VOINTA

1.1 MODELE DE ABORDARE. DISPUTE LEGATE DE LOCUL VOINTEI IN PSIHOLOGIE
 Teorii intelectualiste: (Grecia Antica) ratiunea este principala in actul voluntar, iar punctul central este deliberarea; argumentele sunt impregnate si de starile afective, dorinte, sentimente.  Teoriile psihofiziologice: actul voluntar este un reflex conditionat instrumental (Skinner)  Teoriile afective: procesele afective sunt cele care il angajeaza plenar pe individ in actiune (Wundt). Actul de vointa incepe cu dorinte si aspiratii, si consta in lupta dintre ele.  Teoriile intelectualiste: asociatiile reversibile stabilite intre stimuli explica vointa (Ebbinghaus). Participarea ratiunii, si nu asocierea in sine, explica vointa (Herbart)

MODELE DE ABORDARE

 A. Cosmovici: vointa autentica a inceput sa apara atunci cand societatea umana a inceput sa se diferentieze dupa ocupatie, cand au aparut clase sociale, au aparut pareri si norme diferite.  Punctul de vedere spiritualist: vointa, initiativa, sunt atributele spiritului ce conduce activitatea creierului; spiritul este liber.teoria liberului arbitru. (K.Popper si J Eccles)  M.Zlate: odata cu raspandirea vointei in diverse arii ale cunoasterii, s-au inmultit controversele in jurul ei.

-se considera ca actiunile spontane erau precedate de o schimbare caracteristica in creier. inregistrata cu ajutorul EEG. si anume potentialul pre-motor. CONTROVERSE  Charcot si Janet: vointa este un inalt nivel de organizare a vietii psihice  Fichte: vointa este un ‘liber arbitru’ situat in afara oricarui determinism  Hartman si Schopenhauer: vointa este dirijata de un principiu divin  Bergson: vointa are un caracter originar si este independenta  B. Libet (1982): echipa sa de cercetare investigheaza relatia dintre activitatile neuronale si miscarile auto-initiate ale mainii. .MODELE DE ABORDARE.

evenimentele fizice cauzate de vointa apar ca si spontane. intrucat responsabilitatea este legata de notiunea de initiativa.  Vointa si legile fizicii: domeniul ‘vointa’ nu este material (si astfel.  Este necesara distinctia intre prima miscare fizica cauzata de dorinta spirituala si evenimentele fizice ulterioare. ci mental.. sub rezerva legilor fizice). La un nivel fizic. .  Libet: ‘initierea cerebrala chiar si a actiunilor voluntare spontane…poate si de obicei incepe inconstient’  Hertzberg: confirma afirmatia neclara. ideea ca responsabilitatea poate fi alocata altcuiva este gresita.

. altii o simpla componenta a personalitatii. cultura oamenilor.N. sau ‘functie ce rezulta din integritatea si unitatea personalitatii’ (Zorgo) . Periferic -indicatori de constiinta si vointa: interactiunea sociala intre animal si/sau om.  Psihologia si vointa: multi psihologi considera vointa o caracteristica a personalitatii in actiune.om. SN include S.Central si S.  Teoria evolutiei si vointa: de la materia anorganica. amalgamata cu celelalte.N. la materia vie-celule unice-organisme complexe.  Vointa si biologia: constiinta si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase. La om si animale mari.

1. dar exista si secvente cauzative pe care subiectul le poate influenta. ~ Rolul necesitatii si al inertiei in cauzalitate: sunt fenomene in lume care urmeaza invariabil un anumit curs.2 NIVELE DE INTEGRARE SI EVOLUTIA FORMELOR DE REGLAJ  CAUZALITATEA: din cele trei legi ale gandirii de tipul ‘daca-atunci’: Daca X. ~ necesitatea are legatura doar cu cauzalitatea. atunci X (identitate) Daca X. . atunci non X (excludere) Vointa – cauzalitate interdeterministica. atunci nu non X(non-contradictie) Daca non X. inertia vizeaza o interfata intre cauzalitate si vointa.

Daca intalnim o relatie cauzala care pare nenecesara. posibilitate.  Vointa (cauzalitatea personala) implica si ea contingenta.  Fiecarui tip de modalitate ii corespunde unul de cauzalitate > trei modalitati majore: -Logica -Extensionala -naturala .. reflecta de fapt esecul nostru de a descoperi cauzele partiale care compun cauza completa= contingenta relativa.  Cauzalitatea implica necesitatea.  Modalitatea: atributele relatiilor (necesitate. imposibilitate) care descriu grade diferite de a fi/a cunoaste. toate interrelationate.

alteori la spontaneitate.Vointa directa are efect inevitabil . . dependent de circumstantele in care a aparut.  Spontaneitatea: opusul cauzalitatii naturale.  Vointa directa si vointa indirecta: sunt distincte. este limitata.. . Spontaneitatea si cauzalitatea sunt interconectate.Efectul vointei indirecte este un produs intarziat al vointei directe. existand doar o marja de lucruri spontane posibile. Vointa poate fi uneori un raspuns la cauzalitate.

cu rol in optimizarea comportamentelor orientate spre atingerea unui anumit obiectiv cu valoare adaptativa. compararii-alegerii .  M. dar nu elimina definitiv reglarea involuntara.  Nivelul involuntar: -absenta intentionalitatii .. deliberarii  Nivelul voluntar: -subordonat structural functiei reglatoare a constiintei. -abs. -abs. analizei prealabile a conditiilor -abs.Golu: vointa este situata in sistemul formelor si mecanismelor de reglare/autoreglare. Reglarea voluntara este dominanta in structura si dinamica activitatii psihice umane. . -subordonat instrumental subsistemului motivational.

si evenimentele fizice ulterioare.3 GENEZA VOINTEI  Domeniile existentei: fizic(material) mental(imaginar) spiritual(sfera sufletului)  Categoriile experientei: perceptii senzoriale proiectii mentale intuitii ale sinelui ~ scopul principal: localizarea actului vointei in interiorul sufletului in care se desfasoara. Se face distinctia intre prima miscare fizica. . cauzata de dorinta spirituala.1.

dupa aparitie.implica deja cauzalitatea Vointa legata de evenimente mentale/corporale viitoare Evenimentele sociale/fizice externe –aici controlul este mic . ce cauzeaza primul eveniment fizic. 4. Exista patru nivele ale vointei: Vointa pura. W se transforma intr-un act de vointa.  1.cel mai adanc nivel Vointa ‘primului eveniment fizic’.  A) Sufletul genereaza spontan in interiorul sau o modificare numita ‘W’. 2. 3.. Aceasta este produsul si responsabilitatea sufletului.

din punctul in care sunt constientizate si pana la locul in care vointa erupe. ~ influenta pozitiva..marind efortul. facilitand sau ingreunand tinta finala a vointei.  B)Influenta -apare intre sursa actului volitional si rezultatul primar al acestui act. Influentele pot fi : interne externe Subiectiv. influentele produc un camp de forta in suflet.usureaza calea vointei in sensul micsorarii efortului ~ influenta negativa. .ingreuneaza calea vointei.

Valorizarea este o expresie interioara a sinelui necesara pentru o entitate cu liber-arbitru. Activitatea anterioara de recunoastere/ cercetare/ strangere de informatii are o potentiala relevanta pentru actiune.. care poate fi rapida si usoara. care a aparut in domenii fizice si/sau mentale.  C) Auto-pozitionarea subiectiva-preliminarii la vointa: Inainte de lansarea actului principal al vointei. exista o anumita pregatire. Emotia se refera la ceva pasiv. Este un primar act de vointa interior. iar valorizarile sunt ‘subiective’ (acte ale sufletului) . Sentimentele sunt ‘obiective’ (in afara sufletului).  D) Valorizarea Rolul emotiei in vointa nu trebuie supraestimat. sau poate necesita timp si efort.

.  Vointa se dezvolta de-a lungul timpului. -a solicitarilor la care omul trebuie sa raspunda -a particularitatilor psihoindividuale M. sub influenta: -stimulilor externi.Zlate: patru tipuri de integrare a vointei -simetric puternic -asimetric intern -asimetric extern -simetric slab .

mecanismelor de autoreglare Reflexul circular Schema obiectului permanent Formarea praxiei Mersul biped Controlul asupra sfincterelor Formarea si consolidarea structurilor operatorii ale intelectului Dezvoltarea limbajului Constiinta de sine.. 3. Zlate: momentele de dezvoltare a 1. 8. 4. . 6. 7.  M. 5. 2.

A. LIBERUL ARBITRU: subiectul isi face propriile legi dupa care se ghideaza.1. Dar multe din regulile adoptate de oameni sunt colective. Dar decizia si vointa sunt complet diferite. . DECIZIE SI ALEGERE: constientizarea variaza in intensitate si sfera.Sion: puterea vointei diferitelor organisme este proportionala cu puterea lor de constientizare. ci variaza in functie de diferite aspecte. EFORT  Vointa. Gradul de libertate ~ liberul arbitru nu este absolut.4 PROCESUALITATEA VOINTEI: SCOP.relatie cauzala intre un agent si anumite evenimente din jurul sau. OBSTACOL. Alegerea ~ aspectul logic al deciziei.

INFLUENTA SI LIBERTATE: -s-a considerat ca ‘momentul fiat’ este esenta caracterului voluntar.  EFORT VOLUNTAR. dar acest moment se produce corelat cu efortul voluntar.. .  SCOP SI MIJLOACE: Scopul este valoarea cautata prin actiunea declansata de vointa. James: efortul voluntar consta in capacitatea atentiei de a mentine energic reprezentarile sub privirea constiintei. Mijloacele sunt identificate de constientizare si executate de actiunile declansate de vointa.

 OBSTACOLUL: o confruntare intre posibilitatile omului si conditiile obiective ale activitatii . in timp ce neincrederea adauga un obstacol.  Influenta poate fi: -Directa (apare doar la perceperea obiectului) -Indirecta (apare dupa procesarea mentala a imaginii obiectului) Increderea in libertatea vointei creste libertatea individului. daca aparitia sa afecteaza /conditioneaza direct sau indirect actiunea.  Un obiect influenteaza actiunile cuiva..

Dorintele constituie instrument pentru comunicarile interioare. intervine si conditionarea (stabilirea raportului dintre dorinte si scopuri prestabilite. .2.1 STRUCTURA SI FAZELE ACTULUI VOLUNTAR 1. Motivul este evaluat.  La baza actiunii voluntare se afla intotdeauna o tensiune. Pentru declansarea actului propriu-zis de vointa. Aparitia impulsului. ca urmare a actualizarii unor motive. se stabileste un scop si un proiect. intentiei sau dorintei. si posibilitatile de realizare)  Dorinta – act de vointa incipient.

2. In urma analizei (luptei) motivelor se prefigureaza rezultatul scontat. 3. Hotararea marcheaza o noua reorganizare functionala in sistemul personalitatii. prin aceasta motivul se leaga de scop. Dorinta se transforma in intentie. si se stabileste un proiect. Lupta motivelor: apare datorita existentei mai multor motive. Luarea hotararii presupune asigurarea corespondentei clare intre motiv si scop. orientandu-l spre scop. Se evalueaza consecintele ce decurg din optiunea facuta.. Hotararea poate insemna: -trecerea ferma la actiune -oprirea actului voluntar .

4.secventiala (la fiecare etapa) ..presupune adevaratul efort. Evaluarea si realizarea unor corectii. -implicare -confruntare cu planul mintal si conditiile de indeplinire -modificarea coditiilor -mobilizare continua Executia poate avea loc:. Executarea hotararii. .in plan intern .in plan extern 5.globala (la sfarsitul actului voluntar). .

ci si capacitatea de a stopa/amana reactiile in fata solicitarilor mediului. . potrivit functiei de reglare a constiintei.Apare de obicei in cazul actiunilor complexe.. *** Nu toate fazele sunt acceptate in structura actului voluntar (se contesta deliberarea). Fazele actului voluntar nu parcurg mereu ordinea din schema clasica. . 6. Vointa inseamna nu doar implinirea actului. Verificarea rezultatelor si formularea unei concluzii. Autoreglarea actelor voluntare se realizeaza in mod constient.

a) Cunoasterea: in sens larg. DECIZIA SI REZOLVAREA DE PROBLEME CA REZULTAT AL INTERACTIUNII DINTRE GANDIRE SI VOINTA Sinele este centrul personalitatii noastre. si se afla in fiecare din cele patru regiuni: interior/ mental/ corporal/ exterior. utilizeaza vointa ca un instrument in diverse moduri. ‘vointa voluntara’ implica atentie mai larga.  Sufletul nostru are o auto-constientizare directa. Dar. ‘Constientul’ si ‘subconstientul’ sunt volitionale. ca pe un centru comun aparent al tuturor experientelor cognitive.2.  Functiile de baza ale cunoasterii. putem cunoaste sinele ca pe o ‘entitate’ distincta. vointei si aprecierii sunt operative. Din punct de vedere epistemologic.Intreaga vointa necesita constiinta.  Cunoasterea ~ relatia constientei dintre subiect si obiect. avand ca proces principal gandirea.   . in timp ce ‘vointa involuntara’ implica constientizare minima. volitionale si de apreciere.2 COMPORTAMENT SI AUTOREGLAJ VOLUNTAR. nu poate aparea fara ea.

. -la nivel mental:proiectia de imagini psihice este adeseori volitionala -la nivel fizic/corporal: folosim vointa pentru a ne pregati si urmari obiectele cognitive -la nivel fizic/extern: folosim vointa pentru a crea experimente .  Gandirea si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase. La om si animale mai mari.  Gandirea nu ar avea utilitate practica pentru organism daca nu ar fi completata de vointa. este un SNC si SN periferic.  Interactiunea sociala la om si /sau animal~ indicator al gandirii si vointei.

-pozitiva. . necesita si implica gandirea.. -vointa necesita un anumit grad de constientizare -intentionalitatea (lucrul spre care tintim este scopul nostru) -deliberarea -gandirea intervine si prin intermediul constientizarii responsabilitatii -la nivel fizic si psihic. influentand liberul arbitru: ~ influenta: relatia dintre actiunea subiectului si elementele care fac exercitarea vointei mai usoara sau mai grea.negativa. . b) Vointa in sens larg. vointa utilizeaza gandirea si pentru a cerceta mediul actual  Aspecte ce pot interveni in calea vointei.

~incitarea: concept aditional al influentei. -implica existenta influentei si a intentiei (care nu exclud nici liberul arbitru . nici constientizarea) -incitarea prin limbaj=persuasiune Intr-o relatie de influenta reciproca dintre doua persoane. poate exista: -cooperare -competitie c) valorizarea: pozitii voluntare sau atitudini ale sinelui (sunt diferentiate de emotii) -valorizarea in cadrul sinelui este un act cognitiv dar si unul de vointa -se produce in raport cu un anumit subiect si un mediu. care trebuie sa fie cunoscute . este o influenta intentionala..

sunt contra-productive cand ne blocam in modelele lor simbolice -in contexte volitive sunt utile ca instrumente de predare/invatare. au efecte negative cand ne impiedica sa ne concentram la ce avem de facut.  Valorizarea apare relativ la actele cognitive..  Scrisul si cititul: sunt formate dintr-o serie complexa de acte de perceptie si vointa (fizice si psihice) . ~cuvintele: -in contexte cognitive ajuta la inregistrare/ordonare/comunicare de informatii.  Este implicata in toate/cele mai multe acte de vointa. transmitere de informatii.

datorita performantelor sale repetate in trecut. -obicei de activitate -obicei de pasivitate .  Obiceiul – orice comportament de tip volitional (raspuns la stimuli) care.OBICEIURILE  Atunci cand autoreglajul voluntar nu mai intervine in mare masura. obsesii si constrangeri. .Pare sa fie datorat fenomenului de completare: orice act volitional creste usurinta pentru a da un raspuns similar in circumstante similare. in bine sau rau. .O vointa anterioara influenteaza o vointa ulterioara. a devenit mai usor de a fi facut. apar obiceiuri.

~existenta comportamentului compulsiv nu trebuie sa fie considerata ca o punere la indoiala a liberului arbitru (ceea ce influenteaza vointa este relativ ascuns) . ce nu pot fi oprite dupa dorinta)  Constrangerea –un impuls aparent irezistibil sau un indemn de a actiona intr-un anumit mod (mai ales nedorit) ~in cazul comportamentului compulsiv.orice emotie/gand persistent si recurent (mai ales ganduri nedorite. vointa este aici condusa mai mult indirect negativ decat direct pozitiv.OBSESII SI CONSTRANGERI  Obsesia.

Caracteristica cea mai reprezentativa a unei vointe puternice.-opusul ei: slabiciunea vointei .2. . pentru depasirea obstacolelor ce apar in etapele actiunilor voluntare.3 CALITATILE VOINTEI  PUTEREA VOINTEI: intensitatea efortului de care este in stare individul pentru asi atinge scopul. .

in ritm continuu si fara a dezarma in fata unor obstacole..  PERSEVERENTA: capacitatea de a urmari desfasurarea actului voluntar. -se coreleaza cu consecventa si intransigenta -trebuie deosebita de incapatanare .

dintre deliberare.  PROMPTITUDINEA: distanta.  CONSECVENTA: ‘fidelitatea’ fata de scopul stabilit si modalitatile de actiune pentru atingerea lui. in timp.. luarea hotararii si infaptiurea ei. -opusul ei este nehotararea .

motivelor. si a actiunilor concrete. aprecierea si adecvarea permanenta a tendintelor. anumitor exigente/principii .  INDEPENDENTA: capacitatea de a lua o decizie si de a o duce la bun sfarsit. -conlucreaza cu adoptarea unei atitudini critice sau autocritice fata de altii si sine -opusul ei:sugestibilitatea  CURAJUL: capacitatea de a risca -trebuie asociat cu raspunderea  AUTOCONTROLUL: constientizarea..

SFARSIT ..

. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful