Sunteți pe pagina 1din 31

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI FACULTATEA I.M.S.T. MASTER I.M.P.S.C.

Tehnologia examinrii cu pulberi magnetice

Indrumator proiect: Conf. Dr. Ing.Popovici Victor

Student: Preda Alin-Valentin

2012-2013

Cuprins
1. Pregtirea produselor supuse examinrii 2. Precurirea suprafeei piesei supuse examinrii 3. Magnetizarea piesei supus examinrii 4. Clasificarea metodelor de magnetizare 5. Alegerea mediului de detecie i aplicarea pulberi magnetice 6. Aplicarea i utilizarea pulberilor magnetice 7. Interpretarea indicaiilor 8. Discontinuiti existente n materialele sensibile la controlul magnetic 9. Msurarea iluminrii i iradierii 10. nregistrri 11. Prescripiile tehnice ISCIR cu privire la criteriile de acceptare a indicaiilor aprute n urma examinrilor cu particule magnetice 12. Demagnetizarea 13. Principiul demagnetizrii 14. Metode de demagnetizare 15. Post-curirea 16. Concluzii privind examinarea cu pulberi magnetice 17. Sensibilitatea controlului cu pulberi magnetice 18. Avantajele i limitrile metodei de examinare cu pulberi magnetice 19. Echipamente de control manual 20. Echipamente de inspecie fixe, semiautomate i automate 21. Dispozitive i accesorii

1. Pregtirea produselor supuse examinrii


In general rezultate satisfacatoare se pot obtine si pentru cazul cnd suprafata de examinare este asa cum rezulta din turnare, forjare, laminare sau sudare. In cazul in care neregularitatile suprafetei pot masca indicatiile provenite de la discontinuitati neacceptabile, se impune prelucrarea suprafetei prin polizare, aschiere, sablare etc. Suprafata de examinare, impreuna cu o zona adiacenta cu o latime de minim 25 mm, trebuie curatata de impuritati, cum ar fi zgura, nisip, rugina, grasimi, ulei etc., impuritati ce ar putea sa impiedice examinarea corecta cu PM. Pentru punerea in evidenta a discontinuitatilor fine, suprafata trebuie prelucrata la o rugozitate de cel mult 6.3 m. Curatirea suprafetei poate fi efectuata cu ajutorul solutiilor de decapare, degresare cu vapori, sablare, alicare etc.Pentru degresarea suprafetelor supuse examinarii se vor utiliza solventi organici.In caz ca benificiarul echipamentelor impune limitarea continutului de halogeni si sulf in substantele utilizate la examinare, restrictia se aplica si solventilor organici utilizati ca degresanti. Se pot utiliza pentru curatire urmatorii solventi: a) acetona;

Fig. 1. Acetona b) white spirt;

Fig. 2. White spirt c) degresant folosit pentru lichide penetrante.

Fig. 3. degresant folosit pentru lichide penetrante

Dupa degresare este obligatorie operatia de uscare. Timpul de uscare este de minim 5 min. Uscarea se poate efectua fie prin evaporare naturala, fie cu aer comprimat filtrat.Examinarea cu pulberi magnetice se poate efectua si pe suprafete pe care exista straturi de vopsea sau acoperiri de protectie aderente cu conditia ca grosimea acestora sa nu depaseasca 50m.

2. Precurirea suprafeei piesei supuse examinrii


Dupa examinarea nedistructiva se impune curatirea suprafetelor examinate folosind diverse tehnici, ca de exemplu: a) cu un jet de aer comprimat b) cu ajutorul unor perii confectionate din par de animale; in caz ca nu exista restrictii de halogeni si sulf se pot folosi si perii cu fire din plastic. c) prin spalare cu substante care sa se incadreze cu continutul de halogeni si sulf in limitele prevazute de proiectant sau beneficiar. Dupa ce produsele au fost curatate vor fi examinate vizual astfel inct sa nu prezinte urme de pulberi. Zonele care se vor examina se cur mecanic ndeprtndu-se murdria, panul, rugina, arsura, produsele de coroziune. Substanele grase se ndeprteaz prin degresare, mai ales arunci cnd se vor utiliza suspensii magnetice pe baz ap. Curirea se aplic zonei de examinat i unei zone adiacente pe o distan de minimum 25 mm. Prelucrarea mecanic este admis cu condiia ca ea sa nu genereze o rugozitate a suprafeei, Ra >12,5 m

3. Magnetizarea piesei supus examinrii


Controlul cu pulberi magnetice se folosete pentru evidenierea fisurilor de pe toate suprafeele pieselor de controlat. Orice piesa feroas strbtut de un camp magnetic, genereaz un cmp magnetic longitudinal. Dac seciunea purttoare de linii de cmp se schimb rapid, o parte a liniilor de cmp ies din fier n aer. Acest fenomen se numete cmp de dispersie. Cmpurile de dispersie sunt generate ntotdeauna n punctele materialelor feromagnetice, unde liniile de cmp sunt brusc comprimate Un astfel de caz este reprezentat de o fisur de pe suprafaa unei piese de otel.

Fig. 4. Exemplu de fisura de suprafata

Magnetizarea cu jug (simbol conform DIN 54130: JE, JD) nu se deosebete fizic de magnetizarea cu bobin; cu acest metod se obine acelai efect, ea oferind ns anumite avantaje la manipulare. Miezul de fier transmite n afara bobinei cmpul magnetic folosit pentru control, format n interiorul bobinei. Forma de baz a jugului magnetic este de potcoav, n cazul jugului nchis, circuitul magnetic nchizndu-se prin piesa de controlat. Bobina jugului poate fi amplasat pe travers sau divizat n dou, pe cele dou brae ale jugului.

Fig. 5. Jug magnetic

4. Clasificarea metodelor de magnetizare


Metoda cu flux de curent prin pies Pentru aceast metod, curentul care produce cmpul magnetic circul prin piesade controlat sau printr-o parte a acesteia. Curentul poate fi introdus n pies de la o surs exterioar (metoda cu curentelectric prin pies) sau produs prin metoda inductiv (metoda cu montaj inductiv). n cazul metodei cu curent electric prin pies, curentul este introdus n piesa prin punctele de contact. n funcie de forma i dimensiunile piesei, ca i de puterea sursei de curent, piesa poate fi strbtut de curent n ntregime sau pe poriuni. Cmpul magnetic format estentotdeauna perpendicular pe direcia curentului electric. Se deosebesc dou cazuri:a - piesa de controlat are dimensiuni transversale reduse fa de direcia curentuluiastfel nct ntreaga seciune transversal a piesei este strbtut aproape uniformde ctre curent. Aceasta este situaia barelor i aglelor, a pieselor forjate i turnate alungite. n cazul acestei geometrii, n conductorul electric i n jurul lui ia natere un cmpmagnetic circular care provoac indicaii ale fisurilor orientate longitudinal.

Tehnica jugului. Tehnica jugului se aplica numai pentru detectarea discontinuitatilor de la suprafata sau in imediata apropiere a suprafetei de examinare. Se pot utiliza juguri electromagnetice cu curent alternativ sau cu curent continuu, sau magneti permanenti.

Fig.6. Jug magnetic cu poli flexibil Tehnica magnetizarii circulare cu conductor central. Se foloseste un conductor central (sub forma de tija, bara, cablu) pentru a examina suprafetele interioare ale pieselor de forma inelara sau cilindrica. Pentru cilindrii cu diametre mari, conductorul se va pozitiona aproape de suprafata sa. In acest caz conductorul nefiind centrat, circumferinta cilindrului va fi examinata pe portiuni; indicatorul de cmp magnetic va permite determinarea zonei de examinare. Daca este necesar un curent de 600 A pentru examinare, in cazul utilizarii unui conductor, pentru doi conductori avem nevoie de 300 A, iar pentru 5 (cinci) conductori avem nevoie de 120 A pe conductor. Tehnica magnetizarii cu electrozi. Se utilizeaza electrozi de contact portabili care se preseaza pe suprafata in zona examinata. Trecerea curentului va fi permisa numai dupa ce electrozii vor fi pozitionati corect; acest lucru se face cu ajutorul unui comutator care are si rolul de a evita producerea arcului electric. Distanta dintre electrozi nu va depasi 200 mm. In cazul in care unele zone nu permit o astfel de distanta sau in cazul in care avem o sensibilitate mai mare, putem micsora distanta dintre electrozi pna la 80 mm. Zonele de contact ale electrozilor trebuie sa fie curate si acoperite cu plumb, otel sau aluminiu pentru a evita depuneri de cupru pe piesa examinata in cazul in care tensiunea in circuitul deschis este mai mare de 25 V. Se foloseste curent continuu sau redresat, cu valori cuprinse intre 100 A si 125 A pentru fiecare inch de distanta dintre electrozi, pentru sectiuni ale grosimii de inch (20mm) sau mai mari. Pentru sectiuni ale grosimii mai mici de inch, curentul va avea valori cuprinse intre 90 -110 A pentru fiecare inch de distanta dintre electrozi (1 inch=25,4mm).

Tehnica magnetizarii longitudinale. Magnetizarea se realizeaza fie cu ajutorul unei bobine, cu diametru, lungimea si numarul de spire fixate, fie cu ajutorul unui cablu infasurat in jurul piesei sau a unei sectiuni din piesa. Bobina fixa sau realizata cu ajutorul unui cablu infasurat in jurul piesei produce un cmp magnetic longitudinal paralel cu axa bobinei. Piesele lungi vor fi examinate pe sectiuni, ce nu vor depasi lungimea de L= 460mm. Diametrul exterior al piesei il notam cu D. Valoarea curentului necesar magnetizarii pieselor, pentru aceasta tehnica, se calculeaza astfel: Piese cu raportul L/D egal sau mai mare ca 4 (patru). Piese cu raportul L/D cuprins intre 2 si 4. Curentul de magnetizare va avea valoarea amperi spira egala cu: ( 10%) Piese cu raportul L/D mai mic ca 2. Se va folosi o alta tehnica de magnetizare. Tehnica magnetizarii circulare prin contact direct. Magnetizarea se realizeaza prin trecerea curentului prin piesa de examinat. Se obtine un cmp magnetic circular, perpendicular pe directia curentului. Curentul de magnetizare poate fi cuntinuu sau redresat (semialternativ sau complet) Valoarea curentului va fi determinata dupa urmatoarele criterii: - Piese cu diametrul exterior pna la 125 mm. Curentul va avea valoarea cuprinsa intre 700 si 900 A/inch de diametru (27,5 A/mm si 35,5 A/mm). - Piese cu diametrul exterior cuprins intre 125 mm si 250 mm. Curentul va avea valoarea 500 si 700 A/inch; diametru (20 A/mm si 27,5 A/mm). - Piese cu diametrul exterior cuprins intre 250 mm si 380 mm. Curentul va avea valoarea cuprinsa intre 300 si 500 A/inch; diametru (12 A/mm si 20 A/mm). - Piese cu diametrul exterior mai mare de 380 mm. Curentul va avea valoarea cuprinsa intre 100 si 300 A/inch; diametru (4 A/mm si 12 A/mm). - Piese cu marimi diferite de forma cilindrica; se va lua in considerare diagonala celei mai mari sectiuni intr-un plan perpendicular pe directia curentului. In functie de marimea diagonalei se va alege valoarea curentului data de criteriile mai sus mentionate. Tehnica de magnetizare multidirectionala. Magnetizarea se realizeaza prin impulsuri de mare amperaj, pe trei circuite, folosite alternativ in succesiune rapida. Se obtine o magnetizare completa pe directiile celor trei circuite, si anume cmpuri magnetice circulare, ct si longitudinale, in orice combinatie, daca se folosesc tehnicile de magnetizare longitudinala si/sau tehnica de magnetizare circulara. Se va folosi curent trifazat, complet redresat. Curentul de magnetizare, pentru fiecare circuit, se va stabili conform. Cu ajutorul indicatorului de cmp magnetic se va verifica daca se obtin cmpuri pe cel putin doua directii perpendiculare. In caz ca sunt zone unde nu se obtin intensitati adecvate ale cmpului magnetic sa se foloseasca tehnici suplimentare pentru doua directii perpendiculare. Magnetizarea cu curent alternativ. a) b) Se poate realiza magnetizarea pieselor si cu ajutorul curentului alternativ. O astfel de magnetizare permite detectarea discontinuitatilor de suprafata.

5. Alegerea mediului de detecie i aplicarea pulberi magnetice


Pulbere magnetic fluorescent pulbere magnetic ale crei granule sunt acoperite cu o pelicul fluorescent. Contrastul fa de fond se obine prin diferena de strlucire la iluminarea cu radiaii ultraviolete (UV).

Fig. 7. Pulbere magnetic fluorescent Pulbere magnetic colorat pulbere magnetic ale crei granule sunt colorate prin depunere de pelicule sau prin atacare chimic. Contrastul fa de fond se obine prin diferena de culoare. Suspensie magnetic suspensie de pulbere magnetic ntr-un mediu de dispersie (aer, ap, petrol, ulei). Sinonim: lichid magnetic, dac mediul lichid. In funcie de modul de utilizare a pulberii magnetice, metodele de control pot fi: - metode uscate, cnd pulberea este folosit n suspensie cu aer; - metode umede, cnd pulberea este folosit sub form de lichid magnetic.

Fig. 8. Suspensie magnetic

6. Aplicarea i utilizarea pulberilor magnetice


Pulberile sunt de doua feluri: pulberi colorate; pulberi fluorescente.

Tehnicile de examinare uscata-pulberi colorate. a) Utilizarea pulberilor colorate impune existenta unui contrast pronuntat de culoare intre pulbere si suprafata materialului examinat. b) Culorile cele mai folosite pentru pulberile magnetice sunt: negru rosu gri deschis galben c) Pulberile magnetice trebuie sa aiba o permeabilitate magnetica mare, astfel inct sa fie magnetizate cu usurinta si o remanenta mica pentru a nu produce aglomerari de pulberi din cauza atractiei dintre ele. d) Pulberea se aplica pe suprafata de examinare prin prafuire usoara, avnd grija ca depunerea sa fie uniforma. e) Excesul de pulbere se indeparteaza inainte de interpretarea indicatiilor, cu ajutorul unui jet de aer, nu prea puternic, astfel inct sa nu distruga eventualele indicatii. f) Temperatura piesei pe care se plica PM uscata nu va depasi valoarea de 570C; daca instructiunile furnizorului de PM recomanda un anumit interval de temperatura in timpul examinarii, operatorul le va respecta pe acestea. g) Examinarea se face in spectrul vizibil (lumina alba), cu conditia ca pe suprafata de examinat sa fie 350 lx (pentru produsele speciale, de exemplu: nucleare, se respecta valoarea din documentatie). h) Temperatura piesei pe care se aplica PM umeda nu va depasi valoarea de 570C. Tehnica de examinare uscata pulberi fluorescente a) Se vor respecta afirmatiile de la pct. 6.3.3.c pna la pct. 6.3.3.f inclusiv, de la pulberi colorate si in cazul folosirii pulberilor fluorescente. Acestea au o stralucire galben verzui. b) Examinarea se face in spectrul ultraviolet (lumina neagra). c) Masurarea intensitatii luminii ultraviolete de pe suprafata de examinat se face cu instrumentul centrat pe lungimea de unda de 3650 la o distanta de 380 mm fata de suprafata de examinat. d) Prima masuratoare se face fara filtru, a doua cu filtru de absorbtie asezat peste elementul sensibil al instrumentului. Diferenta dintre cele doua citiri trebuie sa fie minim 800 mW/cm2. Valorile masurate vor fi monitorizate.

e) Examinarea propriu-zisa, precum si masuratorile de la pct. 6.3.4.c la pct. 6.3.4.d inclusiv, se vor face intr-un spatiu intunecos al carui fond luminos nu va depasi 1000 lux/metru patrat. f) Intensitatea luminii ultraviolete de pe suprafata de examinare trebuie masurata cel putin la 4 (patru) ore, ori de cte ori se schimba locul de lucru sau in cazul cnd se considera necesar. Tehnica de examinare umeda a) Si aceasta tehnica, ca si tehnica uscata, foloseste att pulberi colorate ct si pulberi fluorescente. b) Mediul de suspensie poate fi apa sau kerosenul (petrol lampant). c) Afirmatiile de la Tehnica de examinare uscata-pulberi colorate sunt valabile si in cazul Tehnici de examinare umeda cu pulberi colorate; la fel si in cazul pulberilor fluorescente. Face exceptie pct.6.3.3.f. pentru pulberi colorate si in plus 6.3.3.g. pentru pulberi fluorescente. d) Aplicarea pulberilor magnetice umede pe suprafetele de examinare ale piesei se poate face fie prin stropire, fie prin sprayere. e) Pulberile magnetice colorate sau fluorescente, folosite la tehnica umeda sunt livrate de fabricanti sub forma de pulbere, pasta concentrata sau spray. f) Amestecul pulberii magnetice cu mediul de suspensie, la concentratia recomandata va fi monitorizata de laboratorul de examinari nedistructive. g) In cazul utilizarii buteliilor cu aerosoli pentru produse la care se impun anumite limitari privind halogenii si sulful, se va avea grija ca furnizorul de butelii sa prezinte un certificat privind continutul de halogeni si sulf. h) Se impune ca lichidele de suspensie sa aiba o tensiune superficiala mica si sa nu faca spuma; se pot utiliza agenti antispumanti. i) Concentratia suspensiei se verifica o data pe zi, respectnd urmatoarele etape: se agita cteva minute intreaga masa a suspensiei; se toarna intr-un tub centrifugal gradat, in forma de pana, 100ml de suspensie; se centrifugheaza tubul mentinnd nivelul amestecului la diviziunea 100ml; se aseaza tubul pe un stativ bine fixat, fara vibratii, mentinndu-l 30 minute, timp in care pulberea se va depune pe fundul tubului; dupa scurgerea celor 30 minute se va citi si nota nivelul pulberii depuse. j) Se recomanda pentru pulberea colorata ca nivelul depunerii sa fie cuprins intre 1,22,4 ml; pentru pulberea fluorescenta sa fie 0,4-0,8 ml.

7. Interpretarea indicaiilor
Prezena unei aglomerri de pulbere ntr-o zon a piesei (indicaie) indic posibilitatea existenei unei discontinuiti. Interpretarea indicaiilor se va face dup configuraia lor, amplasarea pe pies, tehnologia folosit la obinerea piesei i condiiile n care a fost exploatat (dac e cazul). Discontinuitile plane (fisuri, suprapuneri, stratificri, neptrunderi etc) dau indicaii cu aspect de linii continue, ntrerupte sau punctate. Discontinuitile spaiale (incluziuni, sufluri etc) dau indicaii circulare sau ovale.

Modificrile de seciune, suprafeele de separaie ntre materiale cu proprieti magnetice diferite, magnetizrile prea intense, precum i cantitile prea mari de pulbere pot provoca indicaii nerelevante. Indicaiile neconcludente, datorate n mod obinuit modului de lucru necorespunztor i pregtirii incorecte a suprafeei, impun repetarea controlului. Luarea deciziei A/R presupune referirea la prevederile unui standard sau ale unei norme. De exemplu, dac se aplic prevederile presctipiilor ISCIR - CR 6 se procedeaz astfel: Se impart indicaiile n: - liniare, la care lungimea este mai mare dect triplul limii maxime; - rotunjite circulare sau eliptice la care lungimea este mai mic dect triplul limii maxime. Nu sunt admise: - discontinuitile ale cror indicaii sunt liniare; - discontinuitile ale cror indicaii sunt rotunjite,dac dimensiunea maxim a indicaiei este mai mare de 4 mm. Se admit cel mult trei discontinuti cu indicaii rotunjite cu dimensiunea maxim de 4 mm, situate n linie, cu condiia ca distana dintre marginile indicaiilor s fie de cel puin 1,5 mm

8. Discontinuiti existente n materialele sensibile la controlul magnetic


Discontinuitile plane (fisuri, suprapuneri, stratificri, neptrunderi etc) dau indicaii cu aspect de linii continue, ntrerupte sau punctate. Discontinuitile spaiale (incluziuni, sufluri etc) dau indicaii circulare sau ovale.

9. Msurarea iluminrii i iradierii


Pentru iluminarea suprafetelor de examinare se poate folosi: bec cu incandescenta de 100W asezat la o distanta de 0,2m; tub fluorescent de 80W asezat la o distanta de 1m; la examinarea cu pulberi fluorescente se va utiliza o lampa de lumina fluorescenta (ce functioneaza in domeniul 3300-3900 ) care sa asigure pe suprafata de examinat o intensitate de 800 W/cm2. Laboratorul de examinari nedistructive trebuie sa fie dotat cu o trusa cu anexe, cum ar fi indicatorul de cmp magnetic (comform ASME, sectiunea V), etaloane cu fisuri si cu gauri, pulverizator, instrument de masura a cmpului remanent, avertizor de tensiune, agitator pentru solutii, cilindru gradat pentru determinarea concentratiilor solutiilor, lampa ultravioleta, instrument de masura in UV etc. Echipamentele de protectie pentru operatori, ochelari de protectie, cizme de cauciuc, manusi de cauciuc. Se vor lua masuri de protectie in conformitate cu NTSM pentru utilizarea instalatiilor sub tensiune.

10. nregistrri
Rezultatele examinarii nedistructive cu PM vor fi mentionate in buletinele de examinare cu PM care constituie inregistrari ale sistemului calitatii. Tehnica de examinare utilizata uzual este tehnica cu puberi fluorescente umede si jug magnetic de curent continuu tip PARKER INSTRUMENTS U.S.A. alimentat de la acumulatori portabili de 12V sau cu alimentare de le retea 200V, cu deschiderea polilor reglabila functie de complexitatea suprafetei. Calibrarea echipamentelor se va face in conformitate cu art.7, pct.T 780, sect.V, codul ASME.Prescripiile tehnice ISCIR cu privire la criteriile de acceptare a indicaiilor aprute n urma examinrilor cu particule magnetice

11. Prescripiile tehnice ISCIR cu privire la criteriile de acceptare a indicaiilor aprute n urma examinrilor cu particule magnetice
Criteriile de acceptare/respingere, dupa SR EN 1291-2002 (PT CR8-2003) sunt: Nr.crt. 1 2 Tipul indicatiilor Indicatii liniare L=lungimea indicatiilor Indicatii neliniare D=axa cu dimensiunea maxima Nivel de acceptare 2 L<3mm D<3mm

L<1,5mm D<2mm

L<6mm D<4mm

Criteriile de acceptare/respingere, dupa codul ASME, sectiunea III, ale materialelor si reparatiilor prin sudura (NB-2545), inclusiv pentru turnate, sunt urmatoarele: a) b) Orice indicatie cu dimensiunea majora mai mare de 1,6 mm se considera relevanta. Urmatoarele indicatii relevante se considera neacceptabile: orice indicatie liniara cu dimensiunea majora mai mare dect cele prezentate in tabelul 1. Lungimea indicatiei mm > 1,6 > 3,2 = 4,8

Grosimea materialului examinat t mm t < 16 16 < t < 51 51 < t Tabel 1 Indicatiile liniare care sunt interpretate ca fisuri nu se accepta. orice indicatie rotunjita cu dimensiunea majora mai mare dect cele prezentate in tabelul 2. DIMENSIUNEA MAJORA A GROSIMEA MATERIALULUI INDICATIEI [mm] (t) EXAMINAT [mm] > 3,2 t < 16 > 4,8 t > 16 Tabel 2

c) Patru sau mai multe indicatii in linie, separate printr-un spatiu de 1,6 mm sau mai putin, masurat margine la margine. d) Zece sau mai multe indicatii incadrate intr-o zona de 3870 mm2 cu dimensiunea majora a zonei de maxim 152 mm, amplasate in zona cea mai nefavorabila pentru evaluarea indicatiilor. Criteriile de acceptare/respingere (conform SA-614) ale organelor de asamblare (suruburi, bolturi, prezoane, piulite) cu dimensiunea nominala peste 51 mm. a) Nu se admit discontinuitati liniare neaxiale. b) Discontinuitatile axiale mai mici de 25 mm sunt acceptate.

Criterii de acceptare/respingere in conformitate cu codul ASME, sectiunea VIII, pentru turnate. a) Indicatiile de suprafata se vor compara cu indicatiile din ASTM E125-1971 Fotografii standard de referinta pentru indicatiile puse in evidenta cu PM pe turnate feroase. Nu vor fi acceptate cele ce depasesc limitele din tabelul 3. Tip 1. Discontinuitati liniare (fisuri sau crapaturi termice) 2. Retasuri 3. Incluziuni 4. Picaturi datorate lipsei de topire sau depuneri reci 5. Porozitate Tabel 3 Grad orice indicatie 2 3 1 1

Criterii de acceptare/respingere pentru sanfrene si suduri. a) La sanfrenele pentru suduri ale materialelor de peste 51 mm se accepta discontinuitati de tip laminare cu o lungime de pna la 25 mm. Extinderea lor in material va fi determinata cu ajutorul metodei cu ultrasunete. b) Daca lungimea depaseste 25 mm, aceasta se va repara prin sudura pe adncimea indicatiei dar nu mai mult de 10 mm (NB-5130). c) Sunt neacceptate urmatoarele indicatii: fisurile si orice indicatie liniara; indicatiile rotunjite cu dimensiunea majora mai mare de 4,8 mm; patru sau mai multe indicatii rotunjite, in linie separate printr-un spatiu de 1,6 mm sau mai putin, masurat de la margine la margine; 2 zece sau mai multe indicatii rotunjite incadrate intr-o zona de 3870 mm , cu dimensiunea majora a zonei de maxim 152 mm, amplasate in zona cae mai nefavorabila pentru evaluarea indicatiilor. Criterii de acceptare/respingere conform SR EN 5817/2006

12. Demagnetizarea
Demagnetizarea pieselor examinate se efectueaza numai in cazul in care este impusa de proiect sau de beneficiarul pieselor. Poate fi efectuat n diverse moduri: nclzirea materialului peste temperatura Curie Demagnetizare cu ajutorul cmpului magnetic, cicluri de demagnetizare pn la orientarea aleatoare a domeniilor magnetice. Cmpul magnetic remanent poate afecta: Prelucrabilitatea materialului pentru c panul/pilitura se vor ataa pe suprafaa materialului. Poate interfera cu componentele electronice de msur Probleme n procesul de sudur. Demagnetizarea poate fi efectuat n diverse moduri: nclzirea materialului peste temperatura Curie Demagnetizare cu ajutorul cmpului magnetic, cicluri de demagnetizare pn la orientarea aleatoare a domeniilor magnetice.

13. Principiul demagnetizrii


Piesa se introduce intr-o bobina prin care circula un curent alternativ de intensitate mare; piesa se scoate incet din interiorul bobinei. b) Se reduce curentul alternativ de magnetizare in pasi mici, pna la valoarea zero. Sunt necesari aproximativ 25 de pasi de demagnetizare. c) Se trece prin piesa un curent continuu de magnetizare, reducnd marimea acestuia in pasi consecutivi si totodata schimbnd sensul curentului pentru fiecare pas. d) Magnetizarea remanenta a piesei nu trebuie sa depaseasca valoarea de 2 e.

14. Metode de demagnetizare


Demagnetizarea se poate realiza cu ajutorul urmatoarelor metode: a. trecerea piesei printr-o bobin de curent alternativ i ndeprtarea ei axial, lent, pn la circa 1,5 m. b. introducerea piesei ntr-o bobin de curent alternativ i reducerea treptat a curentului la valoarea zero. c. trecerea prin pies a unui curent alternativ a crui intensitate se reduce treptat la zero. d. amplasarea pe suprafa a unui jug magnetic alimentat cu curent alternativ i ndeprtarea sa fr a ntrerupe curentul perpendicular pe suprafa, pn la o distan de circa 0,45 m.

15. Post-curirea
Urmele de suspensie magnetic se ndeprteaz prin tergere cu ajutorul unei pnze curate. Se poate folosi i un tampon textil mbibat ntr-un solvent adecvat pentru ndeprtarea lichidului purttor.

16. Concluzii privind examinarea cu pulberi magnetice


Sensibilitatea de detectare a defectelor plane prin metoda cu pulberi magnetice este de ordinul 0.10.5 mm, fiind influenata si de natura pulberii; Sensibilitatea maxima se obine in cazul fisurilor si nepatrunderilor foarte nguste, unde se asigura chiar contactul suprafeelor(latime zero); la latimi de peste 4mm cmpul de dispersie dispare; Adncimea maxima detectabila a defectelor este de 4-8mm; In general nu se poare face o legtura intre curentul de magnetizare si mobilitatea pulberii; Cea mai mobila este pulberea fluorescenta si suspensia -Fe2O3, cu forme aciculare; Cea mai lenta este pulberea de magnetita; Capacitatea maxima de detectare in profunzime(penetrabilitatea) este limita la nivele ale intensitatii curentului de magnetizare de cca.1000-2000A; unele pulberi sunt improscate la cureni de magnetizare de peste 1700A. Performantele maxime, in domeniul decelabilitatii discontinuitatilor se situeaz in cazul unui control condus cu un cmp de magnetizare optim, folosind pulberi magnetice de granulaie fina, fluorescente, si mijloace optice de examinare adecvate, la nivelul unor discontinuitati cu o deschidere ( latime) de pana la 0.001mm, pana la adncimea de 0.010mm.

17. Sensibilitatea controlului cu pulberi magnetice


Metoda de control cu pulberi magnetice este folosit pentru identificarea fisurilor de suprafa sau din imediata apropiere a suprafeei. Fisurile, n special cele de la suprafaa pieselor supuse permanent solicitrilor, reprezint zonele cele mai periculoase. Nu doar consideraiile teoretice, ci i rezultatele cercetrilor, avariilor arat c mai ales fisurile de suprafaa duc la distrugerea pieselor, deoarece chiar n acele zone sunt prezente de obicei, cele mai mari solicitri. Prerea, rspndit n trecut nu numai printer controlori, c orice fisur ct de mic ar duce cu timpul n mod cert la o ruptur nu se mai justific, ca urmare a cunotinelor despre mecanica ruperii. Cu toate acestea, detectarea fisurilor se afl pe primul loc n cadrul operaiilor de control nedistructiv.

18. Avantajele i limitrile metodei de examinare cu pulberi magnetice


Avantaje: - sensibilitate atat la defecte de suprafata cat si la cele din vecinatatea acesteia - este aplicabila si pe suprafete cu straturi de acoperire, nefiind necesara curatirea produselor supuse controlului

- prezinta o accesibilitate buna, fiind utilizata mult in industria petrochimica, automobilistica si aeronautica - aparatura necesara controlului este portabila, iar indicatiile se dau la fata locului Dezavantaje: - posibilitatea aplicarii doar pe materiale feromagnetice si pentru a evidentia defectele de suprafata si din imediata apropiere a acesteia - geometria si dimensiunile obiectului pot impune limite in utilizarea unor tehnici de examinare - orientarea campului magnetic fata de directia discontinuitatilor este un factor critic - demagnetizarea, in cazul in care este necesara, poate fi dificila, fiind cerute valori de magnetism rezidu foarte scazute

19. Echipamente de examinare manual


Aparatele mobile pentru controlul cu pulbere magnetic sunt de tip magnet in forma de jug i aparate cu surse de curent transportabile. 19.1. Magnei portabili Magneii portabili prezint un compromis intre greutatea redus, manevrabilitate i dimensiuni reduse pe o parte i putere cat mai mare de magnetizare i distan cat mai mare intre poli pe de alta parte. Intensitatea campului magnetic in mijlocul distanei dintre punctele de contact alepolilor trebuie s fie suficient de mare pentru a produce indicaii provenite de la fisuri. Polii adi ionali mobili (fig.9) produc pierderi datorit intrefierurilor suplimentare din circuitul magnetic.Este anihilat astfel avantajul adaptabilitii pe suprafee denivelate sau pe piese scurte. Situaia poate fi imbuntit dac in loc dearticulaii polii rigizi sunt rotunjii.

Fig. 9 Magnet portabil cu poli adiionali mobili In cazul pieselor cu dimensiuni mai mici decat distana dintre poli, polii trebuie totui s fie mobili (fig.10).

Fig. 10 Controlul pieselor mici cu magnei portabili Caracteristica unui magnet portabil este dat in figura 8. unde in ordonat este reprezentat intensitatea campului magnetic. Ea are valoarea maxim in situaia de mers in gol i depinde de distana dintre poli, respectiv de execuia mecanic a aparatului. Fluxul magnetic maxim este limitat de fenomenele de saturaie. In figura 11 este artat influena polilor adiionali flexibili asupra caracteristicii magnetului portabil cu poli fici. Caracteristica (fig.12) se modific atat la mrirea cat i la micorarea distanei dintre poli. Poriunea de curba transversal pe caracteristic red influena unor intrefieruri suplimentare de 0,05 i 1 mm. Ridicarea caracteristicii se realizeaz intotdeauna pentru un intrefier de 0,5 mm sub fiecare din cei doi poli.

Fig. 11 Caracteristica unui magnet portabil fr poli adiionali

Fig. 12 Influena polilor asupra caracteristicii la aceeai distan ntre poli

Fig. 13. Influena polilor adiionali asupra caracteristicii distana minim dintre poli Deoarece pentru controlul complet al unui domeniu dintr-o pies jugul trebuie aezat de dou ori, defazat la 90. Pentru realizarea rapid a unor astfel de controale se utilizeaz adesea perechi de juguri magnetice dispuse in cruce care, la o greutate totui mai mare, permit realizarea acestui control dublu printr-o singur trecere. In astfel de cazuri trebuie luate in considerare regulile controlului combinat. Polii pot fi prevzui cu role care permit trecerea continu a jugului cruce pe suprafaa piesei controlate, de exemplu in lungul sudurilor executate la recipiente. Exist i juguri portabile echipate cu magnei permaneni care nu necesit alimentare cu curent electric i au greutate relativ redus. Manevrabilitatea lor nu este aa de simpl ca in cazul magneilor portabi cu intreruptor datorit forelor necesare pentru dezlipire de pe pies. 19.2. Surse de curent transportabile Sursele de curent transportabile (fig.10) au in general putere mai mare decat magneii portabili i furnizeaz cureni intre 1000 i 10000 A.

Fig. 14 Surs de curent transportabil (aparat portabil) Sursele conin un transformator pentru cureni inteni cu comutator in trepte sau cu sistem de reglare continu, eventual i cu redresor. Exist i surse care produc impulsuri de curent. Toate elementele necesare sunt introduse intr-o carcas portabil.In exterior sunt accesibile bornele pentru curent nepericuloase datorit tensiunii reduse, ca i comutatorul in trepte.Cablurile de curent sunt conectate la bornele aparatului printr-un sistem cu fi sau cu urub.Pentru introducerea curentului de magnetizare, in vederea realizrii contactului cu suprafaa, se utilizeaz diferite tipuri de electrozi. Cei mai folosii sunt electrozii care realizeaz un contact stabil manual sau printr-un magnet de prindere, inainte de a conecta fluxul de curent prin pies cu ajutorul comutatorului care poate fi acionat manual, cu pedal de picior sau prin apsare pe buton. Probleme apar din cauza materialului de contact al electrozilor. Contactele fixedin cupru pot produce pete de ardere, calin i fisuri fine. Folosind plas de cupru extinsimbibat cu cositor fenomenul poate fi in mare msur evitat dar niciodat complet eliminat.Plumbul folosit drept material de contact se topete inainte de formarea petelor de ardere.Este ins necesar o ajustare frecvent sau chiar inlocuirea contactelor din cauza formarii oxizilor. Au fost propuse i alte materiale care preintampina aceste dezavantaje. Pentru o siguran deplin punctele de contact trebuie lefuite dup control i apoi examinate cu ajutorul penetranilor pentru eventuale fisuri aprute. Proprietile surselor de curent transportabile se pot descrie printr-o curb caracteristic (fig.15). In ordonat este reprezentat tensiunea maxim msurabil(tensiunea de mers in gol) prezent la bornele sursei cand nu se consum curent i in abscis este reprezentat valoarea maxim a curentului pe care il furnizeaz sursa la bornele exterioare in caz de scurt circuit. In acest caz tensiunea la borne scade la valoarea zero. Toate situaiile de control posibile din punct de vedere tehnic se gsesc pe dreapta care leag aceste dou cazuri limit.

Fig. 15. Caracteristica unei surse cu flux de curent prin pies Din cauza rezistenei cablurilor conectate, a dispozitivelor de contact i acontactelor intermediare, in practic intensitatea curentului maxim care poate fi utilizat scade puternic. Este

esenial ca necesarul de curent i tensiune (punct de funcionare) pentru piesa de controlat s se gseasc sub curba caracteristic real sau pe aceasta. 20. Echipamente de inspecie fixe, semiautomate i automate 20.1.Componente ale aparatelor staionare In cazul aparatelor staionare este vorba de cele mai multe ori de aparate universale care au, pentru indicarea fisurilor orientate in orice direcie, dou dispositive de magnetizare. In afara dispozitivului pentru trecerea curentului prin pies mai este prevzut un echipament pentru trecerea fluxului magnetic prin aceasta. 20.1.1.Jug nchis Jugul inchis este dispozitivul clasic pentru producerea fluxului magnetic prin pies. Campul magnetic produs in bobina jugului este transmis in afara ei cu ajutorul jugului in forma de potcoav. Acest sistem permite o manevrare uoar pe pies i permite o stropire cu mediu de control din toate prile.Bobina, poziionat in dou jumti pe cele dou brae ale jugului (fig.12) asigur o apropiere de piesa de controlat iar parcursurile prin fier, productoare de pierderi, sunt intrucatva scurtate.Aceste pierderi se fac remarcate prin densitatea redus a fluxului i/sau prin inchiderea liniilor de for prin aer.

Fig. 16. Construcia unui sistem de jug nchis cu bobine pe traversa jugului Izolaia bobinelor poate fi relativ subire, tensiunile fiind de ordinul de mrime a catorva voli, astfel incat pierderile magnetice provocate de izolaie sunt la valori reduse. In general ele sunt neglijabile comparativ cu cele de pe plcile de contact ale zonelor de prindere. Realizarea practic a jugurilor de acest tip nu depete in general deschiderea maxim de l m, altfel pierderile prin fier ar deveni prea mari. In timp ce jugurile pentru curent continuu sunt confecionate din oel masiv slab aliat, jugurile pentru current alternativ sunt construite din tole de transformator. 20.1.2. Jug deschis Din punct de vedere al construciei mecanice, jugul deschis este mai simplu, in cazul lui neexistand circuit magnetic inchis. Cele dou bobine echipate cu miezuri scurte de fier se gsesc de o parte i alta a piesei de controlat (fig.17).

Fig. 17. Construcia unui jug deschis Parcursurile prin aer ale liniilor de camp nu mai sunt neglijabile astfel incat ele limiteaz fluxul maxim posibil in sistem. In cazul deschiderilor mai mari intensitatea campului se reduce. Uneori se incearc compensarea acestuia printr-o bobin de omogenizare (fig.18).

Fig. 18. Construcia unui jug deschis cu bobin de omogenizare 20.1.3. Bobina Deutro fix Un camp magnetic mai uniform este realizat cu ajutorul unei bobine Helmholtz modificate, aa-numita bobin Deutro (fig.19). Este vorba de o bobin pentru curent de intensitate mare, cu 4 spire, care conine in zona median dou jumti de spir. Prin aceasta form, campul magnetic se poate omogeniza pan la 10 %.

Fig. 19. Bobina Deutro fix (schematic) Fa de sistemul convenional, se pstreaz avantajul sistemului cu jug cu bobin i anume introducerea respectiv accesul din direcia sus in interiorul bobinei Deutro. De regul, aceasta bobin este alimentat cu curent alternativ. Din punct de vedere constructiv, bobina Deutro are forma unui jug deschis la care dispozitivul de prindere const din buci de eav cu partea frontal inchis, evi care poart i contactele pentru trecerea curentului trifazat prin pies. Piesa reprezint miezul bobinei, in timp ce dispozitivul de prindere are in primul rand sarcina de a fixa piesa de controlat, de a realiza contacte electrice in cazul metodei trecerii curentului prin pies sau a metodei cu conductori ajuttori i eventual de a prelungi magnetic piesele scurte. Deoarece adancimea de ptrundere a campului alternativ de 50 sau 60 Hz nu este mai mare de 2 la 3 mm este suficient s fie folosite evi cu grosimi de perete de caiva mm. Un miez lamelat de fier din tole de transformator nu aduce aici nici un fel de imbuntire.

20.1.4.Bobina Deutro mobil La bobina Deutro mobil (fig.20), partea din dreapta a bobinei este separat ideplasabil odat cu dispozitivul de prindere.

Fig. 120. Bobina Deutro mobil (schematic) Planele laterale ale prilor bobinei i dispozitivul de prindere au fost aezateoblic, la cca. 45. In acest fel mecanizarea a fost mult simplificat, fiind posibiltransportarea transversal a pieselor far operaii de ridicare i coborare i controlul pe seciuni a pieselor mai lungi. Campul magnetic este oarecum deformat din cauzadispunerii oblice, dar modificrile fa de cazul bobinei fixe nu au o pondere mare. 20.1.5.Bobina de trecere Aparatele universale, respectiv cele fixe cu deschidere de la l la mai muli metri sunt echipate pentru operaia de trecere a fluxului magnetic prin pies cu o bobin de trecere. Aceasta este o bobin relativ scurt, care parcurge intreaga lungime a piesei in timpul magnetizrii (fig.21). In acest mod se poate obine o magnetizare uniform pe lungimea piesei.

Fig. 21. Bobin de trecere Pentru eficientizarea controlului, pe partea de intrare sunt fixate duzele de pulverizare a mediului de control. In partea de intrare in bobin se formeaz indicaiile de fisur. In cazul alimentarii cu curent alternativ, atunci cand piesa prsete bobina, are loc demagnetizarea. Indicaia de fisur rmane ca urmare a fenomenului de adeziune. 20.2. Aparate universale Aparatele universale servesc la indicarea fisurilor orientate in orice direcie, existente pe oricare fa a pieselor, folosind toate metodele de magnetizare. Folosind diferite tipuri de dipozitive de magnetizare i de curent se pot configura un numr mare de construcii. Pentru introducerea curentului sau campului magnetic in pies sunt folosite dispozitivele de contact, cel mai adesea acionate pneumatic. Pentru metoda cu curent electric prin piesa sunt adecvate plcile de contact din cupru sau din li de cupru cositorit. Pentru a slabi cat mai puin fluxul magneti transmis prin pies plcile

ar trebui s fie cat mai subiri posibil,. Totui, plcile mai subiri trebuie schimbate mai des din cauza uzurii care nu poate fi evitat. Prin controlul cu pulberi magnetice apar cel mai clar indicaiile de la fisurile orientate perpendicular pe direcia fluxului magnetic. Indicaiile de la fisurile inclinate fa de aceast direcie pot fi mai slabe, intrucat are efect doar componenta fluxului magnetic perpendicular pe direcia fisurii. Fisurile paralele cu campul magnetic rman nedectate deoarece nu pot forma nici un fel de flux de dispersie. Pentru ca aceste fisuri s poat fi indicate, este necesar o a doua magnetizare defazat cu 90 fa de prima. In cazul celei de-a doua direcii de magnetizare rman nedetectate fisurile care la magnetizarea iniial au format fluxul de dispersie maxim. Indicaiile acestora nu se mai pstreaz la a doua magnetizare, ele se spal sau dispar la o nou pulverizare. Din aceasta cauz, dup fiecare magnetizare trebuie s se efectueze i o examinare a zonei controlate. Fisurile orientate oblic sunt indicate la ambele magnetizri, indicaiile lor nu sunt splate. In orice caz, trebuie s se ia in calcul apariia unor indicaii mai slabe decat in cazul magnetizrii optime, perpendicular pe direcia de propagare a fisurii. Din analiza prezentat rezult dou dezavantaje pentru controlul complet al fisurilor cu ajutorul a dou magnetizri succesive defazate la 90: - prin succesiunea a dou magnetizri separate, ca i a necesitaii realizrii a dou procese separate de examinare, rezult un interval relativ mare de timp consumat pentru controlul fiecrei piese; - chiar in cazul pieselor cu form simpl, nu este posibil detectarea cu aceeai sensibilitate a fisurilor identice cu orientri diferite. De la introducerea metodei de control cu pulbere magnetic, s -au fcut eforturi de a controla combinat, adic de a detecta fisuri cu orice orientare printr -un singur proces de magnetizare i cu o sensibilitate constant. Jugul de curent continuu necesit mai puine cheltuieli decat o trecere de flux magnetic alimentat cu curent alternativ cand trebuie folosit un miez din tole lamelate de transformator. Motivarea utilizrii combinaiei de campuri alternative, mai costisitoare, se gsete in avantajele tehnice de control cum ar fi: - magnetizare mai uniform la piese cu geometrie complicat; - demagnetizare mai bun, intrucat nu are loc o magnetizare in interiorul pieselor; - formare mai redus a zonelor de poli in cazul fluxului magnetic prin pies; - posibilitatea de folosire a magnetizrii ajuttoare combinate, constand din magnetizare de ajutor i magnetizare prin inducie. Metoda de magnetizare combinat, care nu necesit contacte electrice i nu formeaz poli magnetici se aplic la inele i evi. Ambele campuri magnetice care iau natere au forma circular, sunt inchise i deci fr poli magnetici i nu au zone de contact intrucat nu se introduce din exterior nici un curent de magnetizare. Pot fi detectate astfel fisuri cu orientare in orice direcie existente pe toate suprafeelepieselor, adic pe mantaua exterioar, pe mantaua interioar i pe zonele frontale.Orice alt tip de magnetizare prezint dezavantaje.Un flux de curent prin evi nu produce indicaii de fisuri pe faa interioar, intrucat acolo intensitatea campului are valoarea zero. 20.3. Aparate speciale Atunci cand este suficient o singur magnetizare se poate apela la soluii simplificate, mai ieftine. Un exemplu il constituie aparatele pentru controlul barelor. Prelucrarea longitudinal

a materialului prin laminare sau tragere determin o directive preferenial pentru fisuri care apar ca urmare a alungirii defectelor din agle. Este suficient o magnetizare prin trecerea curentului prin pies, intrucat in bara strbtut de curent rezult obligatoriu aceeai intensitate de camp. Se pot controla lungimi mari prinro singur prindere a piesei. In timpul examinrii se pot observa simultan chiar mai multe bare aezate una lang alta. Trebuie evitat magnetizarea simulan a barelor paralele. Din cauza rezistenelor de trecere diferite se poate ca una din bare s nu fie strbtute de fluxul de curent chiar dac prin sistem circul un curent cu o intensitate total suficient de mare. Magnetizarea se realizeaz prin contacte segmentate, fiecare segment realizand contactul cu o singura bar. Segmentele sunt astfel conectate incat barele sunt intotdeauna legate electric in serie. Sistemul are avantajul ca legturile transformatorului se pot gsi pe o singur parte a barei. Tensiunea din secundarul transformatorului trebuie s fie suficient de mare incat s poat fi furnizat curentul de magnetizare coresunztor rezistenei totale. Pentru detectarea fisurilor cu orientare preferenial longitudinal din piesele forjate se folosete metoda cu oc de curent (fig.22). Magnetizarea pieselor serealizeaz printr-un impuls de curent continuu, astfel incat ia natere un camp remanent circular. Inducia remanent Br este maxim atunci cand se ajunge la magnetizarea de saturaie Bs.

Fig. 22. Principiul metodei cu oc de curent In vasul cu turbion (fig.23), pulberea uscat este afanat cu ajutorul aerului sub presiune. Vasul cu turbion este un recipient care are o a doua plac de fund din bronz sinterizat permeabil pentru aer. Dinspre partea de jos este introdus in recipient aer sub presiune cat este necesar pentru afanarea bii de pulbere uscat. Nivelul pulberii urc uor i formeaz la suprafa mici goluri de aer, similar cu cazul apei aflate puin inaintea fierberii. Aceast stare corespunde dozrii corecte a necesarului de aer. Acum piesa de controlat se poate cufunda ca intr-un fluid. Indicaiile obinute astfel sunt considerabil mai late i deci mai vizibile decat indicaiile obinute cu pulbere magnetic in suspensie in lichid. Cu acest sistem se pot obine timpi de control de 2025 % din timpii de control obinuii. Aceasta tehnic de control este folosit in tehologia forjrii. Deoarece multe piese forjate sunt confecionate din segmente de bare sau agle laminate, iar acestea prezint ca urmare a procesului de laminare un fibraj longitudinal, este posibil s fie indicate majoritatea fisurilor formate in procesul de fabricaie. Fisurile care se propag transversal, de exemplu cele ce apar in operaiile de rectificare i care se pot dezvolta de

preferin spre ruperi la oboseal. In cazul pieselor solicitate la indoire sau la torsiune acestea rman nedetectate.

Fig. 23. Vas cu turbion, schem Pentru controlul pieselor expuse mai ales tensiunilor de indoire, in pericol de rupere dadorit fisurilor transversale, este suficient metoda cu flux magnetic prin pies cu ajutorul bobinei de trecere. Dac bobina de magnetizare se alimenteaz cu current alternativ este necesar ca pulverizarea s se produc pe partea de intrare a bobinei, astfel ca indicaiile de fisuri s nu dispar sau s se estompeze datorit demagnetizrii. La deplasarea bobinei are loc suplimentar i o demagnetizare. Aparatele pentru controlul total al arcurilor elicoidale sunt echipate cu surs dubl de curent. Pentru indicarea fisurilor transversale din sarma arcului se efectueaz o magnetizare auxiliar raportat la diametrul arcului i pentru detectarea fisurilor longitudinale o magnetizare cu flux de curent prin sarma arcului. Fisurile cu orice orientare sunt detectabile la alimentarea din dou faze diferite sau dac unul din cureni este curent continuu. In cazul fluxului de curent prin pies trebuie luate in consideraie condiiile de control referitoare la diametrul relativ mic al sarmei arcului la o lungime mare a acesteia. Sursa electric se regleaz la curent mic i tensiune mare. Dornul pentru magnetizarea auxiliar se introduve prin mijlocul seciunii transversale a arcului, iar contactele pentru trecerea curentului prin arc se realizeaz circular pe ext eriorul seciunii sarmei (fig.24).

Fig. 24. Principiul controlului cu pulberi magnetice a arcurilor elicoidale In cazul multor piese nu este posibil realizarea unui control cu pulberi magnetice sigur sau complet printr-o singur prindere intr-un aparat universal. Afirmaia est valabil i pentru piese relativ simple, ca de exemplu biela deschis cu dou contacte pe o parte. Ca la controlul mai multor bare, trebuie stabilit cu certitudine c prin fiecare ramur circul acelai curent de magnetizare. Acest lucru se poate produce cel mai sigur printr-un circuit suplimentar de curent.

Transformatorul separat necesar pentru aceasta se conecteaz la cea de-a treia faz a reelei de curent trifazat (fig.25).

Fig. 26. Controlul unei biele prin dou circuite separate de curent 21. Dispozitive i accesorii

21.1. Pulberi magnetice Pulberea magnetica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale: sa fie dintr-un material cu permeabilitate ridicata si camp coercitiv cat mai mic (material feromagnetic moale); in functie de procedeul de aplicare sa asigure o granulatie corespunzatoare si cat mai omogena; sa asigure un contrast corespunzator pe suprafetele aplicate 21.1.1. Clasificarea pulberilor magnetice Pulberile magnetice pentru defectoscopie se pot clasifica in functie de : 1. Destinatie: - pentru metoda uscata; - pentru metoda umeda; 2. Natura suportului magnetic: - cu suport magnetic pe baza de pulberi de fier; - cu suport magnetic pe baza de pulberi de oxizi de fier magnetici; - cu suport magnetic pe baza de pulberi din aliaje feromagnetice; 3. Culoare , cu varinatele: - pulberi colorate (rosii, albe, negre, galbene si fluorescente de culori diferite); - pulberi necolorate peliculizate; 4. Granulatie, data de diametrul mediu al particulelor: - granulatie fina pentru fisuri fine, dg = 1 15 m, granulatie specifica pentrupulberi in suspensie; - granulatie medie pentru fisuri mai mari dg = 30 100 m; - granulatie grosiera pentru piese turnate si forjate, dg = 100 300 m, granulatie specifica pulberilor uscate. 21.1.2. Proprietatile pulberilor magnetice Pulberile magnetice pentru controlul defectoscopic sunt produse solide, granulate pe dimensiuni, colorate, necolorate sau luminoase. In afara de dimensiuni, culoare, densitate, umiditate, puterea de acoperire, unghi de taluz ale particulelor, intereseaza, in primul rand proprietatile magnetice ale acestor pulberi.

Marimea particulelor are o importanta deosebita pentru sensibiltatea metodei. Particulele cu dimensiuni mai mici asigura o sensibiltate mare cu conditia indeplinirii unei permeabilitati magnetice corespunzatoare. Pentru obtinerea granulatiei particulelor in concordanta cu densitatea urmarita se pot influenta conditiile de lucru astfel ca sa se obtina predominant particule cu dimensiunile dorite. Granulatia pulberii, asa cum rezulta si in continuare joaca un rol deosebit de important asupra relevarii campului magnetic de dispersie. Se ia in consideratie pe de o parte capacitatea de vizualizare a zonelor de discontinuitate, iar pe de alta parte pragul de sensibilitate. Puterea de acoperire a pulberii magnetice este data de capacitatea acesteia de a se dispersa pe o anumita suprafata si se exprima in cm 2/g. Este de dorit ca acesta putere de acoperire sa fie cat mai mare, dar ea este strans corelata cu granulatia pulberii. Astfel, cu cat granulatia este mai mica (pulberea mai fina) puterea de acoperire este mai mare. Pentru o anumita pulbere unghiul de taluz reprezinta o caracteristica bine determinata.El depinde de marimea particulelor, forma, densitatea lor, coeficientul de frecare particula-particula. Proprietatile magnetice ale pulberilor magnetice colorate au importanta deosebita asupra aprecierii calitative a acestora. Variatia inductiei magnetice (B) in functie de campul aplicat (H), rezulta din studiul curbei de magnetizare.Intre pulberea magnetica usoara si suspensia magnetica colorata sau fluorescenta exista diferente semnificative din acest punct de vedere. Astfel, la suspensiile magnetice permeabilitatea este sub jumatate din cea obtinuta la pulberile uscate cenusii, in timp ce campul coercitiv Hc si inductia remanata Br sunt superioare. Diferentele respective depind, in mod esential, de marimea campului de magnetizare.Acestea rezulta in mod concludent din variatia raportului Br/Bs, redat in tabelul urmator. Felul substantei Pulbere uscata cenusie Suspensie neagra Suspensie fluorescenta H = 400 A/cm 0.031 0.381 0.310 Br/Bs H = 40 A/cm 0.064 0.044 0.048

Concentratia pulberii magnetice in suspensie este diferita in functie de parametric de magnetizare, tipul pulberii, pigmentul si felul lichidului purtator. Pentru a conferi o calitate corespunzatoare, suspensia trebuie sa contina si un antispumant si un anticoroziv. De regula, ea se incadreaza in limitele 0.5 3 g/l pentru pulberea fluorescenta si 1 10g/l pentru pulberea obisnuita. Cercetarile experimentale, au demonstrat ca cu cat estemai mare, curentul necesat este mai mic. Densitatea pulberii magnetice influenteaza calitatea acesteia si depunde in buna parte de natura suportului magnetic si de cantitatea de liant si pigment folosita. Este de dorit ca pentru o anumita granulatie, densitatea sa fie cat mai mica, daca celelalte proprietati fizice si magnetice raman constante.

21.1.3. Materii prime si auxiliare folosite pentru preparare Ca suport magnetic pentru pulberile granulate se folosesc magnetita, Fe3O4,trioxid de fier, - Fe2O3 si pulbere de fier. Magnetita - Fe3O4 este o pulbere de cuoare neagra si se prezinta sub forma de pulbere foarte fina, care se orienteaza rapid in campul magnetic al

defectoscopului. Pulberea de magnetita se obtine din sulfat feros FeSO4 7H2O prin precipitare cu bicarbonat de amoniu. Exista si alte metode de obtinere a acestei pulberi, dar magnetizarile produse cu pulberile astfel obtinute sunt superioare. Trioxidul de fier - - Fe2O3 de culoare maro, are o magnetizare cu 10-15% mai mica decat magnetita si este foarte reactiv din punct de vedere chimic. Trioxidul de fier - - Fe2O3 se obtine in conditii de laborator prin calcinarea magnetitei.Pulberea de fier se obtine prin reducerea trioxidului de fier forma altropa Fe2O3, prin procedee specific pulberilor metalice sau in urma prelucrarilor mecanice, ca produs secundar.Liantii sunt substante anorganice sau organice incolore compatibile cu pulberea si pigmentul si trebuie sa asigure o granulare usoara si un coeficient mic de frecare pe suprafata piesei. Un contrast superior se obtine prin folosirea amestecului de pulbere magnetica cuparticule fluorescente. Ca luminofori se folosesc tetraclorura de carbon, antracenul sau dibenzantracenul cu amestec de pigment alb litopon, oxinatul de zinc, oxinatul de magneziu, respectiv de cadmiu. Oxinatul de zinc produce o intensitate maxima a spectrului de emisie la lungimi de unda de 520nm, ceea ce corespunde culorilor verde deschis galben- verde. 21.1.4. Tipuri de pulberi magnetice Cele doua tipuri principale depulberi magnetice sunt pulberile uscate si cele umede, fiecare fiind disponibile in diferite culori precum si ca pulberi fluorescente.Alegerea pulberilor este influentata de: Localizarea discontinuitatii, dacaeste situata la suprafata sau in apropierea suprafetei; Marimea discontinuitatii, daca estela suprafata; Ce tip de pulberi este mai usor deaplicat (uscat sau umed) Pulberile uscate, cand sunt utilizate cu,curent continuu pentru magnetizare, sunt superioare pentru detectarea discontinuitatilor ce sunt in totalitate sub suprafata. Utilizarea curentului alternative cu pulberi uscate este excelenta pentru a evidentia crapaturi de suprafata, ce nu sunt foarte fine, dar a caror marime este mica pentru discontinuitatile din imediata apropiere a suprafetei. Pulberile umede sunt mai bune decat cele uscate pentru detectarea discontinuitatilor de pe suprafata piesei fara a tine cont de tipul de curent utilizat. Pulberile umede sunt utilizate adesea cu, curent continuu pentru detectarea discontinuitatilor din imediata apropiere a suprafetei.Suprafata unei piese poate fi imediat acoperita cu o baie de pulbere umeda deoarece aceasta pluteste deasupra si in jurul conturului suprafetei. Aceasta nu este usor de realizat cu pulbere uscata. Pulberile colorate sunt utilizate pentru a seobtineun contrast maxim cu suprafata piesei ce este inspectata. Negrul esteutilizat pentru a suprafete de culori deschise, iar griul pentru cele de culori inchise. Pulberile rosii sunt mai vizibile decat cele negre sau gri pe suprafete argintii si pe suprafete lustruite. Pulberile fluorescente, vizualizate sub lumina ultravioleta, ofera cel mai bun contrast si cea mai buna vizibilitate. Particule uscate sunt disponibile in colori pigmentate: galben, rosu, negru, i gri icu straturi fluorescente. Proprietile magnetice i dimensiunile particolelor sunt similar in toate culorile, fcandu-le la fel de eficiente. Particule uscate sunt cele mai sensibile pentru a fi utilizate pe suprafete foarte dure i pentru detectarea defectelor sub suprafata. Ele sunt de obicei utilizate cu un echipament portabil. Regenerareai i reutilizarea de particule uscate nu este recomandat.

Aerul este utilizat pentru a transporta particulele pe suprafata partii, i trebuie s aibagrija ca particulele sa fie aplicate corect. Pulberile uscate ar trebui s fie aplicate in aa fel incat acestea s ating suprafaa magnetizata intr-un nor uniform, cu un minim de micare. Atunci cand acest lucru este realizat, particulele intr sub influena campurilor de scurgere care plutesc in aer i au o mobilitate tridimensionala.Aceast condiie poate fi realizata cel mai bine atunci cand suprafaa de magnetizare este verticala sau deasupra capului. Particule umede sunt cele mai potrivite pentru detectarea de discontinuitilorfine, cum ar fi fisuri datorate oboselii.Particulele umede sunt de obicei folosite in echipamentele de staionare in cazul in care baia poate rmane in uz pan contaminare.Acestea sunt, de asemenea, folosite in operaiunile de teren cu echipament portabil, dar trebuie avut grija ca baia sa fie constanta. Particulele umede sunt disponibile in culorile rou i negru sau sub form de particule fluorescente, care prezint fluorescen de un albastru-verzui sau o culoare galben-verzui. Particulele sunt furnizate in form de past sau alt tip de concentrat, care este sub form de lichid pentru a produce baia de acoperire. Baia de lichid poate fi ap sau un eter de petrol distilat avand proprieti specifice.Ambele cer climatizoare pentru a menine buna dispersie a particulelor i pentru apermite particulelor libertatea de micare pentru a forma indicaii cu privire la suprafeele pieselor.Aceste climatizoare sunt de obicei incorporate pulberea concentrate. Uleiul folosit ca un lichid pentru reinereaparticulelor magnetice ar trebui s fie un distilat inodor, eter de petrol bine rafinat sidistilat de vascozitate sczuti cu un coninut redus de sulf i un punct de aprindere ridicat. Viscozitatea uleiului nu trebuie s depeasc 3 10-6 m2 / s (3 cSt), ca fiind testat la 40 C (100 F) i nu trebuie s depeasc 5 10 -6 m2 / s (5 cSt), atunci cand sunt testate la baia de temperatur. Mai mare de 5 10-6 m2 / s (5 cSt), micarea de particule magnetice in baie este suficient de intarziat incat s aib un efect in reducerea acumulrii i a vizibilitii, de o indicaie a unei discontinuiti mici. Pri ar trebui s fie precurate pentru a elimina urmele de ulei i grsime, deoarece uleiul de la suprafa se acumuleaz in baie i crete vascozitatea acestuia. Reinerea apei in lichid. Utilizarea apei in loc de ulei pentru bi de particule magnetice umede-metod ce reduce costurile si elimina inflamabilitatea bii. Cifrele 19, 20, 21, i 22 ilustreaz eficacitatea de testare pe baza de apa particulelor magnetice. Particule de ap-suspendible concentrate includ agenii necesari de umezire, ageni de dispersare, inhibitori de rugin, i ageni antispumant.

21.1.4. Corp de reglare a campului magnetic Pentru a reglarea intensitatii campului magnetic, respectiv corectarea acestuiadirect pe suprafata piesei se utilizeaza instrumentul prezentat in figura 27.

Figura 27 Corp de reglare a campului magnetic de tip ASTM Acesta este format din 8 segmente de otel moale avand compozitia chimica pe catposibil cu cea a piesei controlate, izolate intre ele cu metal neferos si acoperite cu o folie de cupru de 0.25mm grosime. Izolatia dintre segmente joaca rolul discontinuitatilor din material (fisuri, nepatrunderi). Corpul se aplica pe piesa in diferite pozitii, reglandu-se intensitatea curentului pana la formarea unui camp de dispersie cu contrast corespunzator pe suprafata foliei de cupru in dreptul uneia dintre discontinuitati. Corpul de reglare poate fi folosit si pentru stabilirea orientarii campului magnetic. In acest scop, prin rotirea corpului se urmareste interstitiul pe care se formeaza campul de dispersie cel mai intens ; liniile de camp sunt orientate perpendicular pe interstitial respectiv. O constructie imbunatatita este prezentata in figura 28 Corpul de reglare esteformat dintro piesa cilindrica din otel moale (1), sectorizata prin doua canale diametrale perpendiculare si o piulita (2), prevazuta cu o folie subtire de cupru (3), care poate fi apropiata sau indepartata de piesa cilindrica prin rotire. Conditiile de magnetizare (intensitatea curentului, granulatia si concentratia suspensiei), se regleaza astfel incat sase obtina indicatii cat mai bune de la distante maxime intre folia piulitei si piesa cilindrica prin care se inchide fluxul magnetic.

Fig 28. Corp de deglare a campului magnetic de tip Berthold In vederea obtinerii unei concludente ridicate a controlului, se impune ca directialiniilor de camp sa fie perpendiculara pe directia discontinuitatii. In cazul in care nu se cunoaste directia discontinuitatii, piesa se magnetizeaza in cel putin doua directii perpendiculare.

Bibliografie
1. http://kimet.ro/products.php?cat=220 2. http://www.bizoo.ro/produse/pulbere-magnetica/start-0/10/ 3. http://4ndt.wordpress.com/2009/10/18/procedura-operationala-de-examinare-cu-particulemagnetice/ 4. http://www.scribd.com/doc/64562085/PULBERI-MAGNETICE 5. Zeca Georgian Alina Cotfas, Pulberi Magnetice 6. http://www.elth.pub.ro/~mcleante/IPE2/T5-IPE%20FMD.pdf 7. Voicu Ionel Safta, Defectoscopia Nedistructiva, Ed. Sudura, Timisoara