Sunteți pe pagina 1din 34

EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENIA


Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII

MAINI DE FREZAT PLAN. NTREINERE I REPARARE

Tema:

NDRUMTOR: Elev: Clasa:

2013

EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 2.Cuprins 3.Argument 4.Prelucrarea prin frezare 4.1.Generalitati 5.Masini de frezat 5.1.Clasificarea masinilor de frezat 6.Tipuri de freze 7.Masini de frezat plan 8.Tehnologii generale aplicate 8.1.Sisteme de reparatii 8.2.Categorii de lucrari de intretinere si reparatii 8.3.Lista lucrarilor pe categorii de reparatii specifice 9.Intretinerea si repararea masinilor de frezat plan 9.1.Importanta si sarcinile repararii utilajului 9.2. Procesul tehnologic de reparare 9.3.Tehnologia de reparat a masinii de frezat plan 10.Norme de tehnica securitatii muncii 10.1.Norme de tehnica securitatii muncii la prelucrarea prin frezare 10.2. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere 11.Bibliografie 12.Anexe 30 31 32 33
2

1 2 3 6 6 9 9 10 12 16 16 16 20 22 22 23 28 30

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate. Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior. Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev. Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei echipe. Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat MASINI DE FREZAT PLAN.INTRETINERE SI REPARARE implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen3

EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;
4

EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor. Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

EXAMEN ATESTAT

4.PRELUCRAREA PRIN FREZARE


4.1.GENERALITATI
DEFINITIE: Frezarea este operaia de prelucrare mecanic prin achiere pe maini -unelte de fre-zat, cu scule numite freze. Freza este o scul achietoare cu mai multe tiuri, pentru prelucrarea suprafeelor plane i profilate, a canalelor de diferite forme etc.

Fig.4.1.Procesul de prelucrare prin frezare n cazul frezrii, micarea principal de achiere este executat de scul, iar micarea de avans de piesa de prelucrat (mai rar de scul). Regimul de achiere la frezare este caracterizat de: 1. adncimea de achiere(t); 2. avansul de achiere(s); 3. viteza de achiere(v). Adncimea de achiere este stabilit n funcie de mrimea adaosului de prelucrare i numrul de treceri adoptat. La frezare se urmrete ca ntregul adaos de prelucrare s fie nlturat ntr-o singur trecere. Dac condiiile de precizie i calitate a suprafeei sunt ridicate, adaosul de prelucrare se ndeprteaz n dou faze: frezare de degroare i frezare de finisare.

EXAMEN ATESTAT

Fig.4.2.Miscarile necesare in procesul de aschiere Micarea principal de achiere se realizeaz cu viteza de achiere v. Mrimea vitezei de achiere se poate determina cu ajutorul unor relaii experimentale sau se alege din normative n funcie de: schema de lucru adoptat; natura i materialul sculei; materialul de prelucrat . Ea se exprim n [m/min]. Pe baza vitezei de achiere calculate, se determin turaia la arborele principal al mainii cu relaia: [rot/min] unde: v-viteza de achiere; D-diametrul sculei achietoare. Micarea de avans(s) presupune o deplasare ntre scul i pies. Viteza de avans se determin din relaia : [mm/rot] unde: s-avansul de lucru; z-numrul de dini;
7

EXAMEN ATESTAT

sd-avansul pe dinte; w-viteza de achiere. Este preferabil s se lucreze cu avansuri ct mai mari, deoarece n acest fel se asigur o productivitate ridicat. Avansul pe dinte ales se verific funcie de rezistena mecanismului de avans al mainii de frezat i funcie de rigiditatea dornului port-frez. Avansul pe dinte (sd), ca dimensiune a seciunii transversale a stratului de achiere, este distana dintre dou suprafee de achiere consecutive, generate de doi dini alturai, msurat n direcia avansului de frezare.

4.2.METODE DE FREZARE
Prelucrarea prin frezare poate fi realizat n contra avansului (B) sau n sensul avansului (A).

Fig.4.3.Metode de frezare La frezarea n sens contrar avansului: angajarea dintelui se face de la grosime mic de achiere, ceea ce face ca ocurile s fie mai mici; jocul dintre flancurile filetului urubului conductor i piuliei din lanul cinematic al micrii de avans este preluat de componenta orizontal FH , care este ndreptat n sens contrar avansului, n felul acesta fiind excluse vibraiile pe orizontal; componenta vertical FV , fiind ndreptat n sus, tinde s ridice semifabricatul de pe masa mainii, putnd provoca n acest fel vibraii pe vertical, care influeneaz negativ calitatea suprafeei prelucrate ;
8

EXAMEN ATESTAT

uzura sculei este mai puin intens ca urmare a faptului c tiurile lucreaz totdeauna pe suprafaa prelucrat a piesei, nu ca n cazul frezrii n sensul avansului, la care dintele ia contact de fiecare dat cu suprafaa de prelucrat, care poate avea pe ea oxizi, impuriti sau crust dur La frezarea n sensul avansului : achia este atacat de ti n partea sa cea mai groas, fora de achiere la angajare fiind maxim, deci, prelucrarea este nsoit de ocuri; componenta vertical FV apas semifabricatul pa masa mainii, eliminnd posibilitatea apariiei vibraiilor pe vertical, n schimb masa fiind mai ncrcat, trebuie s fie bine susinut n consol; componenta orizontal FH este dirijat, n acest caz, n sensul avansului i tinde s trag materialul sub scul ; ea nu mai poate prelua jocul din cupla cinematic urub-piuli, motiv pentru care pot s apar vibraii n plan orizontal; frezarea n sensul avansului se aplic mai ales la operaiile de finisare sau de frezare rapid.

5.MASINI DE FREZAT
5.1.CLASIFICAREA MASINILOR DE FREZAT
Maini-unelte de frezat n funcie de construcia i de destinaia lor, mainile-unelte de frezat pot fi: universale; verticale; orizontale; speciale (longitudinale, pentru frezat filet, roi dinate etc).

Fig.5.1.Masina de frezat universala

Fig.5.2.Masina de frezat verticala


9

EXAMEN ATESTAT

Fig.5.3.Masina de frezat universala de sculerie

Fig.5.4.Masini de frezat plan

6.TIPURI DE FREZE
La o frez se deosebesc dinii achietori i corpul. Din punct de vedere constructiv, frezele pot fi executate dintr-o bucat (n acest caz se numesc freze monobloc) sau asamblate (n acest caz se numesc freze cu dini montai).
10

EXAMEN ATESTAT

Fig.6.1.Freza monobloc

Fig.6.2.Freza cu dinti montati

Frezele cilindrice se folosesc pentru prelucrarea suprafeelor plane pe mainile de frezat orizontale. Ele pot avea dini drepi sau nclinai . Cele cu dini nclinai lucreaz n condiii mai bune, deoarece achierea decurge mai linitit. Pentru dimensiuni mari de freze, construcia acestora poate fi realizat cu dini asamblai. Aceast soluie permite construirea corpului din oel de construcie, iar dinii a chietori, din oel rapid (HSS) sau plcue din carburi metalice, ceea ce reduce sim itor costul sculei.

1.Frez deget 2.Frez cilindric cu dini elicoidali 3.Frez modul disc 4.Frez deget 5.Frez cilindro-frontal 6.Frez disc 7.Frez disc 8.Frez pentru canale (coad de rndunic) 9.Frez deget pentru profilare 10.Frez pentru canale n T 11.Frez conic 12.Frez pentru canale 13.Frez deget

Fig.6.3.Tipuri de freze

11

EXAMEN ATESTAT

7.MASINI DE FREZAT PLAN


Maina de frezat longitudinal Pentru prelucrarea unor piese mari, la producia n serie i n mas, se utili zeaz maini de frezat longitudinale, prevzute cu mai multe capete de frezat, ca -re asigur o productivitate foarte mare prin prelucrarea simultan a mai multor suprafee. Aceste maini mai poart i denumirea de maini de frezat portal.

Fig.7.1.Masina de frezat longitudinala n figura 7.1. este reprezentat maina de frezat longitudinal. Piesele de prelucrat se fixeaz pe masa 2, care execut micarea de avans longitudinal de-a lungul ghidajelor de la batiul 1. Sculele sunt fixate n capetele de frezat 5 i execut micarea principal de achiere. Pentru executarea prelucrrilor pe maina de frezat portal (longitudinal) este nevoie de o micare de avans de potrivire, n funcie de poziia suprafeelor ce se prelucreaz. Aceast micare este executat de scula achietoare, prin capul de frezat respectiv, care poate executa o micare de avans de-a lungul ghidajelor verticale sau de-a lungul ghidajelor ale traversei 6. La unele maini de frezat longitudinale, capetele de frezat se pot nclina putndu-se prelucra astfel piese cu suprafee nclinate. Pe batiu sunt prevzute ghidajele verticale pe care se deplaseaz masa vertical . Aceast mas are diferite canale, pe care se pot monta diferite dispozitive i accesorii, cum este, n cazul de fa, masa orizontal . La partea superioar a batiului
12

EXAMEN ATESTAT

sunt ghidajele orizontale pe care se poate deplasa sau bloca n poziia necesar capul de frezat , mpreun cu arborele principal . Micrile executate de aceast main-unealt snt urmtoarele: 1. micarea principal de achiere care este micarea de rotaie a arborelui ; 2. micarea de apropiere II a capului de frezat se blocheaz apoi pe ghidaje; 3. micarea de ridicare i coborre IV a mesei mainii; 4. micarea de avans longitunal III, efectuat de masa . Micrile de avans ale mesei , pe orizontal i pe vertical, pot fi executate manual i automat. Celelalte micri de potrivire se execut manual.

Fig.7.2.Masina de frezat longitudinala tip portal Acest tip de main-unealt este destinat prelucrrii suprafeelor plane, orizontale, verticale sau nclinate, la piese de dimensiuni mari avnd o dimensiune dominant (lungimea) spre exemplu ghidajele de pe batiurile mainilor-unelte. Masa de lucru execut o singur micare de avans, longitudinal (de unde i denumirea mainii), fiind total rezemat pe ghidajele batiului, pe toat lungimea cursei.
13

EXAMEN ATESTAT

Rigiditatea maxim a sistemului tehnologic, asigurat de aceast construcie specific, permite aplicarea unor regimuri intense de lucru concomitent cu obinerea unei caliti superioare a suprafeelor prelucrate. Prin echiparea mainii cu mai multe capete de frezat i utilizarea simultan a acestora se asigur o productivitate ridicat; de asemenea, suprafeele prelucrate n acest mod, la aceeai prindere a piesei pe masa mainii, ndeplinesc mai bine condiiile de precizie n ceea ce privete poziia relativ dintre ele fa de cazul n care prelucrarea s-ar face n mod obinuit, din mai multe prinderi succesive. Pentru a satisface diferitele necesiti practice, s-au conceput mai multe variante constructive ale mainii de frezat longitudinal. Dintre acestea, n figura 7.2. este prezentat maina de frezat longitudinal de tip portal, cu doi montani echipat cu patru capete de frezat (dou orizontale i dou verticale). Masa de lucru 3 se deplaseaz pe ghidajele batiului 1, n micarea de avans longitudinal II. Pentru asigurarea rigiditii sistemului tehnologic, oricare ar fi poziia de lucru, lungimea batiului este dubl fa de lungimea mesei de lucru. Pe ghidajele montanilor 2 se deplaseaz cele dou capete de frezat orizontale, 4 i traversa mobil V, prin micrile de poziionare III, respectiv VI. Capetele de frezat verticale 6 execut micarea de avans poziionare IV pe ghidajele traversei i micarea de poziionare unghiular VII, aceasta din urm permind prelucrarea suprafeelor nclinate. Pinolele 8 ale arborilor principali 9 permit executarea micrilor de poziionare V, pentru stabilirea distanei dintre suprafeele prelucrate sau pentru ptrunderea sculelor la adncimea de achiere dorit. Batiul mainii, mpreun cu montanii i cu traversa de rigidizare 7, formeaz un cadru nchis i rigid. Fiecare cap de frezat reprezint o unitate cinematic independent, cu reglarea turaiei arborelui principal prin cutie de viteze. Sistemul cinematic al micrilor de avans este prevzut cu mai multe ramificaii, pentru mas i pentru fiecare cap de frezat. Mecanismele respective sunt amplasate n batiul mainii i n carcasele solidare cu traversa mobil. Lanul cinematic al micrii de avans longitudinal conine motorul de acionare M5, cutia de avansuri CA, cutia de distribuie CD1 i un mecanism melc cremalier melcat pentru transformarea micrii de rotaie n micare de translaie. Lanurile cinematice pentru avansul capetelor de frezat orizontale sunt derivate din cutia de distribuie CD2. O cutie de distribuie cuprinde mecanisme de inversare i cuplaje pentru nchiderea lanurilor cinematice aferente. Lanurile cinematice pentru avansul i poziionarea capetelor de frezat verticale includ bara de avansuri BA, cutia de distribuie CD (dispus pe traversa mobil) i mecanismele de transformare cu urub conductor. Lanul cinematic pentru deplasarea rapid a traversei mobile conine motorul M, reductorul RED i dou uruburi conductoare cu rotire sincronizat. Dup efectuarea poziionrii, traversa este blocat pe ghidajele montanilor.
14

EXAMEN ATESTAT

Masina de frezat plan La aceste maini, prin simplificarea sistemului de elemente suprapuse pentru fixarea piesei de prelucrat, se obine creterea rigiditii fa de cazul mainilor de frezat cu consol. n aceste condiii, se pot aplica regimuri de achiere mai intense, dar se mbuntete i calitatea suprafeelor prelucrate. Deaceea se utilizeaz pentru prelucrarea suprafeelor plane sau profilate, la producia de serie. Mainile de frezat plan se clasific dup numrul micrilor executate de pies i dup poziia capului de frezat (orizontale, verticale). Exist i variante constructive cu dou sau trei capete de frezat, asemntoare cu mainile de frezat longitudinal (ce vor fi prezentate n paragraful urmtor). n figura 7.3. se prezint schema cinematic de principiu a unei maini verticale de frezat plan, avnd masa deplasabil pe dou direcii perpendiculare, n plan orizontal (micrile II i III); celelalte micri de generare sunt: I micarea principal (rotaia sculei achietoare) i IV micare de avans vertical efectuat de ctre capul de frezat. Micarea V este utilizat la poziionarea pinolei port-scul pentru stabilirea adncimii de achiere. Principalele pri componente ale mainii sunt: 1 batiu; 2 montant; 3 cap de frezat; 4 arbore principal; 5 mas de lucru; 6 sanie transversal. Pentru realizarea cu vitez sporit a micrilor de poziionare, micarea de rotaie furnizat de M3 se nsumeaz prin intermediul unui mecanism diferenial DIF cu micarea de rotaie furnizat de M2 i reglat prin cutia de avansuri CA (micarea de avans).

Fig.7.3.Masina de frezat plan.Schema cinematica


15

EXAMEN ATESTAT

8.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE


8.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe sisteme , principalele fiind urmatoarele : Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza uzarii avansate a pieselor. Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii. Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente la termenele stabilite. Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor. Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru reparatii (structura ciclurilor de reparatii) . Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen. Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii Potrivit normativelor tehnice de intretinere si reparare a utilajelor folosite in industria constructoare de masini ,intr-un ciclu de reparatii se cuprind ca lucrari de baza : a)Revizii tehnice b)Reparatii curente c)Reparatia capitala a)Revizia tehnica - Rt - reprezinta ansamblul de operatii care se executa inaintea unei reparatii planificate ,in scopul determinarii starii tehnice a utilajului si a principalelor lucrari de reparatii care trebuie efectuate cu ocazia acesteia. Lista de lucrari de reparatii ce se executa cu prilejul reviziilor tehnice 1. Determinarea elementelor cu uzuri avansate; 2. Executarea reglajelor la toate organele prevazute cu elemente care sa permita eliminarea jocurilor;
16

8.2.CATEGORII DE LUCRARI DE INTRETINERE SI REPARATII

EXAMEN ATESTAT

3. Verificarea organelor de comanda si a dispozitivelor de protectie; 4. Verificarea instalatiei de racire si ungere; 5. Remedierea defectiunilor (care nu necesita consum mare de manopera); 6. Verificarea parametrilor de lucru ai masinii; 7. Verificarea instalatiei electrice; 8. Inlocuirea pieselor uzate ce nu prezinta garantii in functiune. Reviziile tehnice se executa cand masinile sunt oprite din functiune,in timpul zilelor de sambata,duminica si a sarbatorilor legale. b)Reparatia curenta-Rc-reprezinta ansamblul de operatii care se executa periodic potrivit prevederilor de plan,in vederea inlaturarii uzurii materiale sau a unor deteriorari locale prin repararea ,reconditionarea sau inlocuirea unor piese componente sau subansambluri uzate.Reparatia curenta poate fi de gradul I sau de gradul II ,in functie de marimea intervalului de timp de functionare intre reparatii ,de importanta lucrarilor executate si valoarea pieselor si a subansamblurilor reparate ,reconditionate sau inlocuite. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul I : 1. Deconectarea masinii de la retea; 2. Demontarea partiala a masinii; 3. Curatarea,spalarea pieselor demontate,curatarea ansamblelor ramase pe masina; 4. Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii ); 5. Curatarea ghidajelor de rizuri si lovituri; 6. Verificarea si repararea sistemului de actionare hidraulic; 7. Verificarea si repararea instalatiei de ungere 8. Verificarea si repararea dispozitivelor de protectie; 9 Montarea masinii,efectuarea reglajelor; 10.Probarea,remedierea defectiunilor,verificarea preciziei masinii; 11.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 12.Confectionarea de piese noi; 13.Transportarea pieselor de la,respectiv la,masina care se repara; 14.Verificarea inca o data a deconectarii masinii de la retea,verificarea instalatiei si tabloului electric; 15.Inlocuirea conductorilor,contactelor sau aparatelor uzate; 16.Curatirea,verificarea motoarelor electrice. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor curente de gradul II 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea partiala a masinii ( la locul functionarii); 3.Demontarea subansamblelor in atelierul de reparatii; 4.Curatirea,spalarea pieselor subansamblelor in atelierul de reparatii; 5.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarii); 6.Repararea sistemului de racire si ungere; 7.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 8.Repararea dispozitivelor de protectie;
17

EXAMEN ATESTAT

9.Montarea subansamblelor reparate si montarea generala a masinii; 10.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 11.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 12.Vopsirea masinii; 13.Reconditionarea pieselor uzate (inclusive ghidaje ); 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea subansamblelor de la,respectiv la,locul de functionare al masinii; 17.Verificarea inca o data a faptului daca masina este deconectata de la retea si demontarea partiala a instalatiei si a tabloului electric; 18.Repararea motoarelor electrice; 19.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate (intrerupatoare,elemente de siguranta,butoane de comanda ); 20.Inlocuirea conductorilor uzati; 21.Repararea lampii de iluminat; 22.Montarea echipamentului electric al masinii,probe ,remedieri; 23.Confectionarea diferitelor piese necesare echipamentului electric. c)Reparatia capitala -Rk- reprezinta categoria de interventie care se efectueaza dupa expirarea ciclului de functionare prevazut in normativul tehnic,avand ca scopreaducerea caracteristicilor tehnico- economice ale masinii la nivelul avut initial si preantampinarea iesirii din functiune a acestuia inainte de termen. Lista de lucrari ce se executa cu prilejul reparatiilor capitale A. Partea mecanica 1.Verificarea preciziei masinii pentru stabilirea gradului de uzura; 2.Demontarea completa a masinii in parti componente; 3.Curatirea ,spalarea ,stergerea pieselor; 4.Sortarea pieselor pe categorii (intocmirea constatarilor); 5.Repararea sistemului de actionare hidraulic; 6.Repararea sistemului de ungere si racire; 7.Repararea dispozitivelor de protectie; 8.Montarea pe subansamble si montarea generala a masinii; 9.Reglarea,probarea functionarii masinii,remedierea defectiunilor; 10.Verificarea preciziei masinii conform normelor; 11.Chituirea si vopsirea masinii; 12.Demontarea si fixarea masinii de pe,respectiv pe ,locul de functionare; 13.Reconditionarea pieselor uzate; 14.Reconditionarea ghidajelor; 15.Confectionarea de piese noi; 16.Transportarea masinii de la ,respectiv la ,locul de functionare;

18

EXAMEN ATESTAT

B. Partea electrica 1.Demontarea instalatiei electrice a transformatorului ,a tabloului electric si verificarea aparaturii; 2.Demontarea,curatirea,spalarea pieselor motoarelor electrice; 3.Verificarea ,repararea bobinajului motoarelor electrice si al transformatoarelor 4.Inlocuirea aparaturii electrice deteriorate; 5.Inlocuirea lampii de iluminat si a diferitelor piese ce nu mai corespund; 6.Montarea ,probarea motoarelor electrice si transformatoarelor.

19

EXAMEN ATESTAT

8.3. LISTA LUCRARILOR PE CATEGORII DE REPARATII SPECIFICE

20

EXAMEN ATESTAT

21

EXAMEN ATESTAT

9.INTRETINEREA SI REPARAREA MASINII DE FREZAT PLAN


9.1. IMPORTANA I SARCINILE REPARRII UTILAJULUI
Desfurarea in mod ritmic a activitii de producie a unei intre-prinderi industriale necesit, ca o condiie de baz, o bun organizare a reparrii i intreinerii utilajului. Acest lucru este impus de faptul c in procesul folosirii lor productive, mijloacele fixe i utilajul de producie, ca o component a acestora, sunt supuse uzurii fizice i morale . Ca urmare a uzurii fizice a utilajului de producie are loc un proces de pierdere treptat a valorii de intrebuinare i, in cele din urm, o pierdere a capacitii lui de a satisface o necesitate social, ducand in final, in felul acesta, la pierderea valorii lui. Uzura fizic a utilajului de producie, in condiiile folosirii utilajului in procesul de producie, este insoit de transferarea valorii asupra produselor create i recuperarea ei continu prin desfacerea acestora la diferii beneficiari . In vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului pe durata folosirii lui i a funcionrii in condiii optime i cu posibiliti cat mai apropiate de cele iniiale, in cadrul intreprinderilor se organizeaz un sistem de intreinere i reparare a utilajului de producie . Organizarea pe baze tiinifice a lucrrilor de intreinere i reparare a utilajelor trebuie s in seama de particularitile utilajului i de modul de uzur fizic a diferitelor pri componente ale acestora . Din analiza comportamentului la uzura fizic a pieselor, semifabricatelor, ansamblelor sau mecanismelor care compun utilajul de producie se constat c uzura lor se produce in mod diferit in timp . La un motor, de pild, cel mai rapid se uzeaz lagrele, pistoanele, segmenii, in timp ce la alte piese, cum sunt axul cu came, arborele motor .a., procesul de uzur este mai lent. Aceasta impune repararea pieselor cu o uzur mai mare i folosirea in continuare a mainii. Folosirea utilajului de producie in condiii optime necesit, de asemenea, efectuarea in scopuri preventive a unor msuri de intreinere, care s impiedice uzura prematur i operaii de control i revizie care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni . Ca urmare a particularitilor utilajelor de a se uza in mod neuniform, concretizate in faptul c in timp ce unele piese sunt complet uzate, altele mai pot fi folosite o perioad oarecare de timp, iar celelalte au o durat de folosire indelungat, se impune din punct de vedere economic adoptarea unui sistem adecvat de intreinere i reparare a acestora . Pentru o intreprindere industrial intreinerea i repararea utilajului de producie prezint o importan deosebit . Astfel, executarea acestor activiti in condiii optime asigur funcionarea in mod normal a utilajelor de producie,
22

EXAMEN ATESTAT

conformgraficelor de producie, evitandu-se astfel scoaterile din funciune, contribuindu-se prin aceasta la realizarea unei activiti ritmice . O bun intreinere i reparare a utilajului de producie asigur meninerea funcionrii acestuia potrivit performanelor tehnico-economice prevzute in cartea tehnic, influenand direct randamentul i precizia de funcionare i realizarea produciei in cantitile i calitatea prevzute . Organizarea intreinerii i reparrii utilajelor la un nivel superior contribuie, de asemenea, in mod direct la reducerea costurilor de producie, prin realizarea acestor activiti la un nivel redus de cheltuieli . Organizarea executrii lucrrilor de intreinere i reparaii la nivelul unei uniti industriale trebuie s permit realizarea urmtoarelor sarcini de baz : a) asigurarea meninerii utilajului n perfect stare de funcionare ; b) evitarea uzurii excesive a utilajului i a scoaterii nainte de termen sau accidental a acestuia din funciune ; c) cretere timpului de funcionare a utilajului, att prin mrirea timp ului de funcionare ntre dou reparaii, ct i prin reducerea timpilor necesari executrii reparaiilor , d) ridicarea productivitii muncii muncitorilor care execut reparaii, asigurarea executrii reparaiilor cu cheltuieli minime i de o calitate ridicat ; e) modernizarea mainilor i utilajelor nvechite . Procesul tehnologic de reparatii aplicat la utilaje poate fi de doua feluri : proces tehnologic de reparatie individual proces tehnologic de reparatie pe subansambluri. Procesul tehnologic de reparatie a masinii de frezat plan cuprinde urmatoarele operatii: 1. primirea utilajului in reparatie si spalarea sa la exterior; 2. demontarea in piese componente; 3. spalarea pieselor; 4. constatarea defectelor si sortarea pieselor; 5. intocmirea documentatiei de reparatie; 6. repararea pieselor si a echipamentului electric; 7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor; 8. asamblarea utilajului; 9. rodajul,controlul si receptia utilajului; 10.vopsirea; 11.predarea utilajului la beneficiar. Pregatirea masinilor si instalatiilor pentru intrarea in reparatie Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al atelierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In prealabil, trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie
23

9.2.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARATII

EXAMEN ATESTAT

se urmareste daca masina este completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor. Demontarea utilajelor si instalatiilor Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de: studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective; stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor. Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se stabileste mai intii directia de demontare, depozitare. Batiurile mari si grele ramin, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt conditii. Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se deterioreze. Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar care arata ordinea demontarii. Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui organ de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare. Demontarea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cuvenita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind demontarea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina cind acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurubarea piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora. Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru, aluminiu, bronz etc.). Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai mic decit diametrul gaurii cuiului.
24

EXAMEN ATESTAT

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei dalti. Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu calcai se extrag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita. Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor. Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel, demontarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele montate prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese. Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sau chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci la cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uniform intre labirint si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dispozitive si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmiterea presiunii pe inelui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incalziti cu ulei mineral la 90-100C.Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment, in timp ce arborele se protejeaza cu azbest. Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si extractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea rulmentilor. In cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de 100-200C.Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si arborele. Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecare conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei electrice, daca aceasta nu se afla in cartea masini. Curatirea si spalarea pieselor Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti sau diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa, avand temperatura de 60-80, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor . Procesul de spalare are patru faze: 1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor; 2. spalarea pieselor in solutie incalzita; 3. spalarea in apa calda;
25

EXAMEN ATESTAT

4. uscare cu aer cald. Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face cu ajutorul unei masini. O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna benzina pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in procent de 6-8% din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in doua faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o baie incalzita electric pana la temperatura de 80. Daca dupa spalare se constata ca rulmentul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei 305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei. Sortarea pieselor si intocmirea foilor de constatare Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura defectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului, cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acordata verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri. Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In categoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a utilajului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in acest caz se inlocuiesc cu altele noi. Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita care sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea precisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se repara sau se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi indicat prin linii groase. Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu se recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai dupa model. Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
26

EXAMEN ATESTAT

Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare, numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul reparatiei. Constatarea defectelor In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenele de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite. Cauzele defectarii pieselor pot fi: de exploatare; de fabricatie; de constructie (proiectare). Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente. Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata de dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precum si la executie sau montaj. Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca dimensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele se uzeaza prematur. Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand ca fiecare grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lor si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze. La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii. Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau lovire. Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie rupt mai mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii. Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele suprafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea aceasta acopera din suprafata conului. La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de gripare, iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuzinetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala nu adera are un zgomot infundat. O metoda
27

EXAMEN ATESTAT

precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la cuzinet este controlul cu ultrasunete.

9.3.TEHNOLOGIA DE REPARARE A MASINII DE FREZAT PLAN


Pentru repararea masinii de frezat plan se intocmesc urmatoarele documente : 1.Actul de constatare care cuprinde : determinarea utilajului; numarul de inventar; data efectuarii constatarii; locul; cuprinsul defectatiei (piese defecte ce necesita remedieri, piese defecte ce necesita inlocuiri); beneficiarul reparatiei si cine executa lucrarea. 2.Fisa tehnologica care se intocmeste in baza actului de constatare si in care se evidentiaza : denumirea utilajului; comanda de executie a reparatiei; denumirea operatiei ce se executa; norma tehnica; manopera in ore; materiale in unitati de masura si cantitatea necesara; alte date care stau la baza calculului de cost al reparatiei .

a. b. c. d. e. f. a. b. c. d. e. f. g.

Repararea mesei : masa se uzeaza in zona canalelor T deprindere a pieselor.In majoritatea cazurilor,printr-o exploatare necorespunzatoare mesele se prezinta cu nervurile din zona canalelor T rupte si cu suprafata pentru prindere a pieselor cu diferite denivelari,provenite din aschierea cu frezale atunci cand lucratorii scapa frezele pe masa masinii. Repararea meselor uzate se face prin placare si comporta urmatoarele operatii: frezarea si gaurirea mesei in zona uzata confectionarea ,prin frezare si gaurire ,a unei placi corespunzatoare locasului frezat din zona uzata a mesei montarea placii prin suruburi pe masa uzata rectificarea suprafetei mesei Dupa repararea mesei se ajusteaza suprafetele de ghidare ale consolei si repararea pieselor mecanismului de ridicare a mesei.Suprafata de lucru a mesei trebuie sa fie perfect plana.Se admit abateri intre 0,03 si 0,04 mm pe lungimea de 300 mm. Repararea batiului : lucrarea consta in special in reparatia ghidajelor uzate si lovite.Reparatia ghidajelor incepe prin curatirea cu razuitorul a rizurilor existente pe
28

Repararea principalelor subansambluri mecanice frezat ale masinii de gaurit

EXAMEN ATESTAT

suprafetele lor.apoi masina unealta se aseaza perfect orizontal .Precizia de instalare este de cel putin 0,04 mm pe lungimea de 1000 mm.marimea uzurii ghidajelor se verifica cu rigla si cu calibrul de interstitii.Daca uzura este de 0,5 mm sau mai are,corpul se raboteaza.Uzurile si rizurile locale (cu lungimea de pana la 20 mm) se repara prin incarcare cu aliaj de antifrictiune .Ghidajele cu uzura de 0,15-0,20 mm se rectifica si se razuiesc,pentru a garanta o abatere de 0,02-0,03 mm pe lungimea de 1000 mm. Repararea cutiilor de viteze si de avansuri : consta in repararea sau inlocuirea axelor,a bucselor ,a lagarelor de alunecare ,a rulmentilor,a rotilor dintate ,a penelor,etc. ,care se uzeaza intimpul exploatarii masinii .Toate aceste piese se repara prin procedee de reconditionare obisnuite.Fusurile arborilor se strunjesc si se rectifica,sau se reconditioneaza prin cromare ,prin calarea pe ele a unor bucse,precum si prin alte procedee.Bucsele uzate se inlocuiesc cu altele noi. Repararea transmisiilor prin curele : Defectele frecvente care se pot constata la transmisiile prin curele sunt :incovoierea arborilor ,uzura fusurilor arborilor,uzura lagarelor ,uzura curelelor si a rotilor de curea.Repararea rotilor de curea consta in rectificarea suprfetei de lucru a obezii,reconditionarea alezajelor butucului la dimensiunile corespunzatoare ajustajului prescris si reconditionarea asamblarii prin pana a rotii si arborelui . Repararea angrenajelor : se executa tinandu-se cont de natura si cauzele uzurii,de materialele din care sunt confectionate rotile dintate si precizia asamblarii. Rotile de fonta cu dintii uzati in proportie de peste 20% se inlocuiesc.Rotile din otel cu dinti uzati in proportie de peste 30% se inlocuiesc.La rotile care au modulul mai mic de 6 mm,nu se admite inlocuirea dintilor rupti ;la cele cu modulul mai mare de 10 mm ,se admite inlocuirea a maximum trei dinti rupti,cu dinti sudati si rectificati,sau cu dinti filetati;fusurile butucurilor se pot repara prin sudare. Repararea cuplajelor :se realizeaza prin incarcarea cu sudura si prelucrarea la dimensiunile initiale;piesele de legatura rigida sau elastica (bolturi,suruburi ,inele )se inlocuiesc cu pise noi. Repararea ambreiajelor :consta in inlocuirea garniturilor de frictiune ,rectificarea placilor de presiune ,reconditionarea sau inlocuirea elementelor de asamblare si reglarea ambreiajelor.

29

EXAMEN ATESTAT

10.NORME DE SECURITATEA MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN


10.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN FREZARE
Fixarea sculei Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii. Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu minile protejate. Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dinii frezei sa nu poata prinde minile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului. Fixarea pieselor Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau in menghina. (2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor. Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate. Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare. Pornirea si exploatarea frezelor Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei. (2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza. Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca scule sau piese nefixate. Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea. Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

30

EXAMEN ATESTAT

10.2.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR DE FREZAT PLAN


In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor: la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa; uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare; inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora; dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie; inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina; darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor; soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii; nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului; in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor precum si fumatului;

31

EXAMEN ATESTAT

11.BIBLIOGRAFIE
1.Norme de protectia muncii (NSSM 1) 2.Intretinerea tehnica a utilajelor 3.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere 4.Imagini http://www.google.com 5.Prelucrari mecanice prin aschiere http://www.scribd.com 6.Utilaje si echipamente pentru prelucrari mecanice http://www.scribd.com http://www.iprotectiamuncii.ro/ http://www.scribd.com http://www.regielive.ro

32

EXAMEN ATESTAT

12.ANEXE
12.1.FISA TEHNOLOGICA PENTRU REPARATII

33

EXAMEN ATESTAT

A masinii, utilajului nr. in vederea reparatiei Denumirea masinii, utilajului : Masina de frezat plan Nr. de inventar. Ore de functionare de la darea in exploatare sau de la ultima reparatie capitala. 30 000

12.2.FISA DE CONSTATARE TEHNICA

1. masa masinii : reconditionare prin placare 2. rulment : se inlocuieste 3. batiu (ghidaje) : reconditionare prin razuire : Comisia de constatare... .

12.3.PROPUNERI PNTRU EFECTUAREA REPARATIEI

34