Planta Kiwi KIWI Actinidia Deliciosa Jenny Cu acest soi autofertil Jenny poi crete acest fruct n grdina

a ta pentru c nu este nevoie de plante de sex diferit pentru a se produce fructe. Produce o recolt mare n Septembrie-Octombrie. nflorete din mai pn n Iunie. Ei pot fi crescui afar pe un palier, pe un perete orientat spre sud. Au coarde viguroase, ca de liane. Kiwi crete similar cu via de vie, dar mult mai repede. Rezist pn la -24 grade Celsius. (USDA Europa zona 6) Asta nseamn c acest fel de kiwi poate fi cultivat chiar i n zonele de deal ale Romaniei. Primul rod poate avea loc la 3-5 ani. Soiul Jenny este singurul soi pur autofertil, a a c probleme cu polenizarea nu vor fi. Este mai rezistent la nghe dect celelalte varieti i rodete i n zone temperate. Frunzele Frunzele mari, de culoare verde nchis, au forma ovala nspre rotunda, cu 17-25 cm diametru. Frunzele i lstarii tineri sunt acoperii cu peri roiatici, pe cnd frunzele mature au peri de culoare verde nchis pe partea superioar i albi, cu vene albicioase pe partea inferioar. Florile Sunt mari, au 2,5-5 cm diametru, culoare alb spre crem i oarecum parfumate; apar cte una sau cte trei, pe vie, la axilele frunzelor. Perioada de nflorire se ntinde pe mai multe sptmni, din mai pn n iunie, n func ie de condiiile climaterice. Fructul Este oval, ovoid sau oblong, lung de 5-7cm, cu pielita maronie. Fructul soiului Jenny este puin mai mic comparat cu cel din comer (aproximativ 5-7cm), dar nici nu este aa de pros ca cel din comer. Pulpa fructului este ferm, tare pn cnd e complet copt i are o culoare verde deschis, strluctitoare, uneori glbuie sau maronie. Mijlocul fructului este succulent, cu linii demarc atoare ntre care se afl semine mici, de culoare purpuriu nchis sau aproape negre. Aroma fructului este dulce acrioar nspre acid. Origine Kiwi este originar din valea rului Yangtze, din nordul Chinei i din provincia Zhejiang, pe coasta estic a Chinei. Soiurile care nu sunt autofertile Pot fi probleme cu soiurile care au nevoie de plante de sex diferit. Planta brbteasc n special, nu prea crete viguros. Aceasta lsa planta femel cu o cretere abundent dar fr fruct. Deasemenea varietile mai vechi au nevoie de foarte mult soare pentru a rodi, care le-a restricionat popularitatea n Europa. Cum s-a ajuns la un soi autofertil Venhorst Kiwi Cultures din Olanda este specializat n cultivarea plantelor kiwi de 25 de ani. n 1984. dup multe te ste i experimente au nceput pe o scar mai mare cultivarea plantelor kiwi. La nceput se cultivau soiurile Hayward(femel)i Atlas(mascul) n ghivece cu diametru de 12cm. Pentru o recunoatere mai bun plantele femele i mascule erau cultivate n ghivece de culori diferite. Dar apoi n anul 1986, s-a fcut o descoperire neobinuit. O plant din Haywards avea diferene clare n comparaie cu celelalte plante. Datorit acestui lucru planta a fost dus ntr -un laborator pentru teste i a fost nmulit prin propagarea esutului (plant tissue

culture).Apoi a fost plantat n diferite loca ii. Dup 3 ani suspiciunea senzaional a cultivatorilor a fost confirmat. Acest kiwi a fost o plant autofertil. n floare erau componente femele i componente mascule. Plantele au fost din al treilea an pline cu fructe. Fructele au fost mai pu in mai mici dect soiul Hayward, dar numrul de fructe pe plant a fost enorm. Senza ia biologic a fost perfect i Actinidia deliciosa Jenny s-a nscut. Aceast plant autofertil a fost numit Jenny, dup cea mai mic fiic a cultivatorilor. Cultivare i ngrijire Arbustul kiwi are nevoie de o lung perioad de dezvoltare (cel pu in 150 de zile calde, fr nghe), care nu trebuie s se suprapun peste perioadele reci din toamn sau iarna trzie. Plantarea Kiwi poate fi plantat i ntr-un loc cu parial umbr, dar cel mai bine se dezvolt ntr-un loc nsorit, n care se poate ntinde pe un spalier. Viele trebuie protejate de vntul puternic, pentru c rafalele puternice pot rupe lstarii nou aprui de pe tulpina. Pmntul Asigur-le un pmnt bogat n nutrieni cu compost bine fermentat. Solul trebuie s aibe un drenaj bun. Le place un pmnt oarecum acidic.(pH 5-6.5) Frunzele vor arta lipsa de nitrogen dac pmntul nu este mai acidic. Arbustul nu tolereaz solurile cu concentraie mare de sare. Odat ce planta a fost a ezat n locul ei final, udai-o bine i dup aceea lsai-o cteva sptmni nainte ca s o udai din nou. Sprijinirea plantei Planta kiwi este un arbust cu vie lungi, viguroase i lemnoase, asemntoare lianelor. n natur ea crete n copaci. Ea nu i pot sprijini greutatea i se va ntinde pe o suprafa de zece metrii. Ea are nevoie de un sprijin puternic cum ar fi un palier mare, bara metalic sau un gard peste care s-i ntind viele lungi. Pentru un simplu palier putei confeciona unul n form de T, la care ambele laturi s fie lungi de 2,5 metri, dintre care 60 de cm trebuie s fie n pmnt, iar prin laturile de sus sa trecei nite srme. Sau putei utiliza o scri special care se gsete i n comer. Plantele kiwi stau agate i pe srm, asemenea viei-de-vie din curtea bunicilor de la ar. Irigarea Plantele kiwi au nevoie de mari cantiti de ap n timpul perioadei de cretere dar trebuie s fie ntr-un pmnt cu drenaj bun. Nu au nevoie de mult udare numai dac trece i printr-o perioad de secet. Trebuie udate regulat n timpul cldurilor din var. Nu lsa niciodat o plat s treac prin stressul secetei. Stresul cauzat de secet se manifest prin cderea frunzelor, nglbenirea sau arderea marginilor acestora, iar n cazuri extreme se ajunge la cderea tuturor frunzelor i apariia unor lstari tineri.Mai multe plante mor datorit problemelor legate de ap dect din oricare alt motiv. Fertilizarea Kiwi trebuie tratat cu substane fertilizatoare, mai ales cu nitrogen, element de care are nevoie din plin, mai ales n prima jumtate a sezonului de cretere. Adaosul de nitrogen la sfritul perioadei va duce la apariia unor fructe mai mari, dar acestea nu vor rezista la depozitare. n solurile alcaline, un fertilizator pentru arbu ti fructiferi trebuie turnat n jurul tulpinii, dupa care pmntul trebuie udat bine aceast operaie trebuie efectuat la nceputul lunii martie. n Aprilie trebuie pus un compost bine fermentat (blegar) n jurul plantei dar stratul nu trebuie s

intre n contact direct cu tulpina, pentru c poate putrezi coroana arbus tului. Urmeaz apoi tratamente suplimentare odat pe lun, n perioada de nflorire, de la nceputul verii i pn n perioada de rodire, pn n Septembrie.Se pot folosi substan e care conin i alte elemente nutritive i minerale necesare plantelor. Tierea i conducerea plantei kiwi Kiwi este uor de crescut a face s rodeasc e problema. Ei vor crete foarte mari dac i lai dar pot fi controlai prin tiere aceasta va mri rodirea. Dar e foarte uor s tai toate coardele roditoare, aa c trebuie s ai grij. La sfritul primului sezon: Dezvolt o tulpin permanent. Dac plantele nu au crescut suficient de mult, taie-le jos pn la 4 sau 5 muguri vizibili i ncearc din nou. La sfritul sezonului al doilea: Dezvolt cordoanele principale permanente. Nu lsa coardoanele s se ncolceasc n jurul srmei din mijloc pentru sprijin. Leag-le la fiecare 50-60 cm. Dac se ncolcesc n jurul srmei, s -ar putea s se constrng n anii care vin. La sfritul sezonului al treilea: Dezvolt coarde roditoare. Coardele ar trebui s se formeze pe prile opuse ale cordoanelor , la intervale de 20-25cm. Dac le lai mai apropiate vei avea vie nclcite. Coardele sunt inute 2-3 ani, apoi sunt tiate pentru a face loc altora noi. Fructul crete pe coarde care au cel puin un an, care au pri internodale scurte( distana dintre 2 frunze), care au muguri dezvoltai i care sunt expuse la soare. La sfritul sezonului al patrulea: Structura de baz a plantei este complet. Cantitatea fructele scade n fiecare an cu ct e mai btrn coarda, cu att mai puin rod va face. Aa c ar trebui s tai coardele care au 3 ani, pn la cordon pentru a menina planta tnr. Menine cteva coarde sntoase, coarde de un an sau doi i vei avea roade bune. La sfritul sezonului al cincilea: Tieri de meninere. Din acest moment, dup ce planta a rodit, taie coardele vechi ce i ncheie ciclul de via. Las coarde noi s se dezvolte din cordon la baza coardelor vechi i dirijeaz noile coarde. Tierile din iarn Tierile din iarn se fac n ultima sptmn din ianuarie sau prima sptmn din Februarie. Scopul tu va fi s lai un numr optim de coarde de 1 an, distribuite n mod egal pe plant.Fiecare vi va trebuie restricionat la spaiul ei alocat, altfel se va nvrti n jurul vecinilor ei i vei avea o jungl legendar. Tierile de corecie din var Tierile din var sunt eseniale pentru a menine un aspect ordonat, spaiu i accesul luminii la coardele roditoare. Va trebui s tai de mai multe ori n perioada de cretere. ncepe n Aprilie i Mai, cnd coardele neroditoare, care nu sunt necesare pentru sezonul urmtor, pot fi nlturate. Mldiele care cresc drept n sus pot fi tiate la 2 sau 3 muguri. Aceasta va menine un punct de cretere pentru mai multe coarde roditoare care trebuie s nlocuiasc pe cele tiate sau unde creterea rapid poate lua na tere. Orice mldie care se ncolcesc sau se nclcesc vor trebui scurtate.

n timpul lunilor Iunie i iulie, va aprea creterea rapid aa c tierea este esenial pentru a menine un aspect ordonat. Coardele care vrei s le ii pentru sezonul urmtor trebuie selectate i lsate i creterea excesiv pe o coard dincolo de fruct poate fi scurtat la o lungime u or de mnuit. Lungimea uor de mnuit este determinat de competiia pentru spaiu de la coardele din jur. nltur mldiele care se ncolcesc i restrnge planta la spaiul alocat. n August s-ar putea s mai trebuiasc efectuate tieri pentru a preveni nclciri i pentru a menine lumina soarelui la coardele roditoare. Rodirea i recoltarea Fructul ncepe s apar ca i nite boabe verzi care cresc ct o prun mare. Rapiditatea cu care se coace kiwi depinde de soiul cultivat i de condiiile climaterice. Ele i schimb culoarea de la verde la maro odat ce s-au copt. Cnd aceast culoare se schimb le poi culege. Pentru cei care cresc acas un kiwi, cel mai bine este s ateptai pn la 1-15 noiembrie, dat pn la care seminele din interior sunt deja negre. Ele sunt de obicei tari i dureaz cteva sptmni pn se nmoaie pentru a putea fi servite. Dac le culegi prea repede ele se vor acri i nu vor avea nici o dulcea, n timp ce dac le lai prea mult fr s le culegi vei avea nite fructe mult prea moi. Odata cules, fructul trebuie aezat ntr-o pung de plastic i apoi depozitat n frigider. Ele vor rezista n frigider cteva luni n sertarul pt fructe. Cnd e nevoie, kiwi poate fi scos din frigider i lsat s se mai coaca, n aer liber. n condiii bune, fructele se pot pstra i cteva luni. Iernarea Toate plantele kiwi tinere au nevoie de o perioada de adaptare la frigul primelor iernii. Ele trebuie aclimatizate u or cu temperaturile sczute, pentru c orice scdere brusc poate duce la crpa rea trunchiului i astfel la mbolnvirea vielor. ngheurile care pot interveni iarna trziu omoar mugurii lipsii de aprare, lucru care limiteaz recolta de fructe. Unii oameni restricioneaz kiwi ntr-un ghiveci i i aduc nuntru iarna. Dar acest lucru nu este necesar pentru c soiul Jenny este foarte rezistent i poate suporta o iarn n Romania. Deasemenea se poate prelungi dezvoltarea plantei acoperind-o iarna, determinnd-o astfel s rodeasc mai mult anul urmtor. n majoritatea cazurilor soiurile autofertile sunt cele mai potrivite pentru zona noastr. Kiwi n Romnia Culturilor de kiwi le merge foarte bine n zonele n care sunt plantai caii i piersici. La institutul agronomic Bucureti ntlnim kiwi afar, dar soiurile lor au nevoie de plante de sex diferit. Primul experiment de la Mehedini Prin anii 80, la pauz, ntre un arat i un rnit la vaci, ranii din Mehedini obinuiau s mnnce cte un fruct de kiwi cules din propria grdin. Muli dintre ei creteau arbuti de kiwi, luai de la Staiunea Pomicol Zonal, cea care ncerca s aclimatizeze un soi i la noi. Unii romni poposeau prin zon special s vad minunea. Asemenea fructe, originare din China, se mai gseau doar prin locuri pe care ei le vzuser numai prin atlasul geografic: Grecia, Spania, Australia i Chile, Noua Zeeland, SUA, Italia, Japonia sau Frana. Arbutii de kiwi au fost aur curat pentru solurile nisipoase ale Mehediniului nu numai c le-au fixat

foarte bine, dar le-au i ngrat. Plus c soiul s-a aclimatizat neateptat de bine. i oricum, pe pmnturile alea culturile tradiionale nu prea me rgeau. Dar toate astea n-au durat prea mult, a venit Revoluia i s-a ales praful de plantaiile de kiwi. Plantaia de la Ostrov n localitatea Ostrov din Constana, plata kiwi, a fcut furori. Cu 15 ani n urm, o echip de profesori vizionari de la Facultatea de Horticultur din cadrul USAMV Bucureti, a adus de pe inuturile italiene primii butai de kiwi spre a -i aclimatiza i dezvolta ntr-o plantaie fascinant din Dobrogea, perimetru agricol pe care ei l imaginau a fi una dintre cele mai roditoare grdini ale Europei. Cmpul experimental ales de ei este localizat n zona fostului IAS Ostrov i msoar nu mai mult de 2 hectare. Timp de 8 ani, pn cnd IAS -ul a fost privatizat, s-au aflat sub supravegherea lor tiinific 6 soiuri de kiwi specia Actinidia Deliciosa i cteva selecii din Actinidia Arguta, asupra eficienei crora urmau s se pronune profesori i specialiti care au condus procesul de ameliorare i multiplicare. n anul de referin 2008, concluziile lor sunt urmtoarele: Plantaiile de kiwi din Romnia reprezint o ans economic i social ncurajatoare. Aclimatizarea culturii de kiwi se justific att din punct de vedere pedoclimatic, ct i economic. - n condiiile unei ierni extrem de geroase, cea din 1993, butaii de kiwi ce se aflau n primul an de via n plantaie au supravieuit n proporie de 80%, procent ce creeaz certitudinea c o plantaie viguroas va suferi pierderi mult mai mici. Producia realizat n cazul unor soiuri ar putea s ating nivelul celor mediteraneene, cu condiia ca sistemul de irigare, existent n plantaia de la Ostrov, s fie folosit. Cultivatorii au reuit s scoat la hectar i 2.000 de tone de kiwi. n pofida acestor realizri cel puin ncurajatoare, cmpul experimental de la Ostrov este pe cale de a se nchide. Actualul patron-concesionar pare a fi nemulumit de realizrile productive i declar c va desfiina plantaia. Se pare c la originea inteniilor nesbuite ale acestuia se afl, n fapt, motive concureniale. Domnul patron funciar este n acelai timp un mare juctor pe piaa importurilor de fructe exotice i ar avea temerea c dezvoltarea acestei industrii n Romnia i-ar ncurca afacerile. nmulire Poi crete kiwi din semine, dar nu soiul Jenny. Seminele din fructele cumprate de la magazin pot fi plantate n Noiembrie i seminele vor germina pn n primvar.Trebuie folosit un amestec de pmnt fin, nisipos, care trebuie meninut umed, dar nu mbibat cu ap. Seminele germineaz n 4-5 sptmni. Plantele obinute astfel vor trebui altoite pentru a produce arbusti viguroi. Majoritatea plantelor care vor iei vor fi plante brbteti, i va trebui s atepi ca s poi s le deosebeti. Ai nevoie doar de o plant brbteasc i o plant femel. Ar trebui s le plantezi la 5 metrii deprtare. Va trebui s le ajui la polenizare, lund polenul i suflnd peste florile femele.

Kiwi cumparai din sere sunt, Plantele de kiwi obinute din usuc pn la nivelul solului, primvar, lstari care vor Boli i duntori Kiwi nu are prea multe datorit faptului c rdcina arbustului. Un lucru pisilor le place s o road; problem, mai ales c astfel se ataca ramurile tinere. Alti precum i nematodele, care Smochinul Smochinul

de obicei, deja altoii sau obinui din butai. butai sunt de obicei mai rezisteni la frig; dac se un kiwi obinut din buta va da lstari noi la avea aceleai caracteristici ca planta iniial. probleme din acest punct de vedere, probabil i duntorilor nu prea le plac frunzele, scoara i ciudat este c scoara are o arom mentolata i cnd arbustul e mic, acest lucru poate fi o pot pierde lstarii noi din primvara. Melcii pot duntori mai sunt crtiele, puricii plantelor, reduc vigoarea arbustului.

Denumire stiintifica: Ficus carica (Carica numele unui mic oras din Asia, unde a fost descoperit crescand in stare salbatica.) Face parte din fam. Moraceae. Este un copac inrudit cu dudul, arborele de paine, sicomorul si o larga varietate de ficusi foarte mari, chiar gigantici Origine: Smochinul provine din Syria si vechea Persie. A fost cultivat in Marea Britanie pana la venirea romanilor, iar mai tarziu a fost raspandit peste tot in Europa si America. El s-a adaptat foarte bine la zona mediteraneana si la zonele mai calde si aride ale continentului. In zonele unde ploua mai des fructele smochinului crapa, de obicei in lungime, si fermenteaza pe creanga, facand recoltarea imposibila. Cu mai multa munca si grija smochinul se poate adapta si la un climat mai racoros si mai umed. Smochinul comestibil creste in natura pana la o inaltime de aproximativ 3-8 m. In general, coroana depaseste in diametru inaltimea arborelui la toate varietatile. Caracteristici Planta mediteraneana ce poate creste sub forma de tufa inalta sau poate fi dirijat sub forma de pom ce atinge uneori si 8 m inaltime, smochinul este recunoscut pentru fructele sale gustoase. Smochinul isi pierde frunzele toamna ca si copacii din zona temperata. Plantele crescute in interior isi pastreaza frunzele o perioada mai indelungata. Crengile batrane sunt butucanoase si acoperite de o scoarta neteda si aspra. Ea poate fi zgariata cu unghia si are culoare gri-albicios, fara prea crapaturi. Acolo unde au fost taiate crengi mai groase, arborele dezvolta la maturitate noduli mari ca niste tumori care il fac sa arate foarte sculptural. Este modalitatea lui de a-si cicatriza ranile.Frunzele de un verde viu sunt lobulare, cu un diametru de aproximativ 30 cm, palmate, crestate adanc si rotunjit, cu 1-5 nervuri spinale si petiol destul de lung. Sunt paroase pe ambele fete, mai aspre deasupra si matasoase dedesubt. Florile sunt verzulii si practic invizibile la capatul smochinei mici de culoare verde. Aceasta se formeaza dintr-un mugure aflat cel mai adesea la baza unei frunze. La aparitie, smochina nu este mai mare decat o boaba de mazare. Smochinul nu are nevoie de polenizare

pentru a rodi. Florile sunt toate de sex feminin si se autopolenizeaza (fenomen tipic smochinilor). Inflorire si fructificare: Smochinul fructifica destul de repede, la vrsta de 2-3 ani. Chiar i atunci cnd este inut n container unele soiuri de smochini fructifica si fructele ajung la coacere la vrsta de 2 ani. Dac se dorete fructificare mai repede la smochinul plantat n grdin, nainte de plantare se face o groap ptrat cat un hardau i se pun perei din piatr pe margini i pietre mari la fund. Aceasta va stimula smochinul sa fructifice mai repede in loc sa-si extinda doar radacinile. Atunci cand are conditii prielnice, smochinii rodesc de doua ori pe an: o data primavara tarziu si din nou toamna cand vara este lunga si calduroasa. In functie de varietate fructele coapte sunt verzi, galbui sau violete. Uscate la soare devin toate de aproape aceeasi culoare. Uscarea se face prin expunere la soare timp de 4-5 zile ori intr-o camera special amenajata pt uscarea fructelor. Ingrijire Smochinul Crescut in Container Smochinii cresc foarte bine n hardaie sau containere. Smochini maturi ajung sa aibe nevoie de hardaie de 40 litrii. Smochinul are nevoie de multa caldura si lumina. Are nevoie de cel puin 8 ore de soare. Vara se tine afara in plin soare, ideal langa un perete zugravit in alb, orientat spre sud, care sa reflecte soarele marindu-i efectul asupra plantei. Oricat de cald ar fi vara, planta se va simti bine daca s-a facut tranzitia de la interior la exterior atunci cand mugurii noi abia apar si vremea s-a incalzit putin. Scoarta smochinului poate fi arsa cu usurinta de soare. In mediul natural copacul are crengi multe si dese, cu frunzis bogat care umbreste trunchiul si-l protejaza. In conditii de interior insa, planta se sensibilizeaza si re-adaptarea la exterior se face treptat. Scoarta copacilor mai varstnici se poate proteja vopsind-o cu huma de culoare alba (argila intrebuintata la spoitul caselor). Varul e prea puternic si poate sa o arda. Radacinile smochinului au nevoie de spatiu, intrucit sunt foarte dese, ramificate si cresc continuu.Containerul trebuieste schimbat progresiv, in concordanta cu viteza de crestere a plantei. Pamantul din containerul unui copac ajuns la maturitate se schimba la fiecare 3 ani. Radacinile periferice se pot taia cu aceasta ocazie scurtandu-se cu pana la 10-15 cm jur imprejur. Copacul nu va suferi din aceasta cauza. Vara se acopera containerul cu o rogojina(mpletitur de tulpini sau de frunze de rogoz ori de papur) vopsita ori un panou vopsit in alb pentru ca radacinilor smochinului nu le place fierbinteala. O solutie buna este sa se imprejmuiasca hardaul cu ghivece destul de mari plantate cu flori dese, care sa il apere de bataia directa a soarelui. In conditii naturale frunzisul bogat al smochinului ii protejeaza radacinile mentinindu-le intr-o umbra densa. Cu toata toleranta la caldura si ariditate in mediul natural, puietul de smochin trebuie udat regulat si din belsug in timpul verii altfel isi va pierde frunzele si poate m uri. Dac smochinul se ofilete vara i l-ai udat i l-ai udat, verific s vezi ct de cald ajunge containerul n faa soarelui. Tierea Pentru a le da forma dorita smochinii trebuie tunsi. Crengutele care cresc aiurea se taie si se pastreaza doar cele care formeaza un copac bine echilibrat si cat mai simetric, cu trunchi scurt si drept. Tunderile se mai pot face si de la nivelul solului pentru a obtine o tufa simetrica si echilibrata cu mai multe trunchiuri mai mici. Cei ce vor avea succes si vor ajunge sa aiba o recolta de smochine, trebuie sa stie ca rodul se face doar pe crengile vechi de cel putin un an. Atentie asadar la ce anume tundeti si ce anume lasati pentru rod.

Majoritatea smochinilor crec ca i tuf si ca s-i creti ca i copac trebuie s elimini lstarii noi care ies permanent din rdcini. Dar sunt i soiuri de smochini care cresc doar ca i copac i nu dau nici un lstar din rdcini. Acetia sunt frumoi pentru c au forma de copac exotic. Cum obinem forma de tuf? n forma de tuf mai mult din fructe vor fi aproape de pmnt i vor fi uor de cules. Cnd plantezi smochinul tai 1/3 din tnra plant. Aceasta foreaz noi lstari s creasc la baza plantei. Las aceti lstari s creasc n primul sezon. Apoi, iarna trziu dup primul sezon de cretere, selecteaz 3-8 lstari,rsfirai ca i lideri. Tiai-I pe ceilali. Asigur-te c liderii pe care i-ai ales sunt destul de rsfirai s creasc 9 12 cm n diametru fr s se aglomereze unul pe altul. Dac sunt prea apropiai, liderii nu pot crete destul de gros s se sprijine pe ei nii sau recolta lor. Ei tind s cad i s se rup datorit vnturilor puternice. Dac aceasta are loc, nltur liderul distrus i selecteaz unul nou n umtoarea iarn alegnd unul din lstarii care cresc annual. Dac se dorete o coroan mai mare la smochin, taie tufa la nceputul fiecrei primveri n al doilea an de la plantere, dup ce pericolul de ger a disprut dar nainte ca s nceap creterea. F asta tind 1/3 pn la jumate din creterea de anul trecut. Deasemenea taie ramurile care deranjeaz creterea liderului. Taie i ramurile care cresc jos i toi lstarii de care nu mai este nevoie s-I nlocuiasc liderii rupi. ngrmnt Nu uita c smochinul crescut n container este complet dependent de tine pentru nutriia lui. El nu poate trimite rdcinile lui prin pmnt s caute ap sau minerale. Ingrasamantul care contine azot (aschii de corn) este util pentru smochin si se aplica incepand din februariemartie si pana la mijlocul lui August. Dup 15 August trebuie s te opreti n a mai pune ngrmnt pentru a lsa creterea nou s ncetineasc i s se ntreasc nainte s vin vremea rece. E indicat s le dai plantelor noi o doz slab de Vitamina B dizolvate n ap cnd sunt transplantai. Pune ngrmnt de 3 ori pe an la smochinii care ncerci s-I aduci la producie maxim: Primvara devreme, la mijlocul lui Mai i la mijlocul lui Iulie. Smochinilor maturi se poate pune ngrmnt o dat pe an primvara devreme. Nu mai pune ngrmnt dup mijlocul lui iulie penru c aceasta ncurajeaz o cretere noua care nu se poate ntri pn nainte de iarn. Udarea n lunile calde tu trebuie s uzi planta din container pn cnd apa se mbib n tot solul .Ar trebui s curg la fundul containerului. Asta spal srurile care s-au format i ncurajeaz rdcina s creasc spre fundul containerului unde vor rmne umede i la rocoare. n contanier smochinul va avea nevoie de mai mult ap n lunile calde i mai mult protecie de frig iarna. Plantarea Smochinul poate fi plantat afar in intervalul octombrie aprilie evitandu-se perioada(le) de ger,seceta sau ploi abundente.. 1.Elibereaza planta de protectia de plastic sau vas .

2.Pentru a creste planta pentru fructe se taie atat trunchiul(sau ramura principala) cat si cele periferice la 1-1,20 mt de la nivelul pamantului, nu se va taia si din radacini. 3.Sapati o groapa adanca pt a putea fi introdusa bine radacina plantei,atentie ca radacina sa fie bine introdusa in groapa. 4.Pentru o mai buna fixare a plantei se va introduce un par de sustinere la radacina plantei. 5.Umpleti gaura cu pamant USCAT si asigurati-va ca pamantul va patrunde bine printre radacina . Apasati delicat si formati o denivelare in jurul plantei pentru a putea fi bine irigata. Mutarea plantei Plantele din vas se pot muta in orice perioada a anului. Dac rdcinile au devenit nghesuite n vasul original i au nceput s creasc n cerc, rdcinile sunt n regul dar trage uor de ele s le separi puin i ntinde rdcinile n noul vas cnd l plantezi. Pmntul potrivit Pentru ca planta s se simt bine n noul mediu, are nevoie de un substrat potrivit. n cresctoriile sudice, plantele pot suporta orice fel de pmnt, cci condiiile climatice sunt optime. La noi, sol ul trebuie s fie ct mai potrivit, pentru a compensa factorii lips. Mai ales pentru cultura n ghivece, alegerea solului potrivit este neaprat necesar. Cel mai bun pmnt pentru smochin este unul bogat n nutrieni i humus, care nu reine apa. Acest pmnt poate fi obinut chiar la noi acas din urmtoarele componente: 1.HUMUS(n latin:pmnt) se formeaz n stratul superior prin descompunerea materiei organice. Este foarte nutritiv, reine apa i conine acid humic. Compostul conine foarte mult humus valoros. Pmntul bun de grdin conine, alturi de nisip i lut, humus. 2.Argila i lutul rein apa i substanele nutritive. Este necesar o cantitate mic din acestea 3.Nisipul, preferabil nisip de cuar (nisip de ru) mbuntete permeabilitatea pmntului. Trebuie adugat n cantitate mare pmntului care conine argil. Nisipul nu trebuie s fie prea fin, cci s se fluidizeze i s ias la suprafa. Reeta pamantului perfect pt smochin: 4/8 compost bine fermentat sau blegar(humus), trecut prin sit 1/8 lut 1/8 argil 2/8 nisip Boli i Duntori Daunatorii care apar pe fructe sau frunze trebuie distrusi. Se folosesc aceleasi insecticide care se aplica si celorlalti pomi fructiferi, trandafirilor si altor arbusti. In unele situatii o solutie slaba de zeama bordeleza (piatra vinata) este folositoare. Bolile smochinului sunt adesea imprumutate de la vegetatia autohtona si se trateaza in acelasi fel. IERNAREA Smochinii crescuti in container Un smochin adult, sanatos si robust, poate tolera temperaturi ocazionale de -11C. O planta tanara si fragila insa, poate sa inghete si la -1C. Din acesta cauza, iarna, smochinii plantati in hardaie sau ghivece nu trebuiesc lasati afara. Chiar si un smochin adult plantat intr-un hardau foarte mare, acoperit corespunzator pentru a-l feri de ger, nu rezista bine la mai mult de 300 de ore consecutive la -4C. In zonele cu ierni mai usoare, hardaiele mari cu smochini pot fi tinute afara peste iarna cu conditia sa se construiasca un schelet cubic sau dreptunghiular de lem peste hardau/container, ancorat bine impotriva vantului. Scheletul de lemn se acopera complet in timpul iernii cu covoare vechi,

rogojini sau cu pisla, formand o cutie perfect inchisa in interiorul caruia se gaseste smochinul. Hardaul se poate proteja impotriva inghetului prin imbracare cu snopi de paie, legati de jur imprejurul containerului cu sfoara, spre a nu fi dusi de vant. Copacul nu se uda pana la trecerea completa a perioadei de inghet. Avand in vedere iernile ultimei decade nu riscati un smochin frumos si sanatos decat daca doriti sa experimentati. Probabil o magazie sau un garaj nenclzit in care sa fie adapostit sunt locuri mult mai potrivite. n primul rnd las smochinul cteva seri s-l pring gerul, aa ca toate frunzele s cad i seva s se duc jos n tulpina. Aceasta mrete rezistena lui la frig i reduce nevoia de ngrijire special. Aici udai-I tot la cteva sptmni, doar ca s previi rdcinile s se dezhidrateze. Nu uit ati, copacii cultivati in gradini si unde ei s-au adaptat de multi ani, nu sunt tot atat de sensibili in perioada de hibernare precum cei cultivati in containere. Va urez succes si recolte de smochine. Smochinii crescui n grdin Smochinii n primele ierni trebuie s fie protejai. Daca smochinul este foarte mic (pana intr-un metru), este o idee buna sa il lasi peste iarna intr-un spatiu protejat. Dupa ce depaseste acest stadiu si tulpina incepe sa se ingroase si s-a lignificat, il poti planta in pamant, toamna, acoperindu-l bine cu resturi vegetale si ingropand tulpina pana la jumatate cu pamant. Cand l acoperi, niciodat s nu foloseti nici un material din plastic. Trage toate ramurile la mijloc ncercnd s le legi mpreun cu o sfoar uoar dar tare. Asigur-te c sfoara i ramurile sunt complet uscate nainte s -l acoperi. Acopera smochinul de jos pn sus cu o pnz groas de sac, prinznd pnza s nu cad. Despacheteaz smochinul ntr-o zi nnorat primvara devreme, dup ultimul nghe. Dac r amurile i tulpina smochinul au ngheat pn la nivelul pmntului, chiar dac a fost acoperit, nseamn c ai nevoie de un alt soi de smochin, smochin de munte. Nu te mai chinui cu acel smochin pt c nu e potrivit pentru regiunea ta i i vei pierde doar timpul i n final vei fi dezamgit. ntr-adevr va da lstari noi din pmnt smochinul acela la care i-au ngheat ramurile i tulpina, dar va fructifica greu, i smochinele nu vor reusi sa ajunga la coacere. Tu vrei unul la care nu-i nghea ramurile i tulpina iarna. Acela va fi unul potrivit pentru regiunea ta. Cultivarea i recoltarea meriorului Meriorul (Vaccinium vitis idaea) este un arbore cultivat att n scop decorativ, ct i pentru proprietile curative ale fructelor sale. Frunzele meriorului sunt mici i dese, florile alb sau roz, iar fructele boabe mici, de culoare roie. Din fructe se pot prepara infuzie, decoct, tinctur, utile n special n afec iunile renale, dar i cataplasme sau lichid pentru gargar cu proprieti antiseptice i cicatrizante. n mod natural, meriorul crete n zonele alpine, dar cu puin grij, poate fi crescut i n grdin sau ghiveci. Plantare i ngrijire Cel mai simplu mod de a nmuli meriorul este prin butai. Se recolteaz vara o ramur mic, avnd 3 -4 frunze. Butaul se implanteaz la 3 cm adncime n pmnt, ntr-un ghiveci. Timp de 6-8 sptmni, solul trebuie meninut n permanen umed, iar ghiveciul plasat ntr-un loc umbros. Dup 3-4 luni de via, meriorul poate fi transplantat n grdin. Alegei pentru el un loc ferit de razele directe ale soarelui, la umbra unui arbore mai mare. n grdin, meriorul se ud o dat pe sptmn sau chiar o dat la dou sptmni, n func ie de condiiile meteo. n verile toride, arborele trebuie udat de 2 ori pe sptmn. Condiii de mediu Meriorul nu suport bine lumina solar direct sau cldura excesiv. De aceea este bine s fie plantat la umbra unui arbore mai btrn. Fiind originar din regiu nile alpine, rezist peste iarn fr a necesita protecie suplimentar. Recoltare Fructele de merior se recolteaz n septembrie-octombrie, pe vreme frumoas. Se usuc n strat subire, n ncperi bine aerisite. Se pot apoi depozita n pungi de hrtie sau sculei textili. Cerine ecologice:

Rezist pn la -25C, dar rezistena este influenat de soi. n iernile fr ptur de zpad pot suferi la 10-15C. Prefer terenuri cu expoziii nsorite, mai ales n perioada nfloririi. Necesitatea fa de ap este destul de ridicat, solul trebuie men inut reavn, mai ales la pornirea i n perioada de vegetaie. Afinul necesit sol acid (pH 3-5), fertil, bogat n humus, afnat. Nu sunt recomandate solurile argiloase, nisipoase fr drenaj. Solurile necorespunztoare se pot amenda, sau schimba pe suprafaa de cultur. Ameliorarea solului: Aciditatea solului poate fii reglat prin umplerea gropii de plantare cu turb, pmnt de frunze sau alte materiale care ridic aciditatea solului. Dac solul este puternic calcaros sau are reacie bazic, nainte de plantare, v recomandm schimbarea solului pe o suprafa de 1mp i 50 cm adncime. nlocuirea solului se poate face n dou feluri: La suprafa: se construiete un cofraj din lemn, aproximativ 50 cm nl ime (perimetrul poate varia n funcie de numrul de plante), acesta se umple cu amestecul de pmnt. n adncime: se sap o groap de 1mp i 50 cm adncime se scoate pmntul, se tapeteaz cu o folie de plastic (pentru realizarea drenajului se fac cteva guri la fund) se umple cu amestecul de pmnt. Amestecul de pmnt: se pregtete n prealabil n proporie de 1:1 din pmnt de grdin fertil i turb acid, umed. Plantarea: Reguli generale pentru plantare: Plantarea cu balot de pmnt: tot parcursul anului (totu i de evitat perioadele foarte calde i foarte reci.) Plantarea cu rdcin nud (primvara devreme nainte de intrarea n vegeta ie naintea nmuguritului, sau toamna trziu dup ieirea din vegetaie dup cderea frunzelor). Distana de plantare: 31-1,5 m. Trebuie evitat plantarea foarte adnc pentru c rdcinile au nevoie de aer. Se umple cu amestecul rmas, se btucete i se ud. Se mulcete cu scoar de copac sau turb. Atenie: dac solul este foarte calcaros, acesta nu se pune napoi! Afinul are cerine ridicate pentru umiditatea din sol i cea atmosferic. nflorete n luna mai, rodete de la mijlocul lui iunie pn la sfritul lui septembrie. Este autopolenizator, dar are producie mai ridicat dac plantm dou soiuri una lng alta. Fertilizri i irigri: Afinul este nepretenios, de aceea se va administra doar toamna pu in compost semi fermentat care se va ncorpora n stratul superior. Tieri: Se aplic doar n perioada de repaus vegetativ (toamna: dup ie irea din vegetaie sau primvara: nainte de intrarea n vegetaie). Se elimin ramurile btrne (3-4 ani), uscate, lsate acestea se vor elimina de la inel. Pentru ca lumina s ptrund i n mijlocul tufei este necesar s tiem i cte o ramur matur din mijloc, aceast tiere va stimula i ntinerirea plantei. Se las aproximativ 6-8 lstari pe plant. Cultivm pepino Patria de origine a plantei pepino (botanic tubercul cu spini moi, Solanum muricatum) este probabil Peru sau Columbia. De aici s-a rspndit n toat America Latin chiar i n afara ei. n prezent se cultiv cel mai mult n Bolivia, Ecuador i n Noua Zeeland. Pepino a ajuns n Europa aproximativ n anul 1785. Dintre primii lui cultivatori a fcut parte Ludovic al XVI-lea i societate Regal englez de grdinrit din Kew (la Londra). Amerindienii din America de Sud l numesc cachuma (se pronun caciuma). La noi s -a ncetenit denumirea lui spaniol pepino, ceea ce n traducere nseamn castravete de salat. Denumirea n limba englez melon shrub, care n traducere nseamn tuf de pepene, red mai bine gustul lui. Pepino este o plant sub form de tuf nalt de aproximativ 1 m. n patria ei este o tuf peren, care se cultiv pn la altitudinea de 2500 m d. m. La noi se cultiv doar ca plant anual. Florile seamn cu cele de cartof, sunt de culoare mov sau albe cu striaii mov. Sunt de fapt ambisexe, dar se obine o recolt mai mare prin polenizare (n principal n sere). Pentru grdinar fructele sunt cele mai interesante. Au mrimea de aproximativ 15 cm, ca form amintesc de avocado (o par mai mare). Sunt aromatice, dulcege. Cel mai des sunt galbene, galben maronii, mo v nchis cu dungi, deseori sunt fr semine. Se consum crude, nbuite, prjite

Crude se pot consuma individual sau ca i salat de fructe (Fructe diverse tiate bucele, la care se adaug zeam de lmie. Se pot utiliza majoritatea fructelor de la noi ct i speciile exotice.). Pepino nbuit se folosete n pricipal ca garnitur. Pepino prjit este potrivit ca fel principal de mncare. Cel cruia i se pare pepino fr gust, l poate mbunti cu condimente uzuale (scorioar, anason; suc de lmie, rodie sau maracuja fructele ultimelor dou specii amintite vi le putei cultiva singuri din seminele pe care le oferim n Tabelul cu ofert Import). Surplusul de fructe le putei conserva (singure sau n amestec cu alte specii de ex. roii, ardei dar i cu fructe). Pepino este la fel de pretenios fa de sol ca oricare alt zarzavat de provenien tropical (de ex. ardeiul, roiile). Trebuie s fie n primul rnd uor, aerat, hrnitor, n permanen umed. Din cultivarea de prob s -a constatat, c recolta cea mai mare o aduce n recipiente cu volum de 40 de litri (pentru o plant) i acoperirea solului cu folie neagr (cca 4045 fructe anual). Se cultiv n principiu la fel ca de ex. roiile. n timpul vegetaiei adugm ngrmnt o dat pe sptmn. Rezultatul cel mai bun l-a avut ngrmntul Harmavit (se vinde n fiecare magazin cu materiale de grdinrit.). Putei s l folosii direct n sol sau pe frunze. Se nmulete prin butai, care sunt lungi de cca 15 cm. Prelevai-i n februarie -martie. Pentru o nrdcinare mai rapid putei s-i tratai cu un stimulator de creterere. Dup care i nfigei n nisip n ser sau n camer. Se vor nrdcina ntr -o lun. Plantele tinere ncep s nfloreasc la trei luni dup nrdcinare. Pepino se poate nmuli i prin semine. Aceast modalitate este mai puin avantajoas, deoarece plantele produc doar puine semine. n afar de aceasta plantele care provin din semine produc deseori fructe de calitate inferioar. Pepino este atacat de aceleai boli i aceiai duntori ca i alte specii ale acestui gen (roii, ardei). Cel mai des este vorba de mucegaiul cartofului Phytophthora infestans. mpotriva lui putei folosi Kuprikol 50 (n concentraie de 0,6 %, deci 60 g la 10 l ap; termenul preventiv n care fructele nu trebuie consumate este de 7 zile) sau Dithane M 45 (n conc. 0,2%, deci 20 g la 10 l ap; termenul preventiv n care nu trebuie consumate fructele este de 21 de zile). n majoritatea cazurilor folosirea proteciei chimice nu este necesar. Pepino trebuie s ierneze la cald (n ser, n cas etc.). Temperatura nu ar trebui s scad sub 5 C. Primvara din plantele mam prelevai butai pentru nrdcinat i distrugei plantele btrne, deoarece cultivarea lor ulterior ar fi nerentabil. Nu intenionez s includ pepino n oferta mea, deoarece aceast specie se vinde deja la noi relativ curent, aa c pentru muli dintre Dvs ar fi neinteresant. n afar de aceasta pepino este accesibil i ca pre preul mediu este de cca 1 . Floarea pasiunii Plante volubile, cu flori odorante, curioase, care starnesc admiratie, intrunesc cca 400 specii cunoscute, aproape toate originare din America de Sud. Specia cel mai mult cultivata in apartamante esta Passiflora coerulea, cu tulpin lemnoasa care poate atnge inaltimi considerabila (5 m), cu multe ramificatii. Frunzele, au o oarecare asemanare cu cele akle iederei, sunt glabre, cu 5-7 diviziuni si lobi oblongi, intregi. Florile parfumate sunt albe, roze su nu dureaza decat o singura zi, dar abundenta de flori ce apar in fiecare zi in decursul unei lungi perioade de timp (iulie ? septembrie) compenseaza acest incanvenient. P[lanta se poate cultiva atat in apartament cat si in aer liber, unde se poate scoate in jurul datei de 15 mai (intr-un loc semiumbros si adapostit de vant), urmand sa fie readusa pe la 15 octombrie, mai intai intr-o incapere naincalzita, aducand-o treptat, in camere din ce in ce mai calde. Iarna, perioada de repaus a plnatei, cand frunzelekl se ingalbenesc si cad, se vor diminua mult udarile si se vor suprima ingrasarile. In primavara, cand incepe vegetatia, se vor taia tijele crascute prea mult ale plantei (6-8 ochi), in acelasi timp transplantand-o intr-un pamant greu si bogat (mranita si pamant de telina). Cu acesta ocazie se mai taie din radacinile lungi, afanandu-se si balul de pamant. Dupa inradacinare, ii vom oferi de 2 ori pe saptamana ingrasamint complex, caldura, lumina si soare. Inmultirea se face, mai usor, prin despartirea plantutelor, ce se formeaza pe langa planta mama sau prin butasi. Butasii (8-10 cm lungime) se inradacineaza, in primavara, intr-un substrat nisipos, incalzit si mentinut continuu umed. In genreal, emiterea radacinilor se face cu greutate.

Floarea pasiunii | Passiflora | Ingrijire Floarea pasiunii Passiflora caerulea ingrijire Floarea pasiunii Passifloracaerulea este oplantacataratoare, ce nu necesita o ingrijire exagerata.Planta de floarea pasiunii (Passiflora) apartine genului Passiflora, ce contine aproximativ 400 de specii de plante. Passiflora caerulea este o planta viguroasa, cu tulpina bine ramificata, inalta pana la 4 metri. Frunzele sunt mari, cu 5 sau 7 lobi. Florile de Passiflora caerulea sunt discret parfumate, cu diametrul de 7-8 cm, cu sepale colorate in verde deschis, asemanatoare ca forma si marime cu petalele albe. Staminele sunt numeroase si mari, iar stigmatul este mare, trifurcat. Inflorirea are loc de la inceputul verii, pana toamna tarziu. Passiflora quadrangularis este o planta cu tulpina si lastarii muchiati, frunze intregi, oval-ascutite, colorate in verde intens, stralucitor. Florile sunt foarte mari, cu diametrul de 10-12 cm, acand petalele colorate in rosu sau grena, de diferite nuante. Staminele numeroase si foarte mari, depasesc in lungime petalele, sunt ondulate spre varf si colorate in benzi transversale alternative, violet cu alb. Ca si la Passiflora caerulea, la planta de Passiflora quadrangularis inflorirea are loc de la inceputul verii, pana toamna tarziu. Passiflora violacea este o planta cu frunze trilobate, colorate in verde intens pe partea superioara si verde cenusiu pe partea inferioara. Florile au diametrul de 8-10 cm si sunt intens parfumate, solitare si lung pedunculate. Petalele sunt colorate in violet de diferite nuante, iar staminele sunt numeroase, subtiri, cu lungimea de pana la 1/2 din lungimea petalelor. Inflorirea plantei de Passiflora violacea are loc de la inceputul verii, pana toamna tarziu. Cerinte Passiflora Floarea pasiunii Passiflora este o planta de sera calda si umeda, solicitand temperaturi de 18-20 de grade celsius si o umiditate relativa a aerului de 70-80% pentru crestere si inflorire. Tolereaza insa destul de bine si aerul mai uscat. Are nevoie de multa lumina. Suporta soarela direct, dar nu si in dupa-amiezile toride de vara, cand isi poate pierde turgescenta (starea de hidratare). Necesita substraturi fertile, usoare, bine drenate, mentinute permanent umede in timpul sezonului cald. Iarna, plantele de Floarea pasiunii se trec intr-o perioada de repaus relativ, mentinandu-se in spatii mai racoroase, cu temperatura de 5-10 grade Celsius, luminoase si udandu-se rar, doar atat cat sa nu se usuce substratul. Inmultire Passiflora Floarea pasiunii

Passiflora-Floarea pasiunii se inmulteste foarte usor prin butasi de fragmente de lastari, primavara. Acestia su pun la inradacinat in substrat de turba amestecata cu perlit. Am avut insa rezultate foarte bune cu butasi de Passiflora inradacinati intr-un vas cu apa de la robinet. Conditiile ideale pentru inradacinare sunt: 20-22 de grade Celsius, 85-90% umiditate atmosferica, semiumbra. Prin semiumbra a nu se intelege umbra totala. Planta are nevoie totusi de lumina, pentru a desfasura fotosinteza si a produce substante organice, pe care le va aloca producerii de radacini. Inmultirea laFloarea pasiunii se poate realiza si iarna, in casa, daca se asigura conditiile de mai sus. Inmultirea la Floarea pasiunii se mai poarte realiza si prin marcotaj serpuitor, prin ingroparea lastarilor in ghivece cu pamant asezate in jurul plantei mama, in zonele unde se doreste inradacinarea. De asemenea, se mai practica si inmultirea prin seminte, mai ales in lucrarile de ameliorare, pentru obtinerea de soiuri noi.

Coacerea fructului de Passiflora Ingrijire Passiflora Floarea pasiunii Primavara devreme se aplica taieri de corectare a formei plantei de Floarea pasiunii. Prin aceste taieri se scurteaza lastarii laterali la 2-3 noduri. Plantele mai varstnice pot fi supuse unor taieri mai drastice, prin scurtarea severa a tulpinii, in vederea reintineririi. Dupa taieri se face fie transplantarea totala a plantei de Floarea pasiunii in amestec de pamant proaspat, fie doar prin inlocuirea pamantului de la suprafata. Udarea se face in functie de sezon, asa cum s-a precizat la exigentele ecologice. La interval de 2 saptamani se face fertilizarea cu solutii de ingrasaminte minerale complexe NPK, pe care le gasiti in supermarket. O alta lucrare necesara este tutorarea plantelor, folosind tutori sau scarite de diferite dimensiuni. Plantele de Floarea pasiunii sunt sensibile la atacul de musculita alba si acarieni. Passiflora este una dintre cele mai apreciate plante volubile (cataratoare), fiind intalnita in holurile luminoase si spatioase, balcoane si terase, pentru imbracarea colturilor, coloanelor sau grilajelor. In timpul sezonului cald, planta de Floarea pasiunii este intalnita si in gradini, fiind utilizata pentru imbracarea coloanelor, grilajelor, boltelor, gardurilor sau zidurilor.