P. 1
VOINTA

VOINTA

|Views: 7|Likes:
Published by Chraif Popa Mihaela

More info:

Published by: Chraif Popa Mihaela on Jun 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/08/2014

pdf

text

original

VOINTA

1.1 MODELE DE ABORDARE. DISPUTE LEGATE DE LOCUL VOINTEI IN PSIHOLOGIE
 Teorii intelectualiste: (Grecia Antica) ratiunea este principala in actul voluntar, iar punctul central este deliberarea; argumentele sunt impregnate si de starile afective, dorinte, sentimente.  Teoriile psihofiziologice: actul voluntar este un reflex conditionat instrumental (Skinner)  Teoriile afective: procesele afective sunt cele care il angajeaza plenar pe individ in actiune (Wundt). Actul de vointa incepe cu dorinte si aspiratii, si consta in lupta dintre ele.  Teoriile intelectualiste: asociatiile reversibile stabilite intre stimuli explica vointa (Ebbinghaus). Participarea ratiunii, si nu asocierea in sine, explica vointa (Herbart)

MODELE DE ABORDARE

 A. Cosmovici: vointa autentica a inceput sa apara atunci cand societatea umana a inceput sa se diferentieze dupa ocupatie, cand au aparut clase sociale, au aparut pareri si norme diferite.  Punctul de vedere spiritualist: vointa, initiativa, sunt atributele spiritului ce conduce activitatea creierului; spiritul este liber.teoria liberului arbitru. (K.Popper si J Eccles)  M.Zlate: odata cu raspandirea vointei in diverse arii ale cunoasterii, s-au inmultit controversele in jurul ei.

CONTROVERSE  Charcot si Janet: vointa este un inalt nivel de organizare a vietii psihice  Fichte: vointa este un ‘liber arbitru’ situat in afara oricarui determinism  Hartman si Schopenhauer: vointa este dirijata de un principiu divin  Bergson: vointa are un caracter originar si este independenta  B. inregistrata cu ajutorul EEG. -se considera ca actiunile spontane erau precedate de o schimbare caracteristica in creier. si anume potentialul pre-motor. Libet (1982): echipa sa de cercetare investigheaza relatia dintre activitatile neuronale si miscarile auto-initiate ale mainii.MODELE DE ABORDARE. .

.  Libet: ‘initierea cerebrala chiar si a actiunilor voluntare spontane…poate si de obicei incepe inconstient’  Hertzberg: confirma afirmatia neclara. sub rezerva legilor fizice).  Este necesara distinctia intre prima miscare fizica cauzata de dorinta spirituala si evenimentele fizice ulterioare. evenimentele fizice cauzate de vointa apar ca si spontane. ci mental. La un nivel fizic. intrucat responsabilitatea este legata de notiunea de initiativa. ideea ca responsabilitatea poate fi alocata altcuiva este gresita..  Vointa si legile fizicii: domeniul ‘vointa’ nu este material (si astfel.

Periferic -indicatori de constiinta si vointa: interactiunea sociala intre animal si/sau om. altii o simpla componenta a personalitatii. cultura oamenilor. la materia vie-celule unice-organisme complexe. La om si animale mari. sau ‘functie ce rezulta din integritatea si unitatea personalitatii’ (Zorgo) .Central si S.om. SN include S. amalgamata cu celelalte.N.  Psihologia si vointa: multi psihologi considera vointa o caracteristica a personalitatii in actiune.  Teoria evolutiei si vointa: de la materia anorganica.  Vointa si biologia: constiinta si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase..N.

dar exista si secvente cauzative pe care subiectul le poate influenta.1. atunci X (identitate) Daca X. atunci nu non X(non-contradictie) Daca non X. inertia vizeaza o interfata intre cauzalitate si vointa. ~ Rolul necesitatii si al inertiei in cauzalitate: sunt fenomene in lume care urmeaza invariabil un anumit curs. ~ necesitatea are legatura doar cu cauzalitatea. . atunci non X (excludere) Vointa – cauzalitate interdeterministica.2 NIVELE DE INTEGRARE SI EVOLUTIA FORMELOR DE REGLAJ  CAUZALITATEA: din cele trei legi ale gandirii de tipul ‘daca-atunci’: Daca X.

Daca intalnim o relatie cauzala care pare nenecesara.  Vointa (cauzalitatea personala) implica si ea contingenta.  Modalitatea: atributele relatiilor (necesitate. imposibilitate) care descriu grade diferite de a fi/a cunoaste..  Cauzalitatea implica necesitatea. reflecta de fapt esecul nostru de a descoperi cauzele partiale care compun cauza completa= contingenta relativa. posibilitate. toate interrelationate.  Fiecarui tip de modalitate ii corespunde unul de cauzalitate > trei modalitati majore: -Logica -Extensionala -naturala .

.  Vointa directa si vointa indirecta: sunt distincte. dependent de circumstantele in care a aparut.Efectul vointei indirecte este un produs intarziat al vointei directe.  Spontaneitatea: opusul cauzalitatii naturale.Vointa directa are efect inevitabil . Vointa poate fi uneori un raspuns la cauzalitate. .. Spontaneitatea si cauzalitatea sunt interconectate. existand doar o marja de lucruri spontane posibile. alteori la spontaneitate. este limitata.

 Nivelul involuntar: -absenta intentionalitatii . . dar nu elimina definitiv reglarea involuntara. analizei prealabile a conditiilor -abs.. cu rol in optimizarea comportamentelor orientate spre atingerea unui anumit obiectiv cu valoare adaptativa. -subordonat instrumental subsistemului motivational.  M. compararii-alegerii . Reglarea voluntara este dominanta in structura si dinamica activitatii psihice umane.Golu: vointa este situata in sistemul formelor si mecanismelor de reglare/autoreglare. deliberarii  Nivelul voluntar: -subordonat structural functiei reglatoare a constiintei. -abs. -abs.

Se face distinctia intre prima miscare fizica.1. cauzata de dorinta spirituala. .3 GENEZA VOINTEI  Domeniile existentei: fizic(material) mental(imaginar) spiritual(sfera sufletului)  Categoriile experientei: perceptii senzoriale proiectii mentale intuitii ale sinelui ~ scopul principal: localizarea actului vointei in interiorul sufletului in care se desfasoara. si evenimentele fizice ulterioare.

4. Exista patru nivele ale vointei: Vointa pura.  A) Sufletul genereaza spontan in interiorul sau o modificare numita ‘W’. ce cauzeaza primul eveniment fizic.cel mai adanc nivel Vointa ‘primului eveniment fizic’.implica deja cauzalitatea Vointa legata de evenimente mentale/corporale viitoare Evenimentele sociale/fizice externe –aici controlul este mic . Aceasta este produsul si responsabilitatea sufletului.  1. W se transforma intr-un act de vointa.. 2. dupa aparitie. 3.

ingreuneaza calea vointei. Influentele pot fi : interne externe Subiectiv.  B)Influenta -apare intre sursa actului volitional si rezultatul primar al acestui act. ~ influenta pozitiva. .. din punctul in care sunt constientizate si pana la locul in care vointa erupe. influentele produc un camp de forta in suflet.marind efortul.usureaza calea vointei in sensul micsorarii efortului ~ influenta negativa. facilitand sau ingreunand tinta finala a vointei.

 C) Auto-pozitionarea subiectiva-preliminarii la vointa: Inainte de lansarea actului principal al vointei. Valorizarea este o expresie interioara a sinelui necesara pentru o entitate cu liber-arbitru. care poate fi rapida si usoara. Sentimentele sunt ‘obiective’ (in afara sufletului). sau poate necesita timp si efort. care a aparut in domenii fizice si/sau mentale. Activitatea anterioara de recunoastere/ cercetare/ strangere de informatii are o potentiala relevanta pentru actiune..  D) Valorizarea Rolul emotiei in vointa nu trebuie supraestimat. iar valorizarile sunt ‘subiective’ (acte ale sufletului) . Emotia se refera la ceva pasiv. exista o anumita pregatire. Este un primar act de vointa interior.

sub influenta: -stimulilor externi.Zlate: patru tipuri de integrare a vointei -simetric puternic -asimetric intern -asimetric extern -simetric slab . -a solicitarilor la care omul trebuie sa raspunda -a particularitatilor psihoindividuale M.  Vointa se dezvolta de-a lungul timpului..

5. 3. mecanismelor de autoreglare Reflexul circular Schema obiectului permanent Formarea praxiei Mersul biped Controlul asupra sfincterelor Formarea si consolidarea structurilor operatorii ale intelectului Dezvoltarea limbajului Constiinta de sine. 2.  M. 8.. . 6. 4. Zlate: momentele de dezvoltare a 1. 7.

Sion: puterea vointei diferitelor organisme este proportionala cu puterea lor de constientizare.1. DECIZIE SI ALEGERE: constientizarea variaza in intensitate si sfera. Alegerea ~ aspectul logic al deciziei.4 PROCESUALITATEA VOINTEI: SCOP. Dar decizia si vointa sunt complet diferite. A. Dar multe din regulile adoptate de oameni sunt colective. OBSTACOL. .relatie cauzala intre un agent si anumite evenimente din jurul sau. LIBERUL ARBITRU: subiectul isi face propriile legi dupa care se ghideaza. Gradul de libertate ~ liberul arbitru nu este absolut. EFORT  Vointa. ci variaza in functie de diferite aspecte.

INFLUENTA SI LIBERTATE: -s-a considerat ca ‘momentul fiat’ este esenta caracterului voluntar. . Mijloacele sunt identificate de constientizare si executate de actiunile declansate de vointa..  SCOP SI MIJLOACE: Scopul este valoarea cautata prin actiunea declansata de vointa.  EFORT VOLUNTAR. James: efortul voluntar consta in capacitatea atentiei de a mentine energic reprezentarile sub privirea constiintei. dar acest moment se produce corelat cu efortul voluntar.

 Un obiect influenteaza actiunile cuiva.. daca aparitia sa afecteaza /conditioneaza direct sau indirect actiunea.  Influenta poate fi: -Directa (apare doar la perceperea obiectului) -Indirecta (apare dupa procesarea mentala a imaginii obiectului) Increderea in libertatea vointei creste libertatea individului. in timp ce neincrederea adauga un obstacol.  OBSTACOLUL: o confruntare intre posibilitatile omului si conditiile obiective ale activitatii .

Pentru declansarea actului propriu-zis de vointa. intervine si conditionarea (stabilirea raportului dintre dorinte si scopuri prestabilite. ca urmare a actualizarii unor motive. intentiei sau dorintei. se stabileste un scop si un proiect.2. Aparitia impulsului. si posibilitatile de realizare)  Dorinta – act de vointa incipient.1 STRUCTURA SI FAZELE ACTULUI VOLUNTAR 1.  La baza actiunii voluntare se afla intotdeauna o tensiune. . Motivul este evaluat. Dorintele constituie instrument pentru comunicarile interioare.

si se stabileste un proiect. prin aceasta motivul se leaga de scop. In urma analizei (luptei) motivelor se prefigureaza rezultatul scontat. 2. orientandu-l spre scop. Dorinta se transforma in intentie. Hotararea marcheaza o noua reorganizare functionala in sistemul personalitatii. Lupta motivelor: apare datorita existentei mai multor motive.. Se evalueaza consecintele ce decurg din optiunea facuta. Hotararea poate insemna: -trecerea ferma la actiune -oprirea actului voluntar . Luarea hotararii presupune asigurarea corespondentei clare intre motiv si scop. 3.

4.secventiala (la fiecare etapa) .in plan intern .in plan extern 5.globala (la sfarsitul actului voluntar). . . Executarea hotararii.. Evaluarea si realizarea unor corectii.presupune adevaratul efort. -implicare -confruntare cu planul mintal si conditiile de indeplinire -modificarea coditiilor -mobilizare continua Executia poate avea loc:.

ci si capacitatea de a stopa/amana reactiile in fata solicitarilor mediului. .. . *** Nu toate fazele sunt acceptate in structura actului voluntar (se contesta deliberarea). Verificarea rezultatelor si formularea unei concluzii. Vointa inseamna nu doar implinirea actului. Fazele actului voluntar nu parcurg mereu ordinea din schema clasica. Autoreglarea actelor voluntare se realizeaza in mod constient.Apare de obicei in cazul actiunilor complexe. 6. potrivit functiei de reglare a constiintei.

si se afla in fiecare din cele patru regiuni: interior/ mental/ corporal/ exterior. DECIZIA SI REZOLVAREA DE PROBLEME CA REZULTAT AL INTERACTIUNII DINTRE GANDIRE SI VOINTA Sinele este centrul personalitatii noastre. Din punct de vedere epistemologic. vointei si aprecierii sunt operative. ca pe un centru comun aparent al tuturor experientelor cognitive.   . Dar. utilizeaza vointa ca un instrument in diverse moduri. putem cunoaste sinele ca pe o ‘entitate’ distincta. nu poate aparea fara ea.  Cunoasterea ~ relatia constientei dintre subiect si obiect. ‘Constientul’ si ‘subconstientul’ sunt volitionale. volitionale si de apreciere.  Functiile de baza ale cunoasterii. a) Cunoasterea: in sens larg. ‘vointa voluntara’ implica atentie mai larga.  Sufletul nostru are o auto-constientizare directa. avand ca proces principal gandirea.2 COMPORTAMENT SI AUTOREGLAJ VOLUNTAR.Intreaga vointa necesita constiinta. in timp ce ‘vointa involuntara’ implica constientizare minima.2.

 Gandirea nu ar avea utilitate practica pentru organism daca nu ar fi completata de vointa.. La om si animale mai mari.  Gandirea si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase. -la nivel mental:proiectia de imagini psihice este adeseori volitionala -la nivel fizic/corporal: folosim vointa pentru a ne pregati si urmari obiectele cognitive -la nivel fizic/extern: folosim vointa pentru a crea experimente .  Interactiunea sociala la om si /sau animal~ indicator al gandirii si vointei. este un SNC si SN periferic.

-vointa necesita un anumit grad de constientizare -intentionalitatea (lucrul spre care tintim este scopul nostru) -deliberarea -gandirea intervine si prin intermediul constientizarii responsabilitatii -la nivel fizic si psihic. influentand liberul arbitru: ~ influenta: relatia dintre actiunea subiectului si elementele care fac exercitarea vointei mai usoara sau mai grea. b) Vointa in sens larg. . . vointa utilizeaza gandirea si pentru a cerceta mediul actual  Aspecte ce pot interveni in calea vointei.negativa. -pozitiva. necesita si implica gandirea..

nici constientizarea) -incitarea prin limbaj=persuasiune Intr-o relatie de influenta reciproca dintre doua persoane. care trebuie sa fie cunoscute . -implica existenta influentei si a intentiei (care nu exclud nici liberul arbitru . este o influenta intentionala. ~incitarea: concept aditional al influentei.. poate exista: -cooperare -competitie c) valorizarea: pozitii voluntare sau atitudini ale sinelui (sunt diferentiate de emotii) -valorizarea in cadrul sinelui este un act cognitiv dar si unul de vointa -se produce in raport cu un anumit subiect si un mediu.

~cuvintele: -in contexte cognitive ajuta la inregistrare/ordonare/comunicare de informatii.  Scrisul si cititul: sunt formate dintr-o serie complexa de acte de perceptie si vointa (fizice si psihice) . transmitere de informatii. au efecte negative cand ne impiedica sa ne concentram la ce avem de facut.  Este implicata in toate/cele mai multe acte de vointa.  Valorizarea apare relativ la actele cognitive.. sunt contra-productive cand ne blocam in modelele lor simbolice -in contexte volitive sunt utile ca instrumente de predare/invatare.

-obicei de activitate -obicei de pasivitate .  Obiceiul – orice comportament de tip volitional (raspuns la stimuli) care.Pare sa fie datorat fenomenului de completare: orice act volitional creste usurinta pentru a da un raspuns similar in circumstante similare. a devenit mai usor de a fi facut. in bine sau rau. apar obiceiuri. .OBICEIURILE  Atunci cand autoreglajul voluntar nu mai intervine in mare masura. datorita performantelor sale repetate in trecut. . obsesii si constrangeri.O vointa anterioara influenteaza o vointa ulterioara.

vointa este aici condusa mai mult indirect negativ decat direct pozitiv. ~existenta comportamentului compulsiv nu trebuie sa fie considerata ca o punere la indoiala a liberului arbitru (ceea ce influenteaza vointa este relativ ascuns) . ce nu pot fi oprite dupa dorinta)  Constrangerea –un impuls aparent irezistibil sau un indemn de a actiona intr-un anumit mod (mai ales nedorit) ~in cazul comportamentului compulsiv.OBSESII SI CONSTRANGERI  Obsesia.orice emotie/gand persistent si recurent (mai ales ganduri nedorite.

.-opusul ei: slabiciunea vointei . .3 CALITATILE VOINTEI  PUTEREA VOINTEI: intensitatea efortului de care este in stare individul pentru asi atinge scopul. pentru depasirea obstacolelor ce apar in etapele actiunilor voluntare.Caracteristica cea mai reprezentativa a unei vointe puternice.2.

 PERSEVERENTA: capacitatea de a urmari desfasurarea actului voluntar. in ritm continuu si fara a dezarma in fata unor obstacole.. -se coreleaza cu consecventa si intransigenta -trebuie deosebita de incapatanare .

-opusul ei este nehotararea . in timp.. luarea hotararii si infaptiurea ei.  PROMPTITUDINEA: distanta. dintre deliberare.  CONSECVENTA: ‘fidelitatea’ fata de scopul stabilit si modalitatile de actiune pentru atingerea lui.

si a actiunilor concrete. -conlucreaza cu adoptarea unei atitudini critice sau autocritice fata de altii si sine -opusul ei:sugestibilitatea  CURAJUL: capacitatea de a risca -trebuie asociat cu raspunderea  AUTOCONTROLUL: constientizarea. aprecierea si adecvarea permanenta a tendintelor. anumitor exigente/principii . motivelor..  INDEPENDENTA: capacitatea de a lua o decizie si de a o duce la bun sfarsit.

. SFARSIT .

. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->