor de construcie nainte de nceperea hidroizolarii Verificrile se refera la stratul-suport al hidroizolatiei care poate fi planseul acoperiului, materialul termoizolant sau o sapa suport. La aceste verificri se urmrete daca au fost realizate pantele prescrise, daca este asigurata planeitatea necesara si daca este respectata umiditatea suportului. Interseciile suprafeelor (scafe, dolii, muchii, coame) se rotunjesc cu o raza de curbura de 3-5 cm. Umiditatea stratului suport se controleaz cu ajutorul umidometrelor electrice sau prin lipirea la cald a unor fasii din carton bitumat de 300X200 mm in diferite puncte ale stratului suport. Daca la smulgerea fiilor (dup 1-2 ore de la lipire) desprinderea se realizeaz in masa stratului de bitum folosit la lipire sau se sfasie cartonul bitumat, nseamn ca suprafaa suport este corespunztoare din punctul de vedere al umiditii maxime admise. De asemenea, se verifica poziia pieselor inglobate pentru scurgeri si strpungeri, remediindu-se defectele constate. Suprafaa suport a hidroizolatiei se curata foarte bine. Executarea amorsajului Amorsajul se executa cu soluii bituminoase, prin vopsire si frecare energica, in doua straturi succesive aplicate pe suprafaa suport perfect uscata. Fiecare strat se aplica numai dup uscarea celui precedent. Consumul de soluie pentru ambele straturi este de minimum 0.4001/m2. Daca amorsarea se executa cu suspensie de bitum filerizat, suprafaa stratului suport trebuie sa fie uscata. Amorsajul se executa in trei straturi succesive, dar numai dup uscarea fiecruia dintre ele, consumul de suspensie fiind de minimum 0.500 kg/m2. Executarea straturilor bituminoase de etansare prin vopsire Soluia de bitum se aplica la rece, prin vopsire cu peria de par sau fibra, cu gletuitorul de cauciuc sau cu o pensula groasa, in trei straturi succesive, dup uscarea fiecrui strat. Consumul de soluie bituminoasa pentru fiecare strat este cuprins intre 1.5 si 2 l/m2. Executarea hidroizolatiei din straturi multiple Aceasta hidroizolatie se executa dup ce stratul de amorsaj este uscat si temperatura exterioara este de minimum +5C pe timp frumos si fara vnt. Hidroizolatia cu straturi multiple din foi de carton bitumat se obine prin executarea a cel puin doua straturi lipite de suprafta suport si intre ele si acoperite cu cu straturi de masa bituminoasa. Execuia se ncepe prin derularea sulurilor de foi de carton bitumat, care trebuie sa fie bine curate si ntinse un timp pentru ndreptarea si relaxarea lor. Foile se croiesc la lungimea necesara, dup pozarea lor pe poriunea ce urmeaz a fi hidroizolata si se ruleaz din nou in suluri strnse. Pentru lipire se deruleaz sulurile

83

peste un strat de mastic fierbinte, turnat din cancioc, in fata si pe toata lungimea solului. Petrecerile trebuie sa aib 7-10 cm si se preseaz cu o spatula din lemn sau cu canciocul, pentru a elimina excesul de mastic. Procedeul este asemntor pentru toate straturile, avandu-se grija sa se alterneze petrecerile prin lipirea de la nceput la marginea suprafeei a unei fasii cu limea de 1/2, 1/3 sau 1/4 din limea foii, in funcie de numrul straturilor ce se suprapun. Aplicarea materialelor in foi se incepe de la partea cea mai coborta a suprafeei, consumul de mastic pentru fiecare strat fiind cuprins intre 2.5 si 2 l/m2. La executarea hidroizolatiilor din foi de pnza bitumata si carton bitumat, intai se aplica pnza bitumata in straturi, dup care se aplica ultimul strat din carton bitumat. In dreptul elementelor verticale ale terasei (aticuri, pereii courilor de ventilare si ai courilor de fum), se realizeaz suprafaa de racordare pe care se lipesc fasii din pnza bitumata (lata de 30-50 cm), nainte de executarea hidroizolatiei in cmp. 2. Tehnologia de executare a termoizolatiei La executarea termoizolatiilor se utilizeaz o diversitate de materiale cu caliti termoizolante, si anume: placi izolante pe baza de fibre din lemn, vata de sticla, pluta, betoane celulare autoclavizate, sticla spongioasa, polimeri sintetici, granulit sub forma de beton uor sau in vrac, zgura expndata, etc. Aceste materiale isi pstreaz calitile termoizolante daca se iau masuri corespunztoare de evitare a umezirii lor. De aceea, ntotdeauna stratul termoizolant trebuie sa aib la partea superioara hidroizolatie contra apelor din precipitaii si sa fie protejat la partea inferioara contra vaporilor de o bariera contra vaporilor si un strat de difuzie a vaporilor. Tehnologia de aplicare a termoizolatiei este in funcie de tipul materialelor din care aceasta se executa. Plcile se aseaza peste bariera contra vaporilor cu rosturi strnse, pe un pat de nisip sau de mortar si se acoper cu o sapa de mortar care constituie suportul hidroizolatiei. Materialele granulare se aplica in straturi uniforme, la grosimea indicata prin proiect, acoperindu-se cu o sapa subire din mortar de ciment sau cu placi prefabricate. Bariera contra vaporilor este un strat impermeabil la apa si la vapori, alctuit din carton bitumat, pnza bitumata, folii din material plastic sau metal. In situaia in care bariera contra vaporilor este mai puin etana dect invelitoarea, este necesar ca deasupra termoizolatiei sa se prevad un strat de difuzie a vaporilor de apa. Foarte important, la execuia stratului de difuzie a vaporilor , este sa se realizeze legtura acestuia cu aerul exterior, prin mici deschideri lsate in elementele merginale ale acoperiului sau prin piese speciale numite deflectoare. Cea mai simpla alctuire a stratului de difuzie a vaporilor se obine prin lipirea in puncte a unui strat de carton bitumat perforat. Uneori se utilizeaz impasliturile din fibre de sticla bitumate perforate, presrate pe una din fete cu nisip uscat de 3 mm, sau cartoane ondulate nervurate ori placi izolante prevzute cu nervuri si striuri continue.

84

8.ZIDARII DIN B.C.A. Alctuirea structurilor cu perei portani din blocuri de beton celular autoclavizat Pentru satisfacerea condiiilor de rezistenta si stabilitate si a cerinelor termice si acustice, grosimea minima a pereilor portani trebuie sa fie de 25cm. In vederea realizrii de structuri rezistente si stabile cu perei portani din blocuri de B.C.A.., se recomanda a se respecta o serie de masuri constructive, astfel: -utilizarea blocurilor din B.C.A la structurile cu perei portani transversali si longitudinali sau cu perei portani si perei de contravantuire aezai perpendiculari pe acetia, realizandu-se o structura casetata; -pereii portani transversali si longitudinali sa se execute concomitent, realizandu-se o esere in trepte, pentru a se asigura o buna contravantuire; -rosturile de dilatatie-contractie sa se prevad la o distanta de maxim 30m, prin dublarea pereilor; la cldirile cu lungimea mai mica de 50 m, poate sa nu se prevad aceste rosturi; -golurile in pereii portani sa fie uniform distribuite in lungul peretelui, iar planurile sa poate prelua ncrcrile ce le revin; -limea plinurilor de zidrie sa fie cel puin egala cu cea a golurilor, dar cel puin sa fie de l,20m; -prevederea de pilatri din zidrie de crmida sau stalpisori din beton armat pentru a mari capacitatea de rezistenta a pereilor transversali de contravantuire; -nu este permisa executarea de slituri pentru instalaii in pereii din b.c.a. Instalaiile se monteaz aparent si se mascheaz cu placi de B.C.A. sau cu tencuiala de rabit; -courile de fum si de ventilaie si se realizeaz independent de zid, din crmida plina sau din elemente prefabricate; -buiandrugii peste golurile de usi si de ferestre sa se realizeze din beton armat monolit sau prefabricat (obligatoriu pentru gradul 8 si 9 de seismicitate si recomandabil pentru grad 7) lungimea de rezemare a buiandrugilor sa fie de cel puin 20cm, pentru zone seismice de gradul 6, si 25 cm, pentru zone seismice de gradele 7,8 sau 9. Buiandrugii din pereii exteriori se cptuesc la exterior cu placi din B.C.A.. - nu se admite ca, la acelai nivel, pereii portani sa fie executai din alte materiale, ci numai din blocuri de B.C.A. Structura betonului celular autoclavizat Betonul celular este un beton uor compus din: -liant (ciment, var, ghips); -agregate minerale grele (nisip) sau uoare (cenua de termocentrala), la care se imprima o structura celulara prin inglobarea unui volum mare de gaze, obinnd o structura cu o cantitate mare de pori (cea. 85% din volum) distribuita in celule sferice si izolate; structura rezulta cu pori de dimensiuni sub 3 mmm. Structura celulara se executa prin: -inspumare: amestecarea liantului cu apa si cu o spuma stabila obinut din spumogen (cheratina hidrolizata cu var); -saponina (glucozide ale unor plante);

85

emulsie de spun de colofoniu si clei; -soluie de naftinati de sodiu; dup amestecare, mineralele se fixeaz pe nveliul bulelor de spuma sub forma unor pelicule subiri, care nchid in ele goluri de aer (spumo-beton). Spumo-betoanele se obin dintr-un amestec de ciment si var (ca liant), nisip silicos (ca agregat), spumogen, adaos de soluie de clorura de calciu; -expandare cu gaze: amestecarea liantului (sau a liantului si agregatelor) cu apa si substane generatoare de gaze (suspensie de pulbere de aluminiu, apa oxigenata), care, reacie sau descompunere termica, dezvolta apariia gazelor care mresc masa amestecului (gazbeton). Gazbetonul este de tip GBN (gazbeton pe baza de nisip si de tip GBC (gazbeton pe baza de cenua). Intrirea betoanelor celulare se realizeaz in condiii normale de temperatura (necesita timp ndelungat de depozitare a elementelor prefabricate, in vederea evitrii contraciilor si evitrii apariiei mririi rosturilor de mbinare ale elementelor de construcii) sau prin autociavizare (asigurarea creterii mari de rezistenta la termene scurte, reducerea deformatiilor si contraciilor sub sarcina de durata). Betonul celular autoclavizat pe baza de var si cenua de termocentrala se obine din aceste materiale, utiliznd ca agent expansiv pulberea de aluminiu. Astfel, se va realiza un beton celular care se va intari prin autociavizare. Aceste betoane se caracterizeaz prin: - porozitate; absorbie de apa ridicata; rezistenta la gelivitate; rezistenta la foc; capacitate de izolare termica si fonica prin existenta golurilor in masa lor. B.C.A. se prezint sub forma de blocuri mici si sub forma de placi. Se utilizeaz la executarea: -elementelor prefabricate de rezistenta (att la pereii interiori, cat si la cei exteriori), blocurile mici la zidarii de umplutura; -zidarii portante (de rezistenta) la cldiri parter sau parter si un etaj; -elementelor fonoizolatoare si termoizolatoare pentru perei, acoperiuri, conducte de termoficare, camere frigorifice; -izolaii si straturi termoizolatoare; -straturi mixte. 9.TENCUIELI Generaliti Acest capitol cuprinde specificaii ale lucrrilor de tencuieli obinuite aplicate pe zidrie de crmida si de beton la cldiri social-culturale . Standarde de referina: - C 18 - 83 - C 17 - 82 - Instruciuni tehnice pentru executarea tencuielilor umede . - Instruciuni tehnice privind compoziia si prepararea mortarelor

86

de zidrie si tencuieli. - C 16 79 - Instruciuni tehnice pentru executarea lucrrilor pe timp friguros - STAS 1667 - 76 - Nisip natural de ru sau cariera - STAS 1134 - 71 - Praf de piatra - STAS 8625 - 70 - Pasta GIPAC - STAS 6476 - 71 - Pigmeni naturali - N 140 79 - Prepararea mortarelor - STAS 7058 - 80 - Aracet E 50 - STAS 790 80 - Apa pentru mortare - STAS 1500 - 78 - Ciment PA 35 - STAS 146 80 - Var pasta - STAS 9201-80 - Var hidratat n pulberi - STAS 545 - 66 - Ipsos de construcii - STAS 138 - 75 - Carton asfaltat CA 400 Materiale : - Nisip natural de ru - Praf de piatra - Ipsos de construcii - Var hidratat n pulberi 80 -Var pasta - Aracet E 50 - Pigmeni naturali - Ciment PA 35 - Apa pentru mortare - Carton asfaltat CA 400

- STAS 1667 - 76 - STAS 1134-71 - STAS 545 - 66 - STAS 9201 -STAS 146-80 - STAS 7058 - 80 - STAS 6476 - 71 - STAS 1500 - 78 - STAS 790 - 80 - STAS 138-75

Prepararea tencuielilor Tencuielile umede obinuite se pot executa : - pe antier (respectnd instruciunile tehnice privind compoziia si prepararea, conf. C 1 7 - 8 2 ) ; - n centrala sau staii de preparare, conform C 17 - 82. Tencuielile subiri (tratamentele) se executa cu mortar preparat n cantiti mici la locul de lucru sau cu paste gata preparate, livrate n bidoane. Dup proporia lor n construcie, tencuielile pot fi: - tencuieli interioare, executate n interiorul cldirilor pe perei si tavane; - tencuieli exterioare, sau pe faada, care acoper suprafee exterioare ale pereilor.Dup natura suprafeei pe care se aplica se vor executa tencuieli pe suprafee de crmida n doua straturi (grund si tinci - strat vizibil). Dup modul de finisare al fetei vzute, tencuielile vor fi : - obinuite (driscuite), urmnd a primi finisajul definitiv prin zugrvire ; - tencuieli driscuite, netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin; - tencuieli gletuite, la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subire din pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, ipsos cu adaos de aracet (GIPAC), bine netezite cu

87

drisca de glet, fiind ntrebuinate la interior pe perei si tavane pentru a crea un finisaj de o calitate superioara; - tencuieli decorative la care stratul vizibil se executa din materiale speciale ( cu praf de piatra), prelucrate prin raschetare sau periere n timpul ct mortarul nu este perfect ntrit. Pentru obinerea tencuielii cu aspect de piatra naturala (similipiatra) : - tencuieli exterioare, aplicate prin stropire cu pistolul cu aer comprimat, preparate cu ciment, praf de piatra (sau nisip 0... l mm) aracet si ipsos. Condiii tehnice de calitate pentru mortare de tencuiala : Perioada maxima de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor, astfel ca ele sa poat fi utilizate n bune condiii, variaz n funcie de natura liantului astfel: - Ia mortarele cu var (marca M 4 T) pn la 12 ore ; - la mortarele cu ipsos-var (marca M 50 T) pana la 15 minute ; - la mortarele cu ipsos-var (marca M 50 T) n care s-a introdus un ntrzietor de priza, pentru a se evita ntrirea rapida, pana la o ora ; - la mortarele de ciment (marca M 100 T) si ciment-var (marca M 50 T) fara ntrzietor - pn la 10 ore ; - la mortarele de ciment (marca M 100 T) si ciment-var (marca M 50 T) cu ntrzietor, pn la 16 ore . Consistenta mortarelor se va stabili n raport cu felul lucrrilor si cu suprafaa pe care se aplica. Mortarele de tencuiala pentru executarea diferitelor straturi ale tencuielilor vor trebui sa corespunda urmtoarelor tasari ale conului etalon : - pentru sprit, n cazul aplicrii mecanizate a mortarelor - 12cm ; - pentru sprit, n cazul aplicrii manuale a mortarelor, - 9cm ; - pentru grund, n cazul aplicrii manuale 7...8cm iar n cazul aplicrii mecanizate 10...12cm; - pentru stratul vizibil executat cu mortar fara ipsos 7...8cm ; Consistenta mortarelor cu adaos de aracet E 50 determinata de conul etalon, trebuie sa fie urmtoarea: - pentru tencuieli aplicate pe suporturi poroase, 10... 1 lcm ; - pentru tencuieli aplicate pe alte suporturi. 7...8cm . Execuia lucrrilor Pentru executarea tencuielilor de buna calitate se va efectua n prealabil un control al suprafeelor care urmeaz a fi tencuite ; suprafeele suport trebuie lsate un anumit timp pentru ca ulterior sa nu se mai produc tasari ce ar putea provoca fisurarea si coscovirea tencuielilor ; astfel, zidria de crmida a pereilor trebuie lsata sa se usuce (mortarul sa se ntreasc n rosturi), iar suprafeele de beton sa fie uscate pentru ca umiditatea sa nu mai influeneze ulterior aderenta tencuielilor. La nceperea lucrrilor de tencuieli trebuie sa fie terminate toate lucrrile a cror execuie simultana sau ulterioara ar putea provoca deteriorarea tencuielilor . Suprafeele suport pe care se aplica tencuielile trebuie sa fie curate, fara urme de noroi, pete de grsime. Tencuielile nu se vor aplica dect dup remedierea eventualelor deficiente constatate.

88

Pentru a se obine o buna aderenta a tencuielilor fata de diferitele straturi suport, acestea trebuie pregtite n vederea tencuirii, cu condiia ca ele sa fie rigide, plane, uscate, rugoase si sa nu prezinte abateri de la verticalitate si planeitate mai mari dect acelea indicate de prescripiile tehnice n vigoare. Abaterile mai mari dect cele admise se vor rectifica prin cioplirea ieindurilor si prin acoperirea intrndurilor mari (peste 40mm) cu o plasa de rabit prinsa cu cuie n rosturile zidriei, peste care se va executa tencuiala. Rectificarea intrndurilor mai mari de 70mm pe suprafeele exterioare ale cldirilor, se va face prin confecionarea n prealabil a unor cofraje cu forma profilurilor, n care se toarn beton, eventual armat cu mpletitura din srma fixata cu cuie. Rosturile zidriei de b.c.a. vor fi curate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adncime de 3...5mm, iar suprafeele netede de beton vor fi aduse n stare rugoasa. De asemenea, se va acoperi cu plasa de rabit si suprafeele de lemn sau metal, existente pe suprafeele din zidrie de b.c.a. (ghermele, grinzi, buiandrugi). Pe suprafeele de lemn acoperite cu rabit, sub plasa de rabit se va aplica un strat de carton asfaltat, pentru a se evita umflarea lemnului n contact direct cu tencuiala. Executarea trasrii suprafeelor de tencuit se va face dup controlul si pregtirea stratului suport. La efectuarea trasrii, prin diferite metode : cu repere de mortar (stlpisori), scoabe metalice lungi sau sipci din lemn, sau cu repere metalice de inventar, se va verifica modul de fixare a acestor repere, asa nct sa se obtina un strat de mortar cu grosimea stabilita. Pe suprafeele exterioare (faade), trasarea se va face n acelai mod ca si pe suprafeele interioare. In mod obligatoriu se vor fixa repere de trasare la toate colturile faadei, precum si pe suprafeele dintre golurile ferestrelor. Executarea amorsrii: Suprafeele pereilor din zidrie de b.c.a. vor fi n prealabil stropite cu apa si eventual vor fi ancorate prin strop cu mortar fluid n grosime de maximum 3mm, care va avea aceeai compoziie cu a mortarului pentru stratul de grund. In timpul executrii amorsrii suprafeelor se va urmri ca priul sa fie aplicat ct mai uniform, fara discontinuiti prea mari, iar nainte de aplicarea grundului se va verifica daca priul este suficient ntrit, fara prelingeri pronunate si daca suprafaa amorsata este suficient de rugoasa si aspra la pipit cu mna. Executarea stratului vizibil Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar denumit - tinci - de aceeai compoziie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de varpasta si cu nisip fin pana la lmm, sau n cazuri speciale, numai cu ciment si praf de piatra. Pentru obinerea unei grosimi minime a stratului vizibil (2...5mm), mortarul de tinci se va arunca cu mistria la anumite intervale de timp (cea. 5 minute) astfel ca ntre aceste intervale sa se niveleze cu drisca.

89

Stratul vizibil se va prelucra n funcie de materialele utilizate, precum si n funcie de sculele utilizate, tencuielile respective purtnd urmtoarele denumiri : driscuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale, etc. Tencuielile interioare gletuite se vor realiza fie prin nchiderea porilor tinciului cu un strat subire (circa lmm) de pasta de var cu adaos de ipsos (glet de var), fie prin acoperirea tinciului cu un strat subire (de cca.2mm) de pasta de ipsos (glet de ipsos), netezit fin. Pentru gletul de var, n pasta de var se va adaug circa l00 kg ipsos la l mc de var pasta, pentru a se accelera ntrirea gletului. Pe suprafeele de beton nu se va aplica direct gletul de var sau ipsos, fara straturi intermediare. In cazul suprafeelor rezultate netede de la decofrare, se va folosi o pasta speciala GIPAC (conform C3-76). Finisarea exterioara a suprafeelor netede de beton se poate face si cu pasta subire tip NCERC pe baza de praf ciment alb, aracet E 50, oxizi colorani. Aceasta pasta se va prepara la locul de lucru din doua parti si anume: o parte solida (praf de piatra, ciment alb si oxizi colorani) si o parte lichida (aracet E 50 si apa). Cele doua parti componente se vor amesteca pe antier ntr-o targa, n cantiti strict consumabile ntr-o ora de lucru. Pastele subiri GIPAC si tip NCERC se vor ntinde pe suprafeele netede ale betoanelor, stropite n prealabil cu apa, fie cu drisca de glet, fie cu aparatul de zugrvit manual sau electric. Daca este necesar, aceste paste se pot colora prin amestecarea cu oxizi minerali frecai cu apa, obtinndu-se chiar stratul de finisaj gata colorat. Lucrrile de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de +5C) nu sunt recomandate. In cazul n care totui este necesar a se lucra si pe timp friguros se vor lua masuri speciale. Protecia tencuielilor executate pn la ntrirea mortarelor folosite se va face prin luarea urmtoarelor aciuni: - umiditate mare, care ntrzie ntrirea mortarului si-1 altereaz ; - uscarea forat, care provoac pierderea brusca a apei din mortarul de pe suprafaa tencuita, uscarea care poate proveni din curent de aer, expunerea ndelungata la razele soarelui, suprancalzirea ncperilor; - lovituri, vibraii, provenite din darea n exploatare a cldirilor respective nainte de termen; - nghearea tencuielilor nainte de uscarea lor. Calitatea si verificarea aspectului tencuielilor Tencuielile fiind lucrri destinate, n general, a rmne vizibile, calitatea din punct de vedere al aspectului poate fi verificata oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect. Se interzice nceperea execuiei oricror lucrri de tencuire, nainte ca suportul n ntregime sau succesiv pentru fiecare poriune ce urmeaz a fi tencuita. Inainte de nceperea lucrrilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost executate si recepionate toate lucrrile destinate a le proteja (nvelitori, plansee), sau a cror execuie ulterioara ar putea provoca deteriorarea lor (conducte pentru instalaii, tmplarie), precum si daca au fost montate toate piesele auxiliare (ghermele, praznuri).

90

Mortarele preparate centralizat vor fi introduse n lucrare dup ce s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa confirme ca sunt corespunztoare normelor respective. De asemeni mortarele pot fi introduse n lucrare numai daca transportul este nsoit de o fisa tehnica care sa conin indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale mortarelor. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuie, utilizarea si aplicarea compoziiei mortarului indicat n proiect si a straturilor succesive n grosimile prescrise. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetnd suprafaa tencuita, forma muchiilor, scafelor si profiluri. Suprafeele tencuite sa fie uniforme, sa nu prezinte crpaturi, goluri, poriuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tmplaria. Se va verifica planeitatea, verticalitatea si orizontalitatea suprafeelor si a muchiilor. 10.ZUGRVELI Generaliti Acest capitol cuprinde specificaii tehnice pentru lucrri de zugrveli cu lapte de var la perei din zidrie ce au fost tencuiti. Zugrvelile cu lapte de var se aplica la interior ct si la exterior. Strandarde de referina: - Normativ C 66 - 70 - Instruciuni privind executarea si receptionarea lucrrilor de zugrveli. Materiale : - Ulei de in -STAS 1670 - Ulei tehnic de in - STAS 18 - 70 - Ulei tehnic de rapita - STAS 2078 - 70 - Ulei tehnic de floarea soarelui - STAS 2710 - 70 - Var pentru construcii - STAS 146 - 70 - Apa pentru mortare - STAS 790 - 73 - Hrtie pentru lefuire uscata - STAS 1581 - 71 - Corpuri abrazive cu liant economic - STAS 4593 - 68

Transportul si depozitarea materialelor Varul gras n bulgari se livreaz n vrac si se transporta n vagoane nchise. Depozitarea materialelor pentru zugrveli se va face n depozite nchise sau acoperite, ferite de umezeala. Depozitele trebuie sa satisfac condiiile de securitate

91

mpotriva incendiilor. Se recomanda ca temperatura Ia locul de depozitare sa fie cuprinsa ntre +7C si +20C. In timpul depozitarii se va urmrii ca ambalajul sa fie ermetic nchis, pentru a se evita scurgerea, uscarea sau murdrirea produselor. La locul de munca, compoziia de zugrveala se transporta si se pstreaz n galei de tabla zincata. Execuia lucrarilor Operaiuni pregtitoare : Lucrrile care trebuie terminate nainte de nceperea zugrvelilor vor fi: -terminarea execuiei instalaiilor electrice, sanitare ; - efectuarea probelor prescrise pentru instalaii; - montarea tmplariei cu excepia drucarelor si sildurilor ; - executarea pardoselilor reci, inclusiv lustruirea; - rectificarea planseelor si a tencuielilor ce urmeaz a fi zugrvite ; - executarea placajelor. Pregtirea stratului suport In vederea finisrii cu zugrveli de var, suprafeele trebuie sa fie driscuite ct mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie ct mai puin vizibile ; toate reparaiile trebuie sa fie executate ngrijit, terminate si uscate. La suprafeele de beton plane si netede, toi porii ramai de la turnare se vor umple cu mortar de ciment-var. De asemenea, petele ca urme de decofrol se vor freca cu piatra de lefuit sau cu perii de srma. Dup aceea suprafaa se va curata bine de praf, pentru a se asigura aderenta stratului de finisaj pe suprafaa suport. Inainte de nceperea lucrrilor de zugrvire a faadelor trebuie sa fie complet executate toate lucrrile de la faada construciei ca : jgheaburi, burlane, glafuri, socluri si trotuare. Prepararea compoziiilor de zugrveli cu lapte de var Laptele de var folosit la zugrveli se prepara din var pasta gata stins, prin diluarea pastei de var cu apa n proporie de 1 parte var la 1,5 parti apa (n volume) si amestecare pn la perfecta omogenizare. In cazul ca nu exista pe antier var gata pregtit laptele de var se poate prepara din bulgari n proporie de 2...2,5 parti apa la 1 parte var bulgari (n volume). Nu se va face prepararea n recipienti (butoaie, galei) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de var. Varul pasta poate fi folosit la zugrveli dup 3-5 zile de la preparare. Laptelui de var i se adaug amestecnd continuu, pn la omogenizare, grsimi (ulei de in, de rapita sau de floarea soarelui n proporie de 1-2% - n volume). Se mai poate folosi si seu topit tehnic, n aceeai proporie, care ns se va nclzi pn la topire si se va amesteca numai n cazul preparrii laptelui de var bulgari si anume nainte de rcirea amestecului. Pentru zugrveli colorate se va adaug n compoziie pigmeni pn la nuana dorita. Laptele de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat n apa cu 24 ore nainte de strecurare. Este necesar ca compoziiile colorate sa se prepare n cantiti suficiente pentru zugrvirea cel puin a unei ncperi (la interior) sau a unei faade (la exterior) pentru a se evita variaiile de nuana n cadrul aceluiai cmp vizibil.

92

Condiii de execuie Lucrrile de finisare a pereilor si tavanelor se vor ncepe numai la o temperatura a aerului, de cel puin +5C. Acest regim se va menine n tot timpul executrii lucrrilor si cel puin nc 8 ore dup executarea lor. Finisarea nu se va executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la nceperea ploii (n condiii de temperatura care sa permit uscarea suprafeelor). De asemenea, se va evita lucrul la faade n orele de nsorire maxima sau vnt puternic, pentru a evita uscarea accelerata si craparea peliculei. nainte de nceperea zugrvelilor se va verifica daca suprafeele stratului suport au atins umiditatea de regim de 3%. Aceasta se obine n condiii obinuite (umiditate relativa a aerului de 60% si temperatura de +18C...20C), dup cea 30 zile de la executarea mortarelor. Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip Hygrometter (bazat pe principiul variaiei rezistivitatii electrice a materialelor funcie de umiditatea lor), sau cu aparatul de carbid tip CM. In lipsa acestor aparate indicate, se poate verifica daca stratul suport s-a uscat suficient prin urmtoarea metoda: cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o poriune mica (circa 2 x 5cm) din suprafaa suport o soluie de fenolftaleina n alcool, n concentraie de 1%. Execuia zugrvelilor Zugrvelile cu lapte de var se executa n doua-trei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legtura ntre suprafaa pregtita si zugrveala), el creeaz o suprafaa uniforma ca porozitate, putere de absorbie si culoare. Aplicarea primului strat se va face imediat dup terminarea lucrrilor pregtitoare, cel mult dup 2-4 ore. In caz contrar, tergerea prafului se va efectua din nou nainte de aplicarea primului strat de zugrveala. Se va avea n vedere delimitarea de la nceput a suprafeelor care trebuie sa fie zugrvite diferit, prin trasarea unor linii subiri ntre suprafeele respective. Zugrveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai buna aderenta de stratul suport, primul strat de zugrveala se poate aplica cu bidineaua. Se admite si aplicarea manuala cu bidineaua a tuturor straturilor zugrvelii numai pe suprafee mici. In cazul zugrvelii manuale, ntinderea straturilor se va face, purtndu-se bidineaua pe direcii perpendiculare. La plafoane, ultima netezire se va face pe direcia luminii (spre fereastra), iar la perei n sens orizontal. In timpul lucrului se vor evita depunerile la fundul vasului. Fiecare strat de zugrveala se va aplica numai dup uscarea celui precedent. Pentru aplicarea zugrvelii mecanizate prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat: -cu aciune discontinua, la care pentru flecare alimentare a rezervorului cu compoziia de zugrveala este necesara ntreruperea lucrului; -cu aciune continua la care compoziia de zugrveala este absorbita de pompa aparatului printr-un furtun, dintr-un vas alimentat continuu.

93

nainte de aplicarea compoziiei de zugrveala se executa urmtoarele operaiuni pregtitoare : - se prepara compoziia de zugrveala cu o astfel de consistenta nct sa se asigure posibilitatea de a fi pulverizata si se strecoar prin sita ; - se umple recipientul de alimentare continua si se introduce furtunul de absorbie n acest recipient; - se acioneaz pompa cu membrana pn la presiunea de 5...6 atmosfere si se deschide robinetul pulverizatorului; - se verifica buna funcionare a aparatului (manometrul), legtura furtunului de absorbie cu aparatul, legtura furtunului de refulare cu duza si cu pulverizatorul, starea de funcionare a pompei si a pulverizatorului; - se regleaz jetul. Pentru executarea zugrvelilor cu aparatele de pulverizat se procedeaz n felul urmtor: -se ridica presiunea n pompa pn la cea de lucru, se deschide robinetul de la pulverizator si se ncepe stropitul; - jetul sub care compoziia de zugrveala iese din duza pulverizatorului trebuie sa fie cu stropi fini si n unghi drept fata de suprafaa care se finiseaz, iar duza sa se afle la o distanta de suprafaa de 0.75... 1.00m, astfel nct compoziia care se pulverizeaz sa nu cada pe jos si sa nu ricoeze ; - pentru aplicarea uniforma a compoziiei de zugrveala, se executa cu duza pulverizatorului, micri n spirala ; - fiecare strat se aplica numai dup uscarea celui precedent. La zugrvirea faadelor, pentru a se mpiedica uscarea brusca si cojirea zugrvelilor, se va evita aplicarea acestora pe soare puternic. Aplicarea se va face n primele ore ale dimineii sau dup amiaza (n lunile de vara). In cazul cnd este necesar sa se lucreze pe timp nsorit, suprafaa se va uda cu apa n prealabil. Verificarea si calitatea lucrrilor Controlul se va face din timpul execuiei de ctre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate, precum si de ctre beneficiar si proiectant, urmarinduse respectarea prevederilor din proiect. Pe parcursul executrii lucrrilor de zugrveli, se verifica n mod special de ctre setul punctului de lucru urmtoarele : - ndeplinirea condiiilor de calitate ale suprafeelor suport, consemnndu-se aceasta n procese verbale de lucrri ascunse ; - calitatea principalelor materiale ce intra n opera conform standardelor si normativelor interne de fabricaie respective ; - respectarea prevederilor din proiect si a dispoziiilor de antier ; - corectitudinea execuiei Pentru lucrri gsite necorespunzatoare se vor da dispoziii de antier pentru remediere sau refacere. Recepia lucrrilor de zugrveli se va face numai dup uscarea lor completa. Examinarea se va face vizual, verificndu-se urmtoarele :

94

- corespectarea zugrvelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si dispoziiile ulterioare, spre a se constata concordanta lucrrilor executate cu prevederile acestora; - aspectul zugrvelilor, ele trebuind sa aibe un ton de culoare uniforma, sa nu prezinte pete, scurgeri, stropi, basici si cojiri, fire de par sau urme de la bidinea. - verificarea aderentei zugrvelilor interioare si exterioare prin frecarea uoara cu palma pe perete. O zugrveala aderenta nu trebuie sa se ia pe palma ; - rectilinitatea liniaturilor de separaie se verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie fara nnadiri si de o latime uniforma pe toata lungimea lor, neadmitndu-se la un perete mai mult de doua devieri izolate, care sa nu se abat de la linia dreapta cu mai mult de 2mm. -ntreinerea zugrvelilor se va face prin curarea de praf cu perii cu coada lunga cu fire de par sau sintetice . 11.PLACAJE Placajele se aplica pe perei din zidrie la interior la cel puin o luna dup executarea integral a zidurilor si acoperirea cldirii. Aplicarea plcilor la perei se face numai pe suprafee uscate, pregtite dinainte, cu abateri de planeitate cuprinsa ntre 3mm pe verticala si 2mm pe orizontala, eventualele neregularitati neputnd depasi 2mm. Plcile se aplica pe suprafaa pregtita numai la nivelul priului de ciment, grundul aplicndu-se pe spatele fiecrei placi respectnd trasarea pentru placare fcuta cu dreptarul pe orizontala si verticala si cu nivela cu bula de aer. Verticalitatea se verifica cu ajutorul unor repere verticale, alctuite din bucati de faiana fixate provizoriu cu mortar de ipsos. Plcile curate si inute n apa cel puin o ora nainte de utilizare, se monteaz n rnduri orizontale ncepnd de la colturi, de la stnga la dreapta si de la plinta sau scafa n sus. Dup montarea a 3 - 4 rnduri de placi se va verifica planeitatea peretului. Dup 4 -6 ore de la montare resturile de mortar se vor curata prin frecare cu o crpa umezit. Rostuirea se va face la un nivel de 6 - 8 ore de la nceperea aplicrii placajului si se va executa cu ciment alb, cu o pensula cu peri mari si cu paclu de plastic. Dup o ora de la rostuire se terge suprafaa placajului cu o crpa umezit cu apa. Recepia lucrrilor de faiantare consta n controlarea aspectului general al placajului n ceea ce privete uniformitatea culorii, planeitatea, verticalitatea sau orizontalitatea suprafeelor placate, executarea ngrijit a rosturilor, fixarea plcilor pe perei. Liniile de intersecie la colturi intrnde si iesinde trebuie sa fie verticale si rectilinii, rndurile de placi trebuie sa fie regulate, cu rosturi continui de latime uniforma. Liniile de racordare a placajului cu plinta sau scafa, terbuie sa fie rectilinii, fara ondulri n plan vertical sau orizontal, rostul se etanseizeaza cu pasta de ciment.

95

La racordarea suprafeei placajului cu tencuiala, aceasta terbuie sa acopere jumtate din grosimea plcii, linia de racordare trebuie sa fie dreapta n plan vertical si orizontal. Gurile din jurul strpungerilor se vor masca cu rozete metalice respectiv capetele ntreruptoarelor, prizelor. Gurile din jurul uruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie sa fie vizibile de sub elemente fixate - oglinda. Curarea suprafeelor faianate se va face cu substane si materiale care sa nu duca la zgrierea glazurii plcilor. Se vor exclude bureii de srma, piatra ponce, pulberi care nu au o granulatie fina. innd seama ca asemenea lucrri sunt lucrri cu un caracter de finisaj pretenios, introduse pentru mbuntirea calitii, recepia se va face cu toata exigenta, nerespectarea condiiilor de mai sus conducnd la respingerea lucrrii. 12.PARDOSELI Alctuirea pardoselilor Fiecare tip de pardoseala este alctuita din: a.)mbrcminte- strat de uzura- care este supusa direct tuturor sarcinilor si aciunilor din exploatare; b.)strat suport -primete ncrcarea de la mbrcminte si o transmite elementelor de rezistenta (sau fundaii) pe care este aezata pardoseala. Materiale Materialele puse in opera vor avea caracteristicile prevzute in standarde si normele tehnice de ramura (de producie) specificate in capitolele respective. La sosirea pe antier toate materialele se vor verifica daca au fost transportate si ambalate corespunztor, iar depozitarea lor se va face conform prevederilor din standardele si normele tehnice respective. Cimentul va fi ferit de aciunea umezelii, ngheului si de amestecul cu corpuri strine, att in timpul transportului (ce se face in saci), cat si in timpul depozitarii, ce se face pe sorturi, in magazii sau soproane. Executarea lucrrilor de pardoseli - Controlul materialelor ntrebuinate, al dozajelor, al modului de execuie si al procesului tehnologic pentru executarea pardoselilor se va face pe toata durata lucrrii. In cazul ca proiectul nu prevede altfel, linia de demarcaie dintre doua tipuri de pardoseli, care se executa in ncperi vecine, va coincide cu proiecia pe pardoseala a mijlocului grosimii foii uii in poziie nchisa. - Pardoselile vor fi plane, orizontale si fara denivelri in aceeai incapere si la trecerea dintr-o incapere in alta. - Executarea fiecrui strat component al pardoselii se va face numai dup executarea stratului precedent si constatarea ca acesta a fost bine executat.

96

- La trecerea de la execuia unui strat la altul, se va realiza o legtura cat mai perfecta intre straturi. Lucrri care trebuie terminate nainte de nceperea lucrrilor de pardoseli Executarea pardoselilor se va face numai dup terminarea lucrrilor prevzute sub pardoseli (canale, fundaii, conducte, instalaii electrice, sanitare, de nclzire, etc.) si efectuarea probelor prescrise, precum si dup terminarea in ncperea respectiva a tuturor lucrrilor de constructii-montaj, a cror execuie ulterioara ar putea deteriora pardoseala. Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit din plansee de beton sau beton armat este necesar ca aceste suprafee suport sa fie pregtite prin curarea si splarea lor cu apa de eventualele impuriti sau resturi de tencuiala. Curarea se face cu maturi si perii. Diversele strpungeri prin planseu, adnciturile mai mari, etc. se vor astupa sau chitui, dup caz, cu mortar de ciment. Armaturile sau srmele care eventual ies din planseul de beton armat vor fi tiate sau ndoite. Conductorii electrici care se monteaz sub pardoseala (pe suprafaa planseului) vor fi acoperii cu mortar de ciment in grosimea strict necesara pentru protejarea lor. nainte de execuitarea pardoselilor se va verifica daca conductele de instalaii sanitare sau de nclzire centrala, care strpung planseul, au fost izolate corespunztor, pentru a se exclude orice contact al conductelor cu planseul si pardoseala. Atunci cnd este necesar se va face o nivelare a suprafeei stratului suport existent cu ajutorul unui strat de beton sau mortar de nivelare (egalizare), care trebuie sa fie suficient de intarit cnd se va aeza peste el imbracamintea pardoselii. Compoziia, dozajul si natura acestui strat de egalizare se vor indica prin proiect la fiecare tip de pardoseala in parte in funcie de solicitrile la care este supusa pardoseala. Executarea stratului suport Atunci cnd stratul suport al noii pardoseli este constituit dintr-un mortar de ciment, acesta se poate transporta cu ajutorul instalaiei pneumatice pentru transportat mortare. Stratul suport elastic trebuie sa fie bine compactat, astfel incat sub ncrcrile din exploatare sa nu se taseze, provocnd degradarea imbracamintii pardoselii. Stratul suport rigid trebuie sa aib suprafaa plana si neteda. In zonele suprafeei unde apar neregularitati care depesc abaterile admisibile, corectarea suprafeei se va face prin spituirea, curirea si splarea sa, dup care se va aplica un mortar de ciment, avnd acelai dozaj de ciment ca al stratului suport respectiv. Condiii tehnice de calitate Respectarea condiiilor tehnice de calitate pentru fiecare tip de pardoseala in parte se va face in conformitate cu prevederile din "Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii si de instalaii aferente" indicativ C56-75 , capitolul 8: "Pardoseli". Controlul in timpul execuiei fiecrui tip de pardoseala prevzut in capitolele respective se va face de executant si de beneficiar, urmarindu-se respectarea prevederilor din prezentul capitol. Transportul si depozitarea materialelor pe antier

97

Transportul parchetului se face cu mijloace obinuite de transport, acoperite, uscate, curate si nchise, sulurile fiind aezate vertical. Depozitarea se face in locuri uscate si acoperite, la temperaturi cuprinse intre +5C...+35C, ferite de aciunea luminii solare directe, in poziie verticala. Transportul pervazurilor se face cu legtura, in vehicule curate si acoperite; se vor depozita in ncperi nchise. Transportul si depozitarea bidoanelor cu adeziv si diluant se va face cu respectarea dispoziiilor privind transportul si depozitarea materialelor inflamabile, ferite de posibilitatea de explozie, cu respectarea normelor de paza contra incendiilor; temperatura de depozitare va fi intre +15C si +20C pentru "Prenadez 300". Executarea lucrrilor de pardoseala - Stratul suport va fi constituit dintr-o sapa de egalizare aplicata direct pe suprafaa respectiva. Aceasta sapa de egalizare care se va executa dup ce tencuielile interioare au fost terminate. - nainte de turnarea mortarului de ciment, suprafaa pe care se aplica va fi bine curata si udata. Mortarul de ciment, preparat cu nisip 0...7mm, se va ntinde pe suprafaa respectiva si se va nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj din mortar de ciment sau pe sipci de ghidaj, fixate in prealabil la nivel. - Stratul suport trebuie sa fie aderent la suprafaa care este aplicat; la ciocnirea uoara cu ciocanul de zidar trebuie sa prezinte un sunet plin. Condiiile de finisare a suprafeei sapei de egalizare sunt urmtoarele: * suprafaa trebuie sa fie plana si neteda (fara asperiti, bavuri, granule ramase in relief sau adncituri); sub dreptarul de 2m lungime se admit cel mult 2 unde cu sgeata maxima de l mm; * diblurile pentru prinderea pervazurilor trebuie sa fie bine ncastrate in sapa in numrul si poziiile stabilite prin proiect. -In timpul executrii lucrrilor de instalaii, zugrveli sau a altor lucrri de finisaj, se vor lua masuri pentru protejarea sapei de egalizare din mortar de ciment, spre a nu fi deteriorate sau murdrite cu vopsea etc, care ar mpiedica aderenta gletului sau adezivului pe suprafaa stratului suport. Executarea imbracamintii pardoselii In ncperile in care urmeaz sa se monteze covorul se va asigura, cu minimum 48 ore nainte de montarea imbracamintii, un regim climatic cu temperatura de cel puin +16C si umiditatea relativa a aerului de maximum 60%. Acest regim se va menine in tot timpul executrii imbracamintii pardoselii si cel puin 30 zile dup terminarea acestei operaiuni, daca intre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare normala a ncperilor. Umiditatea stratului suport din mortar de ciment sau beton, in cazul lipirii cu Prenadez 300 nu trebuie sa depeasc 3% (in procente de greutate). Msurarea exacta a umiditii stratului suport se face cu ajutorul aparatului tip "Higrodette" (bazat pe principiul variaiei rezistivitatii electrice a materialelor in funcie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar. In lipsa acestui aparat, umiditatea stratului suport se poate verifica astfel: - Cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o poriune mica (circa 2x5 cm) din

98

suprafaa stratului suport, o soluie de fenolftaleina in alcool, in concentraie de 1%; daca poriunea respectiva se coloreaz in violet sau in roz intens, stratul suport are o umiditate mai mare de 3%. - Suprafaa stratului suport din mortar se va razui cu ajutorul unei raschete metalice pentru inlaturarea eventualelor resturi de mortar si de material provenit din zugrveli. In cazul cnd dup aceasta operaie raman urme in relief, acestea se vor ndeprta cu o piatra abraziva. - Praful se va inlatura, cu matura, din ntreaga ncpere, acordandu-se o atenie deosebita colturilor intrinde. Pentru ndeprtarea completa a prafului se va curata apoi suprafaa cu o perie cu parul scurt. Din acest moment ncperea in care se lucreaz se inchide, interzicandu-se accesul persoanelor strine, iar muncitorii care executa lucrrile vor purta nclminte curata cu talpa moale; este interzisa folosirea acestei incaltaminti in afara ncperilor respective. - Atunci cnd suprafaa stratului suport prezint neregularitati frecvente, ntreaga suprafaa, dup frecarea cu piatra abraziva, se va corecta printr-o gletuire subire (maximum 1.5mm grosime). In cazul unor adncituri izolate este suficienta o chituire locala (vezi normativ C 35-82). Pardoseli din gresie ceramica Materiale utilizate - Placi de gresie ceramica, conform STAS 5939-80. - Ciment Portland, conform STAS 388-80. - Ciment Pa 35, conform STAS 1500-78. - Ciment alb Portland, conform STAS 7055-87. - Agregate naturale, conform STAS 1667-76. - Corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84. - Apa pentru construcii, conform STAS 790-84. - Acid oxalic tehnic, conform STAS 4992-68. - Oxizi colorani- Standarde liante L 17- Ind. Chimica. Executarea lucrrilor de pardoseli Alctuirea structurii pardoselilor de gresie ceramica, va fi: * sapa din mortar de ciment, de egalizare sau de montaj de 30-50 mm grosime; * mbrcminte din mozaic turnat de cea. 15 mm grosime sau gresie ceramica; * plinte monolit de mozaic turnat sau din gresie ceramica.

99