VOINTA

1.1 MODELE DE ABORDARE. DISPUTE LEGATE DE LOCUL VOINTEI IN PSIHOLOGIE
 Teorii intelectualiste: (Grecia Antica) ratiunea este principala in actul voluntar, iar punctul central este deliberarea; argumentele sunt impregnate si de starile afective, dorinte, sentimente.  Teoriile psihofiziologice: actul voluntar este un reflex conditionat instrumental (Skinner)  Teoriile afective: procesele afective sunt cele care il angajeaza plenar pe individ in actiune (Wundt). Actul de vointa incepe cu dorinte si aspiratii, si consta in lupta dintre ele.  Teoriile intelectualiste: asociatiile reversibile stabilite intre stimuli explica vointa (Ebbinghaus). Participarea ratiunii, si nu asocierea in sine, explica vointa (Herbart)

MODELE DE ABORDARE

 A. Cosmovici: vointa autentica a inceput sa apara atunci cand societatea umana a inceput sa se diferentieze dupa ocupatie, cand au aparut clase sociale, au aparut pareri si norme diferite.  Punctul de vedere spiritualist: vointa, initiativa, sunt atributele spiritului ce conduce activitatea creierului; spiritul este liber.teoria liberului arbitru. (K.Popper si J Eccles)  M.Zlate: odata cu raspandirea vointei in diverse arii ale cunoasterii, s-au inmultit controversele in jurul ei.

-se considera ca actiunile spontane erau precedate de o schimbare caracteristica in creier. CONTROVERSE  Charcot si Janet: vointa este un inalt nivel de organizare a vietii psihice  Fichte: vointa este un ‘liber arbitru’ situat in afara oricarui determinism  Hartman si Schopenhauer: vointa este dirijata de un principiu divin  Bergson: vointa are un caracter originar si este independenta  B. . si anume potentialul pre-motor. Libet (1982): echipa sa de cercetare investigheaza relatia dintre activitatile neuronale si miscarile auto-initiate ale mainii. inregistrata cu ajutorul EEG.MODELE DE ABORDARE.

evenimentele fizice cauzate de vointa apar ca si spontane. sub rezerva legilor fizice). ideea ca responsabilitatea poate fi alocata altcuiva este gresita. ci mental. . La un nivel fizic.  Este necesara distinctia intre prima miscare fizica cauzata de dorinta spirituala si evenimentele fizice ulterioare.. intrucat responsabilitatea este legata de notiunea de initiativa.  Libet: ‘initierea cerebrala chiar si a actiunilor voluntare spontane…poate si de obicei incepe inconstient’  Hertzberg: confirma afirmatia neclara.  Vointa si legile fizicii: domeniul ‘vointa’ nu este material (si astfel.

amalgamata cu celelalte. Periferic -indicatori de constiinta si vointa: interactiunea sociala intre animal si/sau om.. la materia vie-celule unice-organisme complexe.  Psihologia si vointa: multi psihologi considera vointa o caracteristica a personalitatii in actiune.N. sau ‘functie ce rezulta din integritatea si unitatea personalitatii’ (Zorgo) .Central si S.  Vointa si biologia: constiinta si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase.om. SN include S. altii o simpla componenta a personalitatii. cultura oamenilor. La om si animale mari.  Teoria evolutiei si vointa: de la materia anorganica.N.

atunci non X (excludere) Vointa – cauzalitate interdeterministica. ~ Rolul necesitatii si al inertiei in cauzalitate: sunt fenomene in lume care urmeaza invariabil un anumit curs. dar exista si secvente cauzative pe care subiectul le poate influenta. atunci X (identitate) Daca X. ~ necesitatea are legatura doar cu cauzalitatea. .1.2 NIVELE DE INTEGRARE SI EVOLUTIA FORMELOR DE REGLAJ  CAUZALITATEA: din cele trei legi ale gandirii de tipul ‘daca-atunci’: Daca X. inertia vizeaza o interfata intre cauzalitate si vointa. atunci nu non X(non-contradictie) Daca non X.

 Fiecarui tip de modalitate ii corespunde unul de cauzalitate > trei modalitati majore: -Logica -Extensionala -naturala . posibilitate.  Cauzalitatea implica necesitatea.  Modalitatea: atributele relatiilor (necesitate.  Vointa (cauzalitatea personala) implica si ea contingenta.. imposibilitate) care descriu grade diferite de a fi/a cunoaste. toate interrelationate. Daca intalnim o relatie cauzala care pare nenecesara. reflecta de fapt esecul nostru de a descoperi cauzele partiale care compun cauza completa= contingenta relativa.

dependent de circumstantele in care a aparut.. Vointa poate fi uneori un raspuns la cauzalitate.Efectul vointei indirecte este un produs intarziat al vointei directe. . Spontaneitatea si cauzalitatea sunt interconectate. este limitata.  Spontaneitatea: opusul cauzalitatii naturale.Vointa directa are efect inevitabil .  Vointa directa si vointa indirecta: sunt distincte. alteori la spontaneitate. existand doar o marja de lucruri spontane posibile. .

. -abs. Reglarea voluntara este dominanta in structura si dinamica activitatii psihice umane. . cu rol in optimizarea comportamentelor orientate spre atingerea unui anumit obiectiv cu valoare adaptativa. dar nu elimina definitiv reglarea involuntara.  Nivelul involuntar: -absenta intentionalitatii . compararii-alegerii . analizei prealabile a conditiilor -abs. -subordonat instrumental subsistemului motivational. deliberarii  Nivelul voluntar: -subordonat structural functiei reglatoare a constiintei. -abs.  M.Golu: vointa este situata in sistemul formelor si mecanismelor de reglare/autoreglare.

3 GENEZA VOINTEI  Domeniile existentei: fizic(material) mental(imaginar) spiritual(sfera sufletului)  Categoriile experientei: perceptii senzoriale proiectii mentale intuitii ale sinelui ~ scopul principal: localizarea actului vointei in interiorul sufletului in care se desfasoara. . cauzata de dorinta spirituala. Se face distinctia intre prima miscare fizica.1. si evenimentele fizice ulterioare.

Exista patru nivele ale vointei: Vointa pura.  A) Sufletul genereaza spontan in interiorul sau o modificare numita ‘W’.. W se transforma intr-un act de vointa. 4.implica deja cauzalitatea Vointa legata de evenimente mentale/corporale viitoare Evenimentele sociale/fizice externe –aici controlul este mic . dupa aparitie. 3.cel mai adanc nivel Vointa ‘primului eveniment fizic’. Aceasta este produsul si responsabilitatea sufletului. ce cauzeaza primul eveniment fizic.  1. 2.

. din punctul in care sunt constientizate si pana la locul in care vointa erupe. influentele produc un camp de forta in suflet.usureaza calea vointei in sensul micsorarii efortului ~ influenta negativa. ~ influenta pozitiva.  B)Influenta -apare intre sursa actului volitional si rezultatul primar al acestui act. Influentele pot fi : interne externe Subiectiv. . facilitand sau ingreunand tinta finala a vointei.ingreuneaza calea vointei.marind efortul.

Valorizarea este o expresie interioara a sinelui necesara pentru o entitate cu liber-arbitru. Sentimentele sunt ‘obiective’ (in afara sufletului). care a aparut in domenii fizice si/sau mentale. iar valorizarile sunt ‘subiective’ (acte ale sufletului) .  D) Valorizarea Rolul emotiei in vointa nu trebuie supraestimat.  C) Auto-pozitionarea subiectiva-preliminarii la vointa: Inainte de lansarea actului principal al vointei. Activitatea anterioara de recunoastere/ cercetare/ strangere de informatii are o potentiala relevanta pentru actiune. sau poate necesita timp si efort.. care poate fi rapida si usoara. Este un primar act de vointa interior. Emotia se refera la ceva pasiv. exista o anumita pregatire.

-a solicitarilor la care omul trebuie sa raspunda -a particularitatilor psihoindividuale M. sub influenta: -stimulilor externi.Zlate: patru tipuri de integrare a vointei -simetric puternic -asimetric intern -asimetric extern -simetric slab .  Vointa se dezvolta de-a lungul timpului..

5.  M. 2. 3. 8. 7. 4.. Zlate: momentele de dezvoltare a 1. . 6. mecanismelor de autoreglare Reflexul circular Schema obiectului permanent Formarea praxiei Mersul biped Controlul asupra sfincterelor Formarea si consolidarea structurilor operatorii ale intelectului Dezvoltarea limbajului Constiinta de sine.

LIBERUL ARBITRU: subiectul isi face propriile legi dupa care se ghideaza. OBSTACOL.Sion: puterea vointei diferitelor organisme este proportionala cu puterea lor de constientizare.1. A. Dar multe din regulile adoptate de oameni sunt colective. Dar decizia si vointa sunt complet diferite. Gradul de libertate ~ liberul arbitru nu este absolut. DECIZIE SI ALEGERE: constientizarea variaza in intensitate si sfera. . ci variaza in functie de diferite aspecte.4 PROCESUALITATEA VOINTEI: SCOP.relatie cauzala intre un agent si anumite evenimente din jurul sau. Alegerea ~ aspectul logic al deciziei. EFORT  Vointa.

.  EFORT VOLUNTAR. James: efortul voluntar consta in capacitatea atentiei de a mentine energic reprezentarile sub privirea constiintei. . INFLUENTA SI LIBERTATE: -s-a considerat ca ‘momentul fiat’ este esenta caracterului voluntar. Mijloacele sunt identificate de constientizare si executate de actiunile declansate de vointa. dar acest moment se produce corelat cu efortul voluntar.  SCOP SI MIJLOACE: Scopul este valoarea cautata prin actiunea declansata de vointa.

in timp ce neincrederea adauga un obstacol.  OBSTACOLUL: o confruntare intre posibilitatile omului si conditiile obiective ale activitatii .  Influenta poate fi: -Directa (apare doar la perceperea obiectului) -Indirecta (apare dupa procesarea mentala a imaginii obiectului) Increderea in libertatea vointei creste libertatea individului..  Un obiect influenteaza actiunile cuiva. daca aparitia sa afecteaza /conditioneaza direct sau indirect actiunea.

. se stabileste un scop si un proiect. si posibilitatile de realizare)  Dorinta – act de vointa incipient.1 STRUCTURA SI FAZELE ACTULUI VOLUNTAR 1. Motivul este evaluat. intentiei sau dorintei. Dorintele constituie instrument pentru comunicarile interioare.2. Aparitia impulsului. intervine si conditionarea (stabilirea raportului dintre dorinte si scopuri prestabilite. ca urmare a actualizarii unor motive.  La baza actiunii voluntare se afla intotdeauna o tensiune. Pentru declansarea actului propriu-zis de vointa.

Hotararea poate insemna: -trecerea ferma la actiune -oprirea actului voluntar . 2. prin aceasta motivul se leaga de scop. Lupta motivelor: apare datorita existentei mai multor motive. In urma analizei (luptei) motivelor se prefigureaza rezultatul scontat. si se stabileste un proiect. Se evalueaza consecintele ce decurg din optiunea facuta. orientandu-l spre scop. Luarea hotararii presupune asigurarea corespondentei clare intre motiv si scop.. 3. Hotararea marcheaza o noua reorganizare functionala in sistemul personalitatii. Dorinta se transforma in intentie.

in plan intern .in plan extern 5. .globala (la sfarsitul actului voluntar). Executarea hotararii. .. -implicare -confruntare cu planul mintal si conditiile de indeplinire -modificarea coditiilor -mobilizare continua Executia poate avea loc:. Evaluarea si realizarea unor corectii. 4.secventiala (la fiecare etapa) .presupune adevaratul efort.

*** Nu toate fazele sunt acceptate in structura actului voluntar (se contesta deliberarea). Vointa inseamna nu doar implinirea actului. Fazele actului voluntar nu parcurg mereu ordinea din schema clasica. ci si capacitatea de a stopa/amana reactiile in fata solicitarilor mediului. Autoreglarea actelor voluntare se realizeaza in mod constient. 6.Apare de obicei in cazul actiunilor complexe. potrivit functiei de reglare a constiintei.. . . Verificarea rezultatelor si formularea unei concluzii.

  . Din punct de vedere epistemologic.2 COMPORTAMENT SI AUTOREGLAJ VOLUNTAR.  Cunoasterea ~ relatia constientei dintre subiect si obiect. Dar. ca pe un centru comun aparent al tuturor experientelor cognitive.  Functiile de baza ale cunoasterii.2. vointei si aprecierii sunt operative.Intreaga vointa necesita constiinta. si se afla in fiecare din cele patru regiuni: interior/ mental/ corporal/ exterior. nu poate aparea fara ea. ‘Constientul’ si ‘subconstientul’ sunt volitionale. in timp ce ‘vointa involuntara’ implica constientizare minima. utilizeaza vointa ca un instrument in diverse moduri. putem cunoaste sinele ca pe o ‘entitate’ distincta. a) Cunoasterea: in sens larg.  Sufletul nostru are o auto-constientizare directa. volitionale si de apreciere. ‘vointa voluntara’ implica atentie mai larga. DECIZIA SI REZOLVAREA DE PROBLEME CA REZULTAT AL INTERACTIUNII DINTRE GANDIRE SI VOINTA Sinele este centrul personalitatii noastre. avand ca proces principal gandirea.

-la nivel mental:proiectia de imagini psihice este adeseori volitionala -la nivel fizic/corporal: folosim vointa pentru a ne pregati si urmari obiectele cognitive -la nivel fizic/extern: folosim vointa pentru a crea experimente . La om si animale mai mari.  Gandirea si vointa se gasesc oriunde exista sisteme nervoase.  Gandirea nu ar avea utilitate practica pentru organism daca nu ar fi completata de vointa.. este un SNC si SN periferic.  Interactiunea sociala la om si /sau animal~ indicator al gandirii si vointei.

-vointa necesita un anumit grad de constientizare -intentionalitatea (lucrul spre care tintim este scopul nostru) -deliberarea -gandirea intervine si prin intermediul constientizarii responsabilitatii -la nivel fizic si psihic. necesita si implica gandirea.negativa. -pozitiva. vointa utilizeaza gandirea si pentru a cerceta mediul actual  Aspecte ce pot interveni in calea vointei. . influentand liberul arbitru: ~ influenta: relatia dintre actiunea subiectului si elementele care fac exercitarea vointei mai usoara sau mai grea. .. b) Vointa in sens larg.

care trebuie sa fie cunoscute . -implica existenta influentei si a intentiei (care nu exclud nici liberul arbitru . ~incitarea: concept aditional al influentei.. nici constientizarea) -incitarea prin limbaj=persuasiune Intr-o relatie de influenta reciproca dintre doua persoane. poate exista: -cooperare -competitie c) valorizarea: pozitii voluntare sau atitudini ale sinelui (sunt diferentiate de emotii) -valorizarea in cadrul sinelui este un act cognitiv dar si unul de vointa -se produce in raport cu un anumit subiect si un mediu. este o influenta intentionala.

 Este implicata in toate/cele mai multe acte de vointa. sunt contra-productive cand ne blocam in modelele lor simbolice -in contexte volitive sunt utile ca instrumente de predare/invatare.  Scrisul si cititul: sunt formate dintr-o serie complexa de acte de perceptie si vointa (fizice si psihice) . au efecte negative cand ne impiedica sa ne concentram la ce avem de facut. transmitere de informatii.  Valorizarea apare relativ la actele cognitive. ~cuvintele: -in contexte cognitive ajuta la inregistrare/ordonare/comunicare de informatii..

OBICEIURILE  Atunci cand autoreglajul voluntar nu mai intervine in mare masura. in bine sau rau. -obicei de activitate -obicei de pasivitate .O vointa anterioara influenteaza o vointa ulterioara. apar obiceiuri. . datorita performantelor sale repetate in trecut. obsesii si constrangeri. . a devenit mai usor de a fi facut.  Obiceiul – orice comportament de tip volitional (raspuns la stimuli) care.Pare sa fie datorat fenomenului de completare: orice act volitional creste usurinta pentru a da un raspuns similar in circumstante similare.

vointa este aici condusa mai mult indirect negativ decat direct pozitiv. ce nu pot fi oprite dupa dorinta)  Constrangerea –un impuls aparent irezistibil sau un indemn de a actiona intr-un anumit mod (mai ales nedorit) ~in cazul comportamentului compulsiv.orice emotie/gand persistent si recurent (mai ales ganduri nedorite.OBSESII SI CONSTRANGERI  Obsesia. ~existenta comportamentului compulsiv nu trebuie sa fie considerata ca o punere la indoiala a liberului arbitru (ceea ce influenteaza vointa este relativ ascuns) .

Caracteristica cea mai reprezentativa a unei vointe puternice. . .3 CALITATILE VOINTEI  PUTEREA VOINTEI: intensitatea efortului de care este in stare individul pentru asi atinge scopul.2.-opusul ei: slabiciunea vointei . pentru depasirea obstacolelor ce apar in etapele actiunilor voluntare.

 PERSEVERENTA: capacitatea de a urmari desfasurarea actului voluntar. -se coreleaza cu consecventa si intransigenta -trebuie deosebita de incapatanare .. in ritm continuu si fara a dezarma in fata unor obstacole.

 PROMPTITUDINEA: distanta. in timp.. luarea hotararii si infaptiurea ei.  CONSECVENTA: ‘fidelitatea’ fata de scopul stabilit si modalitatile de actiune pentru atingerea lui. dintre deliberare. -opusul ei este nehotararea .

aprecierea si adecvarea permanenta a tendintelor. motivelor. si a actiunilor concrete. -conlucreaza cu adoptarea unei atitudini critice sau autocritice fata de altii si sine -opusul ei:sugestibilitatea  CURAJUL: capacitatea de a risca -trebuie asociat cu raspunderea  AUTOCONTROLUL: constientizarea.  INDEPENDENTA: capacitatea de a lua o decizie si de a o duce la bun sfarsit. anumitor exigente/principii ..

SFARSIT ..

. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful