COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC RMNICU VLCEA, VLCEA Proiect PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE ARIA CURRICULARA TEHNOLOGICA

PROFIL:RESURSE NATURALE SI PROTECTIA MEDIULUI SPECIALIZAREA:TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI ELEV:PREDESCU CONSTANTIN CRISTIAN DIRECTOR Prof. Florescu Ion Dorel COORDONATOR Prof. Frunza

CUPRINS ARGUMENT........................................................................................................3 POLUAREA APELOR............................................................................................4 I. APELE DE SUPRAFAA.....................................................................................4 A. IMPORTANTA APEI.........................................................................................4 1 .ALUMINIU:........................................................................................................................5 2.ARSENIATII:......................................................................................................................5 3.CIANURILE:.......................................................................................................................6 4. CLORUL ACTIV.................................................................................................................7 5. FENOLI:............................................................................................................................7 6. METALE GRELE:...............................................................................................................8 7.TENSIDELE:.......................................................................................................................8 B. PERICOLE DE POLUARE.................................................................................10 C. POLUAREA APELOR SI EFECTELE POLURII APELOR........................................11 D. IMPACTUL DEPOZITELOR DE DEEURI INDUSTRIALE SI URBANE ASUPRA MEDIULUI........................................................................................................16 D.L. POLUAREA APELOR SI EFECTELE POLURII APELOR....................................................16 E. EFECTELE ASUPRA FLOREI SI FAUNEI.............................................................18 1. POLUAREA OCEANELOR.................................................................................................19 2. EFECTUL ASUPRA ECOSISTEMELOR...............................................................................20 3. MARE A NEAGRA............................................................................................................21 II. APELE SUBTERANE.......................................................................................23 2. GENERALITI PRIVIND POLUAREA SOLULUI SI APELOR SUBTERANE............................23 2.SURSE DE POLUARE........................................................................................................25 3. GENERALITATI ASUPRA HALDELOR PENTRU DEPOZITAREA DEEURILOR . INFLUENTA HALDELOR ASUPRA MEDIULUI...........................................................................................27 4. CANTITATEA SI CALITATEA APEI FOLOSITA LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA DEEURILOR......................................................................................................................28 5. INFLUENTA RECIPROCA DINTRE APELE SUBTERANE SI APELE DE SUPRAFAA...............30 6. POLUAREA APELOR SUBTERANE DATORITA FOLOSIRII IN AGRICULTURA A PESTICIDELOR, NGRMINTELOR MINERALE SI A APELOR UZATE PENTRU IRIGAII.......30 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................33

ARGUMENT Numim planeta noastr PAMNTUL, si tot aa numim si suprafeele de uscat, de parca ele ar fi predominante. n realitate pe Terra marile si oceanele ocupa 70,8% din suprafaa: 361200000 km2, adic de 36 de ori mai mult dect suprafaa Europei. "Uscatul" nsa continentele si insulele nu sunt deloc uscate. gheurile acoper 1.600.000 km2, lacurile circa 2.000.000 km2.... Iar suprafaa rurilor nici nu o tim, pentru ca e variabila. Mlatinile ocupa si ele 2700000 km2. Mai mult, o parte din "uscat" e acoperit temporar cu zpada - n medie 61.000.000 km2 (75.000.000 n emisfera nordica, n timpul iernii boreale, si 18.000.000 n emisfera sudica, n timpul iernii australe). Aceasta nseamn ca si din "uscatul" planetei de fapt mai mult de jumtate e acoperit cu apa (n forma solida sau lichida). De aceea, planeta noastr e numita oarecum impropriu PAMNT, fiind de fapt mai degrab o PLANETA A APELOR. Cea mai mare parte din apa de pe Terra e apa de suprafaa. Pe noi ca oameni ne intereseaz mai ales apa dulce, si n particular apa potabila. Totui aceasta se obine de cele mai multe ori din ape dulci de suprafaa. De aceea este regretabila tendina oamenilor de a acorda cea mai mare parte a ateniei lor apei potabile cu neglijarea apelor de suprafaa. ntre ele si cele subterane exista numeroase legturi, iar apa potabila se obine frecvent tot din apa de suprafaa. n plus, o multitudine de alte utilizri ale apei n colectivitile umane se bazeaz pe apele de suprafaa, ceea ce impune sa li se acorde importanta cuvenita.

POLUAREA APELOR I. APELE DE SUPRAFAA A. IMPORTANTA APEI Apa are o importanta covarsitoare pentru existenta vieii. Putem afirma ea pe pamant nu exista organism care poate sa supravietuiasca in afara apei. In aceeai masura,apa intra in constituirea atmosferei,precum si in alcatuirea majoritarii mineralelor si rocilor. O importanta deosebita pentru studierea chimismului apelor o constituie aciunea de dizolvare a unor componente minerale si roci prin contactul nemijlocit. DIZOLVAREA PRIN HIDROLIZA: Hidroliza este un proces chimic important prin care se realizeaza atacul apei asupra mineralelor din roci. Srurile formate din acizi slabi cu baze tari,din acizi tari cu baze slabe sau din acizi slabi cu baze slabe sufer fenomenul de hidroliza,adica formeaza cu apa compui slab disociai: CaC03 + 2H20=Ca(0H)2+H20+C02 FeS04 + 2H20=Fe(0H)2 + H2S04 AI2(S04)3 + 6H20=2AI(0H)3 + 3H2S04 DIZOLVAREA PRIN HIDRATARE: Hidratarea consta in patrunderea apei in sistemul reticular al cristalelor formnd compui chimici cu un anumit numr de molecule de apa. Astfel este cazul liidratarii anhidridului, CaS04, formnd gipsul CaS04*2H20. Cateva determinri speciale privind apele tratate si unii poluani ori subst. nocive din apele reziduale: Este vorba aici de ape care au fost tratate cu sulfat de aluminiu(pentru coagularea suspensiilor), sau cu clor(ca dezinfenctant sau bactericid),ori de ape de suprafaa in care s-au deversat ape reziduale.

1 .ALUMINIU: Poate fi prezent in concentraii foarte mici in unele ape naturale. De interes este determinarea aluminiului in cazul apelor tratate cu sulfat de aluminiu pentru depunerea suspensiiilor Identificarea prezentei aluminiului pe baza reaciei de culoare cu morina. Principiul metodei: Aluminiul da cu morina un compus ce are o fluorescenta verde. Reactivi: - acid acetic concentrat - soluie alcoolica 0,005% de morina(pentahidroxiflanona) Mersul determinrii: La 29 ml apa de analizat se adauga 3 picaturi acid acetic concentrat si 1 ml de soluie alcoolica 0,005%morina.In prezenta luminii apare o fluorescenta verde. 2.ARSENIATII: Identificare pe baza reducerii cu hidrogen arseniat si reacia acesteia cu azotatul de argint. O serie de ape minerale pot conine arsen sub forma de arseniati si in parte de arseniti.Arsenul mai poate ajunge in unele ape prin deversarea unor reziduuri industriale. PRINCIPIUL METODEI: Arseniatii si arseni ii se reduc cu zinc in mediul de acid sulfuric la hidrogen arseniat.Hidrogenul arseniat da cu azotatul de argint o coloraie galbena(rezulta Ag3As* 3AgN03 ) ce se descompune cu formarea unui precipitat negru de argint metalic: As203 + 6Zn+6H2S04 =2AsH3+6ZnS04+3H20 AsH3+6AgN03=Ag3AS*3AgN03+3HN03 Ag3 As * 3 AgN034-3 H3 0=H3 As03+3 HN03+6 Ag(se depune) Reactivi:- zinc lipsit de arsen in granule -soluie de acid sulfuric diluat(l:4) -soluite de azotat sau acetat de plumb 10% -azotat de argint cristale

MERSUL DETERMINRII: Intr-o eprubeta se introduc 10-20 ml apa de analizat,se aciduleaza cu acid sulfuric diluat,sa adauga cateva granule de zinc metalic,se introduce in partea superioara un tampon de vata imbibat cu o soluie de azotat sau acetat de plumb 10% (pentru reinerea hidrogenului sulfurat) si se acopera cu o fasie de hrtie de filtru umezit cu apa pe care s-au pus cateva cristale de azotat de argint.In prezenta argintului,acestea se coloreaza de la galben pana la negru. 3.CIANURILE: Punerea in evidenta a prezentei cianurilor cu cloramina T si piridinaacid barbut ic. Cianurile sunt foarte nocive.Proveniena apei reziduale: de la cocserii, ateliere galvanice,uzine metalurgice,uzine chimice. PRINCIPIUL METODEI: Anionul cian formeaza cu cloramina T clor cian,care cu piridina trece in glutacon dialdehina.Aceasta da cu acidul barbituric un compus colorat polimetinic. Reactivi:-soluie apoasa 1% de cloramina T:lg CH3*C6H4*S02*NClNa* 3H20(derivatul sodat al cloramidei acidului para-toluen sulfonic),p.a.,se dizolva in 99ml apa disti!ata(este bine a se controla eficacitatea oxidanat cu KI). MERSUL DETERMINRII: La 20ml apa de analiza,avand PH intre 2-8 se adauga 0,5 ml soluie apoasa 0,1% de cloramina T si se agita.Se adauga apoi agitand mai departe 1,5ml reactiv mixt acid barbituric-siridina.In prezenta cianurilor apare dupa 58 minute o coloraie violet intensa de la rocat pana la albastru violet.Prin aceasta reacie directa,fara prealabila distilare,se pun in evidenta numai

acidul ionhidric,cianurile alcoline si alcalino-pamantoase, cianocomplecsi ai zincului si cadmiului si parial si ai nichelului si cuprului.Limita inferioara de identificare -circa 0,01 mg/litru. 4. CLORUL potasiu- amidon. ACTIV Aprecierea concentraiei clorului activ pe baza reaciei cu iodura de Principiul metodei:Clorul oxideaz iodura de potasiu cu formare de iod elementar ce inalbastreste amidonul.Intensitatea coloraiei este proporionala cu concentraia iniiala a clorului. Reactivi: - solu ie de amidon 1 % - iodura de potasiu cristale MERSUL DETERMINRII: Intr-o eprubeta se introduce o asemenea cantitate de apa incat sa formeze un strat gros de circa 10 cm. Se adauga 5-10 cristale iodurei de potasiu si 10-12 picaturi soluie de amidon l%.Se agita.Se privete de sus pe fond alb. Concentraia aproximativa a clorului se obine dupa cum urmeaza: -albastruie abia perceptibil............clor activ 0,05 mg/l -albastruie uoara.........................clor activ 0,1 ing/I -albastruie deschisa......................clor activ 0,2 mg/l -albastruie.....................................clor activ 0,3 mg/l -albastruie nchis............................clor activ 0,5 mg/I -albastruie negru............................clor activ 1 mg/I si peste 5. FENOLI: Pot proveni din deversri industrialei uzine cocsochimice),dar si din descompunerea pariala a unor substante naturale(substante humice,resturi vegetale). Identificarea fenolilor prin formare de clorfenol: -fenoli in concentraie peste 2 mg/l se pun in evidenta prin mirosul lor specific

-in cazul concentraiilor mai mici,la o proba din apa de cercetat se adauga I ml soluie apoasa de clor si se agita.In prezenta fenolilor apare un miros apecific de clorfenol(asemanator iodofromului). 6. METALE Metalele GRELE: sunt toxice.Proveniena:uzine de grele,plumb,cupru,mercur metalurgie neferoasa,exploatari miniere,etc. Identificarea metalelor grele prin formare de sulfuri insolubile. Reactivi:solutie de sulfura de sodiu:5 g sulfura de sodiu se dizolva in 10 ml apa distilata si 30 ml glicenna(pentru a o stabiliza) -acid clorhidric concentrat MERSUL DETERMINRII: La 5 ml de apa de cercetat se adauga o pictur acid clorhidric concentrat si 3 ml soluie de sulfura de sodiu.In prezenta metalelor grele(Pb,Hg,Cu) proba se nchide la culoare. Individual,plumbul poate fi identificat sub forma de ferocianura de cupru(brun rocata) si mercurul cu clorura stanoasa(se formeaza mercur redus negru). 7.TENSIDELE: Sunt ageni activi de suprafaa sintetici. Detergentii folosii ca ageni de spalare sunt tenside anionice. Aici se descrie o reacie de indentifcare a tensidelor anionice, detrgentii fiind substate de larga utilizare in zilele noastre. Principiul metodei:tensidele anionice formeaza cu colorantul cationic albastru de metilen un complex de culoare albastra extractibil in cloroform. Reactivi:-solutie de albastru de metilen 0,035%: 0,35 g de albastru de metilen se dilueaza in 500ml apa distilata, apoi dupa adaosul a 6,5 ml acid sulfuric concentrat se completeaza cu apa distilata 1 1 -cloroform MERSUL DETERMINRII: 10-20 ml apa de analizat se agita cu 5 ml cloroform dupa tratarea cu 1-2 ml soluie de albastru de metilen 0,035%.In prezenta tensidelor se coloreaza in albastru.

DETERMINAREA ALDEHIDELOR SI CETONELOR: Formaldehida: Se detrmina colorimetric cu reactiv Schiff,cu fenil-liidrazina sau cu acid cromotropic. Acetaldeliide: Reactioneaza cu soluii Schiff(fuxina) decolorata formnd un produs de condensare in mediu de acid sul furie,care se colorimetreaza. Acetona,2-bretanona,butilaldehide:Se separa din apele sarate si se determina prin metode gaz-lichid-cromatografica.In acest scop se utilizeaza un amestec de 10% Carbonax 20M in Chromosorb W,intr-o coloana la 95* C. Ciclohexanona:Se determina pe baza reaciei cu sarea de diazoniu a acidului l-amino-8-naftol3,6-disulfonic cand rezulta un colorant azoic,susceptibil de a fi masurat fotometric. Compui carbonil:Din apele naturale se determina prin transformarea in hidrozone care se extrag cu eter de petrol.Extractul se alcolinizeaza cu NaOH in alcool etilic si se masoara densitatea optica a stratului apos la 460 nm. DETERMINAREA ALCOOLILOR: Alcoolii alifatici. Din ape se separa si se concentreza prin distilare.Apoi se transforma in alchil-nitriti si se masoara spectrofotometric la 355,5 nm.Pentru 0,3-0,5 mg alcool/l eroarea este de 20%. Alcoolul metilic: Dupa separare prin distilare se oxideaza la aldehida cu ajutorul permanganatului de potasiu. Apoi se cupleaza cu reactivul Schiff(fuxina decolorata cu sulfit de sodiu in mediu de acid sulfuric) si se compara colorimetric cu o serie de soluii de etalon. Hexadecanolul:se extrage in benzen si se determina fotometric.Proba de apa se extrage cu benzen si dupa separarea fazelor,extractul benzenic se completeaza la 15 ml si se deshidrateaza cu 1 g sulfat de sodiu.O parte alicota de 3 ml se amesteca cu lml de soluie de benzen si se tine timp de 20 minute la 6570*C. Apoi se agita cu lml NaOII IN,timp de 1-2 minute.Dupa separarea straielor faza benzenica se deshidrateaza cu sulfat de sodiu,se examineaza

intensitatea culorii pe un filtru albastru si se raporteaza la un grafic de etalonare. Ciclohexanolul.Se determina colorimetric cu difenilamina. Contaminarea apelor cu diverse substante poluante este o problema ce se manifesta in prezent la scara planetara. Criza apei se simte si afecteaza atat tarile puternic industrializate, cat si tarile slab dezvoltate, cu climat arid, unde producia agricola este limitata prin lipsa apei. Circuitul apei de la o sursa si pana la folosina (casnica, agricola, industriala etc.) poate ingloba si transporta o serie de reziduuri rezultate din activitatea umana, ce modifica si altereaza caiitatile fundamentale. Poluanii deversai contribuie in mare masura la reducerea cantitatii de oxigen dizilvat; oxige- nul dizolvat in apa reprezint pentru majoritatea organismelor acvatice un factor iritant in dezvoltarea lor. B. PERICOLE DE POLUARE Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi: efectul de sera incalzirea globala poluarea apei poluarea aerului subtierea stratului de ozon ploile acide . Ca rezultat al progreselor in industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de deeuri solide, deeuri menajere si apele reziduale polueaza mediul. Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producnd materiale noi, utile: frunzele czute creeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminnd din nou in aer si sol elemente importante. Daca vrem sa trim intr-o lume sanatoasa, trebuie sa minimalizam efectele reziduurilor produse de societate.

Daca reziduurilor li se pernie sa domine mediul, echilibrul natural este piedut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruase asupra animalelor, vegetatiei si chiar a vremii. Poluarea are diferite cauze si efecte - pe uscat, in ruri si mari {poluarea apei), si in atmosfera. Chiar si zgomotul este un tip de poluare care ar trebui limitat. EFECTE ECOLOGICE Poluarea apei - lupta mpotriva ei ! Substantele radioactive din apa se acumuleaza de-a lungul timpului, iar 1 gr de fitoplancton conine 90 milionimi de grame de Cu (adica de 50.000 de ori mai mult).. Daca plantele si animalele pot concentra unele elemente naturale din apa de mare, inseamna ca pot concentra in acelai mod si substante radioactive. C. POLUAREA APELOR SI EFECTELE POLURII APELOR Multa vreme am crezut - sau in orice caz am acionai ca si cum am fi crezut - ca apa, prin imensitatea volumului ei, "digera" tot ce putem sa arucam in ea ; cu alte cuvinte, ntinderile de apa ar fi o imensa lada de gunoi pe care o tiam purificatoare. Au fost necesari 50 de ani - in cursul carora am aruncat in mare mai multe deeuri de toate felurile dect in cursul celor 20 de secole precedente - pentru ca aceasta iluzie sa se spulbere. A trebuit sa se produc o serie de catastrofe pana sa descoperim greeala pe care am facut-o. Savanii cunoteau primejdia, dar avertismentele lor au trecut, de cele mai multe ori, neluate in seama. Astzi suntem aproape neputincioi in fata anumitelor fenomene de impurificare. Poluarea se produce atunci cand, in urma introducerii unor substante determinate - solide, lichide, gazoase, radioactive apele sufer modificri fizice, chimice sau biologice, susceptibile de a le face improprii sau

periculoase pentru sanatatea publica, pentru viata acvatica, pentru pescuitul industrial, pentru industrie si turism. POLUAREA APEI DATORITA AGENILOR BIOLOGICI (microorganisme si materii organice fermentescibile) duce la o contaminare puternica, bacteriologica a apei, care are drept urmare raspandirea unor afeciuni cum sunt colibacilozele sau hepatitele vitale, febra tifoida. La aceasta categorie de poluare, pe langa apele uzate urbane pot participa in mare masura industriile alimentare, industria hrtiei. Se considera, de exemplu, ca o fabrica de hrtie de dimensiuni mijlocii echivaleaza, in ceea ce privete poluarea, cu un oras de 500.000 de locuitori. Nu mai puin periculoase, sunt apele uzate provenite de la creterea animalelor in marile complexe agroindustriale, caracterizate de o foarte mare concentrare a animalelor pe spatii inchise, foarte restrnse. POLUAREA CHIMICA rezulta din deversarea in ape a diverilor compui ca : nitrati, fosfai si alte substante folosite in agricultura, a unor reziduuri si deeuri provenite din industrie sau din activitati care conin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu. Dealtfel, poluarea apelor cu nitrati si fosfai a devenii tot mai ngrijortoare in ultimul timp, mai ales in tarile cu agricultura dezvoltata si industrializate. Excesul de ngrminte cu azot in sol sau din alte surse poate face ca o parte din nitrati si nitriti sa treaca in apa freatica in cantitati mari. Consumul de apa cu concentraie mare de nitrati poate duce la "boala albastra" a copiilor methemoglobinemie. O cauza principala a polurii apelor o constituie hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii - ca unul din efectele civilizaiei moderne. POLUAREA APEI CU SUBSTANTE ORGANICE DE SINTEZA este datorata in principal, detergenilor si pesticidelor. In S.U.A., de exemplu, s-a evaluat la 13,1 % proporia de dermatoze (afeciuni ale pielii) provocate de detergenti. La fel de mare este si gradul de poluare a apelor cu PCB (policlorobifenili), care se utilizeaza foarte mult in industria materialelor plastice sau care apar datorita ntrebuinrii in orezarii a octoclordifenilului. Pe langa aceste substante, mai participa nenumrate alte substante organice de sinteza, cum sunt fenolii in apele continentale.

POLUAREA APEI DATORITA AGENILOR FIZICI apare ca urmare a evacuarii in apa a materialelor solide, minerale, insolubile, cum este de pilda deversarea in cursurile de apa a reziduurilor de la exploatarea carierelor sau minelor. In aceasta categorie intra si poluarea termica a apei. Poluarea termica este cauzata de deversrile apelor de rcire care provin din industrie si de la unele centrale termice si nucleare . Insa, ridicarea temperaturii apei ,ca urmare a acestor deversri, poate duce la modificri intolerabile pentru cea mai mare parte a speciilor animale si vegetale din zonele respective. De asemenea, sunt accelerate fenomenele de descompunere bacteriana ; animalele acvatice sufer pentru ca temperaturile superioare mresc intensitatea metabolismului. Toate acestea determina asa-numita poluare termica . O problema speciala o reprezint poluarea radioactiva a apelor care poate sa apara in urma unor cderi de materiale radioactive din atmosfera sau, mai ales, ca urmare a incorectei degajari a reziduurilor radioactive lichide sau solide de la industriile care folosesc energie atomica sau de la cercetrile nucleare. EFECTELE POLURII APELOR Un efect al polurii apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor , numita si 'moartea lacurilor', ca urmare a creterii fertilitatii acestora prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfai si nitrati, care favorizeaza proliferarea fitiplanctonului si a plantelor acvatice. Puin cate puin, lacul se colmateaza, se ingusteaza si dispare. Poluarea chimica a apelor afecteaza fitoplanctonul si macrofitele in mod diferit, dupa natura agentului contaminat. Astfel, srurile de cupru si cromatii sunt toxice pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase -pesticide, mai ales erbicide. De exemplu, erbicidele din grupa ureelor blocheaza creterea fitoflagelatelor. Detergentii sintetici, pe de alta parte, sunt foarte toxici pentru flora microbiana a apelor. Petii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare, dar majoritatea cazurilor mortale sunt

provocate de lipsa oxigenului dizolvat in apa si datorita pesticidelor si a reziduurilor toxice. Probleme grave ridica, de asemenea, poluarea apelor cu metale grele , mai ales cu mercur, care atinge o mare acumulare pe lanul trofic. Ansamblul consecinelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizaiei industriale cu privire la calitatea apei. De fapt, nocivitatea polurii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele de apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a menine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerinelor. Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e uor de masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vieii acvatice este plina de consecine, deoarece ea tinde sa reduc resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora. Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles : rari sunt aceia care nu au ntlnit inca o plaja murdara. Si faptul ca ea poate sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este uor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata : se stie ca anumite uleiuri deversate in mare conin produse cancerigene. Opinia publica trebuie sa se conving de gravitatea situatiei actuale. Masa substanelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparaie cu poluarea de mine.

Cele dinti victime ale pnzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin imprastierea hidrocarburilor sunt psrile care au obiceiul sa se aeze pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca peti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa ptrund prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj ndeplinete rolul de regulator termic si pennite, in acelai timp, zborul deasupra apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid. Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se constata o srcire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la dispariia oricrei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si mpiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dinti atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este n afara pericolului, deoarece uleiurile, rscolite si iar rscolite de mare, se aglomereaza mpreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul marii. Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de Ia sine ca petrolul este dumanul cresctorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca petii si testaceele sa devin necomestibile. Aceste maree negre aduc, firete, un prejudiciu considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea rmurilor este foarte costisitoare. Trebuie sa ne convingem ca o lupta mpotriva polurii nu poate fi opera unei tari sau a unei generaii, ci totul trebuie gndit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea intreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta btlie, menita sa protejeze mediul nostru. Rentoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste uriae reuniuni in aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte vizibile in unele tari, sunt indicii ncurajatoare.

D. IMPACTUL DEPOZITELOR DE DEEURI INDUSTRIALE SI URBANE ASUPRA MEDIULUI In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deeuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deeuri oreneti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populaie, sunt: 1. modificri de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafaa: 2. modificri ale fertilitatii solurilor si ale compoziiei biocenozelor pe terenurile nvecinate. D.l. POLUAREA APELOR SI EFECTELE POLURII APELOR % Poluarea apelor de suprafaa cu mercur , care atinge o mare acumulare pe lanul trofic. Ansamblul consecinelor ecologice ce rezulta din poluarea biosferei cu mercur constituie un semnal de alarma pentru a se pune capat comportamentului iresponsabil al civilizaiei industriale cu privire la calitatea apei.De fapt, nocivitatea polurii apei se rasfrange direct sau indirect asupra omului si de aceea este necesar sa se cunoasca mai bine aceste pericole, inclusiv efectele pe care le pot avea asupra omului chiar cantitatile mici de substante chimice din sursele ele apa. Desi se poate afirma ca exista tehnologii pentru a menine calitatea bacteriologica buna a apei si pentru a indeparta multe din substantele chimice periculoase din apa potabila, din pacate, acestea nu se aplica pe o scara larga, potrivit cerintelor.Amploarea si diversitatea distrugerilor cauzate de poluare e uor de masurat. In primul rand, este in joc sanatatea omului. Dupa aceea, sunt amenintate un sir de activitati economice. In sfarsit, degradarea vieii acvatice este plina de consecine, deoarece ea tinde sa reduc resursele alimentare obtinute din mari tocmai intr-un moment in care se are in vedere ulizarea mai larga a acestora.Faptul ca poluarea poate prejudicia turismul este lesne de inteles rari sunt aceia care nu au ntlnit incao plaja murdara. Si faptul ca ea poate

sa fie fatala culturilor de stridii se intelege de la sine. Tot asfel, este uor de inteles ca sanatatea noastra poate fi grav afectata se stie ca anumite uleiuri deversate in mare conin produse cancerigene. Opinia publica trebuie sa se conving de gravitatea situatiei actuale. Masa substanelor poluante pe care le deversam in ape creste cu fiecare zi, ceea ce inseamna ca, daca nu luam masuri pentru a preveni pericolul, poluarea de azi nu va reprezenta nimic in comparaie cu poluarea de mine.Cele dinti victime ale pnzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori, prin imprastierea hidrocarburilor sunt psrile care au obiceiul sa se aeze pe mare sau sa plonjeze pentru a apuca peti. Se stie ca in mod normal apa nu poate sa ptrund prin penajul lor, ceea ce le permite sa plonjeze si sa ramana scufundate in ape foarte reci, deoarece perna de aer retinuta de penaj ndeplinete rolul de regulator termic si permite, in acelai timp, zborul deasupra apei. Poluat de hidrocarburi, penajul pierde aceste insusiri si pasarea moare de frig, fara a se putea smulge din mediul lichid. Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu in porturi,se constata o srcire generala a florei, care in anumite cazuri poate merge pana la dispariia oricrei forme de viata vegetala. Flora marina este amenintata deoarece pelicula uleioasa formeaza un ecran si mpiedica oxidarea apei. Se intelege de la sine ca flora din zona de coasta este cea dinti atinsa, dar aceasta nu inseamna ca flora de pe fundul marii este in afara pericolului, deoarece uleiurile, rscolite si iar rscolite de mare, se aglomereaza mpreuna cu microorganismele si formeaza sedimente care inabusa fundul mari .Poluarea perturba, totodata, activitatile economice din zonele litorale. Se intelege de la sine ca petrolul este dumanul cresctorilor de stridii si al pescarilor, deoarece el poate face ca petii si testaceele sa devin necomestibile. Aceste maree negre aduc, firete, un prejudiciu considerabil si activitatilor turistice. In toate cazurile curatarea rmurilor este foarte costisitoare.Trebuie sa ne convingem ca o lupta mpotriva polurii nu poate fi opera unei tari sau a unei generaii, ci totul trebuie gndit la nivel universal. Este o mare satisfactie sa constatam la tinerii din lumea ntreaga o atractie si uneori chiar un entuziasm pentru aceasta btlie, menita sa protejeze mediul nostru.Rentoarcerea la o viata simpla si naturala, care se manifesta prin aceste uriae reuniuni in aer liber, o anumita simplificare in atitudine si in vestimentatie, un entuziasm pentru a continua lupta, foarte viz.

E. EFECTELE ASUPRA FLOREI SI FAUNEI Unul dintre cele mai obinuite semne ale polurii apelor este vegetatia verde de la suprafataeutrofie.Plantele acvatice si algele se dezvolta la suprafaa apelor,atunci cand apa este imbogatita cu un amestec de compui care s-au infiltrat din solurile din apropiere. In ultimii 20 de ani situatia a devenit alarmanta deoarece 500 din marile bazine din Marea Britanie sunt astazi verzi si toxice datorita polurii Apa potabila a devenit un mediu propice pentru dezvoltarea diverselor specii periculoase de bacterii,protozoare si ciuperci care sunt foarte periculoase pentru om. Stratul verde de la suprafaa apelor actioneaza ca un invelis gros prin care razele soarelui nu pot ptrunde spre straturile din adancuri. Astfel plantele acvatice care produc oxigenul necesar, nevertebratelor sau vertebratelor acvatice mor. In plus anumite specii de alge albastre produc substante toxice care omoara petii si alte organisme acvatice. Ca urmare multe activitati de agrement pe lacuri sunt interzise in lunile de vara din cauza algelor si a toxicitatii.Proliferarea algelor apare in lacuri si bazine si din alte doua cauze:defrisarea pdurilor si aplicarea de fertilizatori arborilor din pduri in urma carora apar infiltratii de substante chimice in apa. Ploaia acida a cauzat catastrofe ecologice majore in Canada,SUA si N-V Europei. Din cele 85.000 de lacuri din Suedia, 16.000 au devenit acide si 5.000 sunt complet depopulate de peti. Din 1976, 4000 de lacuri au fost tratate cu apa de var pentru a neutraliza acidul si a restaura echilibrul. Incidentele poluante au de obicei ca efect distrugerea dramatica a vieuitoarelor salbatice, mai ales a petilor. Reconolizarea si repopularea poate fi facuta insa repede,mai ales cand oamenii se implica. Unele nevertebrate pot ptrunde in zona afectata din punctele situate in amonte; altele cum ar fi insectele de apa vor zbura spre aceste zone dupa cateva ore de la producerea incidentului. Unele organisme cum ar fi molustele de rau ale cror branhii devin sufocate de mal, pot sa prezinte dezechilibre. Altele cum ar fi musca efemera tolereaza nivelele destul de mari ale polurii,in vreme ce viermii tubulari care ingereaza bacteriile si diverse specii de larve de

chiromonide si lipitori rezista bine la poluare si la nivele sczute ale oxigenului. 1. POLUAREA OCEANELOR Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii perforai de ploile acide,la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi consideratemareele negre,adica poluarea,practic continua,cu petrol a marilor si oceanelor lumii,avand efecte dezastruoase asupra florei si faunei marine. In incidentele majore de poluare este ntotdeauna implicat ieiul.Practica obinuita de spalare a tancurilor petroliere reprezint echivalentul a opt pana la 20 milioane de barili de petrol pe an care s-ar deversa in oceane in mod deliberat.Aceasta practica,raspandita in lumea ntreaga,ramasa adesea neobservata,este astazi detectata prin intermediul satelitilor si cei vinovai pot fi trimii in judecata. Dupa titei,unul dintre cele mai periculoase deeuri sunt apele uzate.In cantitati mici apele uzate mbogesc apa s reprezint un ingrasamant pentru plante si peti,dar in cantitati mari ele sunt un pericol pentru ecosisteme.La doua dintre cele mai mari canale de scurgere din lume in L.A din SUA si Marsillia din Frana,in ultimele doua deceni a nceput epurarea apelor uzate.Imaginile din satelit prezint foarte clar cum poluaii sunt purtati de curenii care pornesc dinspre aceste canale.Imaginile video subacvatice ofer privelitea morii si a distrugerilor asupra organismelor marine provocate de apele uzate,dar politicile de remediere a situatiei din ultimii ani au adus o imbunatatire semnificativa.S-au fcut eforturi pentru a transforma cat mai muli poluani solizi in lichid deoarece diluarea scade*mult riscul accidentelor si lumina soarelui poate distrugere bacteriile.Acest fenomen s-a demonstrat in California unde deseurile a 17 milioane de oameni sunt deversate in mare. Alti poluani ar mai fi pesticidele (DDT-ul si PCB), metalele grele(cadmiul,nichelul,arsenul,cuprul,plumbul,zincul sau cromul)care multe provin din industria si transportul pe uscat,sunt chimicale periculoase care dezechilibreaz balana sistemelor animale din mediu.

O alta substanta chimica care are un efect negativ asupra florei si faunei marine este tributilina care este folosita pe scara larga ca vopsea rezistenta la apa,pentru chila vaselor.S-a demonstrat ca TBT-ul produce modificri sexuale melcilor de mare,intregi populaii devenind de sex feminin si deci puse in imposibilitatea de a se reproduce. 2. EFECTUL ASUPRA ECOSISTEMELOR Poluarea afecteaza toate oceanele globului, dar apele de coasta sunt mai afectate dect cele din largul marilor deoarece acolo exista in prezent mult mai multe surse de poluare, de la instalaiile industriale de coasta pana la transportul maritim mai intens.In particular,in jurul Europei si a coastei estice a Americii de Nord, platformele continentale din apele puin adanci au fost exploatate de ctre om pentru stridii,midii si fermele piscicole care au devenit astfel vulnerabile pentru bacteriile toxice,alge si poluanti.Platformele sunt folosite si pentru explorarea ieiului care mrete riscul devarsarilor si polurii. O alta forma obinuita,din ce in ce mai intalnita,a polurii oceanelor este inmultirea exagerata a algelor si a planctonului.Se crede ca motivul apariiei acestora ar fi incidena crescut a metalelor radioactive deversate din industrie care actioneaza ca un biostimulator pentru dezvoltarea plactonului. Stridiile la fel ca alte molute bivalve au un rol important in filtrarea apei.Sa calculat ca stridiile din Golful Chesapeake,zona Marylland-ului au filtrat intreaga apa in decurs de 8 zile.Astzi datorita nmulirii exagerate a algelor si a poluanilor existenti,procesul dureaza 480 de zile.In perioada de nflorire a algelor unele dintre acestea mor si se descompun,permind bacteriilor sa se inmulteasca utiliznd oxigen vital. Toate animalele marine care se hrnesc prin filtrare sunt foarte sensibile la poluani care se concentreaz in tesutul lor. Astfel sunt ameninai coralii care se compun din colonii gigant de animale unicelulare ce sunt foarte vulnerabile la poluani. Organismele daunatoare din apele uzate se reproduc in molute si transmit omului numeroase boli.Poluanii sunt vinovai si pentru scaderea rezistentei la boli a mamiferelor marine care a dus la declanarea unei

epidemii in perioada 1987-1988,in Marea Nordului,cand cel puin 11.000 de foci comune si cenuii au murit. Prin poluare,depasindu-se anumite praguri,apa devine neutilizabila:in acest fel,pe Glob se contureaza in tot mai multe regiuni o criza a apei.Criza este accentuata de creterea populaiei si de faptul ca in multe tari sarace omul este obligat sa consume apa poluata sau infestata.Cifrele furnizate de OMS privind diferitele maladii,raspandite prin intermediu apei,mai ales in tarile sarace,sunt alarmante.Anual se inregistreaza 4 miliarde de cazuri de diaree,2,2 milioane fiind mortale;cazuri de malarie,milioane de oameni infestati de schistosimioza. Pentru atenuarea acestor tendinte alarmante, oamenii de stiinta au conceput diferite strategii de gospodrire integrala a resurselor de apa. De exemplu,la Conferina Internaionala a Apei si Mediului de la Dublin, din 1992,au fost stabilite cateva principii care au in vedere rolul esenial al resurselor de apa pentru dezvoltarea durabila.O importanta deosebita se acorda gospodririi apelor,intr-o forma participativa, prin implicarea tuturor factorilor interesati si prin considerarea apei drept un bun economic si social. 3. MARE A NEAGRA In ultimele decade ale secolului XX Marea Neagra a suferit deteriorri puternice ale ecoconditiilor de mediu,datorate in cea mai mare parte,eroziunii costiere,eutroficarii,insuficientei tratari a apelor uzate,introducerii de specii exotice,pierderii de habitate si manegementului neadecvat.Diversitatea biologica a sczut dramatic.Au avut loc accidente ale unor petroliere care au dus la poluarea cu titei iar numrul acestora probabil ca va creste avand in vedere rutele transportului de petrol dinspre Marea Caspica spre Europa.Comform cu raportul de supraveghere GEF din 1992,Marea Neagra este considerata cea mai serios degradata mare a planetei. Aciuni internaionale concertate cum este Programul de Mediu la Marea Neagra(Black Sea Environmental Program,BSEP)finantat de GEF a dus la unele imbunatatiri modeste locale,dar a permis realizarea cadrului de stabilire a strategiilor regionale, naionale,locale,precum si a strategiilor de coordonare.Cea mai importanta realizare este stabilirea Planului Strategic de Aciune la Marea Neagra,adoptat de Ministerul Mediului al celor sase tari

riverane la Istambul pe 31 octombrie 19%.Printre altele acest plan propune reducerea polualii si menagementul resurselor vii. Batal ia pentru pastrarea puritatii apelor intereseaza ntreaga omenire.Sta in putinta oamenilor de a veghea,ca marele izvor de viata de care dispun sa ramana ntotdeauna curat.

II. APELE SUBTERANE 2. GENERALITI PRIVIND POLUAREA SOLULUI SI APELOR SUBTERANE Poluarea este o modificare a proprietilor fizice, chimice, biologice ale apei, restrngnd proprietile de folosire ale acesteia. Elementele conservative sunt acele elemente care nu suporta nici un schimb cu mediul poros sau cu aerul ( nu apar fenomene de adsorbtie sau de descrestere radioactiva). Se numesc elemente in soluie , acele elememte care sunt incluse in combinaii chimice ce formeaza sruri solubile in apa. Aceste sruri sunt mai mult sau mai puin ionizate.. Elementele dizolvate pot fi prezente sub forma de complexe chimice neutre electric, formate din agregate de diferite molecule sau ioni. Exista sruri insolubile, ce pot fi transportate in soluie ca elemente trasori. Tinand seama de toxicitatea unor radioelemente trasoare , concentraia acestora trebuie calculata in vederea siguranei radiologice. Exista elemente transportate in agregate moleculare , precum coloidele. Acestea pot fi retinute prin filtratie mecanica in matricea poroasa. Toate aceste elemente transportate se numesc si ele in soluie in msura in care constituie o faza mobila deferita de faza fluida. Ele se integreaza intr-o singura faza fluida, modificnd eventual proprietile fizice ( densitatea , vascozitatea ) si chimice ale acestei In condiiile in care calitatea apelor constituie o problema prioritara pe plan mondial , iar singura sursa de ape nepoluate o reprezint rezervorul de ape subterane, meninerea acestei rezerve reprezint o condiie vitala pentru omenire. Apa subterana este o sursa buna de apa potabila datorita proprietilor de purificare ale solului. Fenomenul de poluare apare uneori si in cazul apelor subterane , desi acestea sunt mai protejate dect apele de suprafaa. Poluarea este o modificare a proprietilor fizice, chimice si biologice ale apei , restrngnd posibilitile de folosire a apei subterane , facand-o neutilizabila , sau la modul general deteriorarea mediului - alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale ale

mediului, reducerea diversitatii si productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea echilibrului ecologic si al calitatii vieii cauzate, n principal, de poluarea apei, atmosferei si solului, supraexploatarea resurselor, gospodrirea si valorificarea lor deficitara, ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului; Poluarea apei subterane este asociata unei multitudini de aspecte neplcute cum ar fi : gustul, mirosul, culoarea , duritatea, existenta unor organisme patogene sau a unor substante toxice , explozive sau inflamabile. Poluarea apei subterane duce Ia imposibilitatea utilizrii acviferului pentru perioade foarte lungi de timp , de ordinal deceniilor, sau secolelor . acest fapt se datoreaza vitezelor extreme de mici ale apelor subterane. Scopul final al studiului polurii apelor subterane il constituie realizarea unor modele de prognoza calitativa , precum si stabilirea unor programe de optimizare a investigaiilor asupra mediului. De mare actualitate este problema reabilitrii acviferelor Abordarea unei probleme de poluare este redata schematic si ea presupune: Culegerea si tratarea informaiilor Construirea si folosirea modelelor de prognoza Verificarea modului in care se realizeaza prognoza 1. Culegerea si tratarea informaiilor presupune: identificarea sistemului - nregistrarea informaiilor numerice - structurarea informaiilor nenumerice ( calitative ) - optimizarea informaiilor si a controlului Un model de prognoza a polurii apelor subterane trebuie sa nglobeze: poros Datorita inter-influen ei dintre freatic si apele de suprafaa exista o interdependenta si din punct de vedere al calitatii apelor. Apele de suprafaa reprezint condiii de frontiera pentru domeniul freatic , atat din punct de vedere hidraulic , cat si al concentraiei poluantului. curgerea in mediu poros, in regim saturat curgerea in mediu poros in regim nesaturat modelarea matematica a dispersiei agenilor poluani in mediu

Obiectivele studierii polurii apelor subterane sunt: 1. estimarea rapida a probabilitatii de curgere accidentala a puluantului spre 1111 put de pompare; 2. 3. 4. 5. definirea influentei unor poluani prezeni sau inevitabili in puuri , in definirea zonelor sensibile la poluare , in scopul optimizrii amplasa ii de obinerea unui model la scara mare ca un support cantitativ de prognoza informarea prin simple vizualizari privind evoluia polurii Scopul cercetrilor este ca, pornind de la studiul experimental , pe special ca o funcie de regimurile de pompare; noi puuri; si conducere; modele, de la experiene efectuate " in situ " pe baza rezolvrii matematice a problemei curgerii fluidelor in medii poroase si a problemei dispersiei , sa se elaboreze modele de prognoza pentru cazuri reale de poluare. Poluarea apei subterane poate fi de tip continuu sau accidental si se poate datora unor poluani industriali, agicoli, sanitari. Poluarea agricola se datoreaza apei de irigaie sau de ploaie , care transporta mineralele, sarea , ierbicidele, pesticidele, ingrasamintele spre apa subterana. O observare atenta a poluanilor admisibili arata ca cea mai frecventa si cea mai periculoasa forma a polurii este cea cu substante miscibile cu apa. Trebuie sa se tiu aseama de faptul ca micarea fluidelor este uneori bine descrisa prin neglijarea efectelor de combinare ( studiile la scara mare si studiul micrii poluantului prin cai prefereniale , in special cand cantitatea de poluant este foarte mica , dar toxicitatea este mare). Exista cazuri in care fenomenul de dispersie nu poate fi neglijat . Astfel problemele de poluare a apelor subterane sunt de doua tipuri : convective( advective) dispersive 2.SURSE DE POLUARE Sursele de poluare pot fi localizate : a. b. la suprafaa terenului in subteran - deasupra nivelului apei subterane

c. 1. 2. sub nivelul apei subterane Principalele surse de poluare ale pnzelor de apa freatica sunt: extragerea excesiva din puuri Introducerea poluanilor in apele freatice , prin intermediul apelor de suprafaa: a) din fosele caselor sau din tratarea apelor uzate, menajere; b) din efluentii industriali ( apa uzata neepurata sufficient); c) din gunoiul solid, amestecat cu apa; d) folosirea excesiva , in agricultura a pesticidelor si ngrmintelor; e) din scurgeri accidentale 3.Salinitate excesiva ; aceasta se produce datorita precipitaiilor reduse care nu pot realimenta panza freatica 4. 5. Poluare datorata sistemelor de canalizare deficitare Poluare datorata sta iilor de epurare exploatate necorespunzator O clasificare mai riguroasa a surselor de poluare a apelor subterane a fost realizata de ctre Oficiul de Evaluari tehnologice al SUA ( US-OTA ). Conform acestei clasificri , cele sase categorii de activitati care genereaza poluarea apei subterane sunt: 1. Surse de poluare datorate lucrrilor destinate evacuarii anumitor percolarea in subteran din rezervoarele septice infiltrarea din puurile de injecie folosite pentru descarcare apelor uzate infiltrarea apelor din irigaii la care s-a folosit apa uzata 2. Surse de poluare datorate unor lucrri proiectate pentru stocarea , depozite de deeuri ( spalate de precipitaii ) depozite de materiale rezultate in urma excavatiilor din constructii sau activitati miniere rezervoare de stocare subterane sau supraterane ( deversare, fisurare, deteriorarea mbinrilor cu conductele de legtur ) 3. Surse de poluare datorate lucrrilor proiectate pentru transportul unor substante: tratarea sau depozitarea substanelor, care functioneaza necorespunzator: substante in mediul subteran:

 conducte destinate transportului de substante chimice sau ape uzate spargerea ambalajelor si imprastierea pe sol a unor produse chimice , in timpul transportului 4. Surse rezultate din alte activitati ( surse indirecte ) irigaii aplicarea pesticidelor, ierbicidelor si fertilizatorilor apele provenite din precipitaii pot polua solul prin : o splarea oselelor ( sare, alti poluani) o spalarea si dizolvarea poluanilor atmosferici o poluare urbana o drenajul in zonele miniere 5. Surse de poluare datorate unor lucrri care favorizeaza descarcarea poluanilor in subteran: lucrri de foraj executate necorespunzator gropile rezultate din excavaii pot colecta ape uzate provenite din zonele urbane sau industriale 6. Surse naturale de poluare a cror proveniena este provocata de activitati umane: interaciunea dintre apele de suprafaa si cele subterane scurgeri naturale care transporta minerale dizolvate intruziunea apelor srate in acvifere in vecinatatea marilor, datorata unor lucrri de pompare efectuate necorespunzator 3. GENERALITATI ASUPRA HALDELOR PENTRU DEPOZITAREA DEEURILOR . INFLUENTA HALDELOR ASUPRA MEDIULUI Haldele pentru depozitare deeurilor transportate mecanic sau hidraulic influenteaza in mod negative mediul ambient, in ceea ce privete calitatea apelor de ssuprafata si subterane , calitatea aerului, a vegetatiei si a mediului ambient in zona, daca nu se iau masuri corespunztoare. In ceea ce privete apele subterane , avand in vedere folosinele multiple si cantitatile limitate ale acestora , problema principala este aceea de apreven i i mp uri f carea , prin masuri eficace. Orice efect de impurificare

este aproape ireversibil si o imbunatatire a calitatii apei chiar in timp indelungat este pe cat de dificila, pea tat de costisitoare. 4. CANTITATEA SI CALITATEA APEI FOLOSITA LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA DEEURILOR Cantit ile mari de apa folosite pentru transportul si depozitarea deeurilor in halde , pun in special probleme de impurificare a apelor de suprafaa si subterane si mai puin probleme de modificare a nivelurilor si debitelor. Apa folosita la transportul si depozitarea deeurilor in halde isi modifica total caracteristicile fizico-chimice iniiale , ceea ce are consecine nefavorabile asupra folosinelor in zona haldelor. Raportul de diluare a amestecului apa-deseu influenteaza compoziia fizico-chimic a apei de transport. Cantitatile de apa reziduala provenite de la diferite instalatii de preparare a minereurilor se apreciaza a fi de ordinal : de la o flotatie de 250 tone minereu/zi rezulta 1000 me de apa de la o eianuratie de 250 tone minereu/zi rezulta 2000 me de apa de la o spltorie de de 250 tone minereu/zi rezulta 2500 me de apa In industria energetica , in tara noastra cantitatile de apa folosite la transportul cenuii industriale in vederea depozitarii au fost apreciate la cca. 50 milioane mc/an , pana in anul 1970 , ajungand in anul 1980 la mai mult de 100 milioane mc/an. Apa folosita la transportul deeurilor din industria miniera si metalurgica conine fraciuni de reactivi , folosii in procesul tehnologic al prepararii , ca varul ethnic, cianura de sodium, sulfatul de zinc , sulfatul de cupru, acidul sulfuric, carbonatul de sodium, xantatul de sodium , flotanololul, alcoolul, uleiul de pin, silicatul de sodium , substante radioactive. Indicatorul pH variaza de la puternic acid ( pH= 3 ) la intens alcalin ( pH= 10-11 ) la apele provenite din prelucrarea minereurilor feroase si neferoase si de pH=3 la pH=8 , la preparatiile de crbune.

Din industria coloranilor, pigmentilor, rezulta ape de transport cu o mineralizare mare , cu o incarcare in substante organice generate de prezenta acetatilor si substanelor cu toxicitate crescut, cum sunt: cromul, plumbul si zincul. Din industria sodei rezulta ape de transport puternic mineralizate , impurifcate cu cloruri ( de ordinal 75.000 mg/l ) sulfai, calciu, magneziu. Indicatorul pH variaza intre 12 si 13. In apa folosita la transportul cenuii industriale se gsesc cantitati mari de sulfai solubili , urme de fier, aluminiu, sulfuri metalice si alcalinoferoase cu un indicatorul pH ce variaza intre 8,8 si 13. Deseurile provenite din industria chimica prezint probleme deosebit de grele de depozitare prin : cantit ile mari de depozitare diversitatea caracteristicilor fizico-chimice , mineralogice si mecanice , a stabilitatii lor in timp , sub influenta mediului si a condiiilor de depozitare; marea majoritate a deeurilor din industria chimica pun probleme deosebit de grele de poluare , necesitnd masuri severe de proiecie a mediului; de eurile hidrotransportate trebuie depozitate in halde realizate cu baraje de formare , dimensionate dupa legile cunoscute a barajelor; majoritatea terenurilor ocupate pentru depozitarea deeurilor hidrotransportate nu pot fi redate in circuitul agricoldecat cu masuri speciale de stabilizare sau consolidare, intrucat deseurile nu se pot consolida in mod natural; in vederea unei explorri normale si aprotectiei mediului , toate haldele trebuie prevzute cu AMC ( aparate de masura si control) in vederea micorrii cantitatilor de deeuri , se recomanda revizuirea proceselor tehnologice si valorificarea deeurilor la maximum , ca si evacuarea si depozitarea lor grupata in vederea anihilarii unor efecte toxice.

5. INFLUENTA RECIPROCA DINTRE SUBTERANE SI APELE DE SUPRAFAA APELE Straturile de apa subterana se alimenteaza din apele de suprafaa , fie prin infiltratie pe versanti , fie prin infiltratie din albia rului . In zonele in care rurile alimenteaza straturile subterane , modificrile de regim ale acestora modifica si regimul apelor subterane. Astfel la captarile din freatic , reducerea debitelor minime per au provoaca o reducere a debitelor ce se pot extrage ( idem la marirea debitelor ). Schemele de gospodrire a apelor de suprafaa pot influenta in mod favorabil resursele de apa subterana in zonele acumulrilor , unde datorita ridicrii nivelului apei se asigura o alimentare mai bogata a straturilor subterane. In sens invers , in urma amenajarii apelor subterane , in special ca urmare a prelevrii de debite din aceste straturi, se poate provoca o coborre a nivelului apelor freatice si se poate micora aportul de debite din straturile subterane in rau, iar in cazul prelevrilor foarte intense pot apare chiar inversarea fenomenului , adica alimentarea resurselor subterane din cursurile de apa de suprafaa . Din punct de vedere al calitatii , apele de suprafaa constituie condiii de frontiera pentru apele subterane , deci soluia problemei dispersiei in mediul poros (apa subterana ) va fi influentata de concentraia substanelor poluante din apele de suprafaa. 6. POLUAREA APELOR SUBTERANE DATORITA FOLOSIRII IN AGRICULTURA A PESTICIDELOR, NGRMINTELOR MINERALE SI A APELOR UZATE PENTRU IRIGAII Irigarea cu ape uzate menajere si industriale este un procedeu de epurare avantajos in condiiile in care nivelul apei subterane din zona respectiva nu este aproape de suprafaa solului. Infiltrarea in sol a apelor uzate este condiionata de capacitatea de absorbie a solului. Aceasta caracteristica a solului ii confer posibilitatea de a retine cea mai mare parte din substantele si microorganismele din apa uzata , realizandu- se astfel si epurarea ei. Dar solul poate lasa sa treaca

prin el o cantitate mai mare sau mai mica de apa poluata care ajunge la stratul acvifer. Daca normele de irigare corespund capacitatii de adsorbtie a solului , in cazul unui sol omogen, tlieoretic apele uzate trecute prin sol ar trebui san u mai conin substante poluante. Fig 1. Spectrul micrii apei dintr-un curent subteran sub presiune ctre un pu singular de captare Diagrama pentru calculul distantelor de protecie sanitar la un ir de puuri.

Fig 2 Schema unei captri cu elementele geometrice principale ale zonei de proiecie sanitara. In numeroase cazuri apar fenomene de poluare a solului ca urmare a mineralizrii mereu crescnde ( in special nitrati si nitriti ). Prezenta unui continui ridicat de nitrati si amoniac indica o poluare organica cu ape uzate ca urmare a unei epurri incomplete a apelor uzate in zona de aerare a solului. Folosirea excesiva a ngrmintelor si pesticidelor reprezint de asemenea o sursa de poluare

BIBLIOGRAFIE