PROCESUL TERMIC DIN TURBINA. RANDAMENTE. CONSUMUL DE ABUR.

3.1. Procesul termic teoretic qi real din

turbini

Pentru intregul proces al turbinei, cdderea de entalpie va fi notatl cu H, iar pentru o treaptd sau regiune din turbind cu h. Procesul teoretic. Procesul teoretic este izentropa AB,,(fig. 3.1.) Lucrul teoretic

l,=io-i",=H,

lJlkgl
qi cddere

(3
adiabatica).

1)

unde H,este cdderea teoreticd (impropriu denumitd

.i,

f
-tr-

,x*b
+

!r
.+

l*1

F8t

d*
I

Fig.3.r

Procesul real din turbina. ln turbind apar diferite pierderi interne care duc la micqorarea lucrului mecanic produs qi la incdlzirea aburului. Procesul real este o adiabatd ireversibild, reprezentatd aproximativ prin oblica AB (fig. 3.1.) Caderea de entalpie in procesul real se numeqte cldere interne H;:io - i.. Lucrul mecanic transmis rotorului in procesul real se numeqte lucrul intem Li. Raportul dintre lucrul intern qi lucrul teoretic se numeqte randament intern sau
termodinamic:

(3.2.) La o turbind fard prize, fiind acelaqi debit in lungul turbinei, se poate scrie L, = Dl, - DH,; L, = DH, lJ I sl, tezultdnd

,=L L,

48

H n=i

(3.3)

La turbinele cu prize, debitul fiind variabil in lungul turbinei, nu mai existd o utihzeazd echivalenla intre relaliile (3.2) qi (3.3). Totuqi, in mod convenlional, se relalia (3.3) qi la asemenea turbine. pierderile interne sunt date de diferenla dintre lucrul teoretic qi lucrul intern,

'

av6nd:

NI =H,-H,=in-i^.

(3.4)

AJUTAJELE TURBINEI
4.1 Generalit[{i Ajutajul .rt.
secfiune variazd continuu dupf, vana\ia anumiie reguli pentru a se obline creqterea doritd avitezei fluidului. Dup[ lungul ajutajului se deosebesc: ajutaje convergente qi ajutaje secliunii convergent-divergente (ajutaj e Laval). qiruri de O tieapta de presiune cuprinde un qir de ajutaje qi unul sau mai multe pe palete parialaurm[torul qir de ajutaje. Ajutajele qi paletele sunt dispuse obiqnuit secliune coroane circulare (frg.a.i). Ca;d nu se specifici altfel, se considerd o cilindric[ AA la Oiu*et ul mediu, care se desfrqoard in plan qi o sec{iune radiala numeqte BB. Diametrul se noteazdcu d. Dimensiunea ajutajului pe direclia razei se Ut11e1 indl{imea lu. Dimensiunea radiald a paletei se numeqte lungimea 1o' qiruiilo. de ajutaje qi de palete se noteazd cu Bu, respectiv Bo. Lalimea canalului u.lutu3rrlri sau a canalului dintre palete se noteazd cu b' Serliwco 6'6

,r, tub sau un canal a c[rui

i,

.Ir
Qotoi

$t$ioneo

l'l

Fig.4.1

yitezaaburului in raport cu statorul turbinei este o vrtezd absolutd, c'Yrteza w.Yiteza tangen]iala aburului in raport cu paleteie in miqcare este o vitezdrelativ[, qi u se noteazd cu o'' iar unghiul dintre w a paletei se noteaz[ cu ,. Unghiul dintre c

qi z cu B. Indicele 0 (zero) se utilizeazd,pentrtpunctele de la intrare in ajutaje, iar indicele 1 pentru ieqirea din ajutaje, respectiv intrarea in palete; indicele 2 pentru ieqire din palete. 4.2 Studiul energetic al ajutajului Aplicand ecuafia energiei, in care dq"= 0 din cauza curgerii rapide qi fiindcd ajutajul nu se miqc[, rezultd

d/:
(4

at.

a(l)=o sau r(*)=-di,

e

1)

in ajutaje crescAnd vitezaaburului pe seama scdderii entalpiei.

Energia totalf a fluidului
=

i+t

rdmdne constantd.

Lavitezdnul6, entalpia

devine egaldcu energia totalS. puru*2.t ii corespunzdtorii vitezeinule se numesc parametrii de frdnare sau parametri totali qi se noteazd cu un asterisc. Aceqtia se calculeazdde obicei pentru intrarea in ajutaj. Entalpia de fr6nare
io = 6

+\-

n2

in+

ho

lJ I kgl

(4,2) frAnare Pentru gdsirea celorlalli parametri de se admite cd frdnarea ar avea loc izotropic, deci in s (fig. a.D se ridicd din punctul de diagrama i

intrare verticald

AA*

de lungime

=+ 2

in punctul
qi

A*

parametrii pi,ti,ri. Prin integrarea ecualiei (4.1) intre intrarea iegirea din ajutaj, rezultdviteza de ieqire
se citesc

cr=

(4.3)

Fig.4.2
teoreticd

'

Procesul teoretic este destinderea izentropd AB, intre

presiunile po

qi pr (fig 4.2). Rezult[

cSderea

hu:

io

- irt $i viteza teoreticd

(4 4)

Procesul real este adiabata ireversibila AB. Entalpia finald ir>iru deci c6derea de entalpie qi viteza oblinutd sunt mai mici. Obiqnuit viteza real6 c1 Se calculeazdprin inmullirea vitezei teoretice cu coeficientul de reducere avitezeiin
ajutaje P@ <t):
c, =

(4'5) e ctt = ,p pierderea din ajutaj este diferenla dintre energiile cinetice in cazul teoretic qi real:

.{fi1fi

or. =0 unde E*

r,\r..+)= r(o.

*) u t

kg)

(4 6)

=l-e'

este coeficientul de pierdere in ajutaje'

Entalpia aburului la ieqirea din ajutaje i, = iu + Lho Pierderile din ajutaje se datoresc frecdrii aburului cu perelii canalului, v6rtejurile, ciocnirii cu muchia de intrare qi vdrtejurilor ce se produc in spatele muchiei de ieqire. Pentru a reduce pierderile este necesar s[ se facd peretele c6t mai neted qi sd se mdreasc[ pe cdt posibil indllimea ajutajului lo. Pierderile cresc cu turbulen{a, deci cu cifra Reynolds, pAnd la intrarea in domeniul turbulent, dupd care rdm6n aproximativ constante p6nd la apropierea de domeniul ultrasonic, unde din nou incep sa creasc[ viteza. Pentru a reduce vdrtejurile din spatele muchiei, muchia de ieqire trebuie sd fie cAt mai sublire.
{,80

9,38

o&

a,!2
a,go

b
Fig.4.3

ct,/,

se d5 diagrama experimentald a prof. Jiri{chi in care q este in funcjie de viteza teoreticd c11 qi de in61limea lo. Pentru ajutaje turnate se inmuljesc valorile din diagraml cu 0,89-0,99. Pentru calcule aproximative se poate lua q:0,93-0,95 pentru ajutaje convergent-divergente; rp:0,96 la ajutaje convergente cu lo < 4Omm qi <p:0,97-0,98 la ajtttaje mai inalte.Firmele constructoare dispun obiqnuit de date experimentale pentru ajutajele utrlizate, prezentate sub formf, de grafice in func{ie de unghiul o1 qi de raportul dintre ldlimea minimd a ajutajului gi indllimea lui, corectate cu coeficienti functie de numerele Reynolds qi Mach, de pasul ajutajelor etc.

in fig. 4.3.

4.5 Aplicarea teoriei ajutajelor la reglarea turbinei Limitativa pentru debitul care intrd in turbind este capacitatea de trecere a ajutajelor de la primatreaptd a turbinei. Conform relaliei lui St. Venant, debitul

D=m,s_-+ fl +1,
in care
qi r, suntparametrii aburului dupdventilele de reglare qi S. = zos* asta suma secJiunilor minime ale celor zo ajutqe. Din aceastd relajie decurg doud posibilitalii de reglare a debitului.

./\

ri

{R4 \p

Reglarea calitativl sau prin laminare. Se modificd presiunea p; cu ajutorul ventilului V aqezatlaintrarcain canalul de distribuiie D (fig. 4.11). Este o reglare simplS, ieftind qi duc6nd la incdlzirea mai uniformd a regiunii de intrare. Introduce insd in mod voit pierderi de presiune, reducand cdderea teoreticd
51

disponibild Reglarea prin laminare se folosegte, in general, la turbine auxiliare

mici.

prin presiune variabild la cazan.Intruc6t modificarea presiunii aburului necesitd un timp relativ lung, turbina este prevdzutd gi cu un ventil de laminare, care se inchide in primul moment al scdderii sarcinii qi apoi se deschide treptat, pe mdsura scdderii presiunii la cazan. Acest procedeu este intdlnit la unele blocuri de mare putere. Reglarea cantitativl sau prin admisie. Se modificd numdrul de ajutaje aflate in funcfiune. in acest scop, ajutajele primei trepte sunt grup ate pe 3-6 sectoare S, intrarea in fiecare sector fiind comandatd de un ventil V Aceste se deschid pe r6nd. Pentru a asigura o variafie continud a debitului, deschiderea ventilului se face treptat, in timpul deschiderii apirAnd o laminare, care afecteazdinsd numai debitul ce trece prin sectorul parlial deschis. Numdrul de ajutaje nu este acelaqi la toate sectoarele: primul sector are intre 40-70o/o din numdrul total de ajutaje, pentru a asigura cel pulin minimul tehnic al turbinei sau
se poate realiza qi
.

Reglarea prin modifrcarea

lui pi

sarcina sub care functioneazd devine neindicat5.

Fig. 4.11

52

{ w;c et*,

(#F*J*Y-&

t+-j
Fig.4.l2

Pentru reglarea prizelor se folosesc uneori diafragme rotative. Acestea constau dintr-o placd aqezatd in fa{a qirului de ajutaje qi prevdzute cu orificii, care prin rotirea pldcii pot fi suprapuse peste intrarea in ajutaje sau decalate fala de ajutaje. Se deosebesc qi aici doud situalii (fig. 4.13): a - pentru fiecare ajutaj se prevede cdte un orificiu; la rotirea plScii se inchid simultan toate ajutajele; deci reglarea prin laminare; este tipul cel mai obiqnuit ; b - ajutajele sunt grupate pe zone, intre care sunt intervale libere; diafragma are fante lungi, corespunzdtoare zonelor cu ajutaj; prin rotirea diafragmei se inchid treptat ajutajele, incepAnd cu cele de la margine, deci reglare prin admisie.

Fig.4.13

4.6 inclinarea ajutajelor. Abaterea

vinei de abur

53

Inclinarea ajutajelor. Ajutajele, fiind dispuse lateral fala de qirul de palete (fig.a.14), este necesard a;ezarca inclinatd astfel ca aburul sd intre intre palete, pundndu-le in migcare de rotajie. Yiteza c1 a aburului este inclinatd cu unghiul o,1

fali de viteza tangenliald u. Aceasta se descompune in componenta tangenfiald

cls:c1cos o1, c&re produce miqcarea paletelor qi componenta axialS c1o:c1 sin u1 , care produce curgerea aburului in lungul turbinei. Pentru efect util maxim este necesard mdrirea lui c1o , deci unghi or minim. La treptele cu actiune se recomandd or : 10030' 130, iar la cele cu reacliufle, cr,1:l 6 - 180. La partea de joasS presiune, volumul specific mare necesitd mdrirea vitezei de curgere cro qi deci mirirea unghiului ur in diametrul randamentului; se poate ajunge la o,1 < 250 pentru trepte cu ac{iune qi de 300 pentru trepte cu reac{iune.

Abaterea vinei de abur. Datoritd

aqezdrri

jcl

ctl

inclinate, la ieqirea din ajutaj apare zona triunghiulara ABC (fig. 8.15). dutajul propriu-zis se termind in secliunea dreaptl AB, iar zona ABC in mod normal nu
^

dt

t6

Fig.4.14

lucreazd. Capacitatea de destindere a ajutajului este insd limitat[; la ajutajul convergent p6nd la presiunea criticd, la ajutajul convergent-divergent pdna la presiunea de calcul. Dacd, presiunea din exterior p1 scade sub aceastd limit6, destinderea continud in porliunea triunghiulard, care capdtd rolul de prelungire divergentS.

+dP

Fig.4.15

Fig.4.l6

Destinderea se face insd neuniform: in B presiunea scade brusc, iar pe latura AC presiunea scade treptat. Sub acliunea acestei diferenle de presiune, v6na de abur este deviatd spre exterior, iegind sub unghiul o,1 mai mare dec6t inclinarea o,1pe oxei ajutajului; acest fenomen se numeqte abalerea vdnei de abur.

54

4.7 Elementele geometrice ale ajutajului Se considerd o secliune cilindrici desfdquratd x - x prin qirul de ajutaje; apar canalele ajutajelor qi perelii intermediari P (fig. 4.19). Canalul ajutajului prezintb' trei regiuni caracteristice. La ajutajul convergent (fig. 4.20) apar o regiune convergentd curbd la intrare, in care ingustarea se realizeazdin principal prin micqorarea unghiului de la circa 900 la chs; o porliune dreaptd pentru dirijarea aburului avdnd o lungime de

(t
(

L)** 2)

, unde b1 este ldrgimea canalului la ieqire; regiunea triunghiulard ABC.

$*firnco x'x

Fig.4.19

Fig.4.20

Fi5.4.21

convergent-divergent (fig. 4.21) apar: o regiune convergentd curbd la intrare, in care ldlimea canalului scade la b-; o parte divergentd, in care canalul se lSrgeqte de la b* la br; regiunea triunghiulard ABC. In partea divergent[

La a1fiajul

aparc unghiul

de evazare y x 50. Not6nd cu Z lungimea pdrlii divergente, se poate

tnv

scrie

Sec]iunea de la ieqire este ins6 obligatoriu dreptunghiularS, pentru a corespunde canalului dintre paletele mobile. Peretele dintre ajutaje se poate executa din profile laminate, frezate sau turnate, precum qi din tabld indoitd la pres6. Muchia de ieqire trebuie sa aibd o grosime s cdt mai micd (obiqnuit 0,5-1mm), pentru a reduce zona de vArtejuri, in care scop se subliazd de obicei prin frezare qi polizare. Sublierea se face pe partea convex6, astfel cd po(iunea AC nu mai este paralelS cu axa geometric[ a ajutajului (inclinatd sub unghiul o.1s). ConsiderAnd paralela la o,1s, desenatd cu linie intreruptd in fig. 8.23, se obline la ieqire o grosime fictivd a muchiei cu valorile: ajutaje frezate s;0,5-1,5 mm; pereli din tabla s;2-10 mm; ajutaje turnate s;2-5 mm; profile laminate s;1,5-3 mm.

. resoectiv 1-b'-b^ -b'-b^ 2tg y 2L Sec{iunea transversal[ prin ajutaj poate avea orice formd.

(4.2t)

55