EXAMEN ATESTAT

LICEUL TEHNOLOGIC NICOLAE BLCESCU OLTENIA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN MECANIC PENTRU NTREINERE I REPARAII

REPARAREA I NTREINEREA GHIDAJELOR

Tema:

NDRUMTOR: Elev: Clasa:

2013
1

EXAMEN ATESTAT

2.CUPRINS
1.Tema proiectului 2.Cuprins 3.Argument 4.Ghidajele masinilor-unelte 4.1.Clasificarea ghidajelor 5.Tipuri constructive de ghidaje 6.Reglarea ghidajelor 7.Fenomene de uzura.Cauze 7.1.Tipuri caracteristice de uzuri 7.2.Calitatea lubrifiantilor utilizati 8.Procesul tehnologic de reparare si intretinere 8.1.Elementele procesului tehnologic 8.2.Documentatia necesara elaborarii procesului tehnologic de reparatii 9.Tehnologii generale aplicate 9.1.Sisteme de reparatii 9.2.Documentatia tehnologica 10.Tehnologii de reparare a ghidajelor 10.1.Prelucrari mecanice prin aschiere 10.2.Incarcarea prin sudare electrica 10.3.Incarcarea pieselor prin sudare cu plasma 11.Controlul ghidajelor 12.Norme de tehnica securitatii muncii la intretinerea si repararea ghidajelor 12.1. Norme de tehnica securitatii muncii la intretinere si reparare 13.Bibliografie 1 2 3 6 6 9 12 14 15 16 16 16 17 19 19 19 21 21 23 24 25 27 27 29

EXAMEN ATESTAT

3.ARGUMENT
Absolvenii noului sistem de formare profesional, dobndesc abiliti, cunotine, deprinderi dezvoltand si o serie de abiliti cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul de nvare continu, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii inrudite. Fiecare dintre calificrile profesionale naionale necesit uniti de competen cheie i uniti de competen profesionale. Competenele profesionale sunt grupate n uniti de competen generale i specializate. Cererea pieei i necesitatea formrii profesionale la nivel european au reprezentat motivele eseniale pentru includerea abilitilor cheie n cadrul Standardelor de Pregtire Profesional ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a dobndi acele competene de baz care sunt importante pe piaa muncii. Curriculum-urile specifice nivelul 3 de calificare au fost concepute astfel nct s dezvolte abiliti de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de munc, pentru asumarea rolului n societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieii. Aceste cerine, necesare unei viei adaptate la exigenele societii contemporane, au fost ncorporate n abilitile cheie Fiecare nivel parcurs n domeniul Tehnic, implic dobndirea unor abiliti, cunotine i deprinderi care permit absolvenilor fie s se angajeze, fie s-i continue pregtirea la un nivel superior. Pregtirea forei de munc calificate n conformitate cu standardele europene presupune desfurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare i evaluare, centrate pe elev. Noii angajai vor putea desfura sarcini non-rutiniere care implic colaborarea n cadrul unei echipe. Prin unitile de competene specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 3 de calificare, elevul este solicitat n multe activiti practice care i stimuleaz i creativitatea. Orice activitate creativ va duce la o lrgire semnificativ a experienei i la aplicarea contient a cunotinelor dobndite.

Lucrarea de atestat REPARAREA I NTREINEREA GHIDAJELOR implica elevul in atingerea Standardelor de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic. In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare nentrerupta a suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componen3

EXAMEN ATESTAT

ta acestora.Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea suprafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea raparatiei. Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilor necesita cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor cu inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor care provoaca iesirea prematura din uz a organelor de masini au rezultate economice importante: micsoreaza opririle neproductive ; maresc perioada dintre reparatii ; reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lucrari, un mare numar de muncitori calificati. Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si instalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si caracterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale ale metalului din acre sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda: lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective. Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in procesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze. In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu caneluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau rectilinii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii. In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare, batiurile, mesele, carucioarele etc. Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase. Asemenea defecte sunt: alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de exploatare a pieselor; alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor; utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor; datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare; alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de frecare;
4

EXAMEN ATESTAT

rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a masinii,utilajului sau instalatiei. Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc considerabil durata de serviciu. Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sistemelor de siguranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, uilajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea rezistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc.. Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.Aceasta se refera in primul rind la piesele principale ca:batiuri,mese,arbori principali, etc., de care depind precizia si calitatea executiei. In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale masinilor-unelte. Elaborarea lucrarii de atestat a permis atingerea unor unitati de competenta : 1. 2. 3. 4. 5. Comunicare si iteratie. Asigurarea calitatii. Igiena si securitatea muncii. Lucrul in echipa. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

EXAMEN ATESTAT

4.GHIDAJELE MASINILOR-UNELTE
4.1.CLASIFICAREA GHIDAJELOR
Ghidajele mainilor-unelte au rolul de a conduce n timpul funcionrii organele mo- bile, cum sunt: sniile, mesele, suporturile etc. i de a susine aceste organe. In funcie de traiectoria dup care se de- plaseaz organul mobil, se disting trei tipuri de ghidaje, i anume : ghidaje rectilinii (plane); ghidaje cilindrice ; ghidaje circulare. Ghidajele mainilor-unelte se realizeaz prin combinarea a cel puin dou profile, care pot fi : de acelai fel numite ghidaje cu acelai profil; combinaii de profile numite ghidaje combinate. Un cuplu de ghidare este format din mai multe suprafee active care indeplinesc diferite funcii. Astfel se disting suprafeele de conducere , care determin traiectoria organului mobil, suprafeele de susinere , ce suport greutatea organului mobil i suprafeele de nchidere care asigur poziia n plan a acestuia. In majoritatea cazurilor, suprafeele de nchidere se realizeaz priu intermediul riglelor de nchidere . Ghidajele rectilinii (plane). Aceste ghidaje asigur deplasarea n ambele sensuri a organului mobil dup o traiectorie rectilinie.

Fig.4.1.1.Ghidaje cu profil plan In figura 4.1.1.snt reprezentate dou ghidaje cu profile plane folosite la mainile de frezat longitudinale (fig. 4.1.1., a) i la mainile de rectificat grele (fig. 4.1.1., b). La aceste ghidaje, suprafeele de conducere 1 snt aezate n plan vertical, iar cele de susinere 2 i de nchidere 4, n plan orizontal. Pentru reglarea jocului n plan orizontal se folosesc penele de reglare 3.
6

EXAMEN ATESTAT

Ghidajul din figura 4.1.1., b nu are suprafa de nchidere. Deoarece aceste ghidaje nu snt autoreglabile, precizia mainii-unelte este afectat de uzura lor, produs n timp. Susinerea i conducerea organului mobil se realizeaz, n acest caz, de ctre cele dou suprafee 1 i 2 ale profilelor. Aceste ghidaje prezint avantajul autoreglrii. In schimb, folosirea combinaiei de profile (A i V) duce la complicaii tehnologice deosebite. Acestea deoarece ajustarea prin rzuire a suprafeelor de ghidare uzate, pentru a se obine contactul pe ambele profile, reprezint o operaie extrem de grea. Ghidajele rectilinii, reprezentate n figura 4.1.2. , sunt formate din dou profile n coad de rndunic, fiind folosite n cazul mainilor de frezat, la ghidajele suportului portcuit de la strunguri etc.

Fig.4.1.2. In cazul acestui tip de ghidaj, suprafeele 1 i 3 ndeplinesc funciile de conducere i nchidere, iar suprafeele 2, funcia de susinere. Pentru reglarea jocului n plan orizontal se folosete pana de reglare 4. Ghidajele cilindrice. Aceste ghidaje asigur deplasarea organului mobil tot dup o traiectorie rectilinie, dar, n unele cazuri, permit i realizarea unei micri oscilatorii, n jurul axei profilului cilindric. In mod frecvent, aceste ghidaje se ntlnesc la mainile-unelte de gurit radiale , pentru realizarea ghidrii braului pe coloana. Construcia coloanei este astfel conceput net permite i rotirea braului n jurul axei geometrice a acesteia.

Fig.4.1.3.Masina de gaurit radiala

7

EXAMEN ATESTAT

Ghidajele circulare. Ele asigur realizarea traiectoriei circulare dup care se deplaseaz organul mobil, i snt utilizate n cazul mainilor-unelte la care organele mobile efectueaz o micare de rotaie n jurul unei axe verticale, cum snt platourile strungurilor carusel, capetele-revolver etc. , La proiectarea i asamblarea acestor ghidaje trebuie s se in seama de faptul c este necesar s se asigure o micare circular precis, fr joc axial. Pentru aceasta se prevede posibilitatea de compensare a jocurilor rezultate din uzur.

Fig.4.1.4.Ghidaje circulare Profilele ghidajelor circulare (fig. 4.1.4) pot. fi : plane, plan-nclinate (numite i unghiulare) i biunghiulare (n V). Profilul plan (fig. 4.1.4, a) se utilizeaz la ghidajele circulare cu diametre mari (platourile strungurilor-carusel cu diametrul peste 2 000 mm). Ele nu asigur dect susinerea organului mobil. Pentru conducere (ghidarea radial a organului mobil) trebuie prevzut un ghidaj radial. Profilul unghiular (fig. 4.1.4, b) i cel biunghiular (4.1.4, c) ndeplinesc ambele funcii (susinere i conducere), fiind utilizate la strungurile-carusel i la mesele circulare ale mainilor de frezat, ale mainilor de rectificat plan cu mas rotativ i ale mainilor de mortezat. In ceea ce privete execuia, ghidajele circulare snt mai simple dect celelalte tipuri de ghidaje i deci mai uor de prelucrat i ntreinut.

Fig.4.1.5.Strungul carusel
8

EXAMEN ATESTAT

5.TIPURI CONSTRUCTIVE DE GHIDAJE

Natura frecrii dintre suprafeele n contact ale organelor cuplului de ghidare (mobil i fix) depinde de modul n caic se realizeaz acest contact. Dac contactul este direct, frecarea este cu alunecare, iar ghidajele se numesc ghidaje fr elemente intermediare (de alunecare). Dac contactul este indirect, adic ntre suprafeele de ghidare ale elementului mobil i cele ale organului fix se afl elemente intermediare de tipul corpurilor de rostogolire, atunci frecarea este cu rostogolire, i ghidajele se vor numi ghidaje cu elemente intermediare (de rostogolire). Ghidajele de alunecare. Aceste ghidaje snt foarte mult utilizate n construcia de maini-unelte. Ele pot fi de dou feluri: ghidaje dintr-o bucat (cu organul fix sau mobil) i ghidaje aplicate (pe organul fix sau mobil). Ghidajele dintr-o bucat (fig. 5.1) fac corp comun cu batiul mainii- unelte sau cu organul mobil, ceea ce presupune utilizarea unui singur material, comun, pentru confecionarea acestora.

Fig.5.1.Ghidaj dintr-o bucata Ghidajele aplicate (pe organul fix sau mobil) se confecioneaz obinuit din oel sau font de calitate superioar. Fa de ghidajele dintr-o bucat, ghidajele aplicate prezint urmtoarele avantaje : durabilitate ridicat, ca urmare a folosirii materialelor cu caliti superioare ; posibilitate de prelucrare i nlocuire mai uoar n caz de uzur. Ca dezavantaj se subliniaz necesitatea efecturii unor prelucrri suplimentare pentru fixarea acestora, scumpind n acest fel construcia. Ghidajele aplicate pe batiu se fixeaz cu uruburi. Pentru a asigura centrarea, cit i descrcarea uruburilor de eforturile transversale, mbinarea se face, de obicei, cu canal i pan (fig. 5.2., a).

EXAMEN ATESTAT

Fig.5.2.Ghidaj cu canal si pana Pentru a se evita gurirea suprafeei de ghidare, ghidajele cu profil n A ,se fixeaz cu uruburi cu cap cilindric crestat i loca hexagonal (fig. 5.2., b), iar pentru fixarea ghidajelor cu profil plan se adopt soluiile din figura 5.3, a i b. In figura 5.4 ,s-a exemplificat cazul unui ghidaj aplicat la organul mobil (sania capului-revolver al unui strung semiautomat).

Fig.5.3. Fig.5.4. In cazul batiurilor din oel executate prin sudare, ghidajele se fixeaz tot prin sudare (fig. 5.5, a, b, c i d).

Fig.5.5.Ghidaje sudate
10

EXAMEN ATESTAT

Ghidajele aplicate din materiale plastice asigur o deplasare uniform, nesacadat, a sniilor mainilor-unelte, ndeosebi n cazul vitezelor mici i foarte mici de avans. Ca rezultat al experienelor efectuate, ghidajele aplicate din materiale plastice i gsesc utilizarea la mainile-unelte grele, cum snt: strungurile plane, strungurilecarusel, mainile de frezat longitudinale, mainile de rabotat etc.

Fig.5.6.Strungul revolver Ghidajele de rostogolire. Aceste ghidaje au cptat o rspndire foarte mare n ultima perioad, datorit frecrii reduse a elementelor n contact i a micorrii efortului necesar pentru deplasarea organului mobil. In funcie de traiectoria dup care se deplaseaz organul mobil, ghidajele de rostogolire se clasific n : ghidaje pentru micare rectilinie i ghidaje pentru micare circular. In general, un ghidaj de rostogolire se compune din urmtoarele elemente : corpurile de rulare , care pot fi bile, role sau ace, cile de rulare , care la ghidajele rectilinii snt formate din bare, iar la cele circulare din inele i colivia .

Fig.5.7.Ghidaj de rostogolire
11

EXAMEN ATESTAT

Din punctul de vedere al contactului dintre corpurile de rulare i cile de rulare, ghidajele de rostogolire se mpart n : ghidaje fr strngerea prealabil a corpurilor de rulare, aceasta realizndu-se numai datorit greutii proprii a organului mobil; ghidaje cu strngere prealabil, cu posibilitatea de reglare a ei prin intermediul unor dispozitive speciale.

6.REGLAREA GHIDAJELOR
Ajustarea ghidajelor i a pieselor mobile conjugate este o operaie care necesit un volum mare de munc. Pentru a simplifica operaia de ajustare i reglare a jocurilor dintre suprafeele n contact, att la montare ct i n timpul funcionrii mainii se prevd pentru organul mobil dispozitive speciale de reglare (pies de compensaie). Astfel, pentru reglarea ghidajelor rectilinii se utilizeaz, n general, penele de reglare (cu profil dreptunghiular, trapezoidal sau de paralelogram). Ghidajele cu profil n A sau n V, fiind autoreglabile, nu reclam utilizarea dispozitivelor de reglare. In schimb, pentru reglarea ghidajelor cu profil n coad de rndunic se pot utiliza mai multe soluii constructive. Cele mai simple din punct de vedere tehnologic snt penele cu profil de paralelogram (fig. 6.1).

Fig.6.1.Pana cu profil paralelogram

Fig.6.2.Pana cu profil trapezoidal

Aceast variant prezint inconvenientul c uzura penelor nu este constant n lungul lor, ca rezultat al presiunii de contact mai mare n dreptul uruburilor de reglare. Reglarea jocurilor cu ajutorul penelor cu profil trapezoidal (fig. 6.2) este mai bun, deoarece asigur o repartiie mai uniform a presiunii de contact i deci o uzur mai redus. In cazul variantei reprezentate n figura 6.2, a, jocul se regleaz prin intermediul urubului 1, dup ce, n prealabil, s-a slbit urubul 2, iar n cazul variantei din figura 6.2, b, reglarea este determinat de mrimea adaosului intermediar 1.

12

EXAMEN ATESTAT

In figura 6.3 snt reprezentate variantele folosite pentru reglarea ghidajelor cu ajutorul penelor nclinate (1 :40 pn la 1 : 100). Deplasarea longitudinal a penelor 1 se face prin intermediul uruburilor de reglare 2 (fig. 6.3, a, b, c i d), care au posibilitatea s deplaseze penele (cu clci) n ambele sensuri. Un exemplu de preluare a jocului cu ajutorul unei pene nclinate 1 i urubului 2, n cazul ghidajelor n coad de rndunic, s-a reprezentat n figura 6.3, e. Dispozitivele de reglare cu pene au rigiditate sczut, fapt ce influeneaz negativ rigiditatea organului mobil, favoriznd apariia vibraiilor. Ghidajele dintr-o bucat se execut, n general, din aceleai materiale ca i cele ale organului fix (batiu) sau ale celui mobil. In aceste cazuri, organul fix sau mobil al mainii-unelte se execut din fonte superioare sau speciale, prin turnare. In cazul ghidajelor aplicate, organul fix sau mobil se execut dintr-un material ieftin, iar ghidajele dintr-un material calitativ superior primului (fonte aliate, oeluri de calitate i materiale plastice). Asamblarea mecanismelor cu micare de translaie ncepe, n primul rnd, prin asigurarea preciziei necesare la asamblare, precum i a poziiilor reciproce ale pieselor ce se afl n micare de translaie. Piesele cu ghidaje i piesele conjugate se aduc la locul de asamblare prelucrate definitiv sau necesitnd anumite operaii de finisare. In cazul ghidajelor executate dintr-o bucat cu batiul, n cadrul seciilor de montare se execut numai lucrrile de finisare. La ghidajele aplicate (demontabile), asamblarea ncepe cu fixarea pe batiu a plcilor ghidajelor. Plcile lungi i subiri se fixeaz nainte de finisarea batiurilor, prin canal i pan dreapt sau n coad de rndunic i uruburi . Plcile se execut cu un adaos de prelucrare, n vederea finisrii. In majoritatea cazurilor, pentru mrirea rezistenei la uzur, ghidajele din oel se cementeaz i se clesc sau se nitrureaz. Ghidajele tratate termic se finiseaz dup fixarea lor pe batiu prin rectificare sau prin rodare.

Fig.6.3.Variante de reglare a ghidajelor

13

EXAMEN ATESTAT

Plcile de ghidare, groase i rigide, se finiseaz nainte de montare. Poziia precis a ghidajelor se obine ns prin rectificarea sau prin rzuirea suprafeelor de fixare pe batiu . Acest procedeu se aplic, n special, n cazul plcilor de ghidare nitrurate.

7.FENOMENUL DE UZURA.CAUZE
In construcia i funcionarea mainilor i utilajelor frecarea uscat nu este singurul productor de uzare, deoarece in anumite condiii chiar in prezena lubrifiantului, poate avea loc contactul dintre micro-asperitile suprafeelor in contact. Uzura pieselor reprezint un fenomen complex distructiv, care are ca efect modificarea treptat a dimensiunilor in timpul exploatrii, ca urmare a frecrii suprafeelor de contact. In practic uzarea poate fi provocat in prezena lubrifiantului de urmtoarele tipuri de frecare: limit (onctuoas prin aderen sau semiuscat); semifluid (mixt); elasto-hidrodinamic ( HHD ) i fluid ( hidrodinamic, gazodinamic, magnetohidrodinamic ). Frecarea limit este caracterizat prin interpunerea unuia sau mai multor straturi subiri moleculare de lubrifiant, care, de regul, impiedic contactul direct. In acest caz, stratul de lubrifiant, format pe suprafaa in frecare, este legat prin aceasta prin puternice fore de adeziune molecular ( de unde i numele de frecare prin aderen). Frecarea limit are importan practic deoarece reduce considerabil uzarea suprafeelor in contact, reprezentand un fel de barier impotriva uzrii. De aceea in aceste condiii se recomand folosirea unor aditivi cu onctuozitate i presiune extrem, folosirea unor lubrifiani solizi ( grafit, bisulfur de molibden ) sau acoperirea cu un strat depus chimic ( oxid sau sulfur metalic ). Frecarea limit se intalnete la asamblrile care funcioneaz la temperaturi ridicate, asamblarea piston-bol, segment-cilindru. Frecarea semifluid (mixt) apare la limita frecrii flaide, atunci cand suprafeele conjugate prezint un anumit grad de rugozitate. In acest caz, dei pelicula de lubrifiant are o grosime corespunztoare, este intrerupt temporar, datorit varfurilor proeminente ale microasperitilor, aprand contactul direct dintre suprafee. Frecarea semifluid nu poate fi evitat in regimurile tranzitorii ale mainilor ( pornire - oprire ), cand pelicula de lubrifiant nu s-a format sau cand viteza scade mult, schimbandu-se eventual i sensul micrii. In acest regim de frecare pot aprea simultan trei situaii: contactul direct al varfurllor mai proeminente ale asperitilor celor dou suprafee, regimul onctuos, regimul de lubrifiere fluid.
14

EXAMEN ATESTAT

Se deduce c regimul de frecare semifluid nu este un regim de funcionare normal, ci unul tranzitoriu, a crui durat s fie cat mai redus. Frecarea fluid in regim hidrodinamic i hidrostatic, prin prezena lubrifiantului asigur o separare teoretic perfect a suprafeelor de contact, printr-o pelicul continu i portant de lubrifiant a crui grosime minim este mai mare decat suma inlimilor maximale ale microasperitilor suprafeelor. Dac grosimea peliculei hm = 10...100mm, sau chiar mai mult, lubrifierea se numete cu film gros, iar cand grosimea peliculei aste hm = 1...10mm, lubrifierea este cu film subire de lubrifiant. In cazul frecrii fluide hidrodinamice, realizarea filmului de lubrifiant se datorete micrii relative a suprafeelor i se intalnete des la lagrale cu alunecare. In cazul frecrii fluide hidrostatice, pelicula portant se creaz prin introducerea lubrifiantului sub presiune, in funcie de mrimea presiunii medii din lagr, obinandu-se i o bun rotire, stabilitate, reglaj.

7.1.TIPURI CARACTERISTICE DE UZURI

A. Uzarea prin frecare Este cauzat atat de frecarea exterioar i de frecarea din structura pieselor. Defectele generate de frecarea exterioar a pieselor fac parte din grupa defectelor de uzare ce pot fi inlturate. Frecarea care genereaz defectele structurale ce afecteaz durabilitatea pieselor considerate defecte ce nu pot fi inlturate. B. Uzarea de adeziune Este cauzat de aciunea simultan a componentei de natur mecanic i a celei cauzat de forele moleculare sau atomice. O consecina a uzrii prin adeziune este uneori griparea care apare la sarcini mari in lipsa lubrifiantului sau la strpungerea peliculei, in urma producerii unor temperaturi locale ridicate. Adeziunile sau microjonciunile puternice ce se creeaz nu mai pot fi forfecate i deplasarea relativ inceteaz, cupla de frecare fiind astfel blocat. Presiunea de gripaj variaz in funcie de viteza tangenial i de materialele cuplei. C.Uzarea de abraziune. Cauza acestui proces pur mecanic este prezena particulelor dure abrazive intre suprafeele in contact sau de asperitile mai dure ale uneia dintre suprafeele in contact. Este uor de recunoscut dup urmele orientate pe direcia de micare. Caracterul nu se schimb, indiferent dac particulele abrazive provin din afar sau sunt coninute intr-unul din corpurile de frecare, cum ar fi de exemplu, cazul pieselor recondiionate prin metalizare, cromare, oelizare sau sudare. D. Uzarea prin oboseal i imbtranirea materialelor. Oboseala materialelor pieselor apare la piesele solicitate la sarcini armonice sau alternante, fr s se observe urme de deformaii remanente. Uzarea prin oboseal se produce la frecarea de rostogolire. Pe suprafeele de lucru ale rulmenilor i pe flancurile roilor.
15

EXAMEN ATESTAT

Oboseala materialelor produce i degradarea pieselor, ele devin nerecondiionabile, deoarece se poate produce i ruperea. E. Uzarea prin coroziune Coroziunea pieselor poate fi punctiform i intarcriatalin, care afecteaz rezistena mecanic i la oboseala a materialelor. In cazul coroziunii mecanochimice i tribochimice are loc aciunea simultan a mediului corosiv i a solicitrilor mecanice statice ( coroziune de tensionare ) sau periodice ( de oboseal ). La maini procesul de uzare prin oxidare este caracteristic fusurilor de arbori i coroziunea de contact dintre suprafeele metalice cu diferite poteniale dar i dintre metale i piese nemetalice.

7.2.CALITATEA LUBRIFIANTILOR UTILIZATI

Lubrifianii trabuie s aib o bun stabilitate chimic, o vascozitate corespunztoare, caliti de oncuozitate, s nu conin acizi sau impuniti mecanice. Vascozitatea influeneaz direct asupra grosimii i vitezei de formare a peliculei, fiind influenat mai mult de temperatur decat de presiune. Deci uzura este cu atat mai mare cu cat viscozitatea este mai mic. Lubrifiantul trebuie s adere, s fie adsorbit la suprafaa pieselor pentru a asigura o frecare semiuscat. Pentru aceasta este necesar o vascositate ridicat, o bun onctuozitate. Pentru creterea onctuozitii se adaug cantiti mici de acizi grai, c are duc la micorarea coeficientului de frecare. Acetia ins duc la intensificarea ritmului de uzur chimic. In vederea micorrii uzurii trebuie respectat jocul care asigur ungerea lichid, iar la alegerea lubrIfianilor trebuie respectate cu strictee normele in vigoare.

8.PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARARE SI INTRETINERE

8.1.ELEMENTELE PROCESULUI TEHNOLOGIC
In decursul procesului tehnologic de recondiionare, utilajele supuse reparaiei parcurg mai multe etape, intr-o anumit ordine impus de desfurarea logic a procesului tehnologic, cum ar fi: pregtirea utilajului pentru reparare, demontarea acestuia n ansambluri, subansambluri i piese componente, splarea i sortarea pieselor, recondiionarea pieselor reparabile i nlocuirea celor nereparabile, asamblarea i r odarea utilajului, recepia i vopsirea lui. Prin proces tehnologic de reparaie se inelege partea din procesul de producie al unitii de reparaii, care cuprinde totalitatea aciunilor ce se intreprind pentru re16

EXAMEN ATESTAT

stabilirea formelor i dimensiunilor iniiale ale pieselor ce se recondiioneaz sau prin realizarea unor dimensiuni noi, de reparaie, pentru realizarea calitii suprafeelor, precum i realizarea caracterului iniial al ajustajelor asamblrilor uzate. Astfel, in procesul de producie al unitilor de reparaie se intalnete tehnologia demontrii utilajului, tehnologia recondiionrii pieselor reparabile, tehnologia de reparaie a unor piese de mare uzur (buce, axe simple, roi dinate etc.) i tehnologia asamblrii. Procesele tehnologice de reparaie se elaboreaz in mai multe situaii i anume: cu ocazia recondiionrii unor piese pentru care nu sunt elaborate procese tehnologice tip, sau atunci cand dei acestea exist, posibilitile unitii de reparat nu permit aplicarea lor. In acest caz se intocmesc procese tehnologice de recondiionare prin metode existente care ins trebuie s asigure aceleai condiii tehnice; atunci cand pentru imbuntirea condiiilor de funcionare se face modificarea constructiv a unor ansambluri sau piese la utilaje aflate in exploatare curent; in cazul cand se schimb natura materialului (mai ales in cazul inlocuirii materialelor metalice cu materiale nemetalice de obicei materiale plastice sau compozite; atunci cand se pune in aplicare o propunere de inovaie sau raionalizare privind natura materialului, forma constructiv, sau modificarea a insi tehnologiei de recondiionare. Procesele tehnologice de recondiionare se intocmesc in scopul de a stabili metoda de reparaie privind demontarea, recondiionarea i asamblarea, care s asigure condiiile tehnice impuse, iar pe de alt parte s fie i cea mai productiv (dintre metodele posibile de aplicare), s permit stabilirea normelor de timp pe baza crora s se poat face calculul pentru necesarul de materiale, piese de schimb, scule i dispozitive i in final, s permit calcularea preului de cost al reparrii.

8.2.DOCUMENTATIA NECESARA ELEBORARII PROCESULUI TEHNOLOGIC DE REPARARE

In momentul introducerii in reparaie a utilajului se intocmete foaia de constatare general, iar dup splare i demontare foaia de constatare detaliat. Aceast documentaie este necesar nu atat pentru intocmirea tehnologiei de recondiionare, cat mai ales pentru stabilirea pieselor uzate, distruse complet, sau lips, care vor fi recondiionate sau inlocuite. 1. Foaia de constatare general se intocmete in momentul primirii in reparaie i cuprinde date care se refer la: aspectul exterior al mainii, menionandu-se starea in care se gsete, dac anumite organe sau subansamble sunt distruse sau lipsesc etc.; pe cat posibil precizia strii tehnice a motorului, transmisiei etc.;
17

EXAMEN ATESTAT

precizarea felului in care au fost executate ingrijirile tehnice i volumul de lucrri executat de la darea in exploatare sau de la ultima reparaie; felul reparaiei ce urmeaz a se efectua; alte indicaii. 2. Foaia de constatare detaliat, in baza creia se face i antecalculaia reparaiei, trebuie s conin date referitoare la lucrrile de efectuat, precum i date asupra necesarului de materiale i piese pentru efectuarea reparaiei. Pentru inlocuirea documentaiei tehnologice sub form de file tehnologice sau plane de operaii, in care se precizeaz metodele de recondiionare i succesiunea lor, sunt necesare ca date iniiale, urmtoarele: desenele de execuie ale pieselor ce se recondiioneaz; desenele sau cotele suprafeele de uzur ale pieselor cu tolerane i abateri; desenele complete a subansamblului sau ansamblului din care fac parte piesa cu ajustajele recomandate; caracteristicile tehnice ale utilajului existent in unitatea de reparaie care execut recondiionarea; normele tehnice de control i recepie; volumul produciei (dat de tipul unitii de reparat). a. Desenul de execuie a piesei ce se recondiioneaz reprezint una din datele iniiale cele mai importante pentru intocmirea procesului tehnologic de recondiionare. b. Cu ajutorul desenelor sau a cotelor suprafeelor de uzur se stabilete metoda i traseul tehnologic de recondiionare, cu ajutorul cruia se intocmete fia tehnologic sau planul de operaii. c. Desenele de ansamblu i subansamblu din care face parte piesa, sunt necesare pentru stabilirea tehnologiei de demontare i montare a acesteia. Desenele conin date referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor i precizia elementului de inchidere a lanului de dimensiuni. Caracterul ajustajului de multe ori este dat in desenul de execuie. d. Pentru intocmirea unui proces tehnologic optim este necesar s se cunoasc caracteristicile tehnice ale utilajelor existente, privind posibilitile de prelucrare din punct de vedere al dimensiunilor pieselor, a preciziei pe care o poate asigura, a echipamentului tehnologic de care dispune etc. In baza listei utilajului existent in unitatea de reparat i a caracteristicilor acestora, se intocmete traseul tehnologic de prelucrare, cu alte cuvinte se nominalizeaz metodele de prelucrare. e. Punctul de control din unitatea de reparat trebuie s fie inzestrat cu norme de control i recepie. Normele de control sunt necesare pentru trierea pieselor i constatarea defectelor pe care le prezint dup demontare, stabilindu-se piesele bune, piesele pentru recondiionat i piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau la baza controlului interoperaional i final al produselor prelucrate. Pe lang precizarea condiiilor tehnice pe care trebuie s le indeplineasc piesele, se stabilesc metode i aparatul sau instrumentul de control. Normele de recepie stabilesc de asemenea condiiile tehnice privind ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce se
18

EXAMEN ATESTAT

recondiioneaz, precum i aparatura indicat in aa fel incat produsul s-i recapete, pe cat posibil, parametrii de funcionare iniiali. f. Volumul produciei reprezint de asemenea o dat iniial important pentru c, funcie de mrimea acestuia, se vor stabili tehnologia de recondiionare prin fie tehnologice (in cazul unui volum mic de producie, in cazul produciei individuale sau de serie mic la care nomenclatura produciei este foarte variat), sau se intocmesc plane de operaii (in cazul unei producii de serie mijlocie sau mare, cu o nomenclatur ceva mai redus, la un volum de producie mare).

9.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE

9.1.SISTEME DE REPARATII
Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe sisteme , principalele fiind urmatoarele : Sistemul de reparatii executate dupa necesitate dupa acest sistem ,masina se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci neplanificat si numai din cauza uzarii avansate a pieselor. Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu ocazia unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se face revizia urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se piesele de schimb si materialele necesare.Volumul si termenele reparatiei depind de starea masinii. Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a masinii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade stabilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau inlocuirea pieselor si organelor componente la termenele stabilite. Sistemul preventiv de reparatii periodice planificate-se bazeaza pe determinarea cat mai exacta a variatiei uzarilor in timp,la toate organele,piesele si elementele masinilor. Pe baza acestor uzari in raport cu limitele admise pentru fiecare organ,piesa sau element in parte se determina duratele de functionare corespunzatoare intre doua reparatii,exprimate in numar de ore de functionare.acestedurate de functionare sunt folosite pentru stabilirea termenelor la care masina va fi scoasa din serviciu pentru reparatii (structura ciclurilor de reparatii) . Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a reparatiei si a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen. Acest sistem prevede lucrari de intretinere si reparatii

9.2.DOCUMENTATIA TEHNOLOGICA
Dup stabilirea traseului tehnologic cu operaiile necesare recondiionrii, calculul regimurilor de lucru i a normelor de timp, se elaboreaz fia tehnologic sau
19

EXAMEN ATESTAT

planul de operaii. Se elaboreaz fia tehnologic in ateliere mecanice de reparaii, adic acolo unde nomenclatura produciei este foarte variat iar seria de fabricare redus. Fia tehnologic, pentru a fi util atelierelor, trebuie s cuprind: 1. desenul de execuie a piesei; 2. denumirea piesei; 3. materialul din care este executat i eventual tratamentul termic recomandat; 4. denumirea defectului, metoda de stabilire a acestuia i aparatul sau instrumentul folosit; 5. precizarea dimensiunilor iniiale, jocul sau strngerea cu piesa conjugat, dimensiuni admise pn la reparaie, jocul sau strngerea maxim admis, cota de reparaie; 6. denumirea operaiei de recondiionare; 7. tehnologia sumar; 8. condiii tehnice; 9. utilajul, dispozitivele, sculele i verificatoarele necesare, cu stabilirea metodei de control. Planul de operaii se intocmete acolo unde organizarea produciei, volumul i nomenclatorul produciei, precum i dotarea unitii, permite defalcarea tehnologiei de reparaii pe operaii i faze cu respectarea strict a regimului de lucru, normrii tehnice i a altor prescripii. Planul de operaii trebuie s cuprind: 1. denumirea piesei; 2. utilajul pe care se execut operaia de recondiionare; 3. denumirea operaiei; 4. schia piesei, cu indicarea dimensiunilor strict necesare executrii operaiei, n care se precizeaz toleranele, abaterile de form maxim admisibile, abaterile de la poziia reciproc a suprafeelor, calitatea de suprafa etc.; 5. instruciuni suplimentare care se refer la condiiile concrete de lucru; 6. dispozitivele, sculele, verificatoarele necesare; 7. regimul de lucru i norma de timp. Dac operaia se execut din mai multe faze, acestea sunt menionate pe foaia de operaie, precizandu-se de asemenea sculele, verificatoarele, regimul i norma de timp. Planul de operaii (care cuprinde atatea foi cate operaii sunt stabilite in traseul tehnologic), servete executantului in atelierul de prelucrare.

20

EXAMEN ATESTAT

10.TEHNOLOGII DE REPARARE A GHIDAJELOR

10.1.PRELUCRARI MECANICE PRIN ASCHIERE
Suprafeele de alunecare ale ghidajelor se pot finisa prin : rabotare de netezire, frezare de netezire, broare, rzuire, rectificare i rodare. Rabotarea de netezire a ghidajelor, cu cuite late, se folosete, n special, n cazul mainilor-unelte grele, la care, datorit lungimii mari a acestora, nu este posibil rectificarea. Metoda este utilizat la ghidajele netratate termic i pentru orice fel de producie. Rabotarea de netezire este un procedeu productiv i ieftin, n comparaie cu celelalte metode de finisare a ghidajelor. Prelucrarea final a ghidajelor prin frezare este un procedeu foarte productiv, n special cnd se lucreaz cu o frez cu mai muli dini. Calitatea i precizia suprafeelor obinute prin acest procedeu snt superioare, i anume se poate obine clasa a 8-a de calitate, iar abaterea de la planitatea suprafeelor prelucrate poate 0,010,015 mm/1000 mm. Broarea. Aceast metod de finisare a suprafeelor de ghidare se afl nc n stadiul experimental. Procedeul se recomand numai n cazul produciei n serie mare, din cauza costului ridicat al sculei. Finisarea prin rzuire este foarte rspndit, deoarece permite s se obin suprafee precise ale ghidajelor de orice lungime i construcie. Rzuirea urmeaz de multe ori prelucrrii de finisare prin rabotare sau frezare, operaia realizndu-se, n acest caz, mult mai uor i cu rezultate mai bune. Prin rzuire se urmrete s se realizeze : prelucrarea definitiv a suprafeelor de ghidare ale mainilor-unelte i mecanismelor foarte precise, pentru obinerea unui numr de 18...25 pete (de vopsea sau luminoase) pe o suprafa de 25 X 25 mm2 ; prelucrarea ghidajelor mainilor-unelte foarte mari n lipsa unor maini-unelte corespunztoare ; prelucrarea definitiv a ghidajelor ale cror particulariti constructive exclud folosirea altor metode. Operaia de rzuire se ncepe mai nti cu prelucrarea ghidajului de referin (de baz) fa de care se execut rzuirea celorlalte ghidaje. In acest scop, ghidajul de referin se prelucreaz ct mai precis. Drept ghidaj de referin se alege ghidajul care este mai puin solicitat.
21

EXAMEN ATESTAT

Locul de rzuire se indic cu ajutorul plcii de tuat (fig. 10.24) sau al riglei de tuat (fig. 10.25) i prin intermediul unei vopsele de control. Rzuirea de degroare se face cu scopul de a se ndeprta urmele rmase de la prelucrarea anterioar i a se asigura planitatea suprafeei. Operaia se execut prin aplicarea pe plac sau pe rigla de tuat a unui strat subire de vopsea i determinarea suprafeelor portante (se admit 12 .. 18 pete, pe un ptrat de 25 X 25 mm2). La finisare, suprafaa portant se determin dup numrul petelor luminoase (20...25 pete, pe un ptrat de 25 X 25 mm2). Rectificarea este metoda cea mai productiv de prelucrare final a suprafeelor de ghidare i, n acelai timp, cea mai rspndit, ca urmare a multiplelor dezavantaje ale rzuirii : cost ridicat, imposibilitatea prelucrrii suprafeelor clite etc. Dezavantajele rectificrii snt: necesitatea utilizrii unei maini-unelte speciale ; limitarea lungimii ghidajelor care se rectific, datorit lipsei unei maini de rectificat corespunztoare. Rodarea se folosete, n special, la prelucrarea foarte fin a suprafeelor de ghidare ale mainilor-unelte de nalt precizie (de exemplu, de rectificat). Prin rodare se obine o cretere a preciziei dimensionale i de form, o foarte bun etanare a dou piese conjugate, cum sunt cepul unui robinet cu corpul su, supapa cu scaunul su etc. Cnd se urmrete etanarea perfect a dou piese conjugate, ele se rodeaz mpreun, iar cnd se urmrete obinerea unei forme geometrice ct mai perfecte sau a unei nalte precizii dimensionale, piesa respectiv se rodeaz cu ajutorul unei scule de form i dimensiuni corespunztoare pe care se depune pulberea sau pasta abraziv. Condiia care trebuie ndeplinit n asemenea cazuri, n afar de form i dimensiuni, este ca scula s fie executat dintr-un metal mai moale dect piesa de prelucrat (font moale, oel moale, cupru, alam, etc.). n primul caz rodarea se face prin deplasarea reciproc a pieselor ntre ele, iar al doilea caz prin deplasarea relativ a piesei i sculei cu care se prelucreaz. n urma acestei deplasri, are loc o aciune mecanic de mcinare a proeminenelor suprafeelor respective de ctre particulele abrazive i n felul acesta se obin suprafee cu un aspect mai uniform sau cu un aspect uniform lucios. Rodarea se poate executa numai dup prelucrri care asigur o oarecare precizie i deci adaosuri de prelucrare foarte mici (0,010,02 mm) cum sunt :strun jirea cu diamant, alezarea, rectificarea etc. La rodare, micarea poate fi combinat(rotaie i translaie) sau simpl, numai rotaie sau numai translaie. Suprafeele supuse rodrii pot avea diferite forme: plane,cilindrice, conice, profilate.Rodarea se aplic la finisarea de:robinete,supape,injectoare,batiuri .
22

EXAMEN ATESTAT

Tehnologia rodrii. Dac rodarea se execut dup o prelucrare ngrijit n urma creia adaosul de prelucrare nu este mai mare de 0,02 mm, ea se poate efectua ntr-o singur faz. n caz contrar, ea trebuie executat n dou faze i anume : o rodare prealabil i o rodare definitiv. La rodarea prealabil, se folosesc pulberi abrazive cu granulaie mai mare sau paste grosolane care au drept scop ndeprtarea celei mai mari pri din adaosul de prelucrare. La rodarea definitiv, se folosesc pulberi mai fine (micropulberi) sau paste fine, aceast faz avnd drept scop ndeprtarea restului adaosului de prelucrare i obinerea unor suprafee cu caliti corespunztoare. n vederea rodrii, abrazivul se amestec cu lubrifiant corespunztor i se depune ntr-un strat subire pe una din piese. n cazul rodrii cu paste, acestea se dilueaz cu un solvent ntr-un vas de sticl sau porelan i se amestec bine pn ce se obine un fluid consistent. Pasta sau pulberea pregtit se depune pe pies dup ce aceasta a fost umezit cu petrol pentru a avea o bun aderen. Astfel pregtit, piesa se suprapune cu perechea ei care este fix i se mic ntr-un anumit mod, exercitndu-se totodat asupra ei o uoar presiune. n general, se execut micri de rotaie combinate cu translaie, astfel c traiectoria fiecrei granule abrazive la micarea urmtoare s nu coincid cu cea anterioar. Abrazivul care dup un numr de micri i pierde calitile achietoare se ndeprteaz cu o crp curat i se depune un strat nou de abraziv. Operaia se repet pn ce se obin rezultatele prescrise. Verificarea se face trasnd cu creta sau cu creionul linii longitudinale pe suprafaa uneia din piese i deplasarea reciproc de 2-3 ori a pieselor ntre ele. Calitatea se apreciaz dup mrimea poriunilor de linie care au disprut n urma frecrii pieselor. O suprafa corect rodat nu trebuie s prezinte zgrieturi sau pete lucioase. Operaia de rodare se termin atunci cnd, pe o suprafa de 25x25 mm2 se obin 4-5 pete mare.Anterior, suprafaa se poate prelucra prin rzuire. Dup fiecare succesiune de micri, se demonteaz suprafeele, se spal cu petrol, se terg i se continu operaia de rodare cu past proaspt. La terminarea operaiei de rodare,suprafeele se spal cu petrol pentru a elimina orice urma de impuritate.

10.2.INCARCAREA PRIN SUDARE ELECTRICA

Recondiionarea pieselor uzate prin sudare electric este un procedeu aplicat larg i pe scar industrial in intreprinderile, seciile i atelierele de reparaii. Acest procedeu de recondiionare are o mare productivitate, iar zona de influen termic este mult mai mic (cu grosimea de numai 2-6 mm), ceea ce face ca atat materialul de adaos, cat i piesa s aib proprieti mecanice superioare.
23

EXAMEN ATESTAT

Inainte de recondiionare, piesa se cur prin splare-degresare, i se indeprteaz oxizii sau vopseaua de pe suprafaa care urmeaz a fi incrcat. Sudarea electric se poate efectua la rece sau la cald. Dac sudarea se face la cald atunci piesa se preinclzete la temperaturi diferite, in funcie de materialul din care a fost fabricat (tabelul 2.1).

La executarea acestei operaii se folosesc electrozi care au un inveli special de flux, pentru a putea proteja metalul topit impotriva aciunii oxigenului i a azotului din aer. Electrozii cu inveli subire (0,15-0,55 mm) se utilizeaz pentru sudarea pieselor mai puin solicitate, supuse la sarcini statice. Cel cu inveli gros (care reprezint 25-30% din diametrul total al electrodului) se intrebuineaz la sudarea pieselor importante din oel carbon i oeluri aliate care sunt supuse unor regimuri grele de lucru, la sarcini dinamice, la frecri intense etc. Inveliul conine substane care formeaz gaze (amidon, fin comestibil, rumegu de lemn, celuloz etc.), zgur (feldspat, nisip cuaros, marmur etc.) cu proprieti dezoxidante (feromangan, ferosiliciu etc.), toate legate printr-un liant (sticl solubil, clei organic, dextrin etc.). Substanele din prima categorie realizeaz un strat gazos care protejeaz metalul topit contra aciunii aerului, iar stratul de zgur incetinete rcirea i permite compactizarea sudurii. Pentru sudarea oelurilor aliate, in stratul de flux se introduc elemente de aliere (crom, molibden, mangan etc.).

10.3.INCARCAREA PIESELOR PRIN SUDARE CU PLASMA

Sub form de plasm, materia se caracterizeaz nu numai prin temperaturile inalte dar i printr-o mare densitate de energie, putand fi folosit, cu succes, in procesul de prelucrare a aliajelor metalice care, fie c se prelucreaz greu, fie c nu pot fi prelucrate prin alte procedee. 1. cu ajutorul arcului electric, avand temperaturi de 6000-15000 0K i presiuni de ordinul celei atmosferice; arcul electric se poate obine in curent continuu (pentru puteri pan la 100 kW) sau in curent alternativ (pentru puteri mai mari de 100 kW ; 2. cu ajutorul curentului de inalt frecven, la temperaturi de 6000 0K i presiuni inferioare celei atmosferice; acest procedeu este mai economic, puterea maxim a generatorului fiind pan la caiva kilowai. Exist unele deosebiri intre procedeul de recondiionare prin sudare cu arc electric i cel de recondiionare cu jet de plasm. Astfel, la arcul electric mediul ionizat il constituie aerul, pe cand plasma se dezvolt intr-un format dintr-un gaz (numit plasmogen) care se injecteaz din spatele electrodului. Aerul ionizat, precum i gazele dezvoltate ale arcului electric de sudur se gsesc la presiunea atmosferic, in timp
24

EXAMEN ATESTAT

ce la plasm gazul plasmogen se introduce sub presiune, ceea ce determin viteze mari de curgere. Coloana arcului electric de sudur se dezvolt liber, pe cat vreme jetul de plasm este puternic trangulat atat mecanic prin existena unei diuze la ajutaj cat i termic din cauza unei mari diferene de temperaturi intre plasm i pereii diuzei ajutajului care sunt rcii cu ap, dar i electromagnetic, ca urmare a atraciei dintre curenii electrici paraleli. Avand in vedere forma coloanei, la arcul electric de sudare aceasta este tronconic iar la jetul de plasm este cilindric. In sfarit, temperatura arcului electric de sudare este considerabil mai mic decat cea a plasmei. Atat cercetrile cat i practica au demonstrat c electrozii trebuie fabricai din wolfram aliat, pentru a asigura o ardere stabil a plasmei, precum i pentru o intensificare a emisiunii termolectrice. De asemenea, tot in practic se demonstreaz c uzura electrodului pentru generarea plasmei depinde nu numai de materialul din care este confecionat ci i de: gazul plasmogen folosit, temperatura electrodului, regimul de lucru etc.

11.CONTROLUL GHIDAJELOR
Suprafeele ghidajelor batiului trebuie s ndeplineasc condiii severe n ceea ce privete formelor geometrice care formeaz bazele principale ale batiului . exactitatea poziiei lor reciproce (paralelismul, perpendicularitatea etc.); precizia dimensiunilor geometrice care leag suprafeele ; calitatea suprafeelor. Verificarea rectilinitii. Se execut cu ajutorul nivelei cu bul de aer . Nivela se deplaseaz succesiv de-a lungul suprafeei de ghidare, nregistrnd pentru fiecare poriune abaterea de la rectilinitate. Pentru verificarea rectilinitii ghidajelor cu lungimi mai mari de 1 600 mm, se recomand utilizarea aparatelor optice. Metodele optice de verificare a rectilinitii snt numeroase, cele mai rspndite fiind metoda vizrii directe i metoda autocolimaiei. Verificarea prin metoda vizrii directe (colimatiei) se face aeznd pe ghidajul 1, luneta 2 i colimatorul 3 (fig. 11.1).

25

EXAMEN ATESTAT

Fig.11.1. Colimatorul este format din obiectivul 4, n focarul cruia se afl dou fire reticulare luminate de sursa 5. Fasciculul de raze de lumin paralele care ies din colimator, intrnd n lunet, proiecteaz n planul ei focal imaginea firelor reticulare. Aceast imagine, mpreun cu imaginea celor dou fire reticulare ale lunetei, se examineaz prin ocularul 6. Abaterile de la rectilinitate se msoar n felul urmtor : luneta i colimatorul se aaz la capetele ghidajului, astfel nct imaginea ambelor perechi de fire reticulare, care se vd n ocular, s coincid; apoi se deplaseaz colimatorul de-a lungul ghidajelor, citindu-se abaterile unghiulare, care se exprim prin deplasarea perechilor de fire reticulare ale colimatorului i lunetei. Procedeul permite verificarea rectilinitii att n plai: orizontal ct i n plan vert ical. Verificarea prin metoda autocolimaiei (fig. 11.2.). Pe ghidajul mainii- unelte 1 se aaz luneta autocolimatoare 2 i oglinda plan 3. Luneta autocolimatoare 2 este prevzut cu o surs de lumin 4, care lumineaz placa de sticl cu fire reticulare 5, aezat nclinat fa de axa optic a lunetei.

Fig.11.2. Obiectivul lunetei 6 proiecteaz, pe oglinda 3, firele reticulare ale plcii 5, iar aceasta le reflect napoi n lunet, vizarea lor fcndu-se cu ajutorul micrometrului ocular 7. Dac poziia oglinzii 3 este strict perpendicular pe axa optic a lunetei 2,
26

EXAMEN ATESTAT

firele reticulare ale plcii 5 coincid cu cele reflectate, ceea ce indic absena abaterii de la rectilinitate. Orice abatere de la aceast poziie determin deplasarea firelor reticulare reflectate. Dup ndeprtarea plcii de pe suprafaa de ghidare, se examineaz repartiia petelor rezultate n urma contactului, pe unitatea de suprafa, repartiie care trebuie s fie uniform i de o anumit valoare dat. Verificarea poziiei reciproce a suprafeelor de ghidare. Aceast verificare se rezum, de obicei, la controlul paralelismului sau al perpendicularitii suprafeelor. Cea mai simpl metod pentru verificarea paralelismului suprafeelor de ghidare const n deplasarea pe cele dou suprafee ale ghidajelor a unei plci de control. Paralelismul se apreciaz prin observarea petelor de vopsea rezultate n urma deplasrii plcii de control. In figura 11.3 snt reprezentate dispozitivele folosite pentru verificarea paralelismului i a perpendicularitii suprafeelor de ghidare.

Fig.11.3. Pentru controlul ghidajelor se folosesc, destul de des, metode combinate, prin care se verific concomitent, cu aceleai mijloace de verificare, mai muli parametri, cum ar fi : precizia formelor geometrice, poziia lor reciproc i chiar precizia dimensiunilor, care poziioneaz diferitele suprafee.

12.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINEREA SI REPARAREA GHIDAJELOR

12.1.NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI REPARARE
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
27

EXAMEN ATESTAT

Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor: la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa; uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare; inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu inscriptia: NU CUPLATI SE LUCREAZA la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora; dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie; inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la reparatie au fost inlaturate de pe masina; darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei; in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis; la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor; soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita; piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia; la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii; nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea electrolitului; in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introducerea si consumarea alimentelor precum si fumatului;

28

EXAMEN ATESTAT

13.BIBLIOGRAFIE
1.Imagini

http://www.google.com

2.Reconditionarea arborilor http://www.scribd.com 3.Tehnologia asamblarii si montajului Editura Didactica si Pedagogica Gheorghe Ion s.a. 1978

29