Sunteți pe pagina 1din 2

Stilurile limbii romane postat de NAE Svstru in categoria Dezvoltare profesionala tag stil colocvial, stil beletristic, stil

administrativ, stil publicistic 07-08-2010 18:49 Pornind de la discutii purtate pe tetatet am considerat ca e bine sa ne definim stilul abordat atunci cand postam. Foarte sumar, iata careva stiluri si caracteristicile lor. Stilurile functionale ale Limbii romane! 1. Stilul Beletristic: stilul literaturii artistice; utilizeaza imagini artistice, cuvinte cu sens figurat, cuvinte expresive, figuri de stil; se adreseaza mai ales imginatitei si si sensibilitatii cititorului, bogat in elemente lexicale (arhaisme, reginonalisme, neologisme, elemente de jargon si argou care au ca scop reflectarea realitatii; stilul belestristic este conotativ. 2. Stilul Publicistic: este caracteristic ziarelor si revistelor; se foloseste atat in presa scrisa cat si in cea audiovizuala; se adreseaza cititorului cu o cultura medie; stirile se redacteaza clar, succint, precis, la obiect; uneori, exprimarea recurge la un lexic bogat, variat, cu virtuti expresive, menit sa convinga si sa determine, in acelasi timp stari efective. 3. Stilul Stintific: Cuvintele sunt monosemantice; Exprimarea clara, concreta, precisa; Se utilizeaza in sensul denotativ al cuvantului; Fiecare domeniu al stintei isi are vocabularul sau propriu. 4. Stilul Administrativ (official): este folosit de catre diverse institutii si inteprinderi in actele oficiale emise: cereri, adeverinte, certificate, procese verbale, etc.; foloseste clisee verbale sau formule lexicale proprii; exprimarea este concisa, obiectiva, neutra (nu se folosesc figuri de stil). 5. Stilul Colocvial (familial): se foloseste in relatiile de familie, in viata de zi cu zi; acest stil are un anumit grad de afectivitate; foloseste formule de adresare; utilizeaza si mijloace non-verbale ; nu respecta intotdeauna normele limbi literare; foloseste expresii, termeni argotici; foloseste diminutive augmentative, cuvinte in vocativ, vorbirea la imperativ; se caracterizeaza prin degajare, simplitate.

ORBIRE DIRECTA/VORBIRE INDIRECTA Trecerea din vorbirea direct in vorbirea indirect VORBIRE DIRECTA = TEXT DIALOGAT Ex.: Dar vocea de dincolo adaog: - Coni! Uite Ionel! Vrea s-mi rstoarne maina! Astmpr-te, c te arzi! - Ionel! Strig iar madam Popescu; Ionel vin la mama! - Sri, coni! Vars spirtul ! s-aprinde! - Ionel! Strig iar mama, i se scoal repede s mearg dup el. VORBIRE INDIRECTA=TEXT NARATIV Ex. Vocea de dincolo(servitoarea) o strig insistent pe doamna, adaugand c Ionel vrea s-i rstoarne maina, apoi i spune lui Ionel s se astmpere, pentru c se va arde. Madam Popescu l cheam pe Ionel s vin la ea. Si mai ingrijorata, slujnica o roag pe stapana s i sar n ajutor, fiindc Ionel vars spirtul i se poate aprinde ceva. Mama l strig iar pe Ionel i se ridica repede s mearg dup el. MODIFICARI SURVENITE: eliminarea liniei de dialog;

transformarea persoanei I i a-II-a a verbelor i a pronumelor n persoana a III-a; semnalarea replicilor prin verbe care exprim aciunea de a spune; plasarea, dup aceste verbe, a unor cuvinte precum: c, s , ca s, dac, unde, cnd, care etc. (elemente de subordonare in fraza); reproducerea ct mai exact a cuvintelor vorbitorului, transpunand narativ marcile afectivitatii; transformarea modului imperativ n conjunctiv; transformarea cazului V n Ac sau D; eliminarea exclamaiilor, interogatiilor, interjectiilor

S-ar putea să vă placă și