Integrarea vietii de familie cu cea profesionala este o tema de actualitate indreptata spre promovarea unei calitati suprioare a vietii

de familie. Este important sa abordam aceasta tema si sa optam pentru imbunatatirea mediului de munca pentru ca acest lucru sa se manifeste pozitiv asupra vietii de familie, deoarece familia sa dovedit a fi una din cele mai vechi si stabile forme de comunicare umana, care asigura perpetuarea speciei umane , evolutia si continuitatea vietii sociale. In ultimii ani ne confruntam tot mai mult cu probleme ce tin de comunicarea in familie care se datoreaza faptului ca oamenii au inceput sa se orienteze tot mai mult spre cariera, care necesita mult timp si dedicatie, iar daca pe timpuri femeia era responsabila de administrarea gospodariei si cresterea copiilor si barbatul de intretinerea familiei atunci astazi exista tendinta ca femeia sa se concentreze foarte mult asupra carierei si sa ignore la fel de mult viata de familie si acest lucru are urmari grave pentru societate. Astfel, aparitia si dezvoltarea carierei profesionale si a traiectoriei sociale feminine au complicat destul de mult relatiile interpersonale, in general, cu partenerul de viata, in special. Asupra cuplului, cariera profesionala a femeii ridica probleme de o alta natura. Problema,in general, de cele mai multe ori se manifesta prin aceea ca persoanele nu pot gasi un echilibru intre familie si munca. Drept exemplu in urma unor studii in tarile europene sa constatat ca cel putin 1 angajat din 3 percep un nivel ridicat de stress cauzat de conflictul dintre munca si viata personala/de familie ; 40% din femei si 25% din barbatii angajati percep un nivel ridicat al stresului cauzat de conflictul dintre familie si munca(este vizibil faptul ca anume femeile sunt cele mai afectate de tensiunea dintre responsabilitatile familiale si cele de serviciu) etc. Deoarecce procesul in cauza i-a amploare si se manifesta in diverse tari a aparut necesitatea elaborarii unor politici care sa puna accent pe colaborarea dintre angajati si manageri in atingerea obiectivelor profesionale si personale cu beneficii atit pentru companie cit si pentru viata personala a angajatilor. Cresterea nivelului de astaptare si a costurilor de trai determina multe persone sa munceasca mai mult in pofida nevoilor si responsabilitatilor recunoscute si afirmate de catre acestia. In acest fel apare dezechilibru dintre viata profesionala si cea de familie care afecteaza angajatul, familia acestuia, dar si organizatia in care munceste. Pentru multe familii, managementul timpului a devenit o problem: n special aspectele privind realizarea unor activiti comune membrilor familiei, mprirea timpului ntre solicitrile de la loculde munc i solicitrile familiei. Consecinele acestui conflict se manifest la nivelul angajailor prin stres crescut. Problema integrarii vietii de familie cu cea profesionala se refera si la Republica Moldova care resimte impactul pe care il are preferinta populatiei pentru cariera in comparatie cu familia. Desi nu se manifesta atit de mult ca si in tarile europene este o problema care merita atentie, deoarece are impact asupra intregii societati. Exista diverse cauze care ii impiedica pe salariati sa poata crea o balanta intre timpul petrecut la munca si cel in familia .In urma unui studiu realizat de Biroul National de Statistica in anul 2010 sa observat ca salariatii, cea mai mare parte din acestia, nu au posibilitatea de a-si modifica inceputul sau sfirsitul zilei de munca , nu-si pot alege un program de lucru fexibil etc. In tabele de mai jos putem observa procentajul salariatilor, pe sexe si medii, care au posibilitatea de a-si modifica programul de lucru, care apeleaza la servicii de ingrijire a copiilor, care este procentajul pentru un numar anumit de ore saptaminale etc. Tebelul 1.Distributia salariatilor dupa posibilitatea de a-si modifica inceputul sau sfirsitul zilei de munca , sexe si medii

Analizind tabelul observam ca in general programul de lucru al salariailor nu este flexibil sau este partial flexibil pentru majoritatea covritoare a persoanelor. Din totalul persoanelor salariate de 15-64 ani care nu au un program de lucru flexibil, totui, n caz de necesitate, au posibilitate n general de a-i schimba nceputul i sfritul zilei de munc 22,4%, o pot face rareori 36,6% i nu o pot face deloc 40,9%. Se observa o flexibilitate mai mare de modificare a inceputului/sfirsitului zilei de munca in mediul rural pentru toate cele 3 cazuri, deasemenea cea mai mare parte a femeilor angajate nu au aceasta posibilitate deloc. Acesta este un mare dezavantaj, deoarece intr-o familie unde ambii parinti/parteneri sunt angajati nu mai exista repartizarea responsabilitatilor, iar femeile ne avind posibilitatea de a modifica orarul de lucru nu pot face fata responsabilitatilor familiale si astfel se ajunge la conflict. Aceiasi probleme se rasfringe si asupra copiilor ,care nu comunica sufficient cu parintii, in general, si cu mama ,in special, si astfel se pierde orice contact cu acestia, nu se comunica si copiii incep sa manifeste interes pentru lucruri nu tocmai indicate si necesare. Pentru ameliorarea situatiei angajatorul trebuie sa stabileasca cu salariatui orarul de munca sis a-I ofere acestuia posibilitatea de modificare, deoarece conflictele din familia angajatului se rasfring negative si asupra companiei si din acest motiv in cadrul acesteia trebuie sa se promoveze cooperarea intre manageri si salariati. Tabelul 2.Distributia populatiei ocupate dupa durata saptaminii de lucru ,sexe si medii

Dupa cum vedem din tabelul de mai sus cel mai mare procentaj la durata medie a saptaminii este de 40 de ore atit dupa criterii de sexe cit si dupa medii ,astfel majoritatea angajatilor lucreaza 8 ore pe zi, dintre care cea mai mare majoritate are un program fix de lucru. Desi procentul programelor pina la 20 ore/saptamina variaza intre 7-11% in dependenta de sexe si 7-10% de medii acestea sunt mai benefice pentru mediul familial, deoarece angajatii petrec mai mult timp cu familia , dar repectiv salariul este mult mai mic in comparative cu acelor care lucreaz 40 ore/saptaminal. Tabelul 3.Distributia salariatilor dupa tipul programului de lucru, sexe si medii

Programul de lucru este un aspect important atunci cind cineva doreste sa se angajeze, astfel ca multi doresc sa beneficieze de un program cit mai flexibil pentru a putea sa creeze un echilibru intre treburile personale si cele de la locul de munca. Totusi atunci cint se ciocnesc de aceasta problema realizeaza ca cea mai mare parte a angajatorilor accepta doar un program fix astfel 289,3 mii personae lucreaza conform unui program fix care poate fi modificat doar in cazuri de urgenta. Acest tip de program este avantajos pentru angajator, deoarece ii permite sa gestioneze mai eficient programul de munca a salariatilor si-n acelasi timp sa stabileasca volumul de munca pe care trebuie sa-l efectuieze in lucrator. 12,9 mii de persoane pot sa-si stabileasca singure programul de lucru dintre care cei mai multi sunt barbati 7,7 mii persoane, femeile avind iarasi sanse mai putine 5,2 mii persoane, iar cele mai multe persoane sunt din mediul rural 8,4 mii persoane. Cel mai mare numar de persoane care au un program fix de lucru se afla in mediul urban 159,2 mii personae, dintre care cele mai multe persoane care lucreaza cu program fix sunt femeile 167,9 mii persoane. Programul de lucru si modul de stabilire a acestuia este importanta atit pentru angajator cit si pentru salariat .In cazul programului fix angajatorului ii ofera posibilitatea de a controla activitatea salariatilor,dar este mai dezavantajos pentru salariat , deoarece el nu poate sa aiba o viata personala diversificata care s-o poata planifica independent de programul de lucru. In sens opus se manifesta un program flexibil. Cu toate c legislaia muncii prevede posibilitatea de a stabili salariailor programe individuale de munc, cu un regim flexibil al timpului de munc etc., acest drept nc nu este pe larg oferit i folosit de salariai: programul de lucru pentru majoritatea lucrtorilor (88,5%) nu este flexibil, fapt ce este valabil att n distribuia pe sexe, ct i n distribuia pe medii de reedin.

Pentru ngrijirea copiilor sau cel puin a unuia dintre copii se poate beneficia n mod obinuit de ajutor apelnd la: servicii de ngrijire instituionalizate; servicii asigurate de persoane fizice; ajutor acordat de ctre so (soie), partener (partener), sau alte personae neremunerate (rude, vecini, prieteni etc.). Din totalul persoanelor care au n ngrijire copiii proprii circa o treime utilizeaz servicii de ngrijire. Numrul persoanele din orae, care apeleaz la astfel de ngrijire, a fost practic egal cu cel al persoanelor din localitile rurale. Persoanele ocupate care folosesc servicii de ngrijire a copiilor proprii alctuiesc 70% din totalul persoanelor care apeleaz la astfel de servicii. Femeile dein o cot mai mare (38,5%) n comparaie cu brbaii (32,3%). Faptul ca multi parinti au program de lucru fix si nu pot sa-si indeplineasca obligatiunile ii determina pe acestia sa apeleze la servicii de ingrijire a copiilor .Cel mai mare procentaj este a persoanelor intre 25-34 ani ,deoarece anume generatiile mai recente au tendinta de a pune cariera pe primul plan acesta find si motivul numarului mare de divorturi. Partenerii inceteaza sa mai comunice intre ei ,iar copii se indeparteaza tot mai mult de acestia. Faptul ca 6% din persoane cuprinse intre 15-24 ani apeleaza la servicii de ingrijire a copiilor se datoreaza si faptului ca acestia nu-si pot gasi de lucru, dar doresc sa se angajeze in cimpul muncii, deoarece considera ca ar cistiga mai bine daca s-ar angaja si ar plati servicii de ingrijire.

Garvitatea problemei este cu atit mai mare cu cit durate de utilizare a serviciilor de ingrijire a copiilor la care apeleaza parintii este mai mare. Daca ne intrebam de ce astazi copii sunt rebeli si dependenti de calculator raspunsul il deducem din faptul ca 15% din persoanele care apeleaza la aceste servicii isi lasa copiii in grija persoanelor straine mai mult de 40 de ore, iar 59 % intre31-40 ore.Daca sa analizam situatia acesta in dependenta de categoriile de virsta a persoanelor care apeleaza atunci observam ca circa 60% din totalul persoanelor cuprinse intre 25-44 ani utilizeaza servicii de ingrijire pina la 40 ore. Din cele 840,2 mii persoane de 15-64 ani care aveau n ngrijire persoane dependente 706,6 mii (84,1%) nu doreau modificarea modului de organizare a vieii profesionale, fie n cazul inactivilor, n sensul intrrii n cmpul muncii sau al cutrii unui loc de munc, fie n cazul persoanelor ocupate, n sensul intensificrii sau relaxrii programului de lucru avut. Doar 133,6 mii persoane din totalul celor cu responsabiliti de ngrijire a persoanelor dependente erau dispuse s i reorganizeze viaa profesional: s nceap lucrul (n cazul celor care nu aveau un loc de munc) sau s-i modifice programul de lucru existent. Mai bine de jumtate (56%) din aceste persoane doreau s lucreze, acordnd ngrijirii mai puin timp. Ponderea celor care doreau s lucreze mai mult, avnd deja un loc de munc, la fel diminund timpul alocat pentru ngrijire, a depit o ptrime. Persoanele care, din contra, doreau s lucreze mai puin pentru a avea posibilitatea de a acorda mai mult timp persoanelor dependente au constituit 18%. Distribuia pe sexe a persoanelor care doreau s-i reorganizeze viaa profesional evideniaz faptul c femeile constituiau 70,5% i brbaii 29,5%. Persoane din localitile urbane alctuiau 47,1%, iar cele din localiti rurale 52,9%. n rndul persoanelor care doreau s lucreze mai puin sau s nu lucreze deloc, pentru a aloca mai mult timp persoanelor care necesit ngrijire, au predominat femeile (22,3%), fa de brbai (7,3%) i persoanele din mediul urban (22,3%), n comparaie cu cele din mediul rural 13,9%. Din cele 109,6 mii persoane care doreau s lucreze (n cazul celor care nu aveau un loc de munc) sau doreau s lucreze mai mult (avnd deja un loc de munc) 22,4% au declarat c motivul pentru care nu lucreaz (sau nu lucreaz mai mult) este legat de disponibilitatea serviciilor potrivite de ngrijire a copiilor i/sau adulilor. Din totalul acestor personae 47,4% au declarat ca motiv principal lipsa serviciilor de ngrijire a copiilor i/sau adulilor, iar 26,2% au declarat c serviciile disponibile sunt prea costisitoare. Concediul paternal reprezinta un drept al salariatilor, dar nu un drept abligatoriu astfel ca sunt parinti care refuza partial concediul paternal,adica nu foloseste toata perioada asa cum cheltuielile pentru ingrijirea unui copil sunt mari. Conform unui studiu realizat de Centrul National de Statistica numrul persoanelor care aveau n gospodrie cel puin un copil pn la vrsta de 7 ani a fost de 421,9 mii, ceea ce constituie jumtate din totalul persoanelor care aveau responsabiliti de ngrijire. Persoanele din mediul rural au fost mai mult de jumtate (54,4%) n comparaie cu cele din mediul urban. Din totalul acestor persoane fiecare a cincia persoan beneficiase de concediu pentru creterea copilului pn la 6 ani. Femeile care au avut astfel de concediu au alctuit 99% i brbaii 1%(desi barbatii beneficiaza la fel de concediu de partenitate foarte putini se folosesc de acesta posilbilitate din diferite motive). Cele peste 87 mii de femei care au beneficiat de concediu parental reprezentau mai bine de o treime (35,7%) din totalul femeilor ndreptite la acest tip de concediu.Din totalul beneficiarilor, 34,9% se aflau nc n curs de efectuare a concediului,parental, 8,5% l efectuaser integral i 56,6% - parial.Faptul ca aproximativ 57 % din totalul femeilor beneficiare s-au folosit integral de aceasta posibilitatea este o problema grava, deoarece in primii 7 ani se fundamenteaza educatia copiilor, iar parintii din motive financiare sau profesionale renunta si abandoneaza aceasta sarcina. Din totalul persoanelor care au

beneficiat parial de concediul parental 62,2% i-au reluat activitatea cnd copilul nc nu atinsese vrsta de 3 ani, 32,3% au beneficiat de concediu pn copilul a mplinit 3 ani i doar 5,5% i-au folosit acest drept i dup ce copilul a depit vrsta de 3 ani. Mai bine de jumtate din persoanele (56,1%) care au avut dreptul la concediul parental au fost persoane ocupate. Din totalul lor 23,9% au beneficiat de acest drept, din care 99,5% erau femei. Persoane salariate erau 93% i lucrau n activiti neagricole 96,4%. Numrul persoanelor care nu s-au folosit de concediul parental a fost de 333,7 mii, ceea ce constituie 80% din totalul celor care aveau acest drept, din care 47,1% erau femei i 58,3% erau din mediul rural. Pentru 62,5% principalul motiv pentru a nu fi beneficiat de concediu pentru creterea copilului a fost faptul c nu au avut acest drept, 15,1% au declarat c partenerul/partenera a optat pentru acest tip de concediu, 8,1% nu au avut necesitate de a se folosi de astfel de concediu. Faptul c acest concediu este prea puin pltit sau este nepltit a determinat ca7% din persoane s nu beneficieze de el. Acceptam sau nu astazi societatea noastra se confrunta cu probleme serioase ce tin de comunicarea in familie si tendinta populatiei de a face cariera. In mare parte acestea sunt urmari ale necunoasterii legislatiei in vigoare, a educatiei nesanatoase din cadrul familiei si lipsa colaborarii intre managerii companiilor si salariati. Multi dintre angajatori nu iau in consideratie necesitatile personale ale salariatului, iar acesta confruntindu-le cu responsabilitatile de serviciu nu poate sa creeze o balanta intre ele si astfel creste conflictul interior al salariatului. Consecinele acestui conflict se manifest la nivelul angajailor prin stres crescut, s c d e r e a p e r f o r m a n e i p r o f e s i o n a l e i c r e t e r e a p r o b l e m e l o r d e s n t a t e f i z i c i emoional, iar la nivelul organizaiei prin scderea productivitii, creterea absenteismului i a numrului persoanelor care demisioneaz. Aceaste stri negative se manifest i n viaa de familie, sub forma ostilitii mpotriva copiilor i familiei, indiferenei fa de prieteni, neimplicrii n viaa de familie. Problem legat de reconcilierea vieii de familie cu viaa profesional o reprezint creterea copiilor, iata de ce trebuie sa acordam atentie majora acestei probleme pentru a putea creste copii sanatosi psihologic si a promovam familia ca celula de baza a societatii.