VOINTA

1.1 MODELE DE ABORDARE. DISPUTE LEGATE DE LOCUL VOINTEI IN PSIHOLOGIE
 Teorii intelectualiste: (Grecia Antica) ratiunea este principala in actul voluntar, iar punctul central este deliberarea; argumentele sunt impregnate si de starile afective, dorinte, sentimente.  Teoriile psihofiziologice: actul voluntar este un reflex conditionat instrumental (Skinner)  Teoriile afective: procesele afective sunt cele care il angajeaza plenar pe individ in actiune (Wundt). Actul de vointa incepe cu dorinte si aspiratii, si consta in lupta dintre ele.  Teoriile intelectualiste: asociatiile reversibile stabilite intre stimuli explica vointa (Ebbinghaus). Participarea ratiunii, si nu asocierea in sine, explica vointa (Herbart)

MODELE DE ABORDARE

 A. Cosmovici: vointa autentica a inceput sa apara atunci cand societatea umana a inceput sa se diferentieze dupa ocupatie, cand au aparut clase sociale, au aparut pareri si norme diferite.  Punctul de vedere spiritualist: vointa, initiativa, sunt atributele spiritului ce conduce activitatea creierului; spiritul este liber.teoria liberului arbitru. (K.Popper si J Eccles)  M.Zlate: odata cu raspandirea vointei in diverse arii ale cunoasterii, s-au inmultit controversele in jurul ei.

si anume potentialul pre-motor. inregistrata cu ajutorul EEG. -se considera ca actiunile spontane erau precedate de o schimbare caracteristica in creier. Libet (1982): echipa sa de cercetare investigheaza relatia dintre activitatile neuronale si miscarile auto-initiate ale mainii. CONTROVERSE  Charcot si Janet: vointa este un inalt nivel de organizare a vietii psihice  Fichte: vointa este un ‘liber arbitru’ situat in afara oricarui determinism  Hartman si Schopenhauer: vointa este dirijata de un principiu divin  Bergson: vointa are un caracter originar si este independenta  B. .MODELE DE ABORDARE.

 Libet: ‘initierea cerebrala chiar si a actiunilor voluntare spontane…poate si de obicei incepe inconstient’  Hertzberg: confirma afirmatia neclara. ci mental. sub rezerva legilor fizice). La un nivel fizic.  Este necesara distinctia intre prima miscare fizica cauzata de dorinta spirituala si evenimentele fizice ulterioare. . ideea ca responsabilitatea poate fi alocata altcuiva este gresita. intrucat responsabilitatea este legata de notiunea de initiativa. evenimentele fizice cauzate de vointa apar ca si spontane..  Vointa si legile fizicii: domeniul ‘vointa’ nu este material (si astfel.

om. altii o simpla componenta a personalitatii. cultura oamenilor. La om si animale mari. amalgamata cu celelalte.N..N. la materia vie-celule unice-organisme complexe.  Teoria evolutiei si vointa: de la materia anorganica.  Vointa si biologia: constiinta si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase.  Psihologia si vointa: multi psihologi considera vointa o caracteristica a personalitatii in actiune. SN include S.Central si S. sau ‘functie ce rezulta din integritatea si unitatea personalitatii’ (Zorgo) . Periferic -indicatori de constiinta si vointa: interactiunea sociala intre animal si/sau om.

atunci nu non X(non-contradictie) Daca non X.2 NIVELE DE INTEGRARE SI EVOLUTIA FORMELOR DE REGLAJ  CAUZALITATEA: din cele trei legi ale gandirii de tipul ‘daca-atunci’: Daca X. . inertia vizeaza o interfata intre cauzalitate si vointa. atunci X (identitate) Daca X. ~ Rolul necesitatii si al inertiei in cauzalitate: sunt fenomene in lume care urmeaza invariabil un anumit curs.1. ~ necesitatea are legatura doar cu cauzalitatea. atunci non X (excludere) Vointa – cauzalitate interdeterministica. dar exista si secvente cauzative pe care subiectul le poate influenta.

posibilitate..  Vointa (cauzalitatea personala) implica si ea contingenta.  Cauzalitatea implica necesitatea. toate interrelationate. reflecta de fapt esecul nostru de a descoperi cauzele partiale care compun cauza completa= contingenta relativa.  Fiecarui tip de modalitate ii corespunde unul de cauzalitate > trei modalitati majore: -Logica -Extensionala -naturala .  Modalitatea: atributele relatiilor (necesitate. Daca intalnim o relatie cauzala care pare nenecesara. imposibilitate) care descriu grade diferite de a fi/a cunoaste.

dependent de circumstantele in care a aparut.  Spontaneitatea: opusul cauzalitatii naturale. existand doar o marja de lucruri spontane posibile. Spontaneitatea si cauzalitatea sunt interconectate. Vointa poate fi uneori un raspuns la cauzalitate. . . este limitata.Efectul vointei indirecte este un produs intarziat al vointei directe..Vointa directa are efect inevitabil . alteori la spontaneitate.  Vointa directa si vointa indirecta: sunt distincte.

. -subordonat instrumental subsistemului motivational.  Nivelul involuntar: -absenta intentionalitatii . deliberarii  Nivelul voluntar: -subordonat structural functiei reglatoare a constiintei. dar nu elimina definitiv reglarea involuntara. Reglarea voluntara este dominanta in structura si dinamica activitatii psihice umane. analizei prealabile a conditiilor -abs. cu rol in optimizarea comportamentelor orientate spre atingerea unui anumit obiectiv cu valoare adaptativa. compararii-alegerii .  M. . -abs.Golu: vointa este situata in sistemul formelor si mecanismelor de reglare/autoreglare. -abs.

si evenimentele fizice ulterioare. cauzata de dorinta spirituala. Se face distinctia intre prima miscare fizica.3 GENEZA VOINTEI  Domeniile existentei: fizic(material) mental(imaginar) spiritual(sfera sufletului)  Categoriile experientei: perceptii senzoriale proiectii mentale intuitii ale sinelui ~ scopul principal: localizarea actului vointei in interiorul sufletului in care se desfasoara.1. .

Aceasta este produsul si responsabilitatea sufletului. 2. 3. Exista patru nivele ale vointei: Vointa pura.implica deja cauzalitatea Vointa legata de evenimente mentale/corporale viitoare Evenimentele sociale/fizice externe –aici controlul este mic . W se transforma intr-un act de vointa. ce cauzeaza primul eveniment fizic. 4. dupa aparitie.cel mai adanc nivel Vointa ‘primului eveniment fizic’.  1.  A) Sufletul genereaza spontan in interiorul sau o modificare numita ‘W’..

Influentele pot fi : interne externe Subiectiv. .  B)Influenta -apare intre sursa actului volitional si rezultatul primar al acestui act.. din punctul in care sunt constientizate si pana la locul in care vointa erupe. ~ influenta pozitiva. influentele produc un camp de forta in suflet.ingreuneaza calea vointei.marind efortul. facilitand sau ingreunand tinta finala a vointei.usureaza calea vointei in sensul micsorarii efortului ~ influenta negativa.

iar valorizarile sunt ‘subiective’ (acte ale sufletului) . sau poate necesita timp si efort. Este un primar act de vointa interior. care a aparut in domenii fizice si/sau mentale.. Sentimentele sunt ‘obiective’ (in afara sufletului). Valorizarea este o expresie interioara a sinelui necesara pentru o entitate cu liber-arbitru. exista o anumita pregatire. Emotia se refera la ceva pasiv. care poate fi rapida si usoara.  D) Valorizarea Rolul emotiei in vointa nu trebuie supraestimat.  C) Auto-pozitionarea subiectiva-preliminarii la vointa: Inainte de lansarea actului principal al vointei. Activitatea anterioara de recunoastere/ cercetare/ strangere de informatii are o potentiala relevanta pentru actiune.

sub influenta: -stimulilor externi. -a solicitarilor la care omul trebuie sa raspunda -a particularitatilor psihoindividuale M.  Vointa se dezvolta de-a lungul timpului..Zlate: patru tipuri de integrare a vointei -simetric puternic -asimetric intern -asimetric extern -simetric slab .

mecanismelor de autoreglare Reflexul circular Schema obiectului permanent Formarea praxiei Mersul biped Controlul asupra sfincterelor Formarea si consolidarea structurilor operatorii ale intelectului Dezvoltarea limbajului Constiinta de sine.. 8. 5. 3. 4. .  M. 2. Zlate: momentele de dezvoltare a 1. 6. 7.

EFORT  Vointa. Alegerea ~ aspectul logic al deciziei. LIBERUL ARBITRU: subiectul isi face propriile legi dupa care se ghideaza. Gradul de libertate ~ liberul arbitru nu este absolut.relatie cauzala intre un agent si anumite evenimente din jurul sau. A. DECIZIE SI ALEGERE: constientizarea variaza in intensitate si sfera. Dar multe din regulile adoptate de oameni sunt colective. ci variaza in functie de diferite aspecte. OBSTACOL. .Sion: puterea vointei diferitelor organisme este proportionala cu puterea lor de constientizare.4 PROCESUALITATEA VOINTEI: SCOP.1. Dar decizia si vointa sunt complet diferite.

 EFORT VOLUNTAR. INFLUENTA SI LIBERTATE: -s-a considerat ca ‘momentul fiat’ este esenta caracterului voluntar. . Mijloacele sunt identificate de constientizare si executate de actiunile declansate de vointa..  SCOP SI MIJLOACE: Scopul este valoarea cautata prin actiunea declansata de vointa. James: efortul voluntar consta in capacitatea atentiei de a mentine energic reprezentarile sub privirea constiintei. dar acest moment se produce corelat cu efortul voluntar.

 OBSTACOLUL: o confruntare intre posibilitatile omului si conditiile obiective ale activitatii .  Influenta poate fi: -Directa (apare doar la perceperea obiectului) -Indirecta (apare dupa procesarea mentala a imaginii obiectului) Increderea in libertatea vointei creste libertatea individului. in timp ce neincrederea adauga un obstacol. daca aparitia sa afecteaza /conditioneaza direct sau indirect actiunea..  Un obiect influenteaza actiunile cuiva.

se stabileste un scop si un proiect.2. si posibilitatile de realizare)  Dorinta – act de vointa incipient.1 STRUCTURA SI FAZELE ACTULUI VOLUNTAR 1. Aparitia impulsului. intervine si conditionarea (stabilirea raportului dintre dorinte si scopuri prestabilite. Pentru declansarea actului propriu-zis de vointa. ca urmare a actualizarii unor motive. . Motivul este evaluat. intentiei sau dorintei.  La baza actiunii voluntare se afla intotdeauna o tensiune. Dorintele constituie instrument pentru comunicarile interioare.

orientandu-l spre scop. Dorinta se transforma in intentie. 3. Luarea hotararii presupune asigurarea corespondentei clare intre motiv si scop. Lupta motivelor: apare datorita existentei mai multor motive. prin aceasta motivul se leaga de scop. 2. si se stabileste un proiect. Se evalueaza consecintele ce decurg din optiunea facuta. Hotararea poate insemna: -trecerea ferma la actiune -oprirea actului voluntar . In urma analizei (luptei) motivelor se prefigureaza rezultatul scontat.. Hotararea marcheaza o noua reorganizare functionala in sistemul personalitatii.

-implicare -confruntare cu planul mintal si conditiile de indeplinire -modificarea coditiilor -mobilizare continua Executia poate avea loc:. ..in plan extern 5. .globala (la sfarsitul actului voluntar).in plan intern . Evaluarea si realizarea unor corectii. Executarea hotararii. 4.secventiala (la fiecare etapa) .presupune adevaratul efort.

. Fazele actului voluntar nu parcurg mereu ordinea din schema clasica.Apare de obicei in cazul actiunilor complexe. *** Nu toate fazele sunt acceptate in structura actului voluntar (se contesta deliberarea). 6. ci si capacitatea de a stopa/amana reactiile in fata solicitarilor mediului. Autoreglarea actelor voluntare se realizeaza in mod constient.. . Verificarea rezultatelor si formularea unei concluzii. Vointa inseamna nu doar implinirea actului. potrivit functiei de reglare a constiintei.

a) Cunoasterea: in sens larg.  Sufletul nostru are o auto-constientizare directa. ‘Constientul’ si ‘subconstientul’ sunt volitionale.2 COMPORTAMENT SI AUTOREGLAJ VOLUNTAR. si se afla in fiecare din cele patru regiuni: interior/ mental/ corporal/ exterior.  Cunoasterea ~ relatia constientei dintre subiect si obiect.2. avand ca proces principal gandirea.   . Din punct de vedere epistemologic. utilizeaza vointa ca un instrument in diverse moduri. volitionale si de apreciere. Dar. DECIZIA SI REZOLVAREA DE PROBLEME CA REZULTAT AL INTERACTIUNII DINTRE GANDIRE SI VOINTA Sinele este centrul personalitatii noastre. ca pe un centru comun aparent al tuturor experientelor cognitive. nu poate aparea fara ea. putem cunoaste sinele ca pe o ‘entitate’ distincta.Intreaga vointa necesita constiinta.  Functiile de baza ale cunoasterii. vointei si aprecierii sunt operative. in timp ce ‘vointa involuntara’ implica constientizare minima. ‘vointa voluntara’ implica atentie mai larga.

-la nivel mental:proiectia de imagini psihice este adeseori volitionala -la nivel fizic/corporal: folosim vointa pentru a ne pregati si urmari obiectele cognitive -la nivel fizic/extern: folosim vointa pentru a crea experimente .  Gandirea nu ar avea utilitate practica pentru organism daca nu ar fi completata de vointa. La om si animale mai mari.  Interactiunea sociala la om si /sau animal~ indicator al gandirii si vointei..  Gandirea si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase. este un SNC si SN periferic.

necesita si implica gandirea. -vointa necesita un anumit grad de constientizare -intentionalitatea (lucrul spre care tintim este scopul nostru) -deliberarea -gandirea intervine si prin intermediul constientizarii responsabilitatii -la nivel fizic si psihic.negativa. -pozitiva. vointa utilizeaza gandirea si pentru a cerceta mediul actual  Aspecte ce pot interveni in calea vointei. .. influentand liberul arbitru: ~ influenta: relatia dintre actiunea subiectului si elementele care fac exercitarea vointei mai usoara sau mai grea. . b) Vointa in sens larg.

este o influenta intentionala. poate exista: -cooperare -competitie c) valorizarea: pozitii voluntare sau atitudini ale sinelui (sunt diferentiate de emotii) -valorizarea in cadrul sinelui este un act cognitiv dar si unul de vointa -se produce in raport cu un anumit subiect si un mediu. ~incitarea: concept aditional al influentei. care trebuie sa fie cunoscute . nici constientizarea) -incitarea prin limbaj=persuasiune Intr-o relatie de influenta reciproca dintre doua persoane.. -implica existenta influentei si a intentiei (care nu exclud nici liberul arbitru .

 Este implicata in toate/cele mai multe acte de vointa. au efecte negative cand ne impiedica sa ne concentram la ce avem de facut. transmitere de informatii.  Scrisul si cititul: sunt formate dintr-o serie complexa de acte de perceptie si vointa (fizice si psihice) . ~cuvintele: -in contexte cognitive ajuta la inregistrare/ordonare/comunicare de informatii.. sunt contra-productive cand ne blocam in modelele lor simbolice -in contexte volitive sunt utile ca instrumente de predare/invatare.  Valorizarea apare relativ la actele cognitive.

apar obiceiuri. -obicei de activitate -obicei de pasivitate . . obsesii si constrangeri.Pare sa fie datorat fenomenului de completare: orice act volitional creste usurinta pentru a da un raspuns similar in circumstante similare.  Obiceiul – orice comportament de tip volitional (raspuns la stimuli) care. .O vointa anterioara influenteaza o vointa ulterioara. a devenit mai usor de a fi facut. in bine sau rau.OBICEIURILE  Atunci cand autoreglajul voluntar nu mai intervine in mare masura. datorita performantelor sale repetate in trecut.

~existenta comportamentului compulsiv nu trebuie sa fie considerata ca o punere la indoiala a liberului arbitru (ceea ce influenteaza vointa este relativ ascuns) . vointa este aici condusa mai mult indirect negativ decat direct pozitiv.OBSESII SI CONSTRANGERI  Obsesia.orice emotie/gand persistent si recurent (mai ales ganduri nedorite. ce nu pot fi oprite dupa dorinta)  Constrangerea –un impuls aparent irezistibil sau un indemn de a actiona intr-un anumit mod (mai ales nedorit) ~in cazul comportamentului compulsiv.

.Caracteristica cea mai reprezentativa a unei vointe puternice.3 CALITATILE VOINTEI  PUTEREA VOINTEI: intensitatea efortului de care este in stare individul pentru asi atinge scopul.-opusul ei: slabiciunea vointei . .2. pentru depasirea obstacolelor ce apar in etapele actiunilor voluntare.

-se coreleaza cu consecventa si intransigenta -trebuie deosebita de incapatanare .  PERSEVERENTA: capacitatea de a urmari desfasurarea actului voluntar. in ritm continuu si fara a dezarma in fata unor obstacole..

-opusul ei este nehotararea . in timp.  PROMPTITUDINEA: distanta.. luarea hotararii si infaptiurea ei. dintre deliberare.  CONSECVENTA: ‘fidelitatea’ fata de scopul stabilit si modalitatile de actiune pentru atingerea lui.

. si a actiunilor concrete. -conlucreaza cu adoptarea unei atitudini critice sau autocritice fata de altii si sine -opusul ei:sugestibilitatea  CURAJUL: capacitatea de a risca -trebuie asociat cu raspunderea  AUTOCONTROLUL: constientizarea. aprecierea si adecvarea permanenta a tendintelor.  INDEPENDENTA: capacitatea de a lua o decizie si de a o duce la bun sfarsit. motivelor. anumitor exigente/principii .

. SFARSIT .

..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful