Caracterizarea lui Harap Alb Personaj de Bildungsroman, nefantastic al basmului, fiul de crai reprezinta un bun exemplar uman, prin

faptul ca defectele sale nu sunt nici mici i nici puine, i ar calitaile mai mult dect suficiente pentru a face din el un viitor bun mparat. La nceput el este dect cel de-al treilea fiu al unui crai. Nu are nume pentru ca nu are identitate. El se va individualiza mai trziu, odata cu ntlnirea cu Spnul.

Tatal, craiul, l pune pe acelai nivel cu fraii sai, fapt ce-l ntristeaza pe mezin. Sprijinul i imboldul vin nsa la timp, facndu-l sa se ambiioneze. Se dovedete a fi mil ostiv, chiar daca puin impulsiv la nceput - se rastete la ceretoare - i i da acesteia un ban. Sfnta (caci era Sfnta Duminica) l nvaa sa ceara de la tatal sau calul, armele hainele n care a fost el mire . Caracterul vechi al acestor lucruri, sugereaza fap tul ca eroul trebuie sa le reactualizeze virtuile (V. Lovinescu), deoarece ele se c omporta ca un fel de talisman. Este ndrazne la vorba, n discuia cu tatal, iar acesta din urma i permite sa plece, d andu-i (ntr-un mod simbolic) ceea ce el ceruse. De asemenea l povauiete sa se fereas ca de omul Spn i de omul Ro. Acum, fiul de crai este nevinovat, netiutor, necunoscnd patima i pacatul, pentru c a nu cunostea raul, reprezentat prin Spn. Un alt gest de impulsivitate este acela n care lovete calul slabanog ce se repezi se la jaratic. nsa acesta se va transforma ntr-un bun pedagog pentru fecior. Vasil e Lovinescu spune ca zborul calului are un sens religios, realiznd o cruce cosmica . Se poate spune ca el are doua viteze : ca vntul i ca gndul. La pod, tatal, mbracat n urs, i iese n cale ncercand sa-l sperie. Dar feciorul se na pustete asupra lui, fara frica, dovedindu-i curajul n lupta. Aici el se desparte de familie, de protecia oferita de tatal sau, i de lipsa de evenimente, podul fiind considerat un simbol al trecerii ntre doua lumi.

Da ascultare vorbelor tatalui sau i ncearca sa se fereasca de pericole. nsa le ign ora cnd ntalnete Spnul, i cnd acesta din urma reuete sa-l impresioneze prin vorbe i . Se lasa pacalit i intra n fntna. Acum este momentul n care ajunge robul propriilor sale pacate, prin ntovarairea cu raul. Este botezat Harap Alb. Harap este forma popu lara a cuvntului arab . Sensul popular este nsa acela de negru . Tot acum se fixeaza i i tervalul de timp al slujirii: i atta vreme sa ai a ma sluji, pana cnd i muri i i nvi De-a lungul drumului sau feciorul este supus la doua mori, ambele cauzate de Spn. Prima cnd i este eliminata vechea identitate profana (episodul fntnii), dndu-i-se nu mele de Harap Alb, iar a doua o moarte la propriu, cnd i este retezat capul. Acest e mori ale lui Harap Alb pot fi privite ca ritualuri de purificare i iniiere, pentr u ca numai aa el se poate elibera de robie. Pe tot parcursul calatoriei sale el este supus la probe, care sunt, la rndul lor , tot ritualuri de iniiere, prin care feciorul trece treptat de la profan la sacr u. Drumul sau nu este unul fizic, ci spiritual, de continua perfecionare, dar i ir eversibil: i cine apuca a se duce pe atunci ntr-o parte a lumii adeseori dus ramnea pna la moarte. Prima proba este aducerea salailor din Gradina Ursului. Se dovedete a fi prudent i slab de nger, descuranjdu-se nca de pe acum. El nu are puteri supranaturale, iar nc ercarea pare a fi imposibila. Cu ajutorul Sfintei i al blanii de urs, el o ndeplin ete nsa. A doua proba, la care se descurajeaza de asemenea, consta n aducerea pietr elor cerbului. Ajutat de aceeai Sfnta ndeplinete i acesta misiune. Vnarea cerbului fac e trecerea de la viaa la moarte, de la profan la sacru, de la condiia obinuita la s

uveranitate cum afirma Eliade. Groapa este un spaiu regenarator pentru Harap Alb. Dobndirea cunotinelor i a experieniei este, n definitiv, tot nie morala, pentru ca prin el feciorul cunoate lumea.

vina Spnului. Raul are

Natura sa nobila face din el un om de cuvant, inndu-i promisiunea facuta. nsa el tie ca identitatea de Harap Alb este una falsa, pentru ca este constrans sa joace r olul slugii

nca o data i dovedete milostenia faa de furnici i albine, dar i faa de montrii pe c talnete i pe care-i ctiga ca aliai. Acetia au un rol foarte important, deoarece l ajut pe fecior n momente cruciale, ctignd bataliile pentru el. Astfel, singurul merit al feciorului este sinceritatea prieteniei lui i nsuirea morala ce compenseaza alte d efecte. Totui, cnd se desparte de montrii, se arata rece: Harap Alb le mulamete, -apoi pleaca linitit.