Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ziu As I Noaptea
Ziu As I Noaptea
Ziu As I Noaptea
Prima mea impresie - o imagine panoramica a adancimii albastre a unui ocean sclipitor, strabatut de umbre verzi, gri si albe, atoli si nori. In miscare, parea brazdata de mari fisii curbate de pamint . O usoara tenta de albastru si in imediata apropiere, spatiul negru. Mi-am tinut rasuflarea , dar ceva lipsea pe moment, simteam o stranie neimplinire . Observam in tacere un spectacol tridimensional. Charles Walker, USA , astronaut
Ne imbogatim cunostintele!
A treia planeta de la Soare si a cincea ca marime din sistemul nostru solar, Pamantul sau Terra este singura planeta locuita. Cuvntul "Pmnt" provine din latinescul "pavimentum". Vzut din spaiul extra-terestru, mare parte din Pmnt are culorile albastru nchis i alb datorit oceanelor i a norilor din atmosfer , de aceea se mai numeste si Planeta Albastra.
In fiecare zi se petrece acelasi spectacol: rasaritul si apusul soarelui. Aceste doua fenomene ne arata inceputul si sfarsitul zilei sau al noptii.
Pamantul se roteste, in acelasi timp, in jurul Soarelui dar si in jurul propriei axe (o linie imaginara ce trece prin centrul sau). O rotatie completa a Pamantului in jurul axei sale dureaza 24 de ore, exact durata unei zile calendaristice de la miezul unei nopti ora 0, pana la miezul noptii urmatoare. Sapte zile formeaza o saptamana. Rotatia completa a Pamantului in jurul Soarelui dureaza 365 de zile sau 366 de zile, in anii bisecti.
In timpul anului, unele zone ale Pamantului sunt mai aproape de Soare, iar altele mai indepartate. Zilele si noptile sunt mai lungi sau mai scurte, in functie de anotimp si de zona geografica. In zonele apropiate de Soare este un anotimp cald, iar in cele departate un anotimp rece. De exemplu, cand in Australia e vara, in tara noastra este iarna.
Noaptea este perioada in care Soarele lumineaza cealalta parte a Globului (opusa celei in care ne aflam noi). Astfel, cand in Romania este ora 2 noaptea, in Japonia este ora 6 dimineata, iar in Toronto (Canada) este ora 7 seara.
Ariciul doarme n timpul zilei, iar spre sear scormoneste dup mancare.
Animalele si plantele simt succesiunea zilelor si a noptilor. Exista animale nocturne si plante care isi deschid florile noaptea. Lumina este un factor de mediu foarte important.
Simtul vazului la feline se manifesta cel mai bine noaptea. Ochii acestor animale seamana cu niste faruri, deoarece se pot folosi de orice sursa de lumina la indemana, chiar si de lumina stelelor.
Bufnita, cucuveaua si liliacul au vederea foarte buna pe timpul noptii. Lumina le deranjeaza.
Regina noptii, laleaua si unele specii de cactusi sunt plante care isi deschid florile numai pe timpul noptii.
Retineti!
Rasaritul si apusul soarelui marcheaza inceputul si sfarsitul zilei sau al noptii. Zilele si noptile sunt mai lungi sau mai scurte. O zi calendaristica dureaza 24 de ore; 7 zile formeaza o saptamana. Animalele si plantele simt succesiunea zilelor si noptilor. Lumina este un factor de mediu. Exista vietuitoare diurne si si vietuitoare nocturne. Pentru a fi sanatosi trebuie sa respectati perioada de odihna din timpul unei zile calendaristice.
2. Exercitii si intrebari
Ce momente marcheaza inceputul si sfarsitul zilei?
TEXT
TEXT
TEXT
TEXT
3. Activitate experimentala
Ce experimentam? Formarea zilei si a noptii Cu ce materiale? Un glob geografic si o sursa de lumina. Cum lucram? Fixam sursa de lumina si rotim globul usor in jurul axei lui. Fiecare grupa scrie pe hartie ce a descoperit prin acest experiment.
atol = insul n form de inel, format n mrile calde din schelete de corali.
asteroid = fiecare dintre micile planete ale sistemului solar, puin strlucitoare, ale cror orbite sunt, n general, cuprinse ntre orbitele lui Marte i Jupiter.
atmosfer = stratul de aer care nconjur Pmntul