Sunteți pe pagina 1din 7

CEREREA Activitatea economic i organizarea produciei n condiiile economiei de pia n linii mari se regleaz prin oscilaii permanente ale

cererii i ofertei i prin valoarea lor concentrat. Analiza categoriilor de cerere i ofert, starea de echilibru a pietii i oscilatiile acestea alctuiesc obiectul analizei sistemului economic de pia. Cererea este o categorie economic proprie economiei de pia, care se manifest n limitele schimbului de mrfuri i a comerului i care exprim necesitatea sumar n diferite mrfuri, adic necesitatea ce const din multiple cerine concrete ale unei mase concrete de consumatori diveri, cerine ce se afl n permanen modificare. n linii generale, cererea mrfurilor de larg consum i de utilizare cotidian o formeaz consumatorii individuali i anume pturi i grupuri sociale, iar cererea mrfurilor cu destinaia industrial i de producie o formeaz agenii economici. n condiiile economiei mixte i n condiiile de dominaie a ntreprinztorilor privai aceast clasificare este foarte relativ. Cererea constituie cantitatea de mrfuri sau servicii ce pot fi cumprate ntr-o unitate de timp la preul curent. Trebuie menionat faptul c preul n aceste condiii este un factor primordial ce condiioneaz cererea. ns cererea nu este un factor de moment. Constnd dintr-un ir de combinaii de preuri i cantiti, ea se definete ca o relaie dintre pre i cantitate. Din aceast cauz cantitatea cererii prevede o anumit cantitate de mrfuri i servicii, pe care consumatorii le vor cumpra la un pre anumit ntr-un anumit interval de timp. Un factor important n aceast ordine de idei este utilitatea mrfii sau serviciului, ce crete odat cu sporirea cantitii de mrfuri i servicii, n timp ce fiecare unitate suplimentar de marf sau serviciu si diminueaz utilitatea. Consumatorul, realizindu-si veniturile, tinde spre obtinerea unui avantaj asupra tuturor marfurilor si serviciilor achizitionate. Daca avantajul din achizitionarea unei oarecare marfi se schimba in urma schimbarii pretului,

consumul acestei marfi se schimba si el in detrimentul sau in favoarea altor marfuri. Aici trebuie sa mentionam ca vehicularea pretului la marfa (serviciu) genereaza efectul de substituire, sau efectul de venit. Primul are loc, de regula, atunci cind preturile la anumite marfuri se majoreaza (mai rar cind scade), consumatorul preferind sa se lipseasca de unele marfuri in favoarea altora (mai ieftine sau mai calitative). Consumatorul obtine efect de venit (cistig) in cazul cind pretul la marfuri si servicii traditionale (m majoritatea cazurilor acestea sint marfuri de larg consum si de consum cotidian) se micsoreaza. Pot fi distinse urmtoarele tipuri de cereri: 1) Cerere negativ - n situaia cnd majoritatea mrfurilor de pe pia nu se ntreab de consumatori i acetia din urm caut s le ocoleasc, se dezic de a le cumpra. Necesitatea pentru aceste mrfuri, ns, ramne, adic piaa nu este saturat. n calitate de exemplu poate fi menionat asistena medical din ara noastr. 2) Lipsa total a cererii exist atunci, cnd consumatorii nu au nici un interes pentru o anumit marf sau sunt indifereni fa de ea. De exemplu, fermierii nu totdeauna aplic metodele agrochimice noi, chiar dac acestea sunt efective. 3) Cerere camuflat - atunci cnd consumatorii au dorina de a achiziiona o marf ce lipsete pe pia. Exist i situaii cnd mrfurile de un anumit fel exist pe pia, dar ele nu satisfac cerinele sporite ale consumatorilor, menionndu-se astfel cererea camuflat. Un exemplu de acest fel este prezena pe pia a vehiculelor cu motor cu ardere intern, alimentat cu benzin sau cu motorin, menionndu-se n acelai timp cererea camuflat pentru automobilele cu motor "curat" din punct de vedere ecologic. Acelai lucru se ntmpl pe piaa cu igri, vinuri etc. 4) Cererea n scdere - cnd se reduce permanent interesul consumatorului pentru un anumit fel de mrfuri sau pentru o marf anumit.

5) Cerere neuniform - exprim oscilaia cererii n dependen de timp sau anotimp. 6) Cerere de deplin valoare - cnd circulaia comercial la ntreprinderile ce satisfac piaa este normal. De regul, cererea de deplin valoare prevede responsabilitatea ntreprinderii pentru calitatea produciei fabricate, nivelul tehnologic i de organizare a muncii la ntreprinderea dat. 7) Cererea exagerat - atunci cnd sunt produse cantiti insuficiente de mrfuri i nu e satisfcut cererea pieei. Dac o ntreprindere nu poate sau nu vrea s ndestuleze cererea pieei, ea combate cererea prin diverse metode: prin majorarea preului, restrngerea reelei de exploatare, limitarea producerii de piese i ansambluri de rezerv. 8) Cererea e considerat neraional atunci cnd mrfurile produse influeneaz sntatea, deteriornd situaia ecologic. n aceste cazuri se elaboreaz un sistem de msuri i aciuni pentru a combate creterea cererii iraionale. Esena dezvoltrii cererii ca o categorie a economiei de pia i ca sistem complex de studii n economie a condus la formularea n teoria economic a legii despre cerere, micsorarea preturilor cauzeaza majorarea cantitatilor de marfuri solicitate ce pot fi achizitionate de consumator si, invers, majorarea preturilor conduce la reducerea cererii. Astfel intre pret si cerere exista o relatie invers proportionala. Preturile majorate micsoreaza cererea, insa nu si cantitatea de marfuri solicitate de consumatori, preturile ridicate nu-l determina pe consumator sa solicite o cantitate mai mica de bunuri materiale sau spirituale. Informatia cu privire la cerere poate fi reprezentata prin intermediul unei curbe a cererii. In tabelul cererii sint prezentate cantitatile de marfa pe care le solicita consumatorii la preturi diverse si intr-un interval anumit de timp. Curba cererii reprezinta grafic tabelul cererii. Daca pe axa verticala marcam preturile posibile ale marfurilor, iar pe axa orizontala - marimile corespunzatoare ale cererii acestor marfuri, obtinem curba cererii, cu inclinare de sus in jos si de la

stinga la dreapta si care reprezinta regula generala, deja cunoscuta, ca cu cit pretul e mai mare, cu atit e mai mica cererea, si invers.

Deci, ca si tabelul cererii, curba reprezinta relatiile dintre pret si cantitatea cererii, adica totalitatea de relatii dmtre preturi si cantitati. Panta curbei reprezinta gradul acestei dependente si se numeste flexibilitate a cererii in raport cu pretul. Cu cit e mai mare panta curbei, cu atit este mai mare si flexibilitatea cererii. Forma si panta curbei pot fi diverse si depind de caracterul necesitatilor consumatorilor: daca cererea marfurilor de prima necesitate (produse alimentare de baza, chibrituri, sare, detergenti, etc.) este de obicei stabilita, atunci si curba cererii pentru aceste marfuri are o panta mica, flexibilitatea cererii acestor marfuri fiind mica si, din contra, cererea pentru marfurile de lux se modifica imediat la once schimbare a preturilor. Panta curbei, deci si flexibilitatea cererii pentru aceste marfuri, este mare. Marfurile care nu pot fi clasate mci in pnma si nici in a doua categorie (ele ocupa o pozitie intermediara) au un spectru de diverse curbe ale cererii. Astfel, flexibilitatea este gradul de sensibilitate ale cererii fata de modificarile marfurilor si cheltuielilor banesti ale consumatorilor. Prin urmare, poate fi alcatuita flexibilitatea functie-preturi si flexibilitatea functie-venituri. Coeficientul flexibilitatii functie preturi se calculeaza in felul urmator:

Daca, de exemplu, majorarea pretului cu un procent (1%) conduce la micsorarea cererii cu peste 1%, atunci cererea se considera se considera flexibila (CFP<1); daca majorarea pretului cu 1% nu modifica cererea, atunci se considera ca cererea lipseste (CFP=1). In mod analogic se examineaza si flexibilitatea cererii functie venituri ale consumatorilor, care se calculeaza in felul urmator:

Flexibilitatea incrucisata caracterizeaza dependenta cererii pentru o marfa de cererea fata de alta marfa si se calculeaza in felul urmator:

Daca coeficientul flexibilitatii incrucisate este egal cu zero (CFI=0), atunci marfurile A si B sunt independente. Cum se modifica cererea si cantitatea cererii? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, sint necesare citeva explicatii. Pentru analiza cererii se aplica principiul "conditii inghetate", cind toti factorii ce determina cantitatea cererii, in afara de pret, se considera ca ramin constanti in perioada de timp examinata. Orice modificare a factorilor ce n-au legatura directa de cerere. Cresterea cererii deplaseaza curba spre dreapta; scaderea ei deplaseaza curba spre stinga. Cind pretul la un produs scade, cererea pentru acest produs creste. Schimbarea unui singur factor genereaza noua manifestare a cererii, dar nu si a cantitatii ei. Cind cererea sporeste, cumparatorii vor dori sa achizitioneze mai mult la orice pret sau vor f gata sa plateasca mai mult pentru o cantitate de marfuri cumparata.

Daca cumparatorii procura mai multa marfa numai pentru ca pretul la ea e scazut, inseamna ca s-a majorat cantitatea cererii manifestare; daca cumparatorii cumpara mai multa marfa, indiferent de pret, inseamna ca a crescut cererea. n continuare vom evidenia factorii determinani ce influeneaz cererea i, dac se modific mcar unul dintre acetia, atunci se modific i cererea, crend un nou raport ntre pre i cantitatea cererii. Aceti factori sunt: 1) Gustul i preferinele individului. Asupra gustului i preferinelor acestora influeneaz calitatea mrfurilor, reclama reuit i succesele aciunilor de marketing, precum i oferta de mrfuri noi. Cnd preferinele pentru anumite mrfuri cresc, cererea pentru aceste mrfuri sporete i ea, iar reducerea preferinelor conduce la micorarea cererii. 2) Venitul. Consumatorii trebuie s fie n stare s plteasc pentru a-i satisface cererea la anumite mrfuri, venitul constituind astfel unul din factorii determinani ai cererii. Modificrile veniturilor contribuite n consideraie i la analiza situaiei din comerul extern. Modificarea venitului impune cumprtorului modificarea felului i calitii mrfii procurate. Se evideniaz dou feluri de mrfuri de acest fel: mrfuri normale, cererea pentru care crete odat cu creterea de venituri i invers; mrfuri inferioare, cererea pentru care crete numai n cazul cnd se micoreaz venitul. Mrfurile complementare sunt utile n mod egal, i dac se majoreaz preul la una din ele, atunci se micoreaz cererea pentru marfa a doua. 3) Mrfurile ce se substituie reciproc i cele complementare. Efectund o alegere raional, cumprtorii neleg c unele mrfuri au caliti asemntoare i, prin urmare, pot fi substituite. Alte mrfuri se exploateaz concomitent, i cumprtorii, cumparnd una dintre acestea, vor cumpra-o neaprat i pe a doua, adic pe cea complementar. Din aceast cauz schimbarea preului la una din mrfuri influeneaz cererea i pentru marfa care o substituie pe prima, deci dac preul la o marf din aceast categorie se majoreaz, atunci se mrete i cererea pentru marfa care o substituie.

4) Ateptrile consumatorului. Asupra consumatorilor influeneaz i factorul de ateptare a unor eventuale modificri ale veniturilor sau ale preurilor. n acest sens ateptarea unei majorri sigure a venitului are efectul unei majorri realizate a venitului: se mrete cererea pentru mrfurile normale i scade cererea pentru mrfurile inferioare, i din contra, ateptarea unei scderi a venitului determin consumatorii s evit efectuarea cumprturilor ce ar putea fi amnate. 5) Numrul de consumatori. Ultimul factor ce influeneaz asupra nivelului de cerere este numrul de consumatori. Cererea pieei reprezint o sum de cereri ale unui oarecare numr de indivizi, mrirea numrului de consumatori genereaz o tendin de cretere a cererii, i invers, micorarea numrului de consumatori face s scad i cererea. Cele cinci determinante ale cererii trebuie s fie examinate inndu-se cont de "condiiile ngheate". Orice modificare a curbei cererii e determinat de toi factorii, cu excepia preului, i rmn constani pentru perioada dat de timp, examinndu-se numai influena preului asupra cantitii cererii. Cnd se schimb unul din factori, apare o nou relaie dintre cerere i pre, ceea ce se ilustreaz prin deplasarea curbei cererii spre stnga sau spre dreapta.