VOINTA

1.1 MODELE DE ABORDARE. DISPUTE LEGATE DE LOCUL VOINTEI IN PSIHOLOGIE
 Teorii intelectualiste: (Grecia Antica) ratiunea este principala in actul voluntar, iar punctul central este deliberarea; argumentele sunt impregnate si de starile afective, dorinte, sentimente.  Teoriile psihofiziologice: actul voluntar este un reflex conditionat instrumental (Skinner)  Teoriile afective: procesele afective sunt cele care il angajeaza plenar pe individ in actiune (Wundt). Actul de vointa incepe cu dorinte si aspiratii, si consta in lupta dintre ele.  Teoriile intelectualiste: asociatiile reversibile stabilite intre stimuli explica vointa (Ebbinghaus). Participarea ratiunii, si nu asocierea in sine, explica vointa (Herbart)

MODELE DE ABORDARE

 A. Cosmovici: vointa autentica a inceput sa apara atunci cand societatea umana a inceput sa se diferentieze dupa ocupatie, cand au aparut clase sociale, au aparut pareri si norme diferite.  Punctul de vedere spiritualist: vointa, initiativa, sunt atributele spiritului ce conduce activitatea creierului; spiritul este liber.teoria liberului arbitru. (K.Popper si J Eccles)  M.Zlate: odata cu raspandirea vointei in diverse arii ale cunoasterii, s-au inmultit controversele in jurul ei.

Libet (1982): echipa sa de cercetare investigheaza relatia dintre activitatile neuronale si miscarile auto-initiate ale mainii.MODELE DE ABORDARE. . CONTROVERSE  Charcot si Janet: vointa este un inalt nivel de organizare a vietii psihice  Fichte: vointa este un ‘liber arbitru’ situat in afara oricarui determinism  Hartman si Schopenhauer: vointa este dirijata de un principiu divin  Bergson: vointa are un caracter originar si este independenta  B. si anume potentialul pre-motor. inregistrata cu ajutorul EEG. -se considera ca actiunile spontane erau precedate de o schimbare caracteristica in creier.

. intrucat responsabilitatea este legata de notiunea de initiativa. ideea ca responsabilitatea poate fi alocata altcuiva este gresita. ci mental. .  Libet: ‘initierea cerebrala chiar si a actiunilor voluntare spontane…poate si de obicei incepe inconstient’  Hertzberg: confirma afirmatia neclara. La un nivel fizic.  Este necesara distinctia intre prima miscare fizica cauzata de dorinta spirituala si evenimentele fizice ulterioare. sub rezerva legilor fizice).  Vointa si legile fizicii: domeniul ‘vointa’ nu este material (si astfel. evenimentele fizice cauzate de vointa apar ca si spontane.

 Psihologia si vointa: multi psihologi considera vointa o caracteristica a personalitatii in actiune.Central si S.om. SN include S.N. Periferic -indicatori de constiinta si vointa: interactiunea sociala intre animal si/sau om. La om si animale mari. altii o simpla componenta a personalitatii. cultura oamenilor.  Teoria evolutiei si vointa: de la materia anorganica.. la materia vie-celule unice-organisme complexe.  Vointa si biologia: constiinta si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase.N. amalgamata cu celelalte. sau ‘functie ce rezulta din integritatea si unitatea personalitatii’ (Zorgo) .

~ necesitatea are legatura doar cu cauzalitatea. ~ Rolul necesitatii si al inertiei in cauzalitate: sunt fenomene in lume care urmeaza invariabil un anumit curs. inertia vizeaza o interfata intre cauzalitate si vointa.1. dar exista si secvente cauzative pe care subiectul le poate influenta. . atunci X (identitate) Daca X. atunci nu non X(non-contradictie) Daca non X.2 NIVELE DE INTEGRARE SI EVOLUTIA FORMELOR DE REGLAJ  CAUZALITATEA: din cele trei legi ale gandirii de tipul ‘daca-atunci’: Daca X. atunci non X (excludere) Vointa – cauzalitate interdeterministica.

reflecta de fapt esecul nostru de a descoperi cauzele partiale care compun cauza completa= contingenta relativa.  Modalitatea: atributele relatiilor (necesitate.  Fiecarui tip de modalitate ii corespunde unul de cauzalitate > trei modalitati majore: -Logica -Extensionala -naturala . toate interrelationate. imposibilitate) care descriu grade diferite de a fi/a cunoaste. posibilitate. Daca intalnim o relatie cauzala care pare nenecesara..  Cauzalitatea implica necesitatea.  Vointa (cauzalitatea personala) implica si ea contingenta.

Vointa poate fi uneori un raspuns la cauzalitate. dependent de circumstantele in care a aparut.. existand doar o marja de lucruri spontane posibile.  Vointa directa si vointa indirecta: sunt distincte. alteori la spontaneitate.Vointa directa are efect inevitabil . este limitata.  Spontaneitatea: opusul cauzalitatii naturale. . Spontaneitatea si cauzalitatea sunt interconectate. .Efectul vointei indirecte este un produs intarziat al vointei directe.

Golu: vointa este situata in sistemul formelor si mecanismelor de reglare/autoreglare. compararii-alegerii .. -abs. deliberarii  Nivelul voluntar: -subordonat structural functiei reglatoare a constiintei. dar nu elimina definitiv reglarea involuntara. cu rol in optimizarea comportamentelor orientate spre atingerea unui anumit obiectiv cu valoare adaptativa. analizei prealabile a conditiilor -abs.  M. Reglarea voluntara este dominanta in structura si dinamica activitatii psihice umane. -subordonat instrumental subsistemului motivational. -abs. .  Nivelul involuntar: -absenta intentionalitatii .

. Se face distinctia intre prima miscare fizica. si evenimentele fizice ulterioare. cauzata de dorinta spirituala.1.3 GENEZA VOINTEI  Domeniile existentei: fizic(material) mental(imaginar) spiritual(sfera sufletului)  Categoriile experientei: perceptii senzoriale proiectii mentale intuitii ale sinelui ~ scopul principal: localizarea actului vointei in interiorul sufletului in care se desfasoara.

W se transforma intr-un act de vointa. dupa aparitie. Aceasta este produsul si responsabilitatea sufletului. 4. ce cauzeaza primul eveniment fizic.  A) Sufletul genereaza spontan in interiorul sau o modificare numita ‘W’. 2..  1. Exista patru nivele ale vointei: Vointa pura. 3.cel mai adanc nivel Vointa ‘primului eveniment fizic’.implica deja cauzalitatea Vointa legata de evenimente mentale/corporale viitoare Evenimentele sociale/fizice externe –aici controlul este mic .

influentele produc un camp de forta in suflet. Influentele pot fi : interne externe Subiectiv.usureaza calea vointei in sensul micsorarii efortului ~ influenta negativa. din punctul in care sunt constientizate si pana la locul in care vointa erupe. .ingreuneaza calea vointei.marind efortul..  B)Influenta -apare intre sursa actului volitional si rezultatul primar al acestui act. facilitand sau ingreunand tinta finala a vointei. ~ influenta pozitiva.

. care poate fi rapida si usoara. Valorizarea este o expresie interioara a sinelui necesara pentru o entitate cu liber-arbitru. Activitatea anterioara de recunoastere/ cercetare/ strangere de informatii are o potentiala relevanta pentru actiune. Este un primar act de vointa interior. care a aparut in domenii fizice si/sau mentale. sau poate necesita timp si efort. Sentimentele sunt ‘obiective’ (in afara sufletului). exista o anumita pregatire.  C) Auto-pozitionarea subiectiva-preliminarii la vointa: Inainte de lansarea actului principal al vointei.  D) Valorizarea Rolul emotiei in vointa nu trebuie supraestimat. iar valorizarile sunt ‘subiective’ (acte ale sufletului) . Emotia se refera la ceva pasiv.

.Zlate: patru tipuri de integrare a vointei -simetric puternic -asimetric intern -asimetric extern -simetric slab . sub influenta: -stimulilor externi. -a solicitarilor la care omul trebuie sa raspunda -a particularitatilor psihoindividuale M.  Vointa se dezvolta de-a lungul timpului.

. 6. 4. 2. mecanismelor de autoreglare Reflexul circular Schema obiectului permanent Formarea praxiei Mersul biped Controlul asupra sfincterelor Formarea si consolidarea structurilor operatorii ale intelectului Dezvoltarea limbajului Constiinta de sine. 8.. 7. 3. Zlate: momentele de dezvoltare a 1. 5.  M.

relatie cauzala intre un agent si anumite evenimente din jurul sau. LIBERUL ARBITRU: subiectul isi face propriile legi dupa care se ghideaza. EFORT  Vointa. .4 PROCESUALITATEA VOINTEI: SCOP. A. Dar multe din regulile adoptate de oameni sunt colective. OBSTACOL. ci variaza in functie de diferite aspecte. Dar decizia si vointa sunt complet diferite.Sion: puterea vointei diferitelor organisme este proportionala cu puterea lor de constientizare. DECIZIE SI ALEGERE: constientizarea variaza in intensitate si sfera. Gradul de libertate ~ liberul arbitru nu este absolut.1. Alegerea ~ aspectul logic al deciziei.

 SCOP SI MIJLOACE: Scopul este valoarea cautata prin actiunea declansata de vointa. INFLUENTA SI LIBERTATE: -s-a considerat ca ‘momentul fiat’ este esenta caracterului voluntar. James: efortul voluntar consta in capacitatea atentiei de a mentine energic reprezentarile sub privirea constiintei. dar acest moment se produce corelat cu efortul voluntar.  EFORT VOLUNTAR. Mijloacele sunt identificate de constientizare si executate de actiunile declansate de vointa. ..

. daca aparitia sa afecteaza /conditioneaza direct sau indirect actiunea.  Influenta poate fi: -Directa (apare doar la perceperea obiectului) -Indirecta (apare dupa procesarea mentala a imaginii obiectului) Increderea in libertatea vointei creste libertatea individului. in timp ce neincrederea adauga un obstacol.  Un obiect influenteaza actiunile cuiva.  OBSTACOLUL: o confruntare intre posibilitatile omului si conditiile obiective ale activitatii .

 La baza actiunii voluntare se afla intotdeauna o tensiune. Aparitia impulsului. se stabileste un scop si un proiect. Motivul este evaluat.1 STRUCTURA SI FAZELE ACTULUI VOLUNTAR 1.2. . ca urmare a actualizarii unor motive. Dorintele constituie instrument pentru comunicarile interioare. Pentru declansarea actului propriu-zis de vointa. intervine si conditionarea (stabilirea raportului dintre dorinte si scopuri prestabilite. si posibilitatile de realizare)  Dorinta – act de vointa incipient. intentiei sau dorintei.

In urma analizei (luptei) motivelor se prefigureaza rezultatul scontat. prin aceasta motivul se leaga de scop. 3. Lupta motivelor: apare datorita existentei mai multor motive.. Luarea hotararii presupune asigurarea corespondentei clare intre motiv si scop. orientandu-l spre scop. 2. Hotararea marcheaza o noua reorganizare functionala in sistemul personalitatii. Se evalueaza consecintele ce decurg din optiunea facuta. Hotararea poate insemna: -trecerea ferma la actiune -oprirea actului voluntar . si se stabileste un proiect. Dorinta se transforma in intentie.

. .presupune adevaratul efort.globala (la sfarsitul actului voluntar).secventiala (la fiecare etapa) . Executarea hotararii.in plan intern . .in plan extern 5. Evaluarea si realizarea unor corectii. 4. -implicare -confruntare cu planul mintal si conditiile de indeplinire -modificarea coditiilor -mobilizare continua Executia poate avea loc:.

.. Vointa inseamna nu doar implinirea actului. Autoreglarea actelor voluntare se realizeaza in mod constient. *** Nu toate fazele sunt acceptate in structura actului voluntar (se contesta deliberarea). Verificarea rezultatelor si formularea unei concluzii. ci si capacitatea de a stopa/amana reactiile in fata solicitarilor mediului. . 6.Apare de obicei in cazul actiunilor complexe. potrivit functiei de reglare a constiintei. Fazele actului voluntar nu parcurg mereu ordinea din schema clasica.

Din punct de vedere epistemologic. ‘vointa voluntara’ implica atentie mai larga.2. utilizeaza vointa ca un instrument in diverse moduri. DECIZIA SI REZOLVAREA DE PROBLEME CA REZULTAT AL INTERACTIUNII DINTRE GANDIRE SI VOINTA Sinele este centrul personalitatii noastre.  Functiile de baza ale cunoasterii. Dar. ca pe un centru comun aparent al tuturor experientelor cognitive. avand ca proces principal gandirea.Intreaga vointa necesita constiinta. ‘Constientul’ si ‘subconstientul’ sunt volitionale.   . putem cunoaste sinele ca pe o ‘entitate’ distincta. a) Cunoasterea: in sens larg.2 COMPORTAMENT SI AUTOREGLAJ VOLUNTAR. nu poate aparea fara ea. in timp ce ‘vointa involuntara’ implica constientizare minima.  Cunoasterea ~ relatia constientei dintre subiect si obiect. vointei si aprecierii sunt operative.  Sufletul nostru are o auto-constientizare directa. si se afla in fiecare din cele patru regiuni: interior/ mental/ corporal/ exterior. volitionale si de apreciere.

 Gandirea nu ar avea utilitate practica pentru organism daca nu ar fi completata de vointa..  Interactiunea sociala la om si /sau animal~ indicator al gandirii si vointei.  Gandirea si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase. La om si animale mai mari. -la nivel mental:proiectia de imagini psihice este adeseori volitionala -la nivel fizic/corporal: folosim vointa pentru a ne pregati si urmari obiectele cognitive -la nivel fizic/extern: folosim vointa pentru a crea experimente . este un SNC si SN periferic.

negativa. influentand liberul arbitru: ~ influenta: relatia dintre actiunea subiectului si elementele care fac exercitarea vointei mai usoara sau mai grea. necesita si implica gandirea. -vointa necesita un anumit grad de constientizare -intentionalitatea (lucrul spre care tintim este scopul nostru) -deliberarea -gandirea intervine si prin intermediul constientizarii responsabilitatii -la nivel fizic si psihic. -pozitiva.. . b) Vointa in sens larg. vointa utilizeaza gandirea si pentru a cerceta mediul actual  Aspecte ce pot interveni in calea vointei. .

poate exista: -cooperare -competitie c) valorizarea: pozitii voluntare sau atitudini ale sinelui (sunt diferentiate de emotii) -valorizarea in cadrul sinelui este un act cognitiv dar si unul de vointa -se produce in raport cu un anumit subiect si un mediu. este o influenta intentionala. ~incitarea: concept aditional al influentei. nici constientizarea) -incitarea prin limbaj=persuasiune Intr-o relatie de influenta reciproca dintre doua persoane.. -implica existenta influentei si a intentiei (care nu exclud nici liberul arbitru . care trebuie sa fie cunoscute .

au efecte negative cand ne impiedica sa ne concentram la ce avem de facut.  Scrisul si cititul: sunt formate dintr-o serie complexa de acte de perceptie si vointa (fizice si psihice) .  Este implicata in toate/cele mai multe acte de vointa.. ~cuvintele: -in contexte cognitive ajuta la inregistrare/ordonare/comunicare de informatii. sunt contra-productive cand ne blocam in modelele lor simbolice -in contexte volitive sunt utile ca instrumente de predare/invatare.  Valorizarea apare relativ la actele cognitive. transmitere de informatii.

obsesii si constrangeri.OBICEIURILE  Atunci cand autoreglajul voluntar nu mai intervine in mare masura.O vointa anterioara influenteaza o vointa ulterioara.Pare sa fie datorat fenomenului de completare: orice act volitional creste usurinta pentru a da un raspuns similar in circumstante similare. apar obiceiuri. -obicei de activitate -obicei de pasivitate . a devenit mai usor de a fi facut.  Obiceiul – orice comportament de tip volitional (raspuns la stimuli) care. . . in bine sau rau. datorita performantelor sale repetate in trecut.

~existenta comportamentului compulsiv nu trebuie sa fie considerata ca o punere la indoiala a liberului arbitru (ceea ce influenteaza vointa este relativ ascuns) . ce nu pot fi oprite dupa dorinta)  Constrangerea –un impuls aparent irezistibil sau un indemn de a actiona intr-un anumit mod (mai ales nedorit) ~in cazul comportamentului compulsiv.orice emotie/gand persistent si recurent (mai ales ganduri nedorite. vointa este aici condusa mai mult indirect negativ decat direct pozitiv.OBSESII SI CONSTRANGERI  Obsesia.

.2.3 CALITATILE VOINTEI  PUTEREA VOINTEI: intensitatea efortului de care este in stare individul pentru asi atinge scopul.Caracteristica cea mai reprezentativa a unei vointe puternice.-opusul ei: slabiciunea vointei . . pentru depasirea obstacolelor ce apar in etapele actiunilor voluntare.

in ritm continuu si fara a dezarma in fata unor obstacole..  PERSEVERENTA: capacitatea de a urmari desfasurarea actului voluntar. -se coreleaza cu consecventa si intransigenta -trebuie deosebita de incapatanare .

 CONSECVENTA: ‘fidelitatea’ fata de scopul stabilit si modalitatile de actiune pentru atingerea lui. luarea hotararii si infaptiurea ei. in timp.. -opusul ei este nehotararea . dintre deliberare.  PROMPTITUDINEA: distanta.

si a actiunilor concrete. motivelor. aprecierea si adecvarea permanenta a tendintelor. anumitor exigente/principii . -conlucreaza cu adoptarea unei atitudini critice sau autocritice fata de altii si sine -opusul ei:sugestibilitatea  CURAJUL: capacitatea de a risca -trebuie asociat cu raspunderea  AUTOCONTROLUL: constientizarea.  INDEPENDENTA: capacitatea de a lua o decizie si de a o duce la bun sfarsit..

. SFARSIT .

. .