Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
"#2
IULIE 2013
!"#2
IN AC EST NUM AR
ALTE ARTIC O LE
pe www.jw.org
ADOLESCENT I S U B I E C T U L D E C O P E R TA
TINERII SE INTREABA. . . CE SA FAC DACA AM O PROBLEMA DE SANATATE? (Partea a II-a) Citi ti cum au nva tat patru tineri sa faca fa ta unor probleme grave de sanatate.
(Cautati la INVAT ATURI BIBLICE ADOLESCENTI)
5 Bettmann/CORBIS
Citi ti povestiri biblice n imagini. Folosi ti paginile cu activita ti pentru a-i ajuta pe copii sa cunoasca mai multe despre personajele si principiile morale ce se gasesc n Biblie.
(Cautati la INVAT ATURI BIBLICE COPII)
Vol. 94, No. 7 / Monthly / ROMANIAN Tirajul fiecarei edi tii: 43 524 000 n 99 de limbi
Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi. Awake! (ISSN 0005237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 112012483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2013 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.
Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Accesati www.jw.org sau scrieti-ne la una dintre adresele de mai jos.
MARTORII LUI IEHOVA: ROMANIA: CP 132, OP 39, RO-024330 Bucuresti. MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chisin au. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/ro/contact.
LUMEA IN OBIECTIV
ELVETIA In urma unui studiu efectuat n Elvetia, s-a stabilit ca riscul ca o persoana trecuta de 60 de ani sa moara n ziua de na este cu 14% mai ridicat stere decat n alte zile. In aceasta zi, frecventa infarc turilor fatale n cazul oamenilor n general creste cu 18%, cea a accidentelor vasculare cerebrale n ca zul femeilor, cu 21%, iar cea a sinuciderilor n randul barbatilor, cu 35%. Oamenii de stiin t a considera ca stresul si consumul de alcool contribuie la rata ridicata a sinuciderilor si a accidentelor. Totusi, unii specialisti contesta rezultatele studiului, fiind de parere ca eroarea umana sta la baza coincidentei cu data mortii. zilei de nastere
STATELE UNITE De curand, trei pacifisti o calugarit a de 82 de ani si doi barbati de 63, respectiv 57 de ani au trecut de sistemul de securitate al unui complex din Oak Ridge (Ten nessee, SUA) n care sunt depozitate 100 t de material nuclear si au desenat pe o cladire slogane antirazboi. Steven Chu, secretarul de stat pentru energie din SUA, a spus ca bresa n sistemul de securitate al unei unitati considerate dintre cele mai sigure din lume este deo sebit de ngrijoratoare.
AUSTRALIA Cea mai nalta instant a din tar a le cere com paniilor producatoare de tig ari sa elimine de pe pachetele de tig ari culorile si nsemnele specifice. Toate tig arile trebuie vandute acum n pachete de culoare maro nchis, pe care sa apara imagini nfati s and explicit pericolele fumatului.
ISRAEL Barbatii sa fie chemati chipesi au mai multe sanse la un interviu cand ataseaz a la CV o poza; femeile atragatoare nsa au mai putine sanse. De ce? Potrivit cercetatorilor israelieni, cauza ar putea fi faptul ca n departamentele de resurse umane care aleg candidatii la un interviu lucreaza n principal femei. Con form revistei The Economist, explicatia greu de acceptat, data de cercetatori, este ca eterna gelozie le determina pe femei sa le discrimineze pe candidatele frumoase.
DE CE SE INTAMPL A Copiii mici nu stiu sa-si Chiar si controleze emotiile. nu mai acest lucru poate duce uneori la istericale. Dar exista si alte cauze. Ganditi-v a la schimbarile prin care trece un copil n jurul varstei de doi ani. De cand s-a nascut, parintii i-au satis facut orice necesitate. De exemplu, dac a a pl ans, ei au venit la el imediat: E bolnavior? Ii este foame? Trebuie le ganat? Trebuie schimbat? Parintii au facut orice ca micu tul cat se poate de fireasca sa se simta bine, actiune avand n vedere ca bebelusul depinde n totalitate de ei. Totusi, n jurul varstei de doi ani, un copil ncepe sa reali zeze ca parintii nu mai sunt la cheremul lui. De fapt, n loc ca parintii ei se as sa-i satisfaca lui toate necesitatile, teapta acum ca el sa se conformeze dorintelor lor. Regu lile se schimba, iar copilul de doi ani s-ar putea sa nu ac cepte schimbarea fara sa protesteze, probabil facand istericale. Cu timpul, copilul accepta ideea ca parintii nu au doar rolul de a-l ngriji, ci si proba de a-l instrui, si va ntelege bil ca rolul s au este acela de a asculta de parinti (Colo seni 3:20). Intre timp, s-ar putea sa testeze la maximum rabdarea parintilor cu istericale dupa istericale.
CE PUTETI FACE Fiti atori. Copilul vostru nu este un adult n minia nteleg tura. Neavand experient a n controlarea emotiilor, proba bil ca reactioneaz a exagerat cand este suparat. Incercati sa priviti lucrurile prin ochii lui. (Principiu biblic: 1 Corinteni 13:11) Pastrati-v a calmul. Cand copilul vostru face o criz a de nervi, nu veti a din fire. In masu rezolva situatia iesindu-v ra n care este posibil, ignorati-i manifestarile si nu va la sati and de ce are ast condusi de sentimente. Constientiz fel de reactii, sa va pastrati calmul. (Principiu veti reusi biblic: Proverbele 19:11) Ramaneti Daca cedati fermi pe pozitie. la orice moft al copilului, el va face mereu istericale pentru a obtine ce vrea. Aratati-i cu calm ca, daca ati spus ceva, asa ramane. (Principiu biblic: Matei 5:37)
VERSETE-CHEIE Cand eram copil, vorbeam, gandeam si judecam ca un copil. (1 Corinteni 13:11, Noul Testa ment pe n telesul tuturor) Perspicacitatea l face pe om ncet la manie. (Proverbele 19:11) Da-ul vostru sa nsemne Da si Nu-ul vostru, Nu. (Matei 5:37)
FITI CONSECVENTI! Ori de cate ori aud un parinte care se plange ca co pilul lui nu accepta sa i se spuna nu, rad n sinea mea. Ma amuz pentru ca un astfel de comentariu dezvaluie mai multe despre parinte decat despre copil. Un copil care nu accepta sa i se spuna nu are, de fapt, parinti care nu stiu sa spuna nu. Problema nu este ca micutul nu accep ta un refuz, ci ca nu are moti ve sa fie convins de acel refuz. (John Rosemond, New Parent Power!)
S U B I E C T U L D E C O P E R TA
RA 17 decembrie 2010. Mohamed Bouazizi ajunse se la capatul puterilor. Acest vanzator ambulant, n varsta de 26 de ani, se simtea frus trat pentru ca nu reusea sa-si gaseasc a un loc de munc a mai bun. In plus, avusese de-a face cu functionari corupti care ce reau mita. In acea dimineat a, inspectorii i-au confiscat lui Mohamed marfa: pere, banane si mere. Cand i-au luat si canta rul, el a opus rezistent a. Potrivit unor martori oculari, o agenta de politie chiar i-a tras o palma. Umilit si nfuriat, Mohamed s-a dus la un birou guvernamental din apropiere pentru a depune o plangere, dar nimeni nu l-a bagat n seama. Se spu ne ca ar fi strigat n fata cladi-
rii: Cum vreti exis sa-mi castig tenta?. Dupa ce a turnat pe el lichid inflamabil, si-a dat foc. A murit dupa mai putin de trei saptamani din cauza arsurilor grave. Actul disperat al lui Moha med Bouazizi a starnit reactii n Tunisia, dar si peste hotare. Multi consider a ca actiunea sa a declansat o revolt a ce a dus la nlaturarea regimului aflat la putere, protestele raspandin du-se n scurt timp si n alte t ari arabe. In 2011, Parlamentul European i-a premiat postmortem pe Bouazizi si pe alti patru protestatari acordandu-le Premiul Saharov pentru libertatea de gandire, iar publicatia brita nica The Times l-a desemnat pe Bouazizi Omul anului.
Asa cum reiese din exemplul de mai sus, protestele pot fi o for t a puternica. Dar ce sta n spatele recentului val de pro teste? Exista oare o solutie reala la problemele omenirii?
sa faca ceva. Actiunea lui Mo hamed Bouazizi, de pilda, a fost factorul declansator al unor proteste n masa n Tunisia. In India, activistul Anna Hazare a intrat n greva foamei n semn de protest mpotriva coruptiei din tar a, ceea ce a de clansat proteste n randul sim patizantilor sai n 450 de orase mari si mici. Asa cum a profetit Biblia cu mult timp n urma, traim ntr-o lume n care un om are autoritate asupra altui om si-i poate face rau (Eclesiastul 8:9, Noua traducere n limba romana, 2007). Coruptia si ne dreptatea au atins cote f ar a precedent. Intr-adevar, oamenii constientizeaz a mai mult ca oricand esecul sistemelor politi ce si economice. In prezent, prin intermediul posturilor TV de stiri non-stop, al internetu lui si al smartphone-urilor, chiar si evenimente ce au loc n zone izolate pot starni reactii pe sca ra larga.
Ce au realizat protestele?
Initiatorii protestelor sociale ar sustine probabil ca actiunile lor au realizat urmatoarele: Ajutorarea celor saraci. In urma revoltelor ce au avut loc n Chicago (Illinois, SUA) n timpul Marii Depresiuni din anii 30 revolte generate de evacuarea chiriasilor din locuin te de catre proprietari , auto ritatile municipale au suspen dat evacuarile si au luat masuri ca unii dintre protestatari sa primeasca un loc de munca. Protestele similare din orasul New York au avut ca rezultat re venirea n locuinte a 77 000 de familii evacuate. Indreptarea unor nedrep tati. Boicotul mpotriva companiei de autobuze din orasul Montgomery (Alabama, SUA) din 19551956 a dus n cele din urma la anularea legilor pri vind ocuparea segregationist a a locurilor din mijloacele de transport public.
5 Bettmann/CORBIS
Desi obiectivele, unii protestatari si ating probabil Regatul lui Dumnezeu ofera o solu tie reala
Trezi ti-va! iulie 2013 7
Oprirea unor proiecte de constructie. In decembrie 2011, zeci de mii de oameni au protestat mpotriva construirii unei termocentrale pe carbuni n apropiere de Hong Kong, mo tivul fiind ngrijorarea n ce priveste poluarea. Drept urmare, proiectul a fost anulat. Desigur, protestatarii nu ob tin ntotdeauna ceea ce do resc. De exemplu, conducatorii pot alege sa-i pedepseasca, nu sa le satisfaca cererile. Recent, presedintele unei t ari din Orien
tul Mijlociu a declarat ca avea sa actioneze mpotriva misc arii protestatare din tara sa cu un pumn de fier. Mii de oameni au murit n acea revolta. Dar chiar si atunci cand pro testatarii si ating obiectivele, apar, fara exceptie, alte proble me. Un barbat care a contribuit la nlaturarea de la putere a conducatorului unei t ari africane a declarat revistei Time referitor la noul regim: Utopiei initiale i-a luat locul imediat haosul.
M-AM nascut n 1965, ntr-o familie saraca. Am crescut n comitatul Derry (Irlanda de Nord) n timpul asa-numitului The Trou bles, conflictul violent dintre catolici si protestanti care a durat mai bine de 30 de ani. Minoritatea catolica se simtea discrimina ta de majoritatea protestanta, care detinea puterea. Catolicii i acuzau pe protestanti de practici necinstite n ce priveste alegeri le, politica, locurile de munca si locuintele. Am vazut nedreptati si inegalit a ti la tot pasul. Nici nu mai tin minte de c ate ori am fost batut, tras cu forta afar a dintr-o ma si na avand ndreptata spre mine o arma de foc ori interogat si de poli perchezitionat ti sti sau de solda ti. M a consideram o victi ma si mi spuneam: Ori accept situa tia, ori ripostez!. Am participat care comemo la marsurile rau Duminica Insangerata din 1972, cand 14 persoane au fost mpuscate mortal de soldati britanici, si la cele n onoarea deti nutilor republicani care au murit n 1981, dupa ce au facut greva foamei. Am arborat steaguri nord-irlandeze, interzise pe atunci, si am desenat graffiti cu mesaje antibrita nice oriunde am putut. Se pare ca ntot-
are alta modalitate de a susti ne adevarul pentru care lupta. Cuvintele lui Havel au prefigurat actul disperat al lui Mohamed Bouazizi, dar si al altor pro testatari. In ultima perioada, zeci de oameni dintr-o tar a asia tica si-au dat foc ca protest la oprimarea religioasa si politica. Dand glas sentimentelor ce stau la baza unor asemenea actiuni extreme, un barbat a spus revistei Newsweek: Arme n-avem. Nu vrem sa facem rau nimanui. Ce altceva am putea face?.
Biblia ofera o solutie reala la nedreptate, coruptie si oprimare. Ea vorbeste despre un gu vern instaurat de Dumnezeu n cer, care va nlocui toate sistemele politice si economice ine ficiente, din cauza carora au izbucnit atatea proteste. O pro fetie despre Conducatorul acestui guvern dezvaluie: El l va scapa pe saracul care striga dupa ajutor, pe cel asuprit si pe cel neajutorat. Le va elibera sufletul de asuprire si de violen t a (Psalmul 72:12, 14).
Martorii lui Iehova cred ca Regatul lui Dumnezeu este sin gura sperant a a omenirii de a trai ntr-o lume pasnic a (Matei 6:9, 10). Prin urmare, ei nu iau parte la proteste. Vi se pare nsa nerealista ideea ca un guvern instaurat de Dumnezeu poate elimina motivele ce stau la baza protestelor? Asa ar parea la prima vedere. Cu toate acestea, multi au ajuns sa aiba ncredere n guvernarea lui Dumnezeu. Va invitam sa dobanditi si voi o asemenea convingere.
deauna se gasea un motiv de a protesta: un act de cruzime ndreptat mpotriva unui catolic sau chiar uciderea unuia. Ceea ce ncepea ca mars ori manifestatie degenera adesea ntr-o revolta n toata regula. In timpul facultatii, m-am alaturat protestelor studente sti pentru ocrotirea mediu lui. Mai tarziu, m-am mutat la Londra, unde am luat parte la marsurile socialiste mpo triva politicii guvernamentale ce parea sa favorizeze clasele de sus n detrimentul sa racilor. Am participat la greve sindicale m potriva reducerilor salariale si m-am numa rat printre manifestantii care, n 1990, au mars aluit n Trafalgar Square mpotriva taxei electorale si au vandalizat zona. Dar, cu timpul, toate aceste actiuni m-au dezamagit. In loc sa contribuie la atingerea obiectivelor noastre, protestele nu faceau decat sa nteteasc a focul urii. In aceeasi perioada, un prieten mi-a fa cut cunostin t a cu Martorii lui Iehova. Ei mi-au aratat din Biblie ca lui Dumnezeu i pasa de noi, vede suferintele noastre si va lua masuri pentru a pune capat raului pe care oamenii l cauzeaz a (Isaia 65:17; Re velatia lor no 21:3, 4). In pofida intentiilor
PISICA DE NISIP
O felina scumpa la vedere
N INIMA desertului arid, o pisica de nisip t asne ste din vizuina ei n toiul noptii. Se opreste brusc, priveste n jur si si ciuleste urechile. Apoi se ghemuieste si porneste tiptil n urmarirea prazii pe terenul nisipos. Deodata, pisica de nisip se repede asu pra prazii: un gerbil luat prin surprindere. Dar vanatoarea nu se opreste aici. Ea con tinua pe tot parcursul noptii, pisica de nisip facand din cand n cand salturi n aer pen tru a prinde si alte vietati. Daca vaneaza mai mult decat poate manca, ea va acoperi cu nisip ceea ce-i ramane. Se ntoarce n vi zuina ei abia la ivirea zorilor, facandu-si ra reori aparitia pe timpul zilei. Prezent am n continuare cateva caracteristici interesante ale acestei feline scumpe la vedere.
Auzul fin al pisicii de nisip o ajuta sa localizeze prada, chiar daca aceasta se afla sub pamant
Pentru a-si gasi o partenera, masculul scoate un sunet ascutit, asemanator unui latrat. Auzul foarte dezvoltat al femelei i permite acesteia sa auda chemarea de la mare distant a
Parul de pe labutele pisicii o ajuta sa nu se afunde n nisip si e un bun izolator mpotriva temperaturilor extreme ale nisipului
Dupa o perioada de gesta tie de doua luni, femela naste, n medie, trei pui
5 Tom McHugh/Science Source
Suprafata interna a fiecarei urechi este acoperita cu fire de par albe si groase, care protejeaza pisica de nisipul suflat de vant
Urmele lasate de pisica sunt aproape invizibile deoarece pernitele labutelor sunt acoperite cu un strat des de par
PRE ZE NTARE
Areal: centrul Saharei, tot cuprinsul Arabiei si unele zone din Asia Centrala Greutate: masculii pot cantari 23 kg
Nisipurile din desertul Kara-Kum pot atinge o temperatura de pana la 80C. Uneori, temperatura aerului poate scadea pana la -25C
Lungime: 4057 cm Lungimea cozii: 2030 cm Temperament: docila, n comparatie cu alte pisici salbatice, care sunt n general feroce
O vizita n Azerbaidjan
ZERBAIDJANUL este cea mai mare dintre cele trei t ari ale Caucazului de Sud. Cu circa o mie de ani n urma, triburi turcice au venit n numar mare n aceasta regiune si s-au stabilit aici. Noii veniti au asimilat unele dintre traditiile locale, iar localnicii si-au nsusit o parte din cultura acestora. Nu este surprin zator, asadar, ca limba azerbaidjana este nrudita cu turca si turkmena. Azerii sunt oameni veseli si caldurosi. Legaturile familiale sunt stranse, iar rudele se bazeaza unele pe altele n vremuri de stramtorare. Azerii iubesc muzica si poezia. Stilul mugam consta n recitarea de poezii clasice azere de catre un cantaret, n acompaniamentul instrumentelor muzicale traditionale. Un interpret de mugam trebuie sa cunoasca bine repertoriul traditional mugam si sa aiba talentul de a improviza.
Marea Caspic a
AZERBAIDJAN
BAKU
Un loc important n cultura azerbaidjana l ocupa ceaiul. Bautura este servita n pahare mici, n forma de para, cu un cub de zahar si, de regula, cu fistic, migdale si stafide. Ceainarii se gasesc chiar si n cele mai mici localitati din tar a. Marea Caspica, ce margineste la est, consti tara tuie habitatul sturionului. Morunul, nrudit cu sturio nul, poate trai peste 100 de ani. Unul dintre cele mai mari exemplare pescuite vreodata a avut 8,5 m lungi me si a cantarit 1297 kg! Sturionii sunt apreciati pentru icrele lor, din care se prepara renumitul caviar negru, o delicatesa scumpa. Azerii sunt persoane religioase, carora le place sa vorbeasca despre Dumnezeu. Majoritatea populatiei ntre care Mareste musulmana. Exista si alte religii, torii lui Iehova. Acestia numara peste o mie n Azer baidjan, multi dintre ei fiind azeri get-beget.
DAT E GE NE RALE
Populatie: 9 000 000 de locuitori Capitala: Baku Limba oficiala: azerbaidjana Principalul produs exportat: petrol
STIA TI CA. . . ? Martorii lui Iehova studiaza Biblia cu milioane de oameni de pe tot globul folosind car tea Ce ne nva ta n realitate Biblia?. Acest auxiliar biblic este disponibil n peste 250 de limbi, inclusiv n azerbai djana.
P O T R I V I T B I B L I E I R E G AT U L L U I D U M N E Z E U
R E G AT U L L U I D U M N E Z E U
Este Regatul lui Dumnezeu o stare a inimii?
CE SPUN OAMENII Multi oameni cred ca Regatul lui Dumnezeu este domnia lui Dumnezeu n inima si viata individului, dupa cum sustine un important cult crestin. CE SPUNE BIBLIA Regatul este un guvern real, nu doar o metafo ra pentru supunerea pe care o nutreste n inima sa o persoana fat a de Dumnezeu. Regatul lui Dumnezeu va domni asupra ntre gului pamant (Psalmul 72:8; Daniel 7:14). Cum pot fi ntelese nsa cuvintele lui Isus Imparatia lui Dumne zeu este n voi? (sublinierea noastra; Luca 17:21, Noul Testa ment pe ntelesul tuturor) Cu sigurant a, Isus nu a vrut sa spuna ca Regatul era n inima ascultatorilor sai. De ce? Deoarece as cultatorii sai cu acea ocazie erau fariseii, iar Isus le-a spus ca nu aveau sa intre n Regat pentru ca nchinarea lor era ipocrita si, prin urmare, inacceptabila n ochii lui Dumnezeu (Matei 23:13). Totusi, Isus a putut spune, pe buna dreptate, ca Regatul lui Dum nezeu era n voi, sau n mijlocul vostru, cum este redat verse tul n Traducerea Lumii Noi, deoarece el, n calitate de viitor Rege al Regatului, se afla chiar naintea lor (Luca 17:21).
Sa vina regatul tau. Sa se faca vointa ta, precum n cer, asa si pe pamant.
(Matei 6:10)
O P E RA U NU I P RO I E CTANT ?
AND un mamifer care hiberneaza si n cepe lungul somn de iarna, temperatu ra corpului sau scade. Cat de mult? Doi sprezece popandai polari au reusit, dupa cat se pare, sa stabileasca un record, tem peratura corpului lor scazand pana la -2,9C! La o asemenea temperatura, creie rul lor ar ngheta n mod normal. Dar cum supravietuie ste popandaul polar? Ganditi-v a: In timpul hibernarii, la fiecare doua sau trei saptamani, popandaul polar tremura pana si ridica temperatura corpu lui la valoarea normala (36,4C), care nu scade decat dupa 1215 ore. Cercetatorii sustin ca aceasta perioada de ncalzire, desi scurta, joaca un rol important n supra vietuirea creierului. In plus, se pare ca, n timpul hibernarii, temperatura la nivelul capului ramane usor mai ridicata decat cea a corpului. Pe parcursul experimentelor de laborator, temperatura la nivelul gatului
n cazul exemplarelor mentionate mai nain te nu a scazut niciodata sub 0,7C. Cand popandaul iese din hibernare, creierul sau si reia activitatea normala n doar doua ore. De fapt, potrivit unui studiu, s-ar parea ca, dupa hibernare, creierul po pandaului functioneaz a chiar mai bine! Pentru specialisti, aceasta revenire e ului toare. Ei o compara cu reaparitia vegetatiei pe un sol parjolit de un incendiu forestier, fenomen ce are loc dupa numai cateva zile. Cercetatorii spera ca, studiind acest ma mifer, vor ntelege mai bine potentialul creierului uman. Ei vor sa afle mai multe despre modul n care ar putea fi prevenit sau chiar inversat procesul distrugerii celu lelor cerebrale prezent n unele boli ale creierului precum boala Alzheimer. Ce credeti? Sunt popandaul polar si creierul lui rezistent produsul evolutiei? Sau sunt opera unui Proiectant?
5 Steven J. Kazlowski/Alamy
n o