VOINTA

1.1 MODELE DE ABORDARE. DISPUTE LEGATE DE LOCUL VOINTEI IN PSIHOLOGIE
 Teorii intelectualiste: (Grecia Antica) ratiunea este principala in actul voluntar, iar punctul central este deliberarea; argumentele sunt impregnate si de starile afective, dorinte, sentimente.  Teoriile psihofiziologice: actul voluntar este un reflex conditionat instrumental (Skinner)  Teoriile afective: procesele afective sunt cele care il angajeaza plenar pe individ in actiune (Wundt). Actul de vointa incepe cu dorinte si aspiratii, si consta in lupta dintre ele.  Teoriile intelectualiste: asociatiile reversibile stabilite intre stimuli explica vointa (Ebbinghaus). Participarea ratiunii, si nu asocierea in sine, explica vointa (Herbart)

MODELE DE ABORDARE

 A. Cosmovici: vointa autentica a inceput sa apara atunci cand societatea umana a inceput sa se diferentieze dupa ocupatie, cand au aparut clase sociale, au aparut pareri si norme diferite.  Punctul de vedere spiritualist: vointa, initiativa, sunt atributele spiritului ce conduce activitatea creierului; spiritul este liber.teoria liberului arbitru. (K.Popper si J Eccles)  M.Zlate: odata cu raspandirea vointei in diverse arii ale cunoasterii, s-au inmultit controversele in jurul ei.

CONTROVERSE  Charcot si Janet: vointa este un inalt nivel de organizare a vietii psihice  Fichte: vointa este un ‘liber arbitru’ situat in afara oricarui determinism  Hartman si Schopenhauer: vointa este dirijata de un principiu divin  Bergson: vointa are un caracter originar si este independenta  B. . -se considera ca actiunile spontane erau precedate de o schimbare caracteristica in creier. inregistrata cu ajutorul EEG.MODELE DE ABORDARE. Libet (1982): echipa sa de cercetare investigheaza relatia dintre activitatile neuronale si miscarile auto-initiate ale mainii. si anume potentialul pre-motor.

.. sub rezerva legilor fizice).  Vointa si legile fizicii: domeniul ‘vointa’ nu este material (si astfel. ideea ca responsabilitatea poate fi alocata altcuiva este gresita.  Libet: ‘initierea cerebrala chiar si a actiunilor voluntare spontane…poate si de obicei incepe inconstient’  Hertzberg: confirma afirmatia neclara. intrucat responsabilitatea este legata de notiunea de initiativa. evenimentele fizice cauzate de vointa apar ca si spontane. La un nivel fizic.  Este necesara distinctia intre prima miscare fizica cauzata de dorinta spirituala si evenimentele fizice ulterioare. ci mental.

 Psihologia si vointa: multi psihologi considera vointa o caracteristica a personalitatii in actiune.  Vointa si biologia: constiinta si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase. La om si animale mari.om. sau ‘functie ce rezulta din integritatea si unitatea personalitatii’ (Zorgo) .N. SN include S.. cultura oamenilor. altii o simpla componenta a personalitatii.  Teoria evolutiei si vointa: de la materia anorganica.N. amalgamata cu celelalte.Central si S. la materia vie-celule unice-organisme complexe. Periferic -indicatori de constiinta si vointa: interactiunea sociala intre animal si/sau om.

~ Rolul necesitatii si al inertiei in cauzalitate: sunt fenomene in lume care urmeaza invariabil un anumit curs. dar exista si secvente cauzative pe care subiectul le poate influenta. atunci non X (excludere) Vointa – cauzalitate interdeterministica. . atunci nu non X(non-contradictie) Daca non X.1. inertia vizeaza o interfata intre cauzalitate si vointa. ~ necesitatea are legatura doar cu cauzalitatea. atunci X (identitate) Daca X.2 NIVELE DE INTEGRARE SI EVOLUTIA FORMELOR DE REGLAJ  CAUZALITATEA: din cele trei legi ale gandirii de tipul ‘daca-atunci’: Daca X.

. Daca intalnim o relatie cauzala care pare nenecesara. reflecta de fapt esecul nostru de a descoperi cauzele partiale care compun cauza completa= contingenta relativa. posibilitate.  Fiecarui tip de modalitate ii corespunde unul de cauzalitate > trei modalitati majore: -Logica -Extensionala -naturala .  Cauzalitatea implica necesitatea. imposibilitate) care descriu grade diferite de a fi/a cunoaste. toate interrelationate.  Modalitatea: atributele relatiilor (necesitate.  Vointa (cauzalitatea personala) implica si ea contingenta.

alteori la spontaneitate. Vointa poate fi uneori un raspuns la cauzalitate. .  Spontaneitatea: opusul cauzalitatii naturale. dependent de circumstantele in care a aparut. ..Efectul vointei indirecte este un produs intarziat al vointei directe. existand doar o marja de lucruri spontane posibile.Vointa directa are efect inevitabil .  Vointa directa si vointa indirecta: sunt distincte. este limitata. Spontaneitatea si cauzalitatea sunt interconectate.

dar nu elimina definitiv reglarea involuntara. -abs.  M. analizei prealabile a conditiilor -abs. . -abs. deliberarii  Nivelul voluntar: -subordonat structural functiei reglatoare a constiintei.  Nivelul involuntar: -absenta intentionalitatii . -subordonat instrumental subsistemului motivational.Golu: vointa este situata in sistemul formelor si mecanismelor de reglare/autoreglare. cu rol in optimizarea comportamentelor orientate spre atingerea unui anumit obiectiv cu valoare adaptativa. compararii-alegerii . Reglarea voluntara este dominanta in structura si dinamica activitatii psihice umane..

1.3 GENEZA VOINTEI  Domeniile existentei: fizic(material) mental(imaginar) spiritual(sfera sufletului)  Categoriile experientei: perceptii senzoriale proiectii mentale intuitii ale sinelui ~ scopul principal: localizarea actului vointei in interiorul sufletului in care se desfasoara. cauzata de dorinta spirituala. si evenimentele fizice ulterioare. . Se face distinctia intre prima miscare fizica.

. 3. dupa aparitie. 4. ce cauzeaza primul eveniment fizic.  1.cel mai adanc nivel Vointa ‘primului eveniment fizic’. Exista patru nivele ale vointei: Vointa pura. 2. Aceasta este produsul si responsabilitatea sufletului.implica deja cauzalitatea Vointa legata de evenimente mentale/corporale viitoare Evenimentele sociale/fizice externe –aici controlul este mic .  A) Sufletul genereaza spontan in interiorul sau o modificare numita ‘W’. W se transforma intr-un act de vointa.

facilitand sau ingreunand tinta finala a vointei. . din punctul in care sunt constientizate si pana la locul in care vointa erupe.  B)Influenta -apare intre sursa actului volitional si rezultatul primar al acestui act. influentele produc un camp de forta in suflet. Influentele pot fi : interne externe Subiectiv. ~ influenta pozitiva.usureaza calea vointei in sensul micsorarii efortului ~ influenta negativa.marind efortul.ingreuneaza calea vointei..

Emotia se refera la ceva pasiv. sau poate necesita timp si efort.  D) Valorizarea Rolul emotiei in vointa nu trebuie supraestimat. care a aparut in domenii fizice si/sau mentale.. iar valorizarile sunt ‘subiective’ (acte ale sufletului) .  C) Auto-pozitionarea subiectiva-preliminarii la vointa: Inainte de lansarea actului principal al vointei. Este un primar act de vointa interior. exista o anumita pregatire. Sentimentele sunt ‘obiective’ (in afara sufletului). Valorizarea este o expresie interioara a sinelui necesara pentru o entitate cu liber-arbitru. care poate fi rapida si usoara. Activitatea anterioara de recunoastere/ cercetare/ strangere de informatii are o potentiala relevanta pentru actiune.

-a solicitarilor la care omul trebuie sa raspunda -a particularitatilor psihoindividuale M.  Vointa se dezvolta de-a lungul timpului. sub influenta: -stimulilor externi..Zlate: patru tipuri de integrare a vointei -simetric puternic -asimetric intern -asimetric extern -simetric slab .

.. 3. 4.  M. 7. 5. mecanismelor de autoreglare Reflexul circular Schema obiectului permanent Formarea praxiei Mersul biped Controlul asupra sfincterelor Formarea si consolidarea structurilor operatorii ale intelectului Dezvoltarea limbajului Constiinta de sine. 2. 8. Zlate: momentele de dezvoltare a 1. 6.

relatie cauzala intre un agent si anumite evenimente din jurul sau.4 PROCESUALITATEA VOINTEI: SCOP. Dar multe din regulile adoptate de oameni sunt colective.1. OBSTACOL. LIBERUL ARBITRU: subiectul isi face propriile legi dupa care se ghideaza. DECIZIE SI ALEGERE: constientizarea variaza in intensitate si sfera. Dar decizia si vointa sunt complet diferite.Sion: puterea vointei diferitelor organisme este proportionala cu puterea lor de constientizare. A. ci variaza in functie de diferite aspecte. EFORT  Vointa. Gradul de libertate ~ liberul arbitru nu este absolut. . Alegerea ~ aspectul logic al deciziei.

James: efortul voluntar consta in capacitatea atentiei de a mentine energic reprezentarile sub privirea constiintei.  SCOP SI MIJLOACE: Scopul este valoarea cautata prin actiunea declansata de vointa. dar acest moment se produce corelat cu efortul voluntar.. INFLUENTA SI LIBERTATE: -s-a considerat ca ‘momentul fiat’ este esenta caracterului voluntar. .  EFORT VOLUNTAR. Mijloacele sunt identificate de constientizare si executate de actiunile declansate de vointa.

in timp ce neincrederea adauga un obstacol..  Influenta poate fi: -Directa (apare doar la perceperea obiectului) -Indirecta (apare dupa procesarea mentala a imaginii obiectului) Increderea in libertatea vointei creste libertatea individului.  Un obiect influenteaza actiunile cuiva.  OBSTACOLUL: o confruntare intre posibilitatile omului si conditiile obiective ale activitatii . daca aparitia sa afecteaza /conditioneaza direct sau indirect actiunea.

2. ca urmare a actualizarii unor motive. intentiei sau dorintei. se stabileste un scop si un proiect.1 STRUCTURA SI FAZELE ACTULUI VOLUNTAR 1. si posibilitatile de realizare)  Dorinta – act de vointa incipient.  La baza actiunii voluntare se afla intotdeauna o tensiune. Aparitia impulsului. Dorintele constituie instrument pentru comunicarile interioare. . Motivul este evaluat. Pentru declansarea actului propriu-zis de vointa. intervine si conditionarea (stabilirea raportului dintre dorinte si scopuri prestabilite.

Se evalueaza consecintele ce decurg din optiunea facuta. orientandu-l spre scop. Dorinta se transforma in intentie. Hotararea poate insemna: -trecerea ferma la actiune -oprirea actului voluntar . 2. Hotararea marcheaza o noua reorganizare functionala in sistemul personalitatii. In urma analizei (luptei) motivelor se prefigureaza rezultatul scontat. 3. Luarea hotararii presupune asigurarea corespondentei clare intre motiv si scop. Lupta motivelor: apare datorita existentei mai multor motive. si se stabileste un proiect. prin aceasta motivul se leaga de scop..

-implicare -confruntare cu planul mintal si conditiile de indeplinire -modificarea coditiilor -mobilizare continua Executia poate avea loc:.in plan extern 5. . Evaluarea si realizarea unor corectii.globala (la sfarsitul actului voluntar). Executarea hotararii.presupune adevaratul efort. .in plan intern . 4.secventiala (la fiecare etapa) ..

. . Fazele actului voluntar nu parcurg mereu ordinea din schema clasica. *** Nu toate fazele sunt acceptate in structura actului voluntar (se contesta deliberarea). Autoreglarea actelor voluntare se realizeaza in mod constient.. 6. Verificarea rezultatelor si formularea unei concluzii. Vointa inseamna nu doar implinirea actului. potrivit functiei de reglare a constiintei. ci si capacitatea de a stopa/amana reactiile in fata solicitarilor mediului.Apare de obicei in cazul actiunilor complexe.

nu poate aparea fara ea.  Sufletul nostru are o auto-constientizare directa. DECIZIA SI REZOLVAREA DE PROBLEME CA REZULTAT AL INTERACTIUNII DINTRE GANDIRE SI VOINTA Sinele este centrul personalitatii noastre. utilizeaza vointa ca un instrument in diverse moduri. volitionale si de apreciere.2. in timp ce ‘vointa involuntara’ implica constientizare minima. avand ca proces principal gandirea. ca pe un centru comun aparent al tuturor experientelor cognitive. vointei si aprecierii sunt operative. ‘vointa voluntara’ implica atentie mai larga. si se afla in fiecare din cele patru regiuni: interior/ mental/ corporal/ exterior.2 COMPORTAMENT SI AUTOREGLAJ VOLUNTAR.  Cunoasterea ~ relatia constientei dintre subiect si obiect. Dar.  Functiile de baza ale cunoasterii.   . Din punct de vedere epistemologic.Intreaga vointa necesita constiinta. a) Cunoasterea: in sens larg. ‘Constientul’ si ‘subconstientul’ sunt volitionale. putem cunoaste sinele ca pe o ‘entitate’ distincta.

 Gandirea nu ar avea utilitate practica pentru organism daca nu ar fi completata de vointa.  Interactiunea sociala la om si /sau animal~ indicator al gandirii si vointei. este un SNC si SN periferic. La om si animale mai mari.. -la nivel mental:proiectia de imagini psihice este adeseori volitionala -la nivel fizic/corporal: folosim vointa pentru a ne pregati si urmari obiectele cognitive -la nivel fizic/extern: folosim vointa pentru a crea experimente .  Gandirea si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase.

vointa utilizeaza gandirea si pentru a cerceta mediul actual  Aspecte ce pot interveni in calea vointei. . -vointa necesita un anumit grad de constientizare -intentionalitatea (lucrul spre care tintim este scopul nostru) -deliberarea -gandirea intervine si prin intermediul constientizarii responsabilitatii -la nivel fizic si psihic. b) Vointa in sens larg. -pozitiva. necesita si implica gandirea. .negativa.. influentand liberul arbitru: ~ influenta: relatia dintre actiunea subiectului si elementele care fac exercitarea vointei mai usoara sau mai grea.

care trebuie sa fie cunoscute . este o influenta intentionala. -implica existenta influentei si a intentiei (care nu exclud nici liberul arbitru .. poate exista: -cooperare -competitie c) valorizarea: pozitii voluntare sau atitudini ale sinelui (sunt diferentiate de emotii) -valorizarea in cadrul sinelui este un act cognitiv dar si unul de vointa -se produce in raport cu un anumit subiect si un mediu. nici constientizarea) -incitarea prin limbaj=persuasiune Intr-o relatie de influenta reciproca dintre doua persoane. ~incitarea: concept aditional al influentei.

~cuvintele: -in contexte cognitive ajuta la inregistrare/ordonare/comunicare de informatii. sunt contra-productive cand ne blocam in modelele lor simbolice -in contexte volitive sunt utile ca instrumente de predare/invatare. transmitere de informatii.  Este implicata in toate/cele mai multe acte de vointa. au efecte negative cand ne impiedica sa ne concentram la ce avem de facut..  Scrisul si cititul: sunt formate dintr-o serie complexa de acte de perceptie si vointa (fizice si psihice) .  Valorizarea apare relativ la actele cognitive.

Pare sa fie datorat fenomenului de completare: orice act volitional creste usurinta pentru a da un raspuns similar in circumstante similare.  Obiceiul – orice comportament de tip volitional (raspuns la stimuli) care. . .OBICEIURILE  Atunci cand autoreglajul voluntar nu mai intervine in mare masura. -obicei de activitate -obicei de pasivitate . in bine sau rau. obsesii si constrangeri. datorita performantelor sale repetate in trecut.O vointa anterioara influenteaza o vointa ulterioara. a devenit mai usor de a fi facut. apar obiceiuri.

ce nu pot fi oprite dupa dorinta)  Constrangerea –un impuls aparent irezistibil sau un indemn de a actiona intr-un anumit mod (mai ales nedorit) ~in cazul comportamentului compulsiv.OBSESII SI CONSTRANGERI  Obsesia. ~existenta comportamentului compulsiv nu trebuie sa fie considerata ca o punere la indoiala a liberului arbitru (ceea ce influenteaza vointa este relativ ascuns) . vointa este aici condusa mai mult indirect negativ decat direct pozitiv.orice emotie/gand persistent si recurent (mai ales ganduri nedorite.

. pentru depasirea obstacolelor ce apar in etapele actiunilor voluntare. .2.3 CALITATILE VOINTEI  PUTEREA VOINTEI: intensitatea efortului de care este in stare individul pentru asi atinge scopul.Caracteristica cea mai reprezentativa a unei vointe puternice.-opusul ei: slabiciunea vointei .

in ritm continuu si fara a dezarma in fata unor obstacole..  PERSEVERENTA: capacitatea de a urmari desfasurarea actului voluntar. -se coreleaza cu consecventa si intransigenta -trebuie deosebita de incapatanare .

. luarea hotararii si infaptiurea ei.  CONSECVENTA: ‘fidelitatea’ fata de scopul stabilit si modalitatile de actiune pentru atingerea lui. dintre deliberare. -opusul ei este nehotararea .  PROMPTITUDINEA: distanta. in timp.

aprecierea si adecvarea permanenta a tendintelor. motivelor.  INDEPENDENTA: capacitatea de a lua o decizie si de a o duce la bun sfarsit. -conlucreaza cu adoptarea unei atitudini critice sau autocritice fata de altii si sine -opusul ei:sugestibilitatea  CURAJUL: capacitatea de a risca -trebuie asociat cu raspunderea  AUTOCONTROLUL: constientizarea.. anumitor exigente/principii . si a actiunilor concrete.

SFARSIT ..

..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful