Institutul National de Studii si Strategii privind Problemele Persoanelor cu Handicap Bucuresti, Anca Rozorea Mihaela Sterian Testul arborelui (traducere selectiva, sistematizare, adaptare, cercetare experimentala extensiva) PAIDEIAPrefata Ca orice proba interpretativa de personalitate, Testul arborelui a fost si continua si fie perceput si apreciat foarte diferit atat in plan metodologic general, cat siin plan aplicativ concret (psihodiagnostic). Astfel, de la consacrarea lui in circuitul stiimific de catre Ch. Koch (1964), dupa inceputul facut de E, Juckev in 1928, opiniile asupra valorii sale oscileaza intre exceptional", ,infailibil" gi ,banal", ,irelevant* . gaseste expresia in fluctuafia locului acestei probe in bateriile concepute pentru examinarea psihologica in scopul determinarii nivelului de dezvoltare intelectual si afectiva, al delimitarii dintre normal si patologic sau al orientarii si selectiei profesionale. Unii il considera proba de baz, cu aplicabilitate obligatorie si permanent, alfi il includ ca proba complementara, cu aplicabilitate selectiva, iar alfii nici macar nu-liau in calcul. ‘In fara noastra, situatia acestui test este si mai echivoca. in primul rand, el nu este larg si bine cunoscut; in al doilea rand, acolo unde se foloseste, interpretarea se face preponderent livresc, in lumina teoriei generale care a stat la baza elaborarii lui, iar nu gi prin prisma tunei experiente solide, sistematice, obfinute pe populafia autohtond. acest context, o lucrare specialé consacratd re-evaluarii si re-fundarii Testului arborelui printr-o cercetare experimentala ampla este mai mult decét utild; ea este realmente necesara. Cele doua autoare ~ Anca Rozorea si Mihaela Sterian ~ sunt cercetatoare cu contributii Tecunoscute in domeniul psihodiagnosticului de dezvoltare gi al cercetarii deviatiilor de la normal in ontogeneza. In acest domeniu, domniile lor au gasit in Testul arborelui un instrument apt a oferi informatii relevante pentru o evaluare calitativa structurala a profilului de personalitate si de evidentiere a diferentelor interindividuale semnificative, in aplicarea testului in forma originala neadaptata au sesizat ins unele lacune gi nepotriviri, care pot impieta mai mult sau mai pufin sever asupra concluziilor finale. Aceasta a si determinat pe cele dowd autoare s4 procedeze la 0 examinare critica detaliata a textului manualului gi la experimentarea minufioasa a probei. Pentru reusita operatiei de adaptare a fost indispensabila o incursjune in simbolismul roménesc si analiza expres a simbolului arborelui in ethosul national. Astfel, desenele individuale obtinute in cercetarea experimentala au putut fi descifrate gi interpretate pe ‘baza unor criterii mai adecvate si, totodata, mai relevante din punct de vedere diagnostic. Lucrarea aduce, de asemenea, completiti si precizari importante in legatura cu modul de formulare a instructajului, cu alcdtuirea schemelor de interpretare si a profilelor de 5ersonalitate. Totodatd, autoarele au considerat necesara existenfa unui paragraf special intitulat sugestiv Precautii, care avertizeaza si pune in garda, pe cei ce intentioneaza s foloseasca in viitor Testul arborelui, in legaturd cu unele posibile exagerari si absolutizari. Datele experimentale si prelucrarile or statistice sistematizate si sintetizate in tabele speciale pot constitui un bun indreptar pentru practicienii incepatori in vederea agezarii interpretirii ezultatelor proprii in limitele stiingifice obiective, ‘Imi exprim convingerea ca aceasta carte va fi bine primita in randul specialistilor si va contribui jin mod serios la gasirea locului real al Testului arborelui in metodologia psihologiei aplicate. Prof. univ. dr. Mihai GoluCharles Koch Testul arboreluiCapitolul 1 Introducere. Semnificatia testului 1.1 Originea si istoricul testulul Ideea folosirii ,desenului arborelui* ca instrument de psihodiagnostic ti apartine lui Emile Jucker, consilier de orientare profesional la Fagswil (Zirich),ca urmare a studiului aprofundat al istoriei culturii si mai ales a miturilor. Initial nu a facut prelucrari statistice, ci doar observatii empirice — pe o baza strict intuitiva; desenul releva aspecte problematice ale subiectului, nu profunzimea personalitatii, Desenul prezinta uneori manifestari al caror sens este enigmatic (aceste impresii ambigue corespund naturii simbolului, care in acelasi timp reveleaza si ascunde). S-au realizat multe studii care au relevat diferite indicii grafice, avand astfel similitudini cu grafologia si cu ,stiinta expresiei“. Emile Marmy si Henry Niel au realizat o versiune in extenso" adaptata si inovata in ceea ce priveste ttlurile si subtitlurile, indexul, metoda pentru analiza desenului. Charles Koch ~ psiholog elvetian ~ folosind a Ill-a ediie germana din 1957 a standardizat si etalonat testul in varianta publicata in Editura Animus et Anima nr.12. Validitatea testului a fost probata in privinta dezvoltarii afective, dar el poate fi utilizat arborelui avand incidenye profunde cu aceasta zona a psihismului uman, de unde si semnificatia simbolica relevata de antropologia culturala legata de credintele si cutumele diferitelor popoare. Ela introdus 0 serie de modificari —o numerotajie noua gi mai uniforma a graficetor si figurilor: —a marit valoarea practica a testului prin: — simplitatea extrema a materialului, a instructajului, a timpului afectat; — posibilitatea de a fi aplicat $i copiilor si adultilor; ~ utilizarea lui in diagnosticul psihologic. ~a dispus particularitatile grafice ale desenului arborelui intr-o ordine sistematica; ~a relafionat simbolistica arborelui cu investigaile proprii asupra subiectilor in stare de hipnoza; — a prezentat modele proprii de analiza psihologica, prin acest test, pe cazuri concrete investigate;— a tratat ,,cazuri-limita deoarece ,,desenul arborelui se preteazd la reprezentari ciudate, extravagante, la exagerari. Desenul poate fi denaturat: deformat, mérit, redus, amputat, ,,ranit*, traducdnd semne de dezgust pentru viata (originat in pubertate), traume psihice sau corporale. Desenul arborelui reda nu gravitatea obiectiva, ci modul subiectiv ‘n care e resimfité; cel realizat de bolnavii mintal nu difera trangant de cel al normalilor, psihologul si psihoterapeutul trebuind sa il interpreteze. in majoritatea cazurilor bolnavul transpune propria schema mentala (spatiala sau corporal) in structura arborelui. Dezagregarea cvasitotala a structurii arborelui este constatata in cazurile grave de dementa epileptica, de schizofrenie (de exemplu: amplasarea trunchiului pe o ramura mica infrunzita dispusa in jos si umplénd tot cmpul grafic). La debilii mintal si la imbecili apare o rupturd a echilibrului, ,,interpretandu-se mai ales forma si directia“. — a standardizat testul in functie de normalitate, de particularitatile copiilor dificili si ale debililor mintal. ‘Varianta franceza (tradusa si in limba romana) are urmatorul ,,cuprins“: Cuvant inainte — Prefagd la a-Ill-a edifie ~ p.7 Introducere: Semnificatia testului — p.9-50 Partea 1 : Testul arborelui ca test de dezvoltare I. Date statistice — p.55-74 L Diferitele parti ale arborelui—p. 78-99 2. Raporturi de marime — p.101-120 Il. Cercetari experimentale asupra expresiei grafice. Experiente sub hipnoza — p.121-162 IIL. Semnificatia stadiilor de dezvoltare = p.162-175 Partea a II-a: Tehnica de interpretare ~ p.175-363, Partea a INl-a: Exemple — p.364-407 Bibliografie — p.410-415 Tabele statistice generale — p.415-436 1.2 Revizuiri, completari - inserate in varianta Ch. Kech 1.2.1 Situatia psihologica in test Este foarte simpla si facila: ~0 foaie de hartie (A4 = 210 x 297 mm); ~ un creion; — instructajul: ,,desenati un arbore fructifer" vizind explicit (pentru subiect) testarea aptitudinilor pentru desen; ~ invingerea inhibifiei ce poate apirea datorita obstacolului reprezentat de dificultatea pe care o presupune desenarea unui arbore (foarte rar se intdlneste refuzul de a desena, chiar sila persoanele in varsta); — rezaltatele permit stabilirea unui portret complet al personaititi (daca se realizeaz proiectia); indicatile. chiar incomplete, dar pretioase, obtimute prin test, sporesc valoarea acestuia daca sunt coroborate cu alte tehnici de diagnostic.