Paralela dintre Naismul lui Hitler si Regimul lui Antonescu

A. Propunndu-mi sa abordez tema anuntata n titlu, doresc sa prezint n linii mari evolutia statutului international al Romniei n epoca celui de-al doilea razboi mondial n comparatie cu cea a altor state. ntr-un conflict de pro-portii planetare, precum cel din anii 1939-1945, fiecare dintre statele implicate n ostilitati a cunoscut, desigur, situatii specifice, cu evolutii sau involutii mai mult sau mai putin de nteles, astfel ca, fata de razboiul general, fiecare dintre beligeranti (si nu numai ei, ci chiar si nebeligerantii ) a prezentat un caz, o particularitate. Este exact ceea ce mi-am propus sa surprind: cazul Romniei, fara a pierde nici un moment din vedere ca, simultan, se pot lua n consideratie diverse trasaturi comune pentru a judeca situatia altor state aflate ntr-o zona geografica ori tinnd, n anii razboiului, de o anumita alianta politico-militara. Cu titlu de exemplu, voi mentiona ca un specialist bulgar a investigat, fara a aprofunda nsa problema respectiva, pre-ocupat fiind evident de tarile sud-estului European n perioada ultimei conflagratii mondiale, stabilind ca Bulgaria, Ungaria si Romnia s-au aflat ntre statele satelite ale Axei, spre deosebire de Albania, Grecia si Iugoslavia, ocupate de catre nemti. n ceea ce priveste Romnia se pot identifica urmatoarele faze ale evoluti-ei tarii noastre n cursul razboiului: - septembrie 1939 mai 1940: neutralitatea de facto si de jure; - mai 1940 august 1940: nonbeligeranta de facto si de jure; - septembrie 1940 iunie 1941: nonbeligeranta de jure, cu ncadrarea de facto n tabara Axei Berlin Roma Tokyo; - 22 iunie 1941 23 august 1944: beligeranta de partea statelor Axei fasciste; - 23 august 1944 mai 1945 Raporturile personale stabilite ntre Hitler si Antonescu. Directia de principiu a Romniei spre Axa a depins hotartor de vointa conducatorului statului romn dintre 1940 si 1944 care, neurmarind ori neinteresndu-se de o precizare globala a relatiilor bilaterale, facea ca trainicia sistemului sa depinda personal de el. n una din primele sedinte ale guvernului sau, generalul I. Antonescu declarase ca noi mergem suta la suta, pna la moarte, alaturi de

Axa. Ori vom triumfa cu Axa, ori vom cadea cu Axa (21 septembrie 1940). O declaratie similara facuse si n sedinta din 18 septembrie 1940 a cabinetului. De asemenea, la 5 august 1944, deci la ultima ntrevedere cu Hitler, maresalul Antonescu l-a asigurat pe fhrer de hotarrea sa de a continua razboiul alaturi de Germania, fapt relevat att de varianta germa-na, ct si de cea romna realizate pe marginea ntlnirii de la Wolfsschanze. Nota germana a retinut aceasta expresie a maresalului: Romnia va ramne de partea Germaniei si va fi ultima tara care va parasi Reichul, pentru ca stia ca sfrsitul Germaniei nsemna sfrsitul Romniei. Pentru discutia noastra, de mare interes este recunoasterea lui Hitler ca armata romna era aliata cu Wehrmachtul n razboiul mondial. Pe planul politico-diplomatic retine atentia faptul ca, n anii razboiului, Romnia s-a bucurat de largi posibilitati de manevra n domeniul relatiilor interna-tionale. Astfel, n primul rnd Romnia a ntretinut relatii diplomatice nu numai cu membrii Axei, ci si cu statele neutre ( Spania, Portugalia, Elvetia, Suedia, Turcia sau Vaticanul), B. Nazismul a evidentiat in permanenta primatul actiunii asupra gandirii. In timp ce se afla in inchisoarea Landsberg, Hitler si-a dictat prima parte dei Mein Kampf, care a devenit biblia national-socialismului. Alaturi de programul in 25 de puncte din 1920, a reprezentat cadrul de baza al nazismului. Ideile lui Hitler s-au intemeiat pe conceptual sau asupra raselor. El considera ca omenirea este alcatuita pe baza unei ierarhii valorice a raselor si ca viata nu reprezinta nimic altceva decat supravietuirea celor adaptabili. Credea ca darwinismul social are nevoie de lupta intre rase, intocmai cum animalele se lupta pentru hrana si pentru mentinerea puritatii rasei, astfel incat cei puternici de sangele celor slsbi. Poporul de stapani (Herrenvolk) era de rasa ariana, alcatuit fiind din populatiile Europei de Nord. La baza piramidei rasiale Hitler plaseaza: negrii, slavii, tiganii si evreii pentru acestia din urma avand sentimente de ura exacerbata. Hitler socotea rasa evreiasca un cancer ce roade trupul Germaniei, o boala ce trebuie tratata. Cel din urma element al ideologiei naziste era nationalismul de tip agresiv, care se raspandise ca urmare a conditiilor specifice din Germania ultimilor ani. Armistitiul din 1918 si Tratatul de la Versailles trebuiau reconsiderate, iar teritoriile pierdute trebuiau retrocedate Germaniei. Dar nationalismul lui Hitler cerea ceva mai mult decat simpla restabilire a frontierelor din 1914. El dorea crearea unui Reich care sa-i cuprinda pe toti acei membrii ai poporului german ce traiau dincolo de frontierele Germaniei: germanii austrieci, germanii sudeti,

comunitatile germane ce traiau de-a lungul coastei baltice toti urmau sa fie cuprinsi in limitele teritoriale ale noii Germanii. Poporul german trebuie sa I se saigure teritoriul necesar existentei sale pe pamant Oamenii de acelasi sange trebuie sa apartina unui imperiu (Reich). Poporul german nu are dreptul sa se angajeze intr-o politica coloniala pana in clipa in care nu si-a adunat copiii intre granitele aceluiasi stat. Atunci cand teritoriul Reich-ului va cuprinde pe toti germanii si nu-si va mai putea permite sa ofere acestora conditii decente de trai, numai atunci se va putea vorbi de dreptul moral, rezultat din nevoile poporului, de a dobandi teritorii straine. Plugul se va transforma in sabie si lacrimile razboiului vor deveni painea zilnica a generatiilor urmatoare Dreptul la teritoriu devine datorie in cazul in care o mare natiune pare destinata sa decada daca nu-si extinde posesiunile. Iar acest lucru este cu atat mai adevarat atunci cand natiunea in cauza nu este o mica comunitate negroida , ci insasi Germania-mama a tuturor celor care au conferit lumii actuala sa forma culturala. Germania fie va deveni Putere Mondiala, fie va disparea. Telul de viitor al politicii noastre externe trebuie sa fie o politica indreptata spre est, care sa prevada teritoriile considerate necesare poporului german. n aa-numita "Noapte de crystal au fost distruse case, magazine i sinagogi, iar 100 de evrei au fost omori i circa 20.000 trimii n lagre de concentrare. Punctul culminant al crimelor a fost atins odat cu Conferina de la Wannsee a unor personaliti ale partidului i ale Guvernului, n cadrul creia acetia i dau acordul pentru "Soluia final n chestiunea evreiasc", la cererea expres a lui Hitler.Anumite zvonuri sustin ca Hitler insusi ar fi fost evreu,si anumite chestiuni personale i-ar fi dezvoltat ura.Este putin probabil,deoarece nu pot fi imaginate cauze datorita carora Fuhrer-ul sa faca un Holocaust la adresa propriei sale rase.

Elev: Ivan Cosmin Bogdan CLS: a-XI-a S