Sunteți pe pagina 1din 5

Crapul

ncadrarea sistematic: Filum Chordata, ncrengtura Chordata, Subncrengtura Vertebrata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Supraordinul Teleostei, Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae, Specia Cyprinus carpio (Linnaeus,1758) Crapul este printre cei mai valorosi pesti din ihtiofauna tarii noastre,pescuindu-se in cantitati mari si pretandu-se foarte bine pentru piscicultura. Crapul (fig.x) are un corp acoperit cu solzi mari,fiecare solz are pe margine puncte negre, iar la baza se afla cate o pata neagra.Orificiul bucal este prevazut cu doua perechi de mustati,prima fiind mai scurta.Corpul este indesat si musculos,iar capul este mai mare la formele salbatice decat la cele de cultura. Pigmentatia corpului este variabila in functie de mediul de viata: crapul de balta are culoare inchisa,cel de rau are o culoare mai deschisa si solzii aurii. In general,spatele este negricios cu reflexii erzi,partile laterale au o culoare aurie sau galbuie,iar abdomenul este albicios. Inotatoarele au un colorit galben-cenusiu, inotatoarea caudala si anala fiind portocaliu-roscate. (Busnita,Alexandrescu,1963)

Fig.36- Crap (http://trade.indiamart.com) Fiind inzestrat cu o mare plasticitate,crapul a dat nastere la multe varietati: in Dunare si delta acesteia,in conditii optime de viata se gaseste forma gheboasa de crap, iar in conditii mai vitrege de viata, crapul are o forma alungita si un ritm de crestere mai lent. Crapul este unpeste omnivore,atat in salbaticie cat si in fermele piscicole. Hrana

consumata este alcatuita din larve de insecte,scoici,incre de broaste,melci si plante. Dimensiunile obisnuite ale acestui peste pot ajunge pana la 1m lungime si 30-50 kg greutate. Crapul are o mare longevitate,dupa unii autori sovietici putand ajunge la 150 ani. (Busnita,Alexandrescu,1963) Crapul ajunge la maturitate sexuala la varsta de 2-3 ani. Depunerea pontei are loc in aprilie-mai. In acest timp, crapii se aduna in carduri mari, se apropie de maluri si isi depun icrele, lipindu-le de ierburi. Durata incubatiei este de 4-6 zile la o temperatura de 20 grade; larvele ce eclozeaza au o lungime de 4,5-5,5 mm. Dupa ecloziune aceste larve stau imobile pe vegetatie; dupa resorbtia sacului vitelin, ele incep sa inoate activ, hranindu-se cu zooplancton. (Carausu, 1952) Carnea de crap este alba, gustoasa,icrele avand,de asemenea, un gust bun.

Carasul argintiu
ncadrarea sistematic: Filum Chordata, ncrengtura Chordata, Subncrengtura Vertebrata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Supraordinul Teleostei, Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae, Specia Carassius auratus gibelio (Bloch,1782) Carasul(fig.x) poate trai in ape foarte sarace in oxigen, intre limite largi ale pHului, pe care putini pesti le suporta, poate trai zile intregi in ape scazute, doar in noroi, rezista uimitor de mult fara hrana si se adapteaza cu usurinta la orice fel de conditii de hranire, se poate imperechea cu alti pesti din familia ciprinidelor, urmasii fiind intotdeauna carasi (din aceasta cauza se gasesc, de regula, numai femelele, masculii fiind foarte rari). (www.crap.ro)

Fig.25- Caras argintiu (http://en.wikipedia.org) Acest peste de apa dulce are o forma a corpului asemanatoare crapului dar se deosebeste de acesta prin faptul ca orificiul bucal este mic, cu buzele subtiri si lipsit de mustati.Inotatoarea dorsala este lunga,putin scobita, iar cea caudala este mai scobita. Culoarea generala este argintie. Atat greutatea cat si dimensiunile sunt influentate si de bogatia hranei (plancton, larve de culicide, crustacee, detritus, icrele altor pesti-ceea ce ii face daunatori). In crescatoriile de crap si in general in Delta Dunarii il gasim destul de frecvent la peste 400 sau chair 800g, in cazuri exceptionale 2-3 kg si pana la 45-50 cm. (Busnita,Alexandrescu,1963) Fiind o specie prolifica, rezistenta la boli si cu un ritm bun de crestere, carasul a fost introdus in multe iazuri si helestee, o mare parte din exemplare fiind destinate pescuitului sportiv.

Platica
ncadrarea sistematic: Filum Chordata, ncrengtura Chordata,

Subncrengtura Vertebrata, Supraclasa Pisces, Clasa Actinopterygii, Supraordinul Teleostei, Ordinul Cypriniformes, Familia Cyprinidae, Specia Abramis brama (Linnaeus,1758) Platica este intalnita in toate apele dulci ale Europei,iar in Romania se gaseste in cursul inferior al raurilor, in balti si in lacurile litorale, suportand concentratii scazute de oxigen dizolvat.Corpul platicii( fig.x) este turtit lateral iar capul este mic.Culoarea acestui peste difera nu numai de mediul inconjurator ci si de vreme: la gurile Dunarii sau ale raurilor de ses are o culoare argintie pe laturi si verde-cenusie pe spate; in balti are o culoare neagra-cenusie,iar in lacurile adanci neagra-bruna.In mod obisnuit platicile au o greutate de 400 g-1 kg, rar 2 kg.

Fig.36- Platica (http://www.fishbase.us) Hrana este compusa din vegetatie acvatica, larve de insecte, crustacee, dar si icre de biban si stiuca, platica fiind considerata un peste omnivore, hrana vegetala jucand un rol secundar in alimentatie. In primul an de viata platica ajunge la 15-25 g, in al doilea la 50-100 g, in al treilea la 200-300 g. Cand ajunge la varsta de 4 ani( 400-600 g) este apta de reporoducere. Carnea platicii este gustoasa, alba, cu oase destul de multe, icrele sunt gustoase.(www.pescarulsportiv.go.ro)