Notiuni introductive (curs 1)

Dreptul afacerii- reprezinta un ansamblu de norme ce reglementeaza raporturile juridice dintre personae fizice sau juridice ce au calitatea de comercianti. In cazul dreptului afacerilor ne aflam in circuitul dreptului privat, neexistand relatii de subordonare intre parti. Datorita acestui fapt partile se afla in situatie de egalitate juridica negociind in mod direct clauzele contractelor pe care le vor incheia. Spre deosebire de domeniul dreptului public niciuna dintre parti nu va putea sa impuna existenta unor obligatii. In cazul dreptului privat obligatiile si drepturile partilor sunt correlative, ceea ce inseamna ca unui drept ii corespunde o obligatie si invers. Dreptul afacerii contine norme si din materiile dreptului commercial, dreptului civil, dreptului penal, dreptului fiscal si dreptului muncii. Atunci cand in rezolvarea unei spete de dreptul afacerii nu identificam in dreptul comercial reglementarea specifica vom apela la normele dreptului civil ca drept de completare. In privinta dreptului comercial, vom apela atat la codul comercial cat si la legile comerciale speciale. Dreptul muncii reglementeaza in materia afacerilor relatiile de subordonare dintre agentii comerciali si salariatii lor, iar dreptul fiscal se refera la raporturile juridic dintre stat si contribuabilii comercianti. In anumite cazuri, cum ar fi cel al insolventei comerciale dreptul penal intervine in circuitul de afaceri reglementand unele infractiuni specific comerciantilor de tipul bancrutei frauduloase, al falsului sau uzului de fals. Datorita dreptului de afaceri ne aflam in situatia solutionarii litigiilor comerciale celeritate (acest fapt se produce datorita rapiditatii cu care se incheie actele juridice intre comercianti, acte ce afecteaza ulterior activitatea altor comercianti). Datorita acestui fapt in cazurile de nulitate ale unor acte incheiate de comercianti se incearca in sensul pastrarii circuitului commercial repunerea acestora in starea de legalitate prin anularea numai a unor clause si pastrarea celor ce pot produce efecte juridice. In sens procentual, chiar si in cazul existentei unor litigii comerciale va fi obligatorie inaintarea sesizarii instantei procedura concilierii intre parti.( Conciliere= rezolvarea pe cale amiabila intre parti a diferendului aparut.) In plus, in materia afacerilor, datorita participarii unor profesionisti in actele de comert, mai importanta va fi vointa declarata a partilor decat vointa interna ca in cazul dreptului civil. Aceasta insemnand ca inscrisul realizat de parti va fi interpretat in functie de intelesul clauzelor prevazute in acesta si nu in functie de ce partile au dorit sau au crezut ca vor sa inscribe in act. Astfel o clauza dintrun contract va fi inteleasa asa cum prevede continutul ei, continut ce nu poate fi modificat ca inteles de sustinere a partilor in sensul ca acestea au dorit sa prezinte o alta situatie juridical. Consimtamantul partilor spre a produce efecte juridice trebuie insa sa nu fie viciat prin eroare, dol sau violent. Eroare= o falsa perceptive a unei parti asupra obligatiei pe care si-o ia; de ex:o parte crede ca se asociaza intr-o societate civila, in realitate aceasta fiind comerciala. Dolul= o eroare provocata unei parti de alta parte;de ex: un comerciant se asociaza intr-o societate comerciala, deoarece un alt comerciant dj asociat ii prezinta o situatie economica a societatii, mult mai buna decat cea reala. Violenta= poate fi fizica sau psihica, astfel un comerciant poate fi amenintatcu un rau asupra sa sau asupra familiei sale spre a participa la incheierea unui contract. Existent acestor vicii de consimtamant ca determina anularea obligatiilor astfel contractate. Din punct de vedere al participantilor la circuitul de afaceri, intalnim persoane fizice cu calitate de comercianti si societati comerciale, persoane ce vor efectua fapte de comert.

Faptele de comert (curs 2)

In sensul obtinerii calitatii de comerciant, persoanele fizice sau juridice vor efectua fapte de comert. Doctrina precizeaza existent faptelor de comert obiective, subiective si unilaterare sau mixte.

Faptele obiective- sunt cele prezentate in articolul 3 al codului comerciant, ca avand esenta pur comerciala fiind indreptate spre profit. Dintre acestea mentionam: interpunerea in schimbul bunurilor sub forma contractului de vanzare-cumparare comerciala, intreprinderile, contractele de report, cont curent, comision, vanzarile sau cumpararile de actiuni precum si titlurile de credit de genul cambiei, biletului la ordin si cecului. Contractual de vanzare comerciala se deosebeste de vanzarea civila deoarece intermediaza in transferul bunurilor, in sensul obtinerii de profit. Contractual de cont curent presupune intelegerea dintre comercianti conform careia toate sumele pe care si le datoreaza sa fie depuse intr-un cont comun. Termenul acestui cont va fi ales de parti iar la expirarea lui, sumele depuse in urma vanzarilor reciproce de marfuri se vor compensa rezultand un sold creditor ce va putea fi baza unui nou contract. Contractual de report presupune doua acte de vanzare ale unor titluri de credit la un anumit interval de timp. Astfel, daca un actionar minoritar doreste sa achizitioneze alte actiuni spre a devein majoritar o poate face prin acest contract, avand insa obligatia ca la un anumit termen de la data cumpararii actiunilor sa le revanda fostului proprietar. Fostul proprietar le va rascumpara cu o valoare mai mica decat cu cea care le-a vandut, obtinand profit. Contractual de comission are in vedere actiunea unui comerciant de a se interpune intre alti doi comercianti ce doresc sa incheie o afacere. Daca cei doi comercianti pe care ii pune fata in fata incheie afacera, acesta va obtine un commission. Titlurile de credit sunt inscrisuri prin care comerciantul care le emite se autocrediteaza deoarece va plati marfurile achizitionate intr-un termen, de regula de 30 de zile de la data ridicarii lor. Spre deosebire de faptele obiective, faptele subiective de comert sunt atribuite celor ce au devenit dj comercianti. Se rezuma astfel, faptul ca orice operatiune ar face un comerciant, aceasta ar fi obligatoriu indreptata spre profit. Ca exceptie: donatia, testamentul, recunoasterea unui copil, tagaduirea de paternitate sunt acte facute de un comerciant ce nu prezinta fapte subiective nepresupunand profitul. In plus, actele carora comerciantul le imprima in mod expres, inexistenta profitului nu sunt fapte subiective. Faptele unilaterare sau mixte sunt ce le realizate de un comerciant si un necomerciant: de ex: contractual de asigurare- presupune un sigurator ce are calitatea de comerciant si de o persoana asigurata, de regula necomercianta. Cu toate acestea legislatia comerciala se va aplicaambelor parti, iar litigiile vor fi de competenta instantei comerciale. Prin aceasta necomerciantul, nedevenind automat fara vointa sa comerciant.

Obtinerea calitatii de comerciant

In cazul persoanelor fizice obtinerea calitatii va avea in vedere realizarea in mod repetat sip e propriul risc al faptelor obiective de comert. Obtinerea calitatii presupune existent deplinei capacitate de exercitiu ce se obtine la indeplinirea varstei de 18 ani.ca exceptie minorul poate obtine calitatea numai ca mostenitor al unui fond de comert al parintilor sai si numai reprezentat de o persoana majora. Interzisul judecatoresc, respective cel din cauza libilitatii mentale nu-si da seama de efectele faptelor lui nu poate obtine niciodata calitatea de comerciant. Spre deosebire cel pus sub curatela, ce din cauza infirmitatii nu se poate reprezenta singur, dar are discernamantul faptelor sale poate obtine calitatea de comerciant. Obtinerea calitatii presupune un consimtamant neviciat prin eroare, dol sau violenta. Obiectul activitatii persoanei fizice trebuie sa fie comercial, iar cauza obtinerii calitatii trebuie sa fie indreptata spre profit. Astfel, daca asocierea intr-o societate comerciala nu presupune dorinta de castig sau asocierea la riscuri, contractual de societate va fi considerat nul. Conditia obtinerii calitatii va fi legata si de realizarea repetata ca o profesie a faptelor de comert fiind excluse activitatile intamplatoare. Pierderea calitatii va avea loc, nu numai prin radierea comerciantului din registrul comertului, dar si prin incetarea definitiva a realizarii faptelor obiective.

Fondul de comert
Fondul de comert- este totalitatea bunurilor mobile sau imobile afectate de un comerciant realizarii operatiunilor comerciale. Bunurile imobile- au in vedere terenurile si constructiile unde comerciantul produce bunuri sau si-a declarat sediul. Bunurile mobile- pot fi corporale, avand o existent fizica, si incorporale. Mobilele corporale- sunt produsele si materiile prime ale comerciantului, iar cele incorporale- sunt firma, emblema, drepturile de proprietate intelectuala, clientele si vadul commercial. Firma- reprezinta denumirea prin care comerciantii se diferentiaza indifferent de obiectul de activitate. Firma va fi in mod obligatoriu unica. Asemanarea cu o alta impiedicand inregistrarea la Registrul Comertului. Emblema- e semnul sau denumirea prin care deosebim comerciantii ce au acelasi obiect de activitate, ea nu e obligatoriu unica. Clientela- totalitatea persoanelor fizice sau juridice ce apeleaza la un anumit comerciant. Vadul comercial- e locul unde se desfasoara activitatea comerciala. Drepturile de proprietate intelectuala- reprezentate de marci, indicatii geografice sau drepturi de autor; sunt protejate prin lege, dar pot fi vandute in mod liber intre detinatorii lor. Unele elemente ale fondului de comert cum ar fi firma sau clientele nu pot fi vandute separat, spre deosebire de emblem sau drepturi de autor. Fondul in intregul sau poate fi vandut, poate fi adus ca aport intr-o societate comerciala si cu ajutorul sau se poate garanta o obligatie comerciala.

Persoana juridica (curs 4)

In intelesul legii comerciale pot obtine calitatea de comercianti, atat persoanele fizice, cat si persoanele juridice reprezentate de societatile comerciale. Legea 31\90 prezinta 5 tipuri de societati respectiv:societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate in comandita pe actiuni, societate pe actiuni, societate cu raspundere limitata.Nu pot exista alte forme decat cele prevazute de lege. Grupurile de interes economic sunt asocieri de astfel de persoane, in scopul protejarii intereselor comune. Pentru a infiinta o astfel de societate, viitorii asociati vor incheia contracte de societate la societatile complexe, in afara contractului de societate va fi necesar si statutul, iar la societatile cu raspundere limitata si asociatul unic va fi necesar doar statutul. Spre a fi valabil, contractual de societate va fi incheiat in conditii de consimtamant, capacitate, obiect si cauza. Astfel, cei lipsiti de capacitatea deplina de exercitiu de genul minorilor si ai interzisilor judecatoresti, nu pot incheia un contract neafectat de nulitate. Cel pus sub curatela, avand discernamant va avea si capacitatea necesara incheierii contractului. Din punct de vedere al consimtamantului, acesta nu trebuie sa fie viciat prin eroare, dol sau violent. Obiectul contractat va avea in vedere realizarea de fapte de comert obiective iar cauza va fi obligatoriu orientate spre obtinerea de profit. In toate cazurile, in contract, cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala. Atunci cand partile s-au inteles ca unele dintre ele sa nu participe la impartirea profitului sau sa nu-si asume riscurile activitatii comerciale, contractual va fi considerat nul pentru lipsa de cauza. Aceste acte constitutive ale societatii sub forma contractului si statului, sunt necesare inmatricularii la Registrul Comertului, moment ce determina obtinerea calitatii de comerciant. Viitorii asociati vor depune aceste acte insotite de dovada retinerii firmei, de dovada existentei capitalului social daca este cazul, precum si de avizele si autorizatiile necesare. Daca dupa verificarea acestor acte, se constata existent unor aspecte de nelegalitate, viitorii asociati vor fi invitati sa le refaca. Daca refacerea nu e posibila imediat, asociatii vor primi un termen in acest sens, iar daca viciile nu sunt acoperite pana la implinirea lui inmatricularea va fi refuzata. Sunt insa situatii in care nelegalitatea e depistata dupa inmatriculare, in sensul protejarii circuitului commercial, se va incerca regularizarea societatii, respective aducerea acesteia in stare de legalitate. Si sub acest aspect, asociatii vor primi un

termen, deoarece nulitatea societatii ar determinaanularea tuturor raporturilor juridice in care aceasta a fost parte. Sunt insa situatii legate de incapacitatea tuturor asociatilor de la data semnarii contractului de societate, de absenta sediului, de absenta capitalului social, de absenta incheierii de inmatriculare la Registrul Comertului ce vor determina imposibilitatea protejarii societatii si interventia nulitatii acesteia. In contractual de societate vor fi trecute clause necesare organizarii si functionarii societatii de genul: 1.firmei societatii; 2.formei de infiintare; 3.numelui administratorului sau al consorului; 4.numele si adresa asociatilor persoanefizice sau juridice; 5.numarul partilor sociale distribuite si valoarea lor, 6.valoarea aporturilor aduse; 7.modul de impartire al dividentelor; 8.prezenta sucursalelor si filialelor; 9.cazurile de dizolvare ale societatii. Spre deosebire de contract, statutul detaliaza prevederile contractului. Printr-un statut se poate indica modul de functionare a adunarii asociatilor, modul de notificare a asociatilor pentru adunare, modul detaliat de votare in adunare, conducerea adunarii, incheierea procesului verbal de sedinta, etc.

Societate in nume colectiv

Societatea in nume colectiv reprezinta cea mai simpla forma a societatii comerciale. E infiintata pe baza deplinei increderi intre asociati. Societatea functioneaza in prezenta a minim 2 asociati, legea neimpunand existenta capitalului social minim. Lipsa capitalului se datoreaza in principal raspunderii nelimitate si solidare a asociatilor in cazul prejudiciilor produse de societate altor comercianti. Raspundere nelimitata inseamna ca asociatii suporta prejudiciile cu toata averea lor prezenta sau viitoare, iar solidara ca oricare dintre asociati poate fi chemat sa suporte prejudiciu, indiferent daca a participat sau nu la producerea lui. In schimbul aportului de bani, in natura, in creante sau munca, asociatii primesc parti de interes ce vor determina impartirea dividentelor, de regula in mod proportional cu valoarea aporturilor. Aporturile au in general, in vedere bunuri mobile si imobile, cele in munca, calificarea viitorului asociat, iar cele in creante, sumele datorate de terti asociatilor si aduse in patrimonial societatii. Vointa societatii se exprima prin votul a cel putin jumatate plus1 dintre asociati, in cadrul adunarii asociatilor. Hotararile adunarii vor fi puse in executare de unul sau mai multi administrator alesi de asociati, ce vor lucre fie impreuna, fie separate in deciziile lor, asa cum a prevazut contractual de societate. Datorita deplinei increderi, retragerea unui asociat din societate prin vanzarea partilor de interes se poate face numai cu acordul tuturor asociatilor ramasi, in sens contrar dispunand in instant. Excluderea asociatilor se face prin hotararea tribunalului, daca acestia au administrat alte societati cu raspundere nelimitata, au preluat bani din patrimonial societatii, sau au concurat societatea fara a avea acordul tuturor celorlati asociati. Societatea se dizolva atunci cand ramane un singur asociat, verificarea actelor de administrare va fi facuta de oricare dintre asociati, legea neobligand la numirea censorilor.

Societate in comandita simpla(curs5)

Reprezinta o forma de asociere a unor persoane fizice sau juridice prin intermediul existentei deplinei increderi intre asociati. Asociatii pot adduce aporturi in bani, natura, creante sau numai primind in schimb parti de interes. Partile de interes vor fi necesare calcularii dividentelor ca forma de impartire a profitului. In acest scop, aporturile in natura sau munca vor fi obligatoriu evaluate in bani in momentul aducerii lor. In ceea ce priveste raspunderea asociatilor, societatea contine asociati comanditati si comanditori. Comanditatii raspund in mod nelimitat si solidar pentru prejudiciile produse de societate altor comercianti, in timp ce asociatii comanditori raspund in limita aporturilor aduse. Datorita existentei formei nelimitate de raspundere, legea nu impune la inmatricularea societatii existent unui capital social minim, ceea ce nu inseamna ca asociatii nu pot convenii asupra unei asemenea sume.

Vointa sociala se exprima in cadrul adunarii asociatilor, unde au drept de vot, atat comanditatii cat si comanditorii. Hotararea adunarii va fi valabila cu votul majoritatii simple a celor prezenti in adunare. Punerea in practica a hotararilor adunarii va fi facuta de unul sau mai multi asociati comanditati. Comanditorii nu au dreotul sa administreze, dar pot primi sarcinii sau atributii in conducerea interna a societatii. In situatia in care un comanditor va accepta sa administreze, va devein comanditat si va raspunde cu toata averea sa. In cazul in care sunt mai multi administratori, acestia pot hotara individual sau impreuna asa cum a fost precizat in contractual de societate. Insa anumite hotarari de o importanta deosebita pentru societate nu pot fi luate in mod separate de administrator. Daca administratorii nu de inteleg, va decide adunarea asociatilor. Controlul actelor de administrare va apartine tuturor asociatilor ce nu administreaza, legea neimpunand obligatia numirii cenzorilor. Retragerea asociatilor prin vanzarea partilor de interes se poate face in mod liber atunci cand sunt transferarte celorlalti asociati. Daca insa se doreste vanzarea catre persoane din afara societatii, va fi necesar votul tuturor asociatilor ce raman in societate. Prin contractual de sicietate se poate stabili ca in societate sa devina asociati si mostenitorii unui asociat decedat. In caz de neintelegeri intre asociati la vanzarea partilor de interes poate decide instant de judecatori. In ceea ce priveste excluderea asociatilor, aceasta poate avea loc numai prin hotararea tribunalului. In cazul comanditorilor, excluderea poate intervene daca sau amestecat fara drept in conducerea societatii sau nu au adus aporturile promise. In cazul comanditatilor, excluderea are in vedere administrarea altor societati de acelasi tip sau concurenta directa sau indirect facuta societatii fara a avea acordul tuturor asociatilor. Dizolvarea societatii are loc atunci cand din cei 2 asociati, din care un comanditor si un comanditat, minim necesar infiintarii societatii, datorita retragerii sau excluderii, ramane unul singur.

Societate cu raspundere limitata (SRL)

Reprezinta o asociere de persoane fizice sau juridice ce pe baza deplinei increderi aduc aporturi primind in schimb parti sociale. Aporturile pot fi in bani, in natura si creante, dar nu in munca. Aporturile in bani sunt obligatorii deoarece legea impune existent unui capital minim in valoare de 200lei. Capitalul este necesar acoperirii creantelor, creditorilor sociali, deoarece asociatii raspund numai in limita aporturilor aduse, nu si cu averea proprie. Vointa sociala se exprima in adunarea asociatilor in care pot vota toti asociatii ce au adus integral aporturile. Hotararile se iau in majoritate simpla a detinatorilor de parti sociale prezenti in adunare si sunt obligatorii chiar si pentru cei ce nu au participat la vot sau au votat impotriva. Hotararile adunarii sunt puse in executare de catre administrator asociati sau neasociati ce hotarasc impreuna sau separate asa cum s-a stabilit in contractual societatii. Actele administratorilor sunt controlate de oricare asociat ce nu administreazqa, insa ca aexceptie daca sunt mai mult de 15asociati in societate, legea oblige la numirea a cel putin un cenzor. In ceea ce priveste retragerea societatii, datorita deplinei increderi, vanzarea partilor societatii in afara ei e posibila cu acordul a dintre asociati iar in interiorul societatii se face in mod liber. Excluderea asociatilor va avea loc numai prin hotararea tribunalului in cazul administratorilor daca fara drept, administreaza si alte societati de acest tip sau concureaza direct sau indirect, iar pentru asociati daca nu au varsat integral aporturile promise. Societatea se dizolva in situatia in care capitalul social minim se reduce la jumatate si nu este reintregit sau daca din cei 2 asociati minim necesari existentei societatii, ramane 1 singur. Ca exceptie, avem SRL-ul cu asociat unic, un asociat poate fi unic intr-un singur SRL, in caz contrar fiind tinut raspunzator in mod nelimitat si nu numai cu aportul pentru prejudiciile produse de societate.

CONTRACTUL DE VANZARE CUMPARARE COMERCIALA (Curs5-6)

Caracterizare generala Operatiunile de vanz-cump comerciala sunt cele mai frectevnte in activitatea comerciala. Contractul de vanz-cump este strict legat de productia de marfuri, el constituie intrumentul juridic prin care se realizeaza circulatia marfurilor. Prin mijlocirea contractului de vanz-cump comerciala produsele ajung de la vanzatori la cumparatori. Vanz-cump comerciala este asemanatoare vanzarii cumparararii civile.Ceea ce deosebeste vanz-cump civila de cea comerciala este functia economica a contractului si anume interpunerea in schimbul bunurilor. Conditii legale ale vanz-cumo comerciala Sunt considerate fapte de comert cumpararile de producte si de marfuri fie pt ale revinde ,fie in natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus la lucru ori numai spre a se inchiria. Are aceeasi valoare si cumparare spre a se revinde de obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit care circula in comert.Cum se poate observa cumpararea si vanzarea comerciala pot acea ca obiect numai bunuri mobile adica producte,marfuri, obligatiuni ale statului sau alte titluri de credit. Cumpararea este facuta in scop de revanzare sau inchiriere iar vanzarea a fost precedata de o cumparare facuta in scop de revanzare. Trasatura esentiala a cumpararii si vanzarii comerciale o constituie intentia de revanzare. Intentia de revanzare trebuie sa indeplineasca 3 conditii: 1) Sa existe la data cumpararii 2) Sa fie cunoscuta coocontractantului 3) Sa priveasca in principal bunul cumparat Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare Este bilateral (sinalagmatic, adica da nastere la obligatiuni in sarcina ambelor parti contractante) Este cu titlu oneros (ambele parti urmaresc obtinerea unui profit) Esre comutativ (intinderea obligatiilor asumate de catre parti este certa si este cunoscuta inca de la momentul incheierii contractului) Este consensula (se incheie prin simplul acord de vointa al partilor) Este translativ de proprietate (prin el se transmite dreptul de proprietate asupra bunului vandut de la vanzator la cumparator) Conditii de validitate ale contractului Art 948 Cod Civil vorbeste de consintamant , capacitate, obiect si cauza. a) Consintamantul partilor incheierea contractului de vanzare-cumparare implica un accord de vointa al partilor. b) Promisiunea de vanzare uneori datorita unor imprejurari incheierea cintractului nu se poate realize imediat si nemijlocit prin oferta de vanzare si acceptarea ofertei. Promisiunea unilaterala de vanzare-cumparare Primind oferta de vanzare a unui bun, beneficiarul poate sa o accepte, caz in care incheie contractual de vanzare-cumparare sau nu o accepta caz in care contractual nu se incheie oferta putand fi facuta altei

1. 2. 3. 4. 5.

personae. Intre aceste 2 posibilitati beneficiarul alege alta cale prevazand un interes pt dobandirea bunului dar neavand clare toate consecintele incheierii contractului beneficiarul poate primi promisiunea promitentului de a-I vinde bunul rezervandu-si insa facultatea de a-l cumpara sau de a nu-l cumpara. Promisiunea de vanzare-cumparare este un contract juridic si nu un act unilateral. Promisiunea de vanzare-cumparare nu este un contract de vanzare-cumparare deoarece beneficiarul nu si-a manifestat dorinta de a cumpara.Acesta se va manifesta ulterior daca beneficiarul se va decide sa cumpere bunul oferit. Deci promisiunea de vanzare-cumparare nu are effect transmiterea dreptului de proprietate de la promitent la beneficiar,ea da nastere unei obligatii in sarcina promitentului ceea de a vinde bunul oferit (obligatia de a face daca isi va manifesta intentia de a cumpara bunul respective). Promisiunea bilateral de vanzare-cumparare In cazul promisiunii bilateral de vanzare-cumparare, promitentul se oblige sa vanda iar beneficiarul sa cumpere un anumit bun in baza unui contract de vanzare-cumparare care se va incheia in viitor. Este vorba de antecontract in care abele parti se oblige se incheie in viitor un contract de vanzare-cumparare avanda ca obiect bunul promis. In consecinta promisiunea biltaterala de vanzare-cumparare nu are ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului. Acest effect se va produce numai prin incheierea contractului de vanzare=cumparare. In cazul nerespectarii obligatiilor de catre una dintre parti cealalta parte poate cere despagubiri. Pactul de preferinta Prin pactul de preferinta proprietarul unui bun se obliga fatza de o persoana ca in cazul in care va vinde bunul sa-I acorde preferinta la prt egal. Aici promitentul nu se oblige sa vinda bunul ci numai sa-I acorde preferinta beneficiarului in caz in care s-ar decide sa vanda bunul respective. Pactul de preferinta nu are ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului, acest effect se va produce numai da ca promitentul se va decide sa vanda bunul. Capacitatea partilor: -Capacitatea de folosinta -Capacitatea de exercitiu Art 1306 Cod Civil stabileste principiul potrivit caruia pot cumpara si vinde tot cei carora legea nu le prohiba acest drept. Incapacitati speciale: a) Vanzarea nu se poate face intre soti b) Interdictia incheierii contractului de vanzare-cumparare intre tutore si minorul aflat sub tutela sa c) Interdictia cumpararii de catre mandatari a bunurilor pe care au fost imputerniciti sa le vanda d) Interdictia de a cumpara de catre persoanele care administreaza bunurile statului sau a altor unitati administrative teritoriale precum si de catre functionarii publici a bunurilor pe care le administreaza respective al bunurilor ce se vand prin mijlocirea lor. e) Interdictia incheierii contractului de vanzare-cumparare de catre persoanele care indeplinesc anumite functii in organelle statului(judecatorie, procurori, avocatii nu pot fi cesionarii unor drepturi litigioase aflate in raza Curtii de Apel in care isi desfasoare activitatea.

f) Interdictia incheierii de catre presupus a unei operatiuni de natura comertului cu care este insarcinat. g) Interdictia incheierii de catre asociatii cu raspundere nelimitata a unor operatiuni care ar atinge interesele societaii comerciale.

Obiectul contractului Obiectul contractului va fi reprezentat de bunuri mobile corporale sau incorporale aflate in circuitul civil determinate sau determinabile.Pot fi vandute inclusiv bunurile viitoare insa transferul proprietatii va avea loc la data individualizarii lor. Tot la individualizare se transfera proprietatea in cazul bunurilor generic determinate (marfuri ce sunt cantarite sau masurabile in scopul individualizarii obiectului contractului). In general existenta contractului presupune calitatea de proprietar al vanzatorului deoarece nimeni nu poate instraina proprietatea altuia . Sunt interzise insa vanzarile de bunuri intre sati sau achizitionarea de bunuri de care cel ce le administreaza pt stat. De asemenea tutorele nu poate cumpara bunurile minorului pe care il reprezinta. In dreptul comercial presupusii nu se pot implica in comertul comerciantilor ce iau mandatat. Din punct de vedere al obligatiilor partilor vanzatorul trebuie sa predea bunul vandut si sa raspunda pt evictiune si vicii. Predarea bunul se va face la sediul vanzatorului de obiecei in acelasi timp cu primirea pretului, partile pot stabilii o alta locatie pt predarea bunului precum si un alt termen dupa plata pretului. Evictiunea inseamna situatia in care vanzatorul instraineaza un bun ce nu-I apartine sau a garantat plata unei obligatiuni propriii cu acel bun. In doctrina exista si aprecierea conform careia daca adevaratul proprietar al bunului recunoaste tranzactia realizata, contractual va fi valabil daca adevaratul proprietar solicita predarea bunului de catre comparator, acesta trebuie sa-l cheme in instant pe falsul prorpietar de la care a achizitionat in garantie. In sens contrac daca falsul proprietar vanzator dovedea ca avea probe sa-l apere in process si nu a fost chemat nu va maid a inapoi cumparatorului pretul platit si atunci cand a vandut bunul altuia si cand a garantat cu bunul plata unei datorii va exista o evictiune numai daca cumparatorul nu a cunoscut aceste fapte inaintea vanzarii(incheierii contractului). Vanzatorul raspunde si pentru viciile ascunse sau aparente ale bunului vandut. Viciile aparente ce se pot observa cu ochiul liber pot fi reclamate de comparator in termen de 2 zile de la aparitia lor respective la luarea in primire a bunului iar cele ascunse in termen de 2 zile de la aparitie (dar nu mai mult de un an de la predarea bunului). Obligatiile cumparatorului sunt legate de plata pretului si ridicarea bunului de la vanzator. Pretul trebuie sa fie in bani sis a fie determinat sau determinabil(cand poate fi identificat cu ajutorul unor elemente exterioare). Daca pretul nu apare pe contract se poate presupune ca fie partile au desemnat un tert sa fixeze pretul, fie exista un prt current de piata al produsului. Ridicarea bunul se face de la vanzator , cheltuielile de predare fiind in sarcina vanzatorului iar cheltuielile cu ridicata si taxele notariale in sarcina cumparatorului.

In general partile sunt obligate sa arespecte in totalitate clauzele contractului. In sens contracr partea care nu este in culpa poate solicita rezolitiunea contractului. Practic instant nu acorda un termen de gratie pt indeplinirea obligatiilor dar partile pot introduce pacte comisarii in contract. Astfel pactul de gradul 4 cel mai grav pt parti presupune rezolutiounea contractului imedia ce o parte se afla in culpa fara notificarea sau o alta procedura prealabila si fara interventia instantei de judecata. In afara rezolutiunii partile pot solicita se executarea silita a obligatiilor contractual prin intermediul executorilor judecatoresti. In plus in commercial exista o modalitate specifica de executare numita executare cooctiva. Astfel daca vanzatorul nu preda bunul la termenul convenit cumparatorul dup ace il notifica il poate achizitiona de pe piata urmand ca diferenta de prt sa fie raportata de vanzator. Daca insa cumparatorul nu ridica bunul, vanzatorul dup ace il notifica il poate da in deposit la alt comerciant , cheltuielile de depozitare fiind in sarcina cumparatorlului. Pentru eventualele prejudicii rezultate din nerespectarea contractului partile pot introduce penalitati ce vor fi platite de catre cel aflat on culpa ca o cota procentuala adaugata valorii obligatiei neindeplinite pe fiecare zi de intarziere. In ceea ce priveste plata sumei instant nu o poate amrii sau micsora doar daca clauza de penalitati lipseste indicand o suma ca despagubire. Legat de riscul contractului acesta are in vedere parte ace va suporta un eventual prejudiciu rezultat in urma pierderii sau deteliorarii marfurilor vandute. De regula riscul apartine celui ce are calitati de proprietar in momentul pierderii marfii. Datorita caracterului concesual al vanzarii proprietatea se transmite de la vanzator la comparator imediat ce acestia s-au inteles asupra bunului si al pretului . Pt bunurile transportate pe uscat riscul se transmite cumparatorului dein momentul in care vanzatorul a predate marfa cumparatorului . Pt bunurile trasnportate pe mare riscul apartine cumparatorului din momentul in care vasul de transport ajunge in portul acestuia. Pt bunurile generic determinate riscul apartine cumparatorului din momentul individualizarii prin masurare sau cantarire. In cazul contractului cu termen sau conditie de transferare a proprietatii riscul ii apartine cumparatorului la data implinirii lor.

SOCIETATEA PE ACTIUNI (curs 7)

Reprez ce mai complexa forma de asociere de personae fizice sau juridice ce obtin in urma aporturilor actiuni.Societatea permite aporturi in bani si in natura.Actiunile obtinute fiind egale ca valoare intre ele.Societatea nu poate emite noi actiuni pan ace primele nu sunt in totalitate acoperite. Practic in situatia in care cei ce s obligat la aporturi nu au varsat in totalitate sumele promise pot fi exclusi in situatia in care nu acopera in totalitate actiuniele cumparate. Cheltuielile ocazionate de emiterea a noi actiuni se vor afla in sarcina celor ce nu au realizat in totalitate varamintele promise. Sub aspectul categoriei actiunilor le avem in vedere pe cele nominative purtatoar sau cu dividend prioritar dar fara drept de vot. In cazul actiunilor nominative nemele si prenumele detinatorului va fi inscrise in registrul actionarilor iar tranzactionarea acestor titluri ca implica inscrierea noului detonator in acest registru. Actiunile la purtator pot fi tranzactionate in mod liber fara a fi necesara nici o mentiune in acest sens. Actiunile cu dividend prioritar permit obtinerea cu anticipatiee fatza de ceilalti actionari a cotelor din profitul obtinut de societate. Acesti actionari nu au insa dreptul de vot in adunarea generala.

In afara actiunilor societatea poate emite si titluri prin care se imprumuta pe piata externa numitele obligatiuni. Acestea pot fi achizitionate in mod liber de catre oricine, societatea avand obligatia sa le rascumpere la un anumit termen platind un commission fostilor detinatori. In contractual de societate poate fi introdusa o clauza prin care vazanrile de actiuni sa se produca initial in interiorul societatii intre actionari. Numai in situatia in care actionarii nu doresc achizitionarea acestor titluri ele pot fi vandute liber in afara societatii. Din punct de vedere al raspunderii asociatiilor pt prejudiciile facute de societate raspunderea se va face numai in limita aporturilor aduse. In situatia in care sunt aduse si aporturi in natura acestea vor fi in mod obligatoriu evaluate in bani deoarece valoarea lor determina numarul de actiuni detinute. In fiintarea societatii poate acea loc in mod direct prin participarea a cel putin 2 actionari ce formeaza capitalul social printr-o oferta publica atunci cand aceste conditii nu sunt indeplinite. Oferta publica presupune prezenta unor membrii fondatori ce se ocupa de inamtricularea societatii atunci cand aceasta oferta a fost acceptata de persoanele fizice sau juridice.Datorita raspunderii ascociatiilor in limita aporturilor aduse legea impune prezenta unui capital social la inmatriculare in jurul valorii de 25000 euro. In plus va fi necesar depunerea unui fond de rezerva a societatiii in cuantumul a 5 % din valoarea Capitalului social obtinut prin retinerea unor sume anuale din profitul net al societatii. Vointa sociala se exprima prin intermediul a 2 tipuri de adunari. Astfel Adunarea Generala ordinara a actionarilor se intruneste cel putin odata pe an si hotaraste in chestiuni legate de numirea sau revocarea administratorilor sau cenzorilor precum si aspect legate de functiunea societatii,bilantul acesteia,etc. In cazuri exceptionale va fi intrunita Adunarea Generala extraordinara a actionarilor ce decide in problem deosebit de importate pt societate,matarea sediului social,modificarea obiectului de activitate dizolvarea sau lichidarea anticpate. In situatia in care numarul de actionari necesar obtinerii hotararii legate in cle 2 adunar nu este realizat vor fi facute noi convocari in care se va vota cu mahoritate simpla. Hotararile luate sunt puse in executare prin intermediul administratorilor in conformitate cu sistemul unitary sau dualist de administrare. In sistemul unitary avem un administrator unic sau at cand sunt mai multi un constiliu de administratie.Conmsiliul poate delga atributiile sale unor directori executive condusi de un director general care deobicei va fi si presedintele consiliului de administratie. Consiliul poate numi si comisiile consultative formate din 2 membri ce analizeaza aspect puse in discutie de consiliu (de exemplu face propuneri pt noii administrator) In sistemul dualist de administrare rolul Consiliului de administratie este preluat de un director sau cand avem un singur administrator de un director unic. Directorul poate delega anumite sarcinii comitetelor consultative. Activitatea directorului insa va fi verificata de un consililu de supraveghere. Hotararile administratotilor va fi mentionate in registrul de hotarari al acestor organe. Verificarea ctelor de administrare va fi facuta in mod obligatoriu de cel putin 3 cenzori sau de e un auditor financiar . Retragerea asciatiilor se face in mod liber prin vanzarea actiunilor detinute iar fata de celelalte societati actionarii nu pot fi exclusi. Dizolvarea se produce atunci cand ramne un singur actionar in societate sau daca s-a redus la jumatate Capitalul social si nu a fost reintregit in termenul prevazut de lege (9 luni termenul).

CONTRACTUL DE GARANTIE REALA MOBILIARA (curs 8 )

Este actul juridic prin care un comerciant garanteaza cu anumite bunuri mobile corporale sau incorporale plata anumitor obligatii pe care le are fatza de un alt comerciant. Comerciantul poate garanata inclusive cu titlurile de credit practice garantia va fi incasata la Registrul Comertului in Registrul de garantii reali imobiliare. Termenul de existent a garantiei va fi de 5 ani ulteriorla implinirea acestuia putand fi reinoit prin intelegerea partilor . Pe perioada de existent a termenului , cel pt care a fost incrisa garantia poate urmarii bunurile cu care s-a garantat in maine oricui.Aceasta inseman ca daca cel ce a garantat a tranferat aceste bunuri,noul proprietar va fi obligat sa cedeze creditorului primului comerciant. In situatia in care comerciantul debitor nu-si executa executia principala creditorul sau poate intra in posesia bunurilor cu care s-a garantat. Acestea vor fi vandute la licitatie publica spre acoperirea creantei iar daca suma obtinuta intrece valoare datoriei restul va fi pus la dispozitia comerciantului dibitor. Intrarea in posesia bunului poate avea loc in 2 modalitati - In primul caz debitorul poate ceda de bunavoie bunurile credictorului sau - In cel de al doilea caz daca debitorul se opune creditorul poate intra in posesia bunului prin constrangere prin intermediul executorilor judecatoresto ce executa silit creanta Contractul inceteaza atunci cand debitorul acopera prin creanta sa sau in situatia in care creditorul il iarta de datorie pe debitor.

Contractul de mandat comercial Mandatul reprezinta actul juridic prin care o parte denumita mandant imputerniceste o alta parte denumita mandatar spre a negocia sau incheia contracte pt acesta. La baza mandatului va sta imputernicirea de obicei scrisa data de mandant sub forma unui inscris denumit procura. In situatia in care o parte desi nu are act scris se comporta ca si cand ar avea o procura se considera ca exista un mandat tacit. In cazul dreptului comercial de obicei va fi generala in sensul ca mandatarul nu va fi tinut in mod strict de cele cuprinse in procura. In cazul mandatului civil mandatarul nu poate depasii limitele procurii in sens contrar fiind tinut sa raspunda in nume propriu pt actiunile sale. In afaceri daca va fi in interesul mandantului, mandatarul poate depasi limitele imputernicii orimite. Principalele obligatii ale mandatarului vor fi legate de plata comisionului mandatarului dar si de punerea la dispozitie mandatarului a celor necesare executarii depline a contractului. Mandatarul la randul lui va fi obligat sa execute de buna credinta contractul ca si cum afacerea ar fi a sa. In acelasi timp mandatarul trebuie sa aduca la cunostinta tertilor cu care contracteaza faptul ca reprezinta pe altcineva. In sens contrar fiind tinut direct raspunzator de acest operatiuni. In ceea ce priveste forma de reprezentare putem avea o reprezentare directa a mandantului si una indirecta. Conform reprezentarii dorecte mandatarul va incheia contracte in numele si pe seama mandantului. Aceasta inseamna ca toiate efectele actelor juridice incheiate de mandatari se vor produce direct in patrimoniul mandantului. Cu toate ca acesta nu a participat personal la incheierea contractelor. Reprezentarea indirecta are in vedere faptul ca mandatarul incheie contracte in numele sau neimplicand numele mandantului dar cu toate acestea efectele se vor prodice in patrimoniul mandantului. Reprezentarea directa o putem intalni la contractele de agentii comenrciala, act juridic prin care agentul imputernicit trateaza sau incheie contracte cu alti comercianti intr-o anumita zona geografica in numele si seama celui ce i-a dar mandat.

Agentul are dreptul fie numai sa negocieze afacerile comerciantului ce l-a imputernicit urmand ca eventualelel contracte sa fie semnate de cele ce a dat procura, fie incheie contracte in numele mandantului sau Reprezentarea indirecta o intalnim in cadrul contractului de consignatie. In acest contarct consignatarul imputernicit vinde bunurile mobile ale unui consignant ce i-a dat mandat in schimbul unui comision. Consignatarul nu devine proprietar al bunurilor date in consignatie, el fiind obligat sa le remita consignantului la simpla cerere a acestuia.Insa reprezentarea indirecta va fi legata de faptul ca respectivul consignatar vinde bunurile in nume propriu ca si cum ar fi ale sale. Dar efectul vanzarii va fi produs in patrimoniul celui ce i-a dar mandat. In toate cazurile mandantul va fi obligat sa suporte comisionul mandatarului, daca aceasta obligatie nu este indeplinita mandatarul beneficiaza de un privilegiu asupra amrfii mandantului. Aceasta inseamna ca mandatarul are dreptul de a retine si vinde marfa mandantului ce nu au fost inca remise acestuia daca comisionul sau nu a fost platit. In acelasi timp mandatarul poate retine proportional cu valoare creantei sale sumele obtinute de la terti,sumle ce trebuiau remise mandantului. Spre derosebire de alte contracte,contractul de mandat poate fi reziliat unilateral si numai prin acceptul comun al partilor, astfel mandantul poate notifica mandatarului asupra incetarii contractului fara a fi obligat sa mootiveze acest fapt cu conditia sa suporte plata unor despagubire daca la prejudiciat pe mandatar. De asemenea mandatarul il poate notifica pe mandant asupra dorintei de a rezilia contractul cu conditia sa lase acestuia un termen suficient ot asi numi un nou reprezentat. In general mandatarul nu-si va prevenii la randul lui mandatarii pt executarea contractului principal decat obtinand acceptul mandantului. In situatia in care acest accept a fost obtinut mandatarul va raspunde pt operatiunile submandatarilor sai . Contractul de factoring Contractul reprezinta actul juridic prin care un comerciant instraineaza creantele sale unei societati de factorinf in schimbul remitereii unei cote parte din valoarea creantei. Societatea de leasing va preluat in totatlitate riscul asupra creantelor vandute de comerciant. Comerciantul obtine imediat valoarea incrisa in creantele vandute societatii mai putin cota procentuala pe care o va plati ca fiind comision. Deoarece societatea de factoring va fi obligata sa urmareasca plata in totalitate a creantelor de obicei va fi in masura sa indice comerciantului tertii cu care acesta a contractat.Societatea va incerca astfel sa depisteze tertii comercianti situati in situatia de insolvabilitate.

CONCILIEREA IN MATERIE COMERCIALA (curs9)

Comerciantii au obligatia respectarii in totalitatea a propriilor obligatiii din actele juridice la care sunt parti in situatia existeta culpei unui comerciant cel ce sa respectat obligatia va avea dreptul sa ceara acoperirea prejudiciului suferit in instanta de judecata. Pt a demonstra instantei faptul ca respectivul prejudiciu este cert reclamantul va cere instantei sa administreze anumite mijloace de proba. Mijloacele de proba sunt reprezentate de inscrisuri, marturii cu martori,marturisiri,expertize, cercetari la fatza locului. In general in afaceri datorita rapiditatii ciurcuitului comercial nu sunt folosite inscrisuri preconstituite respectiv cele realizate cu scopul de fi prezentate ca probe in litigiile comerciale. In anumite cazuri inscrisuri pot fi autentice daca sunt semnate de parti in fatza notarului public sau pot fi inscrise sub semnatura privata incheiate on mod direct de parti. Diferenta consta in faptul ca incrisul autentic poate fi mai greu contestat asupra prezentei partilor al continutul sau al datei cu exceptia cazului cand se va demonstra inscrierea in fals de catre notar. Forma autentica va fi ceruta in mod obligatoriu in anumite cazuri de exemplu pt contractul de societate comerciala cand se aduce aport un teren. In cazul contractului de garantie reala mobiliara. In afaceri instanta spre deosebire de circuitul civil poate trece peste dispozitiiile ce impun imposibilitatea probarii cu martori a unui inscris, Astfel martorii pot fi ascultati impotria a ceea ce partile au mentionat intr-un inscris.Daca inscrisul provine de la o singura parte dar poate fi folosit impotriva ei se va numi inceput de dovada scrisa ce va fi completat cu martori in sensul dovedirii sale. Daca una dintre parti constesta semnatura sa pe inscris se va putea cere verificarea de scripte. Aceasta este procedura prin care contestatorul va putea fi pus sa sscrie si sa semneze. In fatza instantei pt a compara scrisul sau cu semnatura cintestata. Daca insa judecatorul nu isi poate da seama de asemnarile sau deaosebirile dintre inscrisuri se va cere o expertiza grafologica realizata de experti in domeniu. Daca contestatorul isi retrage contestattia sau inscriusul nu mai este folosit de reclamat proceduara nu se mai aplica. In ceea ce priveste marturisirea acesta poate fi realizata de una dintre parti ce are calitatea de reclamant sau parat prin intermediul procedurii numite interogatoriu. Aceasta presupune intocmirea unei liste cu intrebari aupra carora vor fi date raspunsuri de cel caruia I se ia interogatoriul. Prin aceste raspunsuri partea poate oferii o recunoastere totala sau partiala a acuzatiilor ce -sau adus. Un alt mijloc de proba va fi reprezentat de prezenta martorilor .Martorii pot fi solicitari de reclamant sau parat ca Persoane ce au cunostinta despre litigiul adus in fatza instantei. Instanta la solicitarea partilor poate incuviinta sau nu administrarea probei cu martori precum si numarul acestora, de obicei instanta accepta un nr egal de martori ai reclamantului si paratului iar marturia se administreaza in acelasi timp. Ca urmare martorii vor fi citati, citatia cuprinzand nr dosarului,data si ora sedintei de judecata. Daca martorii nu se prezinta ei vor fi amendati sau adusi cu mandat la instanta. Martorul prezent va fi intrebat daca este ruda cu una dintre parti, daca se afla in dusmanie cu partile sau daca are interese in cauza. Martorul va fi pus sa jure pe Biblie ca va spune adevarul si ca nu va ascunde nimic din ceea ce stie atragandu-si atentia ca marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoarea. Martorul va prezenta instantei tot ceea ce stie despre caz ulterior atat partea ce la propus cat si cealalta parte punandu=I intrebari prin intermediul judecatorului. Nu sunt aceeptate intrebari defaimatoare sau cele ece l-ar expune la sanctiuni penale. La sfarsit martorul semneaza incheierea redactariii de catre grefier.Dupa ce o citeste expertiza este po procedura prin care partile sau

instanta solicita punctul de vedere a unuor experti asupra unor chestiuni tehnice ce necesita cunostinte speciale. Expertii sunt trasi la sorti dintr-o lista aflata la instanta fiecare parte avand dreptul sa propuna un expert propriu. Dupa ce li se prezinta oboectivele expertizei expertiii le analizeaza si intocmesc un proces verbal un raport al expertizei depunandu-l la instanta. Partile pot face obiectie la raport daca nu sunt de acord cu raspunsurle expertilor sai pot cere un supliment de expertiza. Instanta nu e tinuta obligatoriu de raportul expertilor fiind in masura sa solutioneze cazul in functie de celelalte probe aduse . Cercetarea la fatza locului este mijlocul prin care intreaga instanta se deplaseaza intr-o anumita zona spre a aprecia in mod direct anumite aspecte dezbatute in cadrul litigiului. Reclamantul poate introduce cererea de cemare in judecata folosindu-se ca mijloace de proba numai daca ulterior a aincercat sa rezolve pe cale amianbila a litigiului prin conciliere. Concilierea presupune chemarea celui aflat in culpa la sediul reclamantului la o anumita ora si data . Daca desi se prezinta litigiul nu poate fi rezolvat sau daca nemotivat nu se prezinta abia atunci cel nemultumit poate reclama acest aspect la instanta de judecata.

RAPORTUL JURIDIC De DREPT FISCAL (CURS 10)

Comerciantii au obligatii legate de inmatricularea in Registrul Comertului, tinerea registrelor comerciale,rspectarea unul regim al concurentei loiale si plata obligatiilor fiscale. Din punct de vedere al ultimului aspect intre comercianti si stat se va realiza un raport juridic de drept fiscal. Ca obiect al acestui raport avem in vedere drepturile si obligatiile partilor. Subiectul principal al raportului fiscal va fi reprezentat de stat prin intermediul organelor specializate la nivel central sau local de tipul Ministerului Finantelor sau a Administratiei fiscale. Ca subiect principal statul va impune tipurile ompozitelor si taxelor ce se pot aplica ag economici precum si cuantumul acestora sau termenele de plata. Fiind in domeniul dreptului public intre stat si cei obligati la plata acestor atributii nu va exista o relatie de egalitate juridica. Sub acest aspect platitorul contributiilor fiscale se va afla intr-o pozitie de subordonare juridica. Cel de al doilea subiect al raportului juridic de drept fiscal va fi reprezentat de contribuabil persoana fizica sau juridca detinand sau nu personalitate juridca, astfel are calitate de contribuabil atat comerciantii persoane fizice cat si societati comerciale. Obiectul raportului fiscal va fi reprezentat de obligatia de a suporta impozitele si taxele obligatie ce apartine celor ce au calitate de contribuabil dar si drepturile lor. Sub aspectul drepturilor unui contribuabil nu I se poate imputa decat o obligatie fiscala legala. De asemenea obligatia fiscala nu poate fi extinsa la alte situatii ale contribuabilului ce nu au fost imperativ prevazute de lege. Contribuabilii vor fi reprezentati de persoane fizice sau juridice ce si-au declarat domiciliul fiscal in Romania dar si de persoane straine ce realizeaza profituri sau detion proprietate in Romania. De regula plata oblogatiilor fiscale va fi realizata direct de contrbuabil daca acesta mi si-a declarat domiciliul fiscal in Romania si nu are reprezentatnt fiscal la cererea autoriatilor fiscale instanta va numi un curator fiscal. Modul in care contribuabilii isi executa obligatiile fiscale va fi prevazut in cceea ce formeaza cazierul fiscal al contribuabililor. Substragerea de la plata obligatiilor fiscale cu rea credinta va reprezenta o

modatlitate a evaziunii fiscale.Sub acest aspect putem avea in vedere o forma a evaziunii fiscale frauduloase si o forma a evaziunii fiscale legale. Atunci cand contribuabilul cu rea credinta mi repsecta dispozitiilr imperative fiscale, ecaziunea va fi frauduloasa si va impune aplicarea unor sanctiuni ce pot merge pana la pedeapsa cu inchisoarea. Frauda fiscala poate insemna nedeclararea sediului societatii,nedeclararea totala sau partiala a profiturilor societatii obtinute, emiterea de facturi false sau vanzarea unor produse fara a se emite factura. Tinerea in registre comeriiale duble,,e tc Exista insa si situatia evaziunii fiscale legale , in acest caz contribuabilul ocoleste plata anumitor obligatiii fiscale datorita unor anumitor lacune din legislatie. Aceasta inseamna ca legiutorul in mod eronat sau voit a omis sa instituie anumite taxe si impozite pt anumite situatii in care s-ar afla contribuabilul. Spre deosebire de frauda fiscala evaziunea fiscala legala nu poate fi sancationata , ca exemplu al acestei forme de evaziune avem situatia paradisurilor fiscale. Aceasta sunt reprezentate de anumite activitati societati ce isi implementeaza filiale in acele state unde vor fi obligate numai la suportarea unor costuri minime de administrare ale societatiii.Nu va exista impozit pe profit sau acesta va fi limitata, o asemenea politica fiscala va fi atraga pe proprieul teritoriu societatile comerciale sau bancare internationale. Au fost identificate 7 tipuri de paradise fiscale in functie de facilitaile pe care le ofera comerciantilor pe teritoriul lor. Aceste facilitati vor fi legate insa de existenta anumitor tratate de evitare a dublei impuneri internationale. Aceste tratate bilaterale au in vedere impozitarea unica la nivelul acelor state ce au activitati. Astfel profitul impozitat sau neimpozitat in cadrul paradisului fiscal nu va mai fi deloc impozitat in statul de origine al respectivei societati. La baza tuturor formelor de impozitare vor sta titlurile de cranta fiscala . Din punct de vedere juridica titlul de creanta reprezinta un document declarativ si nu constituirii de drepturi pt contribuabil. Obligatia fiscala s-a constituit in momentul in care contribuabilul a realizat o activitate ce impunea conform legilor fiscale plata de impozite sau taxe. Titlul este denumit de creanta deoarece reprezinta un drept al statului de a recupera chiar prin intermediul executarii silite sumele de bani datorate. Daca contribuabilul nu plateste la termenul legal obligatiile fiscale datorate,titlul de creanta devine executoriu ceea ce inseamna ca poate fi pus in executare prin intermendiul executarii silite fara ca o anumita instanta sa se pronunte asupra acestui aspect.

Raport juridic de drept fiscal(curs 11) Comerciantii au obligatii legate de inmatricularea in registrul comertului , tinerea registrelor comerciale, respectarea unui regim al concurentei loiale si plata obligatiilor fiscal. D p d v al ultimului aspectintre comercianti se la realize un raport juridic de drept fiscal. Ca obiect al acestui raport avem in vedere drepturile si obligatiile partilor. Subiectul principal va fi reprezentat de stat prin intermediul organelor specializate la nivel central sau local de tipul Ministerului Finantelor sau Administratiilor Fiscale. Statul va impune tipurile impozitelor si taxelor ce se pot aplica agentilor ec precum si cuantumul acestora sau termenele de plata. Fiind in domeniul dr public intre stst si obligatii la plata nu va exista o relatie de egalitate juridical. Platitorul se va afla intro rel de subordonare juridical. Cel de-al 2 subiect al rapotului juridic, va fi reprezentat de contribuabilul persoana fizica sau juridical, detinand sau nu personalitate juridical. Astfel au calitate de contribuabili atat comerciantii persoana sau persoane fizice cat si societatile comerciale. Obiectul raportului fiscal va fi reprezentat de obligatia de a suporta impozitele si taxele, obligatie ce apartine celor ce au calitate de contribuabil, dar si drepturile lor. Sub aspectul drepturilor unui contribuabil nu I se poate imputa decat o obligatie fiscal legala.

Contribuabilii vor fi reprezentati de persoane fizice sau juridice ce si-au declarat domiciliul fiscal in Romania si nu are reprzentat fiscal, la cererea autoritatilor fiscal, instant va numi un curator fiscal. Modul in care contribuabilii isi executa obligatiunile fiscal va fi prevazut in ceea ce formeaza cazierul fiscal al contribuabililor. Sustragerea de la plata obligatiunilor cu reacredinta, va reprezenta o modalitate a evaziunii fiscal. Sub acest aspect putem avea in vedere o forma a evaziunii f frauduloase si o evaz f legala. Atunci cand contribuabilul cu reacredinta nu respecta dispozitiile imperative fiscale evaz va fi frauduloasa si va impune aplicarea unor sanctiuni ce pot merge pana la pedeapsa cu inchisoarea. Frauda fiscala: nedeclararea sediului societatii, nedeclararea totala sau partial a profiturilor obtinute, emiterea de facturi false In cazul evaz fisc legale contribuabilul ocoleste plata anumitor obligatii fiscal, datorita unor asa numite lacune legislative. Asta inseamna k legiuitorulin mod eronat sau voit a omis sa instituie anumite taxe si impozite pt anumite situatii in care s-ar putea afla contribuabilul. Spre deosebire de frauda fiscal, evaziunea fiscal legala nu poate fi sanctionata. Exemplul acestor forme de evaziuni sunt paradisurile fiscal( sunt reprezentate de anumite state sau zone din aceste state in care investitorii pot fi scutiti total sau partial de la plata obligatiunilor fscale.) au fost identificate 7 tipuri de paradisuri fiscalein functie de facilitatile pe care le ofera comerciantilor pe teritoriile lor. Obligatia fiscala s-a constituit in momentul in care contribuabilul a realizat o activitate ce impunea conform legilor fiscal plata de impozite sau taxe. Titlul e denumit de creanta, deoarece reprezinta un drept al statului de a recupera chiar si prin intermediul executarii silite sumele de bani datorati. Daca contribuabilul nu plateste la termenul legal obligatiunile fiscal datorate, titlul de creanta devine executoriu, ceea ce inseamna ca poate fi pus in executare prin intermediul executarii silite, fara ca o anumita instant sa se pronunte asupra acestui aspect.