Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Veniturile statului sunt o portiune pe care fiecare cetatean o da din avutul sau pentru a avea siguranta celeilalte portiuni sau pentru a se folosi de ea in mod placut. Pentru a stabili aceste venituri in chip potrivit, trebuie sa tina seama si de nevoile statului si de nevoile cetatenilor (Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748) - este adevarat ca veniturile statului nu pot proveni dacat din taxele si impozitele platite de cetateni, dar in acelasi timp aceste venituri trebuie sa se intoarca la cetateni sub diferite forme. 2.DREPTUL FINANCIAR poate fi definit ca fiind format din totalitatea actelor normative care reglementeaza relatiile de constituire, administrare, repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului si ale institutiilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor socialeconomice ale societatii. 3.DREPTUL FINANCIAR este o ramura apartinnd eminamente dreptului public, acea ramura care are n centrul reglementarii sale finantele publice si care se ocupa de reglementarea primara si secundara a tuturor aspectelor care tin de administrarea banului public si evidenta patrimoniului statului si institutiilor publice. 4.IZVOARELE DREPTULUI FINANCIAR sunt alcatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaza raporturile juridice financiare. n raport de gradul de generalitate sau specificitate, se disting: izvoare comune dreptului financiar si altor ramuri de drept; izvoare specifice dreptului financiar. a. Izvoare ale dreptului financiar, comune cu izvoare ale altor ramuri de drept : Constitutia- legea fundamentala a tarii, legile ordinare ale parlamentului, ordonantele de guvern si ordonantele de urgenta, hotarrile guvernului etc. b. Izvoare specifice dreptului financiar. Astfel de izvoare sunt considerate actele normative care cuprind dispozitii referitoare exclusiv la sfera finantelor publice. ntre acestea exemplificam: Legea finantelor publice (Legea nr. 500/2002) care defineste sfera de cuprindere a finantelor publice. Legea finantelor publice este o reglementare la nivel de lege-cadru. Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 (aprobata cu modificari prin Legea nr.108/2004) privind finantele publice locale. Ordonanta de urgenta nr. 146/2002 (aprobata cu modificari prin Legea nr.201/2003) privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, care reglementeaza, de asemenea si atributiile Trezoreriei finantelor publice, dar si modul de utilizare a resurselor contului curent general al trezoreriei statului. Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi care reglementeaza atributiile de control ale acestui organ n materia modului de constituire, administrare si utilizare a banului public etc.

5.RAPORTUL JURIDIC FINANCIAR reprezinta drepturi si obligatii ale subiectelor participante care au aplicabilitate directa sau indirect cu dreptul financiar public. 6.ELEMENTELE CONSTITUTIVE ale raportului juridic, la fel ca si n cazul altor categorii de raporturi juridice, sunt: subiectele, obiectul si continutul. a. Subiectele participante la raporturile de drept financiar sunt urmatoarele: statul, reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiara, nvestit cu atributii n procesul de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor banesti ale statului; persoanele juridice sau persoanele fizice care interactioneaza cu organele statului n procesul administrarii finantelor publice. b. Continutul raporturilor de drept financiar este dat de drepturile si obligatiile subiectelor participante, care difera de cele ale altor raporturi juridice, ntruct se stabilesc n legatura cu necesitatea si importanta constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului. c. Obiectul raporturilor de drept financiar este diferit, determinat n primul rnd de sfera deosebit de larga si complexa a finantelor publice iar, n al doilea rnd, de fapte, acte normative si operatiuni specifice cu privire la activitatea fiscala.

7.FINANTELE PUBLICE Etimologic cuvntul finante provine din limba latina unde au fost utilizate mai multe expresii finantio, financias, finis care nsemna termen de plata sau scadenta formndu-se mai trziu expresia financia pecuniaria care desemna operatiunea de a ncheia o tranzactie patrimoniala prin plata unei sume de bani. Notiunea de finante s-a raspndit n Franta n secolul al XV-lea prin cuvintele finance, prin care era desemnata o suma de bani sau un venit apartinnd organelor de stat, respectiv finances, folosite pentru a-i denumi pe arendasii de impozite sau persoanele nsarcinate cu strngerea veniturilor pentru rege. Finante publice reprezint totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale. Finanele publice sunt formate din totalitatea mijloacelor bnesti puse la dispoziia statului prin care acesta isi indeplineste funciile sale.

8.TRASATURILE SI FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE Trasaturile finantelor publice sunt urmatoarele:


2

a, sunt relatii cu caracter economic, deoarece ele apar in procesul formrii, repartizrii si utilizrii produsului social; b. apar in forma baneasca; c. sunt relatii fara echivalent, adic nu presupun o contraprestaie direct din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bnesti; d. O alta trasatura a finantelor publice este aceea ca mijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza. Finantele publice indeplinesc doua functii in procesul formrii, repartizrii si utilizrii mijloacelor bnesti ale societii si anume: a. functia de repartitie se realizeaza in procesul de formare si repartizare a mijloacelor banesti mai exact in momentul repartitie procesului social si a venitului national, evidentiindu-se 2 momente: formarea resurselor si repartizarea acestora. b. functia de control a finanelor publice decurge din faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin intregii societi

9.MONEDA SI ROLUL EI Moneda reprezint o marf special cu rol de echivalent general, reprezint fenomenul valorii in general. Pentru ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda trebuie s indeplineasc cumulativ cinci condiii care s-au evideniat de-a lungul evoluiei comunitilor umane de la ceata primitiv la popor, naiune Moneda mai poate fi definita si ca un instrument social-economic, indispensabil oricrei economii. Moneda, in forma ei clasica de disc metalic cu greutate determinata, se utilizeaza ca mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere publica.

10.INSTRUMENTELE MONETARE sunt formele de reprezentare in circulaie a monedei, a valorii, forme de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat. Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente monetare: 1. numerarul 2. conturile scripturale (moneda scriptural)
3

3. conturile electronice (moneda electronic) Monedele mai pot fi clasificate si in: - moneda efectiva - moneda de cont bancara - moneda conventionala - moneda fiduciara - moneda de calcul - cardul bancar 11.IPOTEZELE PRIVIND APARITIA MONEDEI a. ipoteza economica b. Ipoteza aparitiei monedei ca etalon de valoare c. ipoteza religioasa d. ipoteza sociala e. ipoteza patrimoniala 12.CREARE SISTEMULUI BANESC AL LEULUI n perioada anterioara crearii sistemului monetar national spatiul carpatodunarean a cunoscut o circulatie monetara intensa, nca din antichitate Se consider c rolul de echivalent general indeplinit pentru prima dat pe aceste meleaguri de un metal trebuie atribuit aramei care a inceput a se utiliza din neoliticul tarziu sub form de lingouri sau obiecte. In sec. V i.Hr. apar coloniile grecesti Histria, Tomis, Callatis care emit moneda In sec. II i. Hr. incep sa patrunda monedele romane In perioada antichitii un moment important este Primul fenomen monetar propriu, (dup moartea lui Burebista - 44 i. H.) Kosonul dacic - In Transilvania au fost descoperite prin secolul 16 monedele de aur (din aur rosiatic) cu legenda koson (medalii-moned), ele cantresc in medie 8,41 gr. si au diametrul de 18-21 cm. Apariia lor masiv in Munii Sebesului dovedeste c ele au fost emise aici. Pe avers este redat un consul roman intre doi lictori, un cerc perlat care inconjura grupul de persoane, iar dedesubt in legenda monograma literei K. a) pe avers de inspiratie romana era un grup de 3 persoane: una in prim-plan integral, si 2 in plan secundar care crau pe umeri fasciile -semnul puterii la romani- mnuni de nuiele cu un topor (fascia - fascism) mesajul era: dac vrei s fii unii _ unii puterea in frunte. b) un cerc perlat care inconjura grupul de persoane; c) monograma literei K. Koson = anagrama numelui preotului Comosicus, urmasul lui Burebista Pe revers figureaz un vultur cu aripile deschise ce ine in gheare o cunun, vulturul carpatin = acvila (intreag) toate imaginile pe orice moned sunt fie reprezentate complet, fie prin efigie (doar capul) intotdeauna imaginea are privirea spre dreapta = viitor. Pe Koson acvila are privirea spre inapoi -vulturul carpatin asigur legtura dintre voi si Zamolxis, v va proteja independen doar dac meninei mostenirea lui Burebista si Statul Centralizat Dacic.
4

Inainte de H. pe meleagurile noastre (in antichitate) Burebista a creat un stat foarte puternic statul dac al lui Burebista (asasinat de un apropriat sindromul Brutus) Nobilii daci = tarabostes (purttori de cciuli) In 44 i. H. Burebista a fost asasinat. Dup moartea lui Burebista statul incepuse s se destrame, astfel, preotul zeului Zamolsiz zeul dacilor Komosicus a hotrat s se bat o medalie care s transmit un mesaj spiritual nemaipomenit. Strjerul cosmic al munilor legtura cu divinitatea era acvila = vulturul carpailor. Monedele cu legenda koson se inscriu printre cele getodacice si au fost emise intr-un centru din inima Daciei dup modelul denarilor romani de argint. Acesti kosoni sunt singurele monede lucrate din aur in toat istoria getodacilor. Kosonului i s-a atribuit un caracter comemorativ, fiind emis de Comosicus, urmasul lui Burebista, aceast monedmedalie avand pe avers vulturul Carpailor ocrotitor, simbol al unitii neamului dac infptuite de Burebista. Circulatia monedelor romane se mentine pan la retragerea trupelor In perioada ulterioara cuceririi romane au circulat pe teritoriul Daciei romane dinarii republicani, sesterii, aureii si dinarii imperiali. Sistemul monetar roman se baza pe emisiuni monetare din aur, argint si bronz. Moneda de aur era aureus, cea de argint denarul cu subdiviziune quinarul de bronz btut in trei valori principale: sesteriul, dupondiul si assul. Retragerii romane ii urmeaz o etap in care circulaia bneasc isi recapt funciile din perioada preroman. Circulaia monetar se va restrange in asa msur incat produsele se vor procura, in cea mai mare parte, pe calea schimbului specific economiei naturale. Ulterior avem monede bizantine si nu se mai emit monede pe plan local In Dobrogea, care aparinea de Imperiul bizantin, s-a meninut o circulaie monetar activ. Aici, in secolele IV-VI, s-a aplicat sistemul monetar roman, reorganizat de ctre Diocleian si Constantin cel Mare (aureus este denumit solidus, iar denarul este inlocuit cu follis-ul de bronz). Din epoca lui Diocleian si Constantin cel Mare monedele romane bizantine sunt frecvente si pe teritoriul Daciei, urmare a negoului intens cu strinii, plii subsidiilor, invaziilor etc. Pana in secolele X-XI relaiile marf - bani erau totusi restranse, viaa desfsurandu-se in tiparele economiei naturale. Slabele relaii comerciale se incropeau pe aria teritoriului romanesc tot prin intermediul monedelor bizantine. Sec. XIV momentul banariilor statelor feudale romanesti Dup o perioad indelungat de stopare a emisiunilor monetare, in epoca feudalismului dezvoltat, datorit extinderii schimburilor, rolul banilor creste in insemntate si determin crearea - dup formarea statelor feudale ara Romaneasc si Moldova - unor sisteme monetare proprii, ca expresie a suveranitii si independenei rilor romane. Monedele btute in bnriile romanesti purtau denumiri extreme de variate: ducai, dinari, grosi, taleri, grosie, bani, lei. Monedele emise din ara Romaneasc au fost btute de Vladislau Vlaicu (1364-1377), probabil la monetria de la Arges. Aceste monede de argint se impreau sub aspect ponderal in: ducai, dinari si bani. Se consider c primele emisiuni dateaz din 1365, cand apar ducaii. In Moldova, Petru Musat a btut primele monede din argint, adoptand ca sistem grosul. Apariia grosilor moldovenesti este situat in anul 1377, fiind emisi de monetria de la Suceava. In comerul medieval, principiul teritorialitii monedelor nu avea aplicare, uneori fiind preferate monedele strine cu valoare deja recunoscut, superioar celor depreciate, emise de ctre domnitorii pe teritoriul crora aveau loc acte de comer inlesnite de utilizarea banilor.

Existena, alturi de cele locale, a monedelor strine este caracteristic acelor perioade in care monedele aflate in circulaie aveau o valoare proprie, intrinsec. Printre monedele strine cu acces larg in circulaia mrfurilor in Moldova s-au intalnit si zloii ttresti (ducaii veneieni de aur), denumii si echini, iar din 1581 sunt menionai in hrisoave si talerii de argint ai rilor de Jos, thaleri leonis, nume cptat datorit reprezentrii pe revers a unui leu ridicat in dou labe. Cu timpul, talerul-leu olandez de circulaie local a fost inlocuit cu monede mai slabe, leul transformandu-se astfel intr-un ban fictiv, de calcul. Dispariia din circulaie a talerilor-lei olandezi este urmat de apariia subunitii leului vechi, fictiv numit para. Leul vechi este imprit in 40 de parale. Al.I. Cuza a vrut sa impun romanatul, dar nu a reusit (domnitor intre 1859 -1862) Problema monedei naionale este pus in discuia Adunrii Legiuitoare in vara lui 1859, elaborandu-se cu acest prilej mai multe proiecte si propuneri de denumiri, care au fost dezbtute in timpul domniei lui Cuza. In 1866- in Constituie se consfineste dr. de a bate moneda (_ Carol I _ 1866-1914 _ domnitor, apoi Rege al Romaniei ) Haosul monetar care a caracterizat a doua jumtate a veacului trecut a fost lichidat, intrucat reprezenta o fran in ascensiunea economiei naionale. Lipsa unei monede naionale favoriza circulaia unei mulimi eterogene de monede strine care ingreunau circulaia mrfurilor. Se ajunsese la utilizarea a nu mai puin de 75 specii de monede strine, provenite din cele mai diferite ri europene: napoleonul francez, lira sterlin, lira turceasc, ducatul austriac, francii, icosarii, creiarul, talerul prusac, rubla si copeicile, echinul veneian, colonatul spaniol s.a. Era necesar o asanare monetar = retragerea tuturor monedelor din circulaie si punerea unei singure monede, pentru a asigura o stabilitate social si politic. O moned (naional) = putere si stabilitate cand se bucur de increderea populaiei. Barometrul de incredere dintre guvernai si guvernani. Primul pas important in adoptarea sistemului monetar naional s-a fcut prin proclamarea in Constituia din 1866 (alin. 13 al art. 93) a dreptului suveran al rii de a bate moned - conform Tratatului si Conveniei de la Paris, potrivit crora (desi dreptul de a bate moned nu figurase expres) Congresul de la Paris consfinea dreptul de administrare intern cruia ii era specific si acela de a emite moned proprie. Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al LEULUI - un sistem bimetalist Au-Ag Situaia economic si istoric reclama cu necesitate introducerea unui sistem monetar unitar, generalizat pe intregul teritoriul al statului romanesc indispensabil economiei nationale. Din anul 1866 au inceput pregtirile si elaborarea studiilor pentru infiinarea sistemului monetar naional. In martie-aprilie 1867 este depus la Parlament proiectul de lege. Legea pentru infiinarea unui nou sistem monetar si pentru fabricarea monedelor naionale din 26 aprilie 1867 a intrat in vigoare la 1/13 ianuarie 1868 marcand unul din principalele momente ale afirmrii voinei de independen si suveranitate a poporului roman. Sistemul monetar romanesc a contribuit la schimbarea esenial a valorii si calitii leului ca unitate monetar a Romaniei. Particularitile sistemului bnesc al leului de la 1867: 1. un coninut bimetalist - piesa avea o reprezentare in Aur si Argint Legea 14/1867 instaureaza un sistem bimetalist Au- Ag 2. avea o subdiviziune banul - 1 leu = 100 bani

13. INFLATIA MONETARA SI FORMELE SALE Inflatia poate fi definita ca o rupere de echilibru, la un moment dat, dintre masa monetara si masa de bunuri, prin nmultirea semnelor monetare ntr-o asa masura nct sa fie urmata de fenomenul general de urcare a preturilor precum si, n mod obligatoriu, de depreciere monetara Formele de manifestare a inflatiei au fost analizate avndu-se n vedere mai multe criterii, dupa cum urmeaza: 1. n functie de gradul de depreciere a monedelor se disting: a) inflatie latenta b) inflatie reala c) inflatie epidemica 2. n functie de cresterea preturilor: a) inflatie relativa b) inflatie absoluta 3. n functie de ordinul de marime: a) inflatie trtoare sau latenta b) inflatie deschisa (engl. open inflation), c) inflatie galopanta d) hiperinflatia 14.SISTEMUL BUGETAR SI NATURA JURIDICA sistemul bugetar al tarii este organizat ntr-o conceptie noua. Sistemul bugetar poate fi definit ca fiind planul financiar al statului, prin care sunt prevazute veniturile si cheltuielile pentru o perioada determinata de timp. Importanta deosebita a sistemului bugetar n cadrul finantelor publice si al relatiilor socialeconomice poate fi sintetizata astfel: - participa n mod direct la ndeplinirea functiilor si sarcinilor statului; - asigura autonomia reala a colectivitatilor locale, constituite n cadrul unitatilor administrativteritoriale; -garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din rndul populatiei; - asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului; - are un important rol stabilizator al economiei nationale. Natura juridica este data de faptul ca: -este un act administrativ -este un act legislativ; -este un act administrativ si legislativ, n acelasi timp; -este un plan financiar; -are natura juridica de lege 15.DIFERENTE INTRE CONTINUTUL SISTEMULUI BUGETAR SI PARTILE ACESTUIA Coninutul sistemului bugetar reprezint ansamblul veniturilor si cheltuielilor publice. A.Veniturile publice reprezint sursele pentru constituirea banului public B.Cheltuielile publice = reprezint destinaia banului public, modaliti de repartizare si utilizare a fondului bnesc bugetar in vederea atingerii obiectivelor generale ale societatii.
7

Sistemul bugetar este format din anumite verigi care formeaz un ansamblu coerent denumit structura bugetara. Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat,

16.PROCEDURA BUGETARA reprezint ansamblu de acte si operaiuni cu caracter tehnic si normativ infaptuite de organele de specialitate in scopul elaborrii, adoptrii, executrii si incheierii exerciiului bugetar. Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici. Etapele procedurii bugetare sunt: - elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului bugetar) - aprobarea acestora - execuia bugetar - incheierea exerciiului bugetar 17.ANUALITATEA BUGETARA este unul din principiile procedurii bugetare si defineste ca veniturile si cheltuielile bugetului sunt aprobate de Legea bugetara pentru o perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu bugetar 18.IMPORTANTA PRINCIPIULUI NEAFECTARII VENITURILOR PUBLICE Potrivit acestui principiu, veniturile publice, prelevate la dispozitia statului, trebuie sa se depersonalizeze, sa serveasca la acoperirea cheltuielilor bugetare private n ansamblul lor. Cu alte cuvinte, se considera neindicata afectarea unui anumit venit pentru finantarea unor cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au destinatii distincte (art. 8 alin. 2 din Legea nr. 500/2002). 19.LEGEA BUGETARA ANUALA SI ROLUL SAU Legea bugetara anuala contine in principal urmatoarele: - la venituri - estimarile anului bugetar - la cheltuieli- creditele bugetare aprobate, deficitul/ excedentul bugetar si reglementarile specific exercitiului bugetar in cauza Anexele legilor bugetare cuprind intre altele: - sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete - bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele acestora - sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora catre bugetele locale 20.EXECUTIA BUGETARA reprezint ansamblul de acte si operatiuni prin care se realizeaza urmatoarele etape: - repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor publice - executia de casa bugetara - realizarea veniturilor - efectuarea cheltuielilor - incheierea executiei bugetare

21.ORDONATORII DE CREDITE Sunt ordonatori bugetari conductorii instituiilor publice cu personalitate juridic care au dreptul de a folosi, utiliza si/sau repartiza alocaiile bugetare. In funcie de organizarea aparatului de stat central si local, ordonatorii bugetari sunt clasificai in trei categorii: 1) principali; 2) secundari; 3) teriali 22.MODIFICAREA DESTINATIEI CREDITELOR BUGETARE schimbarea destinaiei fondurilor in afara prevederilor legii bugetare anuale este calificat de legea penal ca intrunind elementele infraciunii de deturnare de fonduri. Creditele bugetare aprobate pentru. un ordonator principal nu pot fi utilizate de un alt ordonator principal dupa cum nici creditele bugetare aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi utilizate pentru finantarea altui capitol. Excepii: Virarile de credite bugetare; Transferurile de credite bugetare; Suplimentarea creditelor bugetare; Anticiparea creditelor bugetare; Blocarea alocaiilor bugetare; Anularea creditelor bugetare 23.VENITURILE ORDINARE SI ROLUL LOR sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuii sociale si contribuii la fondurile speciale extrabugetare, reprezentand venituri ordinare planificate fie prin Bugetul de Stat si prin Bugetele locale, fie prin Bugetul Asisurrilor Sociale de Stat (- contribuiile sociale); -precum si venituri ordinare avand caracter nefiscal -veniturile statului din dividende, dobanzi, vanzarea aciunilor sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitilor administrativteritoriale; - redevenele din concesionarea bunurilor aparinand domeniului public; -venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai, cum ar fi inchirierea, asocierea in participaie, parteneriatul public privat Veniturile ordinare au rolul de a acoperi necesarul de cheltuieli al sistemului bugetar, dar datorita faptului ca nu reusesc in totalitate, se apeleaza la veniturile publice extraordinare. 24.VENITURILE EXTRAORDINARE SI ROLUL LOR reprezint excepia si sunt reprezentate de: - imprumuturi interne sau externe, emisiunea de obligaiuni de stat si bonurile de tezaur datoria public; - imprumuturile acordate din disponibilitile Trezoreriei Statului, - imprumuturile temporare in condiiile art.69 din Legea nr. 500/2002 a finanelor publice si art.72 din Legea nr. 273/2006 a finanelor publice locale. - transferurile si virrile de credite bugetare, ce apar in cadrul operaiunii de consolidare bugetar (in procesul de echilibrare a sistemului bugetar in ansamblul su). Deoarece venituri ordinare nu reusesc s acopere integral necesarul de cheltuieli al sistemului bugetar se aplileaz la venituri extraordinare, care pot fi atrase de bugetul de stat, bugetele instituiilor publice, bugetele locale. Veniturile extraordinare pot fi contractate de ctre autoritile administraiei publice locale pt. bugetele locale si de ctre MFP pentru bugetul de stat.

25.DIFERENTE INTRE TAXE IMPOZITE SI CONTRIBUTII SOCIALE a. Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie si cu titlul nerambursabil, datorat , conform legii, bugetului de stat de ctre persoanele fizice si persoanele juridice pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed. b. Taxa reprezinta plata efectuat de persoanele fizice sau juridica pentru serviciile prestate acestora de ctre instituii publice. c. Contributiile sociale reprezint sumele incasate de diferite intreprinderi sau instituii publice sau private de la PF sau PJ, pentru avantaje reale sau poteniale de care acestea beneficiaz. Prin intermediul acestor contribuii sunt stabilite forme de participare parial a PF sau PJ la acoperirea unor cheltuieli efectuate de ctre stat, in finanarea unor aciuni sau obiective de care beneficiaz aceste categorii de PF sau PJ. 26.DATORIA PUBLICA Ansamblul veniturilor extraordinare, adic totalitatea obligaiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat prin Ministerul Economiei si Finanelor, in numele Romaniei, de pe pieele financiare, formeaz datoria public. Datoria public se clasific in: - datoria publica guvernamental reprezint totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului roman la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate de pe pietele financiare in mod direct sau garantate in numele statului roman de catre Guvernul Romaniei sau Ministerul Finantelor Publice - datoria public local reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate pe pietele financiare. 27.CHELTUIELILE PUBLICE SI ROLUL LOR reprezint modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii. Marimea cheltuielilor publice difera de la o tara la alta si de la o perioada de timp la alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala. Cheltuielile bugetare au rolul realizarii urmatoarelor directii principale: - dezvoltarea sectorului de stat - finantarea investitiilor de stat 28.CHELTUIELILE PUBLICE IN DOMENIUL SOCIAL In aceast categorie intr: 1) Cheltuielile pentru finanarea invmantului (investiii in capital uman); Finantarea cheltuielile pentru invatamant se asigura pe seama resurselor bugetare, a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale, precum si pe seama resurselor provenind din taxe scolare, donatii, veniturile din exploatarea proprietatilor scolilor si altele. Conceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1960 cu scopul explicarii diferentelor de salarii intre meserii aparent similare. Cele mai importante investitii se realizeaza prin 2 componente principale: capitalul tangibil si capitalul intangibil 2) Cheltuielile pentru sntate; Sistemul de asigurri sociale presupune plata pensiilor la care se adauga diferite categorii de ajutoare in caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi cele pt.someri sau persoanele defavorizate.
10

3) Cheltuielile pentru organizarea sistemului securitii sociale, asistena social etc. Sistemul public acord pensii pentru limit de varst, pensii anticipate, de invaliditate si pensii de urmas 29.CHELTUIELI PUBLICE PENTRU FUNCTIONAREA APARATULUI DE STAT O categorie importanta de cheltuieli publice o constituie cele pentru ntretinerea si functionarea organelor de administratie.Situate pe toate treptele structurii organizatorice a statului, acestea actioneaza ca organe ale puterii sau administratiei de stat, alese sau numite, si se preocupa de cele mai variate probleme, ncepnd cu elaborarea si adoptarea legilor, ntretinerea de relatii diplomatice cu alte state, stabilirea si ncasarea impozitelor si taxelor, canalizare, salubritate, iluminatul public, ngrijirea parcurilor, nregistrarea actelor de stare civila, si pna la sistematizarea teritoriala, construirea de drumuri si poduri, ntretinerea si repararea strazilor, protectia mediului nconjurator, apararea contra inundatiilor, paza contra incendiilor etc. La acestea se adauga cheltuielile privind organele nsarcinate cu mentinerea ordinii publice, si anume: politia si jandarmeria, siguranta statului, justitia si procuratura, deci ntreg aparatul cu atributii coercitive. 30.CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU ACTIUNI ECONOMICE Functia economica a statului se manifesta, intre altele, in dezvoltarea sistematica a ramurilor economiei nationale, potrivit cerintelor legilor economice: fiecare stat aloca o parte din resurse pt.sustinerea dezvoltarii constante a economiei nationale. Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la acoperirea cheltuielilor bugetare destinate realizarii urmatoarelor directii principale: - dezvoltarea sectorului de stat - finantarea investitiilor de stat 31.NOTIUNEA SI ROLUL CONTROLULUI FINANCIAR Etimologic, cuvantul ,,control provine din expresia latin ,,contra rolus, care inseamna verificarea actului original dup duplicatul care se incredineaz in acest scop unei alte persoane. Controlul este aciunea de stabilire a exactitii operaiunilor materiale care se efectueaz anticipat executrii acestora, concomitent sau la scurt timp de la desfsurarea lor. Controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a faptelor ilegale, de identificare a deficienelor si de stabilire a msurilor necesare pentru restabilirea legalitii. Controlul financiar, care face parte din controlul economic, are drept scop cunoasterea de ctre stat a modului in care sunt administrate si cheltuite mijloacele materiale si financiare puse la dispoziie de stat, si in consecin, urmreste asigurarea si consolidarea unui echilibru financiar, eficiena economic-financiar, precum si dezvoltarea economiei naionale. 32. FORMELE CONTROLULUI FINANCIAR In funcie de momentul in care se desfsoar, se disting urmtoarele forme de control: - controlul financiar preventiv; - controlul financiar concomitent; - controlul financiar ulterior; In funcie de sfera de activitate: - control intern; - control extern. Din punctul de vedere al organului care realizeaz controlul exist:
11

controlul exercitat de MEF, care este preventiv sau concomitent; controlul exercitat de ctre ordonatorii principali de credite la ordonatorii din subordinea sa, care este concomitent si ulterior; controlul propriu exercitat de instituia public prin departamentul de specialitate, care este preventiv si concomitent; controlul exercitat de Curtea de Conturi este intotdeauna ulterior.

33.AUDITUL PUBLIC SI FORMELE SALE Auditul public intern se exercit asupra tuturor activitilor desfsurate intr-o entitate public sau asupra entitilor subordinate ierarhic si presupune ca funcionarii angrenai in aceast activitate s nu fie implicai in elaborarea procedurilor de control intern si in desfsurarea activitilor supuse auditului public intern. Este o activitate funcional independent si obiectiv, care d asigurri si consiliere conducerii unei entiti publice pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfecionand activitile acesteia. Ajut entitatea public s isi indeplineasc obiectivele printr-o abordare sistematic si metodic, care evolueaz si imbogeste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administrare. Potrivit legii, exist trei forme de audit: a) auditul de sistem b) auditul performanei c) auditul de regularitate

34.CURTEA DE CONTURI exercit controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuinare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Si prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naional din exerciiul bugetar expirat, cuprinzand si neregularitile constatate, raport care se public in Monitorul Oficial Litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se soluioneaz de instanele judectoresti specializate. Curtea de Conturi este reglementat prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea si funcionarea Curii de Conturi, republicat. Astfel, Curtea de Conturi este instituia suprem de audit, care, avand aceast calitate, poate reprezenta Romania in cadrul organizaiilor internaionale ale instituiilor supreme de audit (INTOSAI cuprinde instituiile supreme de audit din statele member ale ONU, care asigur standarde de audit, metedologii si asigur instruirea in domeniul auditului public Curtea isi desfsoar activitatea in mod autonom si funcioneaz pe lang Parlamentul Romaniei. 35.CONTROLUL EXERCITAT DE CURTEA DE CONTURI Funcia de control a Curii de Conturi se realizeaz prin proceduri de audit public extern prevzute in standardele proprii de audit, elaborate in conformitate cu standardele de audit internaionale general acceptate. Potrivit legii organice a Curii, auditul public extern reprezint activitatea de audit desfsurat de Curtea de Conturi, care cuprinde, in principal, auditul financiar si auditul performanei. 36.ATRIBUTIILE JURISDICTIONALE ALE CURTII DE CONTURI
12

Curtea exercita si atributii jurisdictionale. Potrivit legii, Curtea de Conturi are functia de control financiar ulterior n domeniul financiar. 37.RASPUNDEREA JURIDICA IN DOMENIUL FINANCIAR Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urma incalcarii unor norme de drept prin fapte considerate ilicite si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre persoana vinovata, daca e cazul, prin utilizarea fortei de constrangere a statului. Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor de drept indeplinesc in principal 2 functii: -o functie educativ-preventiva -o functie coercitiva 38.MONEDA UNICA EUROPEANA este moneda nou-creat a Uniunii Europene si a devenit moned oficial la 1 ianuarie 1999. Moneda unic Euro a fost pus in circulaie in 2002 sub forma sa fiduciar, dar in funciune din 1 ianuarie 1999, la miezul nopii, ea succede lui European Currency Unit (ECU), respectiv unitatea de cont european, pus in funciune in 1979. Astfel, de la 1 ianuarie 1999 monedele naionale ale rilor participante (11 state) au incetat s existe legal. Totusi bancnotele si monedele naionale au continuat s fie folosite in rile respective, pan la introducerea noilor bancnote si monede pe 1 ianuarie 2002. Un euro este divizat in 100 ceni, sau centime. Emisiunea sa este gestionat de Banca Central European. Euro este moneda comun a 27 de state membre a Uniunii europene si moneda unic a 17 dintre acestea. Cele 17 ri member sunt Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Cipru, Malta, Estonia. Pe lang acestea, 4 "micro-state", prin acordurile monetare incheiate cu vecinii lor, sunt si ele atasate la zona euro: Andorra, Monaco, San Marino si Vatican. 39.ZONA EURO Statele care au adoptat euro alctuiesc zona Euro sau spaiul Euro Zona a fost creat in 1999 de unsprezece ri, la care s-a alturat Grecia in 2001, Slovenia in 2007, Cipru si Malta in 2008, Estonia 2011. Trei ri din UE nu au fost de acord cu introducerea acestei monede, i anume Danemarca, Regatul Unit si Suedia. State care nu particip la zona euro: Bulgaria, Republica Ceh, Danemarca, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania, Suedia si Regatul Unit. Zona Euro este o etap a Sistemului Monetar European. ZONA EURO reprezint o zon monetar care are o moned comun, o politic monetar unic si o politic unic in privina ratei de schimb, iar vechile monede naionale sunt eliminate pentru totdeauna. Zona Euro a devenit o superputere economic, privit din perspectiva comerului mondial si a finaelor globale. Istoric vorbind zona Euro si SUA au contribuit fiecare in msur egal la comerul mondial, fiecare zon este casa unui numr semnificativ de mari companii multinaionale, care reprezint centrele puterii in afacerile internaionale, spre exemplu, din cele mai mari 100 de firme din lume, 36 sunt europene si 24 sunt americane. Pieele de capital europene plesc ins in comparaie cu corespondentele lor americane, imense si foarte lichide. Spre exemplu, piaa american pentru titlurile de valoare interne este de

13

aproximativ de dou ori mai mare decat toate pieele europene la un loc. Actualemente si zona euro este afectat de efectele crizei economico-financiare mondiale. 40.CRITERIILE DE CONVERGENTA PENTRU A ADERA LA ZONA EURO Criteriile de convergenta trebuie indeplinite pentru a putea adopta Euro. Acestea au fost stabilite prin Tratatul de la Maastrich (1992; si din 1993 este in vigoare) si reprezinta testul economic de evaluare a statului, de pregatire a unei economii pentru a participa la Uniunea Economica si Monetara (UEM) si se refera la obiectivele care trebuie mentinute in domeniile inflatiei, finantelor publice, ratelor dobanzii si a cursurilor de schimb. I. Inflatia - mentinerea stabilitatii preturilor Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 procente rata inflatiei din primele 3 state cu cele mai reduse rate ale inflatiei. Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa se dovedeasca a fi sustinuta. II. Finantele publice a.deficitul bugetar consolidat al statului respectiv < 3% din PIB. b.datoria publica < 60% din PIB. III. Rata dobanzii Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 pct. procentuale randamentul aferent titlurilor de stat din primele 3 state cu cele mai reduse niveluri ale inflatiei. IV. Cursurile de schimb Trebuie sa se mentina in anumite marje de fluctuatie (+ - 15%) convenite prin mecanismele ratelor de schimb europene pt.cel putin 2 ani fara a se proceda din proprie initiativa la deprecierea monedei fata de celelalte monede ale statelor membre - Mecanismul ratei (cursului) de schimb (ERM exchange rate mechanism).

14

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE SI ADMINISTRATIVE SPECIALIZAREA DREPT

REFERAT DREPT FINANCIAR

STUDENTA: PROFIR(JUNCU) A. DOINA-LUCIA ANUL II F.R. GRUPA B

15

S-ar putea să vă placă și