ntre prile unei propoziii subordonarea se realizeaz prin diferite mijloace: - flexiune (schimbarea formei cuvntului), de exemplu, cazurile

e oblice la substantive sau pronume marcheaz dependena unui cuvnt de altul ( culoarea cerului, povestesc copilului, citesc cartea, meseria lui). - acord adic potrivirea de form (gen, numr, caz, persoan) ntre cuvntul subordonat i regentul su. (cas alb, copii sntoi). Un tip special de acord (reciproc) se realizeaz ntre subiect i predicat. Acesta din urm impune subiectului cazul nominativ, iar predicatul se acord n numr i persoan cu subiectul ( el scrie, ei scriu). - reciune - adic subordonatul st la forma flexionar pe care o impune regentul su (telefonez colegilor (dativ), redactez o scrisoare (acuzativ)). - juxtapunere sau simpla alturare a celor dou cuvinte, fr element de legtur (Radu, fratele meu, plecm mine). - jonciune legtura se realizeaz prin prepoziii care preced cuvntul subordonat (floare de cire, vine spre cas, apare la geam, vorbete despre tine). - topica sau ordinea cuvintelor poate marca funcia sintactic a acestora, de exemplu, n: Lupul vede oaia, lupul este subiectul (n nominativ), iar oaia este complement direct (n acuzativ). n: Oaia vede lupul, raporturile sunt inversate. La nivelul frazei, propoziiile sunt legate de regent prin: - conjuncii sau locuiuni conjuncionale subordonatoare: Vrem s plecm n excursie la munte. Mi-a spus c a reuit la examen. N-a venit astzi, din cauz c este bolnav. - pronume i adjective relative sau nehotrte compuse cu cele relative: Nu se tie cine a spart geamul clasei noastre. Arat-mi care este camera de oaspei. Adu-mi orice cri crezi tu c m-ar interesa. - adverbe relative sau nehotrte compuse cu cele relative: Nu mi-a spus unde a plecat. Vin s te vd cnd iei din spital. Telefoneaz-mi oricnd ai nevoie de mine.

- rar, raportul de subordonare n fraz se poate realiza prin juxtapunere, deci fr element de legtur: Bate-m, tot nu-i spun secretul (= chiar dac m bai, tot nu-i spun secretul). Dai banii, iei marfa (= dac dai banii, iei marfa).