Heroina

Introducere Drogul e o substan sau un amestec de substane naturale sau sintetice, avnd aciune psihotrop (asemeni unui sedativ sau stimulent) asupra sistemului nervos central, intensificnd unele procese (apar halucinaii auditive sau vizuale) i eliminndu-le pe altele (durerea fizic, moralitatea). De-a lungul timpului, prin intermediul drogurilor, omul a ncercat s trateze rul, s fug de preocupaii, de tristee, s se rup de cotidian, s aib o percepie mistic i s aib experiena sacrului, experien creata de el nsui cu ajutorul drogului. Din cele mai vechi timpuri oamenii au selectat plante, produse minerale care s aib fie o aciune plcut, euforizant, fie s nlture durerea, fie s -l sustrag pe individ de la realitate, fie erau utilizate n cadrul unor ceremonii sau ritualuri, fie, n sfrit, utilizate n scopuri terapeutice. Cert este c toate drogurile au la nceput un efect pozitiv benefic (necesar n situaia dat) pentru individ, plcut, de stimulare a plcerii, curiozitii, voluptii, de ndeprtare a durerii, insomniei, fricii, foamei, oboselii, epuizrii. Referitor la noiunea de drog la noi n ar, termenul a fost preluat din literatura internaional n special anglo-saxon n care termenul de drug semnific medicament, dar are i conotaia de produs care duce la toxicomanie, sens pe care-l are i n limba romn. Majoritatea drogurilor sunt de origine vegetal i sunt cunoscute din antichitate : opium (extras din mac Papaver somniferum), hai, marijuana (din Canabis indica), mescalina, psilocibin etc. Pornind de la extrase din aceste plante, prin semisintez sau direct prin sintez s -a ajuns la produi noi, mult mai activi, care la nceput au avut un efect benefic n anestezie i dezvoltarea rapid a chirurgiei. Unele droguri deosebit de active au fost de la bun nceput sintetizate n laborator (cum ar fi LSD-ul) Multe din substanele considerate droguri sunt medicamente care sunt distribuite cu destul rezerv, fiind necesare reete, dar n general sunt destul de accesibile ; dependena de acestea se ntlnete mai ales la intelectuali (farmacofilie). Consumul regulat de droguri i intoxicaia cronic voluntar cu acestea, determin farmacodependen (toxicomanie).

Pentru a caracteriza toxicomania, prezint mai jos cteva referiri la reaciile fa de substanele toxice : reaciile adverse sunt efecte nocive, nedorite, care apar dup administrarea de substane n doze normale n scop terapeutic ; tot aici sunt incluse i reaciile alergice intolerana const n aceea c simptomele apar dup prima administrare a medicamentului reaciile toxice sunt acele tulburri care se datoresc efectelor directe ale administrrii unui toxic reaciile de rezisten se caracterizeaz prin scderea efectelor dup administrri repetate. Dintre acestea cele mai importante sunt : tolerana caracterizat prin obinerea de efecte tot mai mici dup administrri repetate de toxic ; oprirea administrrii toxicului duce la sindromul de abstinen dependena urmeaz toleranei i const ntr-o stare de intoxicaie cronic caracterizat de necesitatea constrngtoare de folosire a toxicului. Exist patru trsturi ce contureaz dependena : dependena psihic tolerana dependena fizic, necesitatea de a continua folosirea toxicului pentru a evita tulburrile grave uneori care urmeaz ntreruperii administrrii (sindromul de abstinen) psihotoxicitatea Majoritatea covritoare a toxicelor ce determin dependena sunt psihotrope, respectiv au o aciune asupra sistemului nervos central (n faza iniial o senzaie foarte plcut) Drogarea este definit ca o stare de intoxicaie periodic sau cronic, duntoare individului i societii, generat de consumarea repetat a unui drog natural sau sintetic i care se caracterizeaz prin : o dorin invincibil sau o necesitate obligatorie de drogare i de procurare a drogului prin orice mijloace. o tendin de a mri dozele o dependena de ordin psihic i uneori fizic fa de efectele drogului cu apariia sindromului de abstinen la suprimarea drogului.
2

Sindromul de abstinen se manifest dup oprirea administrrii drogului la cteva ore i este o expresie a dependenei fizice, prin simptome i semne care pot fi chiar periculoase pentru viaa pacientului. Multe dintre ele sunt inverse fa de reacia la drogul respectiv i este mai grav pentru toxicele cu efect intens i de scurt durat cum este heroina. Sindromul de abstinen poate duce la moarte.
Heroin Heroina este un drog foarte puternic obinut din opiu, care la rndul sau este extras din specia de mac papaver somniferum.

Macul sau Papaver somniferum este o planta descoperita in urma cu acum aproape doua milenii incepand cu zonele din jurul Greciei. La inceput, el se cultiva pentru semintele sale, care erau ulterior utilizate in mancaruri. Inca din secolul al XV-lea inaintea erei noastre s-au aflat proprietatile macului in fabricarea opiului. In prezent, in Asia dar si in Orientul Mijlociu macul este cultivat doar pentru extragerea opiului si folosirea acestuia in diferite scopuri terapeutice. Pe continentul european, incepand cu deceniul al treilea din secolulul trecut, macul este folosit pentru pentru semintele sale, dar si pentru morfina continuta in capsulele sale uscate. In zilele noastre, toata productia de opiu se afla sub controlul autoritatilor, pentru a se preveni astfel utilizarea acestuia pentru fabricarea heroinei. Semintele continute in mac au in componentta aproximativ 50% ulei folosit foarte des in gastronomie, de la produsele de panificatie pana la cele de cofetarie si patiserie. De asemenea, morfina este folosita in diverse scopuri medicale. Anual, in mod oficial se produc peste o mie de tone de opiu din mac, iar in mod neoficial, cel putin inca pe atat. Macul este o plant anuala care se dezvolta in campuri. Ea are ca particularitati niste flori de o culoare rosie-aprinsa. La baza acestora se gaseste o macula (pata) de diferite culori. Tulpina macului poate creste pana la un metru jumatate. Particular pentru aceasta este stratul de ceara care o acopera.
3

Frunzele macului sunt foarte zimtate. Fructele sunt de forma ovala si au in componenta zeci sau chiar sute de seminte. Perioada de inflorire a plantei este iunie-iulie. Capsulele de maci au in componenta 40 de alcaloizii. Dintre acestia, cei mai importanti sunt codeina, codamina si morfina. Totodata, capsulele mai contin si zaharuri, enzime si aminoacizi. Semintele de mac mai sunt utilizate si pentru obtinerea unui ulei folosit in alimentatie, dupa cum am mentionat la inceput. Capsulele tinere sau unele dintre capsulele mature uscate sunt folosite pentru extragerea opiului, din care se obtine morfina. Aveti nevoie de permisiunea medicului ca sa va tratati o boala sau orice fel de problema cu ajutorul macului, asta deoarece planta are in componenta multi alcaloizi toxici, care pot provoca si moartea celor care nu respecta indicatiile medicilor. Inca din Antichitate, se folosea macul pentru obtinerea uleiul din semintele acestuia. Ele se utilizau in special pentru fabricarea prajiturilor si a bomboanelor. De obicei, aceste dulciuri erau si putin condimentate. Pe continetul nostru, semintele de mac sunt folosite la fabricarea cornurilor cu diverse sortimente sau in strudele, pe langa in alte produse similare. Totusi, este bine de stiut ca majoritatea retetelor sunt de origine austriaca. In Asia, macul este mai mult folosit pentru fabricarea opiului, insa semintele sale au si un rol in mancarurile japoneze sau chineze. Dintre intrebuintarile sale terapeutice, cele mai importante sunt in cazuri de bronsite, dureri in gat, raceli sau gripe, colice, diverse boli de piele sau in protejarea tenului. Morfina are rolul de a calma suferinta bolnavilor. In plus, dupa injectarea ei, pacientii pierd senzatia durerii si adorm aproape imediat. Daca este folosita in exces, poate provoca dependenta. Codeina din mac este benefica impotriva tusei, iar papaverina si codamina ajuta la problemele musculare. Macul poate fi plantat langa cerealele care cresc toamna sau alaturi de alte leguminoase. Aveti nevoie sa efectuati araturi in timpul verii, pana la sfarsitul lui august. Adancimea acestora nu trebuie sa fie mai mare de 30 de centimetri. Araturile de toamna se fac pana in noiembrie, la o adancime de 25-30 de centimetri. Semintele sunt semanata ca o distanta nu mai mare de jumatate de metru intre randuri. Veti avea nevoie de pana la trei kilograme pe ficcare hectar cultivat. Printre speciile de mac mai cunoscute de la noi se numara macul de Botosani si macul Safir. Semanarea trebuie sa aiba loc la mijocul primaverii. Trebuie sa folositi si unele ingrasaminte pentru a va asigura de faptul ca toate culturile se vor dezvolta cum trebuie. In acest sens, produsele pe baza de azot, fosfor si potasiu sunt foarte recomandate.
4

Pentru eliminarea daunatorilor, puteti folosi produse cum ar fi Tiradinul, dar si diferite insecticide sau fungicide. Recoltarea macului se realizeaza cu secera si incepe cand capsulele sunt suficient de mature, iar semintele lor scot un zgomot puternic atunci cand sunt agitate. Greutatea semintelor din interiorul unei capsule nu depaseste 10 grame. Astfel, la fiecare hectar cultivat, se pot obtine pana la o tona si jumatate de seminte. In concluzie, macul este o planta cu mai multe utilizari si beneficii. In afara de faptul ca este utilizata pentru obtinerea opiului si a morfinei, ea are un rol important si in produsele de panificatie sau de cofetarie si patiserie, dar si in diverse scopuri terapeutice, dintre care cele mai importante sunt gripele, racelile, bronsitele sau alte afectiuni similare. Dependena: Heroina este unul dintre drogurile care produc o puternic dependen fizic i psihic. Instalarea dependenei depinde de frecvena consumului, de modalitatea de consum, concentraia produsului. Tolerana se produce rapid i este urmat la scurt timp de dependena fizica. Majoritatea consumatorilor de heroin ajung dependeni. a) Dependenta fizic la heroin se manifest n principal prin: stare general de disconfort grea i vrsturi dureri musculare i osoase transpiraie senzaie de frig diaree insomnie lacrimaie

Aceste stri se agraveaz n primele 3-5 zile de la ncetarea consumului, dup care scad i dispar dup nc 3-4 zile.

b) Dependena psihic poate consta n iritabilitate, nelinite, sentimentul lipsei drogului (despre care consumatorul crede ca i poate rezolva toate problemele), dorina incontrolabil de a consuma (poft sau craving), pierderea motivaiei pentru alte activiti dect cele legate de consum, lipsa
5

heroinei este considerat motivul tuturor eecurilor iar consumatorul se simte incapabil de orice iniiativ sau activitate.

Modaliti de consum: Heroina este fumat, inhalat (la folie de aluminu), prizat (mai rar) sau injectat. Tolerana apare rapid. Consumatorul are opiunea creterii dozei sau schimbrii modalitii de consum de exemplu trecerea de la fumare la inhalare, iar de la inhalare la injectare.

Efecte Efectele, intensitatea i durata lor depind de modalitatea de consum, de puritate, de doza i de individ. Prin fumare sau inhalare, efectul apare n 5-15 secunde; prin injectare subcutan sau intramuscular, efectul apare i creste n 5-10 minute; prin injectare intravenoasa efectul se instaleaza brusc n 3-5 secunde. Consumul excesiv sau n doze mai mari dect de obicei provoaca supradoza, care poate fi fatal. Supradoza poate fi contracarat prin injectare de naloxon, o substan de blocheaz temporar receptorii de heroin din creier i permite meninerea n via a victimei pn la sosirea unui ehipaj medical specializat. Efectele posibile constau n euforie, relazare, stare de bine (disparitia oricrei probleme, eliminarea complet a stresului), sedare, anularea percepiei durerii. Prin injectare intravenoas, heroina produce o stare de euforie (flash), urmat de calm (sedare) pe o durat de 2-4 ore. Injectarea subcutan sau intramusculara are doar efect sedativ, pentru 3-5 ore. Efectele negative pot fi: grea, vom, constipaie, ameeal i stare de confuzie, dificulti n atingerea orgasmului, pierderea apetitului sexual sau disfuncii erectile, stop respirator. n cazul dependenei fizice, ncetarea consumului duce la sevraj; sevrajul este dificil de suportat, ns nu provoac moartea. Consumul de heroin n timpul sarcinii afecteaz greutatea i dezvoltarea ftului; acesta poate deveni la rndul lui dependent i poate intra n sevraj dup natere.

Riscuri Consumul de heroin pe cale injectabil implic numeroase riscuri:

6

supradoz

infectare cu virui transmisibili prin snge (HIV, VHB, VHC), datorit folosirii n comun a seringilor sau a celorlaltor echipamente de injectare abcese i iritaii n locul injectrii hemoragii grave distrugerea i dispariia venelor distrugerea nervilor (paralizii temporare sau permanente)

Legislaie Legea 143/2000 ncadreaza heroina i toate produsele opiacee n categoria drogurilor de mare risc. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea n vnzare, vnzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumprarea, deinerea ori alte operaiuni privind circulaia drogurilor de risc, fr drept, se pedepsesc cu nchisoare de la 2 la 5 ani. Servicii Problemele medicale provocate de heroin pot fi tratate cu ajutorul medicului i psihologului. Orice consumator de heroin care consider ca are un consum problematic sau este dependent poate apela la urmatoarele servicii: schimb de seringi tratament substitutiv pe baz de metadon, buprenorfina-naloxona sau naltrexona dezintoxicare consiliere i suport psihologic consiliere i testare voluntara pentru detectarea HIV i a virusurilor hepatice postcura asisten social (reintegrare i reabilitare)

Aceste servicii sunt oferite de spitale de psihiatrie, centre de tratament substitutiv, centre de consiliere i testare, centre de prevenire, evaluare i consiliere antidrog (CPECA), cabinete psihologice, ONG-uri.