FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. Definiţii.

Respiratia este o functie vitală a organismului uman, care se desfaşoară continuu şi ciclic si are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze dintre organism şi aerul din atmosferă. Prin respiraţie este adus O 2 din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO 2 rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosferă. Se descriu doua componente ale respiratiei: - respiratia externa, care reprezintă schimburile de gaze dintre plămâni şi atmosferă; - respiratia interna sau tisulară care se referă la utilizarea oxigenului în reactiile de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia externa presupune desfasurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia si difuziunea. Dintre aceste procese, în aceste lucrări vom dezvolta ventilaţia.

2. Scurtă prezentare a anatomiei aparatului respirator
Componentele morfologice ale aparatului respirator sunt reprezentate de caile aeriene (superioare si inferioare) si de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Caile respiratorii asigura transportul gazelor şi îmbunatăţirea calitatii aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are loc schimbul de gaze. Caile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavităţii orale şi faringele pana la orificiul glotic, iar căile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhii şi ramificaţiile lor. Acinul pulmonar reprezintă unitatea morfo-funcfională a plamanului care, din punct de vedere anatomic este regiunea deservită de o singura bronhiolă terminală, din care derivă 2-3 generatii de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminlă împreună cu bronhiolele respiratorii si ramificatiile lor: ductele alveolare, sacii alveolari şi alveolele pulmonare formeaza acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alcatuiesc parenchimul pulmonar, la nivelul căruia au loc schimburile de gaze. Notă! Pentru o mai bună înţelegere a fiziologiei sistemului respirator sunteţi rugaţi să aprofundaţi anatomia acestui sistem fiziologic din orice carte de anatomie.

3. Mecanica ventilaţiei pulmonare
Ventilatia pulmonara reprezintă totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă si plămâni. Datorită ventilaţiei, aerului bogat în oxigen este introdus în alveolele pulmonare prin inspir şi aerul bogat în bioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosferă şi plămân se desfaşoară datorită diferenţelor de presiune (gradient presional) dintre cele doua medii. Aceste diferenţe apar ca urmare a variatiei volumului pulmonar, plămânul urmând la rândul lui, pasiv, miscarile cutiei toracice. Gradientul presional rezultat va determina o circulaţie a aerului din mediul cu presiune mare in mediul cu presiune mica. Cele 2 faze ale ventilaţiei, inspirul şi expirul se succed ritmic, cu o frecvenţă de 12-18 cicluri/minut (frecvenţa respiratorie). Frecventa respiratorie reprezinta 1

− activitatea fizică: 30 . iar scăderea bradipnee. aerul atmosferic intră în plamani. care să poată funcționa ca un “burduf” în timpul ciclului respirator. 3 mmHg faţă de cea atmosferică. cu convexitatea spre cavitatea toracică. Ventilația pulmonară necesită însă un torace flexibil. ci scăderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plămâni. linistit. − sex: femeile au o frecvenţă mai mare decat bărbaţii: 15 – 18 c/min. deşi sunt structuri uşor distensibile şi elastice nu pot iniţia singuri modificarile de volum caracteristice fazelor respiraţiei pentru că ei nu posedă elemente musculare. Coastele şi cartilajele costale sunt suficient de elastice pentru a putea fi mobilizate şi întinse ca urmare a forţei furnizate de contracţia muşchillor inspiratori şi a reveni pasiv la dimensiunile sale de repaus. linistit. Mărirea de volum obţinută prin contracţia acestui muşchi permite introducerea în plămâni a celei mai mari părţi din 2 . impropriu spus “presiune negativă”. În inspirul de repaus intervin muschiul diafragm si muschii intercostali externi. şi se deplasează în jos cu cca. El separă cavitatea toracica de cea abdominală si în pozitie de repaus este curbat. Prin urmare ei vor urma pasiv miscările cutiei toracice de care sunt legaţi prin sistemul pleural alcatuit din pleura parietala (care adera strans la peretele toracic) si cea viscerala (care inveleste plamanii). 1. Prin contractie. În timpul expirului de repaus. presiunea intrapulmonară crește cu cel puțin + 3 mmHg peste cea atmosferică. atunci cand muschii se relaxeaza şi forţa de tracţiune a încetat. Cum presiunea atmosferică este de obicei. Cavitatea toracică este o structură care trebuie să fie suficient de rigidă pentru a proteja organele vitale pe care le conţine şi pentru a oferi suprafaţă de inserţie pentru muşchii de la acest nivel.5-2 cm în inspirul de repaus şi cu 7-8 cm in inspirul fortat. În timpul inspirului. O presiune mai scăzută decât cea atmosferică este numită presiune subatmosferică sau infraatmosferică sau. singura presiune care poate varia este cea intrapulmonară. adulti = 12 – 18 c/min. diafragmul se aplatizeaza. copii = 20 – 30 c/min. Expirul apare atunci când presiunea intrapulmonară este mai mare decât presiunea atmosferică. Termenul de presiune negativă nu defineşte o presiune real negativă. presiunea intrapulmonară scade cu cca. Prin deplasarea în jos a diafragmului se măreşte diametrul longitudinal al cutiei toracice. În timpul inspirului de repaus. comparativ cu cea din atmosferă. iar in portiunea bazală si diametrul transversal. Creşterea valorilor peste limitele normale se numeşte tahipnee.40 c/min în efortul fizic intens. Prin intermediul nervilor spinali se comandă contracţia muşchilor inspiratori.numarul ciclurilor respiratorii (inspiratie şi expiratie) pe minut şi variază în funcţie de: − vărstă: nou-nascuti = 30 – 45 c/min. constantă (760 mmHg). Plămânii. pentru a avea loc schimbul de gaze. Muschiul diafragm este principalul muşchi inspirator. • Inspirul este declanşat de stimulii generaţi de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronii motori din coarnele anterioare ale măduvei. deoarece presiunea gazelor din atmosferă este mai mare decât presiunea intrapulmonară sau intraalveolară.

Volumul de aer care intră sau iese din plămâni în condiţii de respiraţie relaxată sau de repaus se numeşte VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME VT În inspirul fortat. • Ca urmare creste şi mai mult presiunea intrapulmonara si va fi expirata o cantitate suplimentara de aer . Se produce astfel. plămânul se micşorează. prin contracţie musculară şi consum de energie. reprezentati in special de muschii abdominali si intercostali interni. Expirul • Expirul normal.abdominali. 3 . se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ =VIR. iar presiunea intrapulmonară creste. mai intră în actiune si muschii accesori: scaleni. devenind superioară presiunii atmosferice cu 3-4 mm Hg (763-764 mmHg). sternocleidomastoidieni. determină orizontalizarea coastelor. creste presiunea intraabdominală.4 mm Hg. pectorali. ai valului palatin. spre deosebire de inspire. ale limbii. trapez. Muschii inspiratori accesori realizeaza o ridicare suplimentara a portiunii superioare a cutiei toracice. Prin aceste modificari. Expirul fortat este o faza activa. 3 . usurand trecerea coloanei de aer prin caile respiratorii superioare. Se mai pot produce contractii ale muschilor aripioarelor nazale. dupa ce forta deformatoare si-a incetat actiunea.volumul expirator de rezerva – VER. marind mai mult volumul toraco-pulmonar si scazand suplimentar presiunea. Consecinţa acestor modificări este patrunderea unui volum de aer în plamâni. Paralizia completă a acestui muschi NU mai permite desfasurarea respiratiei. Mărirea volumului toraco-pulmonar va determina scaderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfel inferioara presiunii atmosferice cu aprox. Ca urmare. care se produce active. dintati. Consecinţa este eliminarea unui volum de aer încărcat cu CO2 din plamani in atmosferă. pana la egalizarea celor doua presiuni. Se datorează elasticitatii componentelor toracopulmonare. reprezinta o faza pasiva (fara consum de energie). marirea diametrelor antero-posterior si transversal ale cutiei toracice. de repaus. Consta in revenirea la poziţia initiala a structurilor toraco-pulmonare. Prin contracţia m. producandu-se prin contractia muschilor expiratori. se măreşte convexitatea diafragmului şi se reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar. rotarea lor si proiectarea anterioara a sternului. pe langa muschii diafragm şi intercostali externi.volumul curent = tidal volume (VT). Contracţia muschilor intercostali externi.

o Rolurile circulatiei pulmonare: . 4. Capilarele se dispun ca o reţea în jurul alveolelor pulmonare. Cele patru vene pulmonare. Sursa: Stuart Ira Fox. 4 .la nivelul ei se produc o serie de substante active (prostaglandine. Venele confluează în ramuri din ce în ce mai mari care.Figura 1. care preiau sângele oxigenat. Perfuzia pulmonara Perfuzia pulmonara este asigurata prin cele doua tipuri de circulatie: .nutritiva – asigurată prin arterele si venele bronşice. da ramuri pentru cei doi plamani. Fiecare artera pulmonara (dreapta sau stanga) se ramifica in continuare până la capilarizare. închizând astfel mica circulatie pulmonară. care dupa un scurt traiect. HUMAN PHYSIOLOGY. în final. doua drepte si doua stângi se varsă în atriul stâng. . unde participă la realizarea barierei alveolo-capilare (numită şi membrană respiratorie). • Circulatia functionala pulmonară începe la nivelul ventriculului drept cu artera pulmonară si se termina în atriul stang cu cele 4 vene pulmonare. . Mecanica ventilaţiei pulmonare.asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2. ies din plamân prin doua vene pulmonare.functionala – reprezentata de circulatia pulmonară sau mica circulaţie. Din această reţea se formeaza vene. la nivelul căreia se face schimbul de gaze. . În VD îşi are originea artera pulmonara. 12th ed.reprezinta un filtru pentru emboli. angiotensina II).

constituie un rezervor de sange pentru ventricolul stang. . membrana hematiei. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect. De exemplu. reducand saturatia în O2 a sangelui din mica circulatie. capacităţilor şi debitelor vehiculate de plămâni. Pneumograma • Pneumograma reprezintă înregistrarea grafica a miscarilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanţei electrice. sau modificările de calibru şi întreruperile continuităţii lumenului bronşic prin formaţiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonară şi distribuirea gazelor în plămâni (scintigrafia). 6. . 5. celulele endoteliului capilar.gradientul presional. care ajută la dignosticarea unui număr mare de boli (pneumonii. funcţional al explorării aparatului respirator.constanta de difuziune a gazelor. tuberculoză pulmonară. fibroze pulmonare. ca bronhografia sau scintigrafia aduc informaţii suplimentare despre dispoziţia şi ramificaţia arborelui bronşic. fiecare dând înformaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre structura sau funcţia acestui sistem vital al organismului uman. Bariera alveolo-hematica este constituita din: stratul de surfactant pulmonar care captuseste alveolele. cu panta ascendenta care reprezintă inspirul si o panta descendenta 5 . Prin sangele pe care-l furnizeaza irigă pereţii arborelui bronşic şi tesutul pulmonar de suport (stroma). • Înregistrarea miscarilor respiratorii permite obtinerea pneumogramei. Explorarea aparatului respirator Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigaţii. cu investigaţii specifice. membrana bazala capilara. membrana bazala alveolara. epiteliul alveolar. explorarea imagistică: radiografia pulmonară şi tomografia computerizată mediastinală (CT) furnizează o mare cantitate de informaţii legate de anatomia plămânilor. Difuziunea Difuziunea reprezinta procesul de trecere al gazelor pulmonare. .timpul de contact intre cele doua medii. Aceasta este influentata de mai multi factori: . patologie tumorală etc.• . Alte explorări imagistice. urmând ca alte discipline să completeze acest capitol de explorare.1. Testele funcţionale respiratorii ne informează asupra modului în care plămânii îşi realizează funcţia deoarece permit măsurarea volumelor. stratul de plasma. in venele pulmonare. lichidul interstitial. . Sangele din circulatia nutritiva pulmonară se drenează. Arterele bronşice ajung numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii. Circulatia nutritiva pulmonara este asigurata de arterele bronşice (provin din aorta toracica) si de artera toracica interna. in sensul gradientului de concentratie (de la concentratia mai mare la cea redusa) care are loc intre mediul gazos alveolar si sangele din capilarul pulmonar.calităţile barierei alveolo-hematica.). 6.marimea suprafetei de schimb. prin venele bronşice. colecţii pleurale. unde se termina in reteaua capilara din care pornesc venele bronşice.

Spirometrul cu circuit închis. Sursa: http://www. care trasează un grafic. Testele funcţionale ventilatorii constau în cuantificare volumului de gaz din plămâni prin măsurarea volumelor. Figura 3.2. adaptarea la altitudine etc.biyosoft.com/ASP/ECG_dosyalar/rhythm. Pneumogramă normală. somn.zuniv. reprezentand retractia pulmonara. amplitudinea si ritmul respiraţiei. in general inspirul durand 1s si expirul pana la 2s.reprezentand expirul. Raportul dintre durata pantei inspirului si cea a expirului este de 1/1. Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecvenţa. Figura 2. mai rapida. Mișcările clopotului sunt transmise unei peniţe inscriptoare. capacităţilor şi debitelor pulmonare. pe care volumele inspirate şi expirate sunt înregistrate ca o funcţie de timp. • Aceste măsurători se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf în circuit închis (se inspiră şi se expiră în aparat).2 – 1/2. • Spirograful sau spirometrul în circuit închis este un aparat în care subiectul respiră printr-o piesă bucală. monitorizarea pacienţilor critici în secţiile de ATI. Sursa: http://www.asp 6. Pe panta descendenta se observă o portiune initiala. sau patologice: apneea de somn. Aerul respirat este prins într-un clopot din material plastic care pluteşte în apă.html 6 . iar graficul obţinut – spirogramă.net/physiology/book/chapter13. Metoda se numeşte spirografie. precum şi variaţiile care apar în diferite situaţii fiziologice: ca efort fizic. indicand revenirea peretelui toracic la pozitia de repaus si o a doua portiune mai lenta. Clopotul se deplasează în sus atunci când subiectul expiră și în jos atunci când subiectul inspiră.

7 . Efectuarea înregistrării. rapid. în final. Aceste teste îi ajută pe medici: o să stabilească gradul de afectare a funcţiei ventilatorii în diferite boli care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care obturează căile bronşice (sindroame obstructive). o rezultatele se corectează cu factori de corectie a diferitelor volume si debite. astfel se înregistrează capacitatea vitală (CV) o se cere apoi efectuarea unor respiraţii normale. o au o stare generală alterată. o se fac trei astfel de determinări şi se reţine valoarea cea mai mare a capacităţii vitale şi a VEMS –ului. Calcularea volumelor. o se explică subiectului manevrele care vor trebui efectuate. abdomen sau au avut pneumotorax în antecedente. o se aplică o clemă nazală pe nasul subiectului (pentru a preveni respiraţia pe nas) şi se cuplează subiectul la piesa bucală a spirometrului. cum ar fi azbestul. cu un post de fumat de cel puţin 2 ore. o să urmărească eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boli pulmonare. o au avut intervenţii chirurgicale recente pe ochi. De exemplu. Testele respiratorii NU se fac la pacienţii care: o au dureri precordiale sau au suferit un infarct acut de miocard (IMA). din traseul astfel înregistrat putem calcula volumul curent (VT). capacităţilor şi a debitelor se face urmărind indicaţiile care există pe spirogramă privind corespondenţa dintre înălţime (amplitudinea graficului) şi volum. care pot afecta plamanii. cum ar fi astmul bronşic sau boli pulmonare obstructive cronice (BPOC). frecvenţa respiratorie şi debitul ventilator de repaus sau ventilaţia de repaus. o să evalueze funcția ventilatorie a unei persoane înaintea unei intervenţii chirurgicale. Măsurarea se face dimineaţa pe nemâncate (un stomac plin stânjeneşte expirul maxim).• • • • • Importanţa clinică a testelor funcţionale ventilatorii. un pătrăţel mic corespunde la 50 cm3 sau 50 de ml. timp de 15 secunde. torace. o pentru măsurarea volumului expirator maxim pe secundă (VEMS) se cere un inspir maxim. Ca factori de corectie sunt utilizati: BTPS si STPD. o să pună diagnosticul unor boli pulmonare. apoi apnee timp de 2 secunde şi. o au valori mari ale tensiunii arteriale. siliciul. o se solicită executarea unui inspir maxim urmat de un expir cât mai lent şi mai complet posibil. adică 1 litru. între 2 linii groase sunt 1000 de cm3. o să monitorizeze funcția respiratorie a unei persoane care este expusă regulat lanoxe respiratorii. un expir maxim. o se cere subiectului să respire normal timp de un minut. între 2 linii de grosime medie sunt 200 de cm3. praful.

8 . calculată cu ajutorul unor formule de regresie. iar parametrul care se urmăreşte. vârstă. • Pe spirogramele obţinute la înregistrările din cursul lucrărilor practice: o veţi calcula: frecvenţa respiratorie. înregistrarea spirogramei se poate face şi după administrarea unor substanţe care influenţează bronhomotricitatea. Provoacă spasmul musculaturii netede din căile bronşice. Pentru calculul valorilor ideale. Testele de bronhomotricitate. • Exprimarea rezultatelor se face în cm3 (ml) sau litri pentru volume şi capacităţi şi în cm3 sau litri/unitatea de timp pentru debite (cm 3/secunda pentru VEMS. cm3 sau litri/minut pentru ventilaţia de repaus. o se efectuează cu substanţe care mimează efectul sistemului nervos vegetativ parasimpatic – acetilcolină. volumele. capacităţile şi debitele reale. În tabelul nr. presiune si gaz saturat în vapori de apa. presiune de 1 atm si gaz uscat. determinând bronhoconstricţie sau bronhodilataţie. • Raportarea la valorile ideale. 1 sunt redaţi parametri înregistraţi pe o spirogramă.BTPS este factorul folosit la corectia tuturor volumelor si debitelor. acţiune asemănătoare cu a sistemului nervos parasimpatic. o se administrează indivizii asimptomatici la care suspectăm anamnestic un astm bronşic. methacolină sau cu histamină sau diverşi alergeni. consumul de oxigen). o veţi interpreta deviaţiile de la valorile ideale. rasă. presiune şi saturaţie în vapori de apă de la nivelil plămânilor. greutate. în funcţie de înălţime.  6. o veţi raporta rezultatele obţinute la valorile ideale.  STPD este folosit la corectarea consumului de O2. Substanţele respective sunt dub formă de aerosoli. în primul rând este VEMS. În clinică. se aduce gazul la temperatura corpului. cu definiţie şi comentarii. exceptand consumul de O2. • Testele bronhoconstrictoare. prin utilizarea lui.  rezultatele obţinute sunt rezultate actuale sau reale ale pacientului respectiv. ventilaţia maximală. eventual patologice în patologia de tip restrictiv sau obstructiv. nefumători şi fără semne clinice sau paraclinice de boală pulmonară.  spirometrele moderne realizează automat corecţia acestor volume la condiţiile de temperatură. Valoarea ideală este o valoare teoretică.3. cel mai frecvent sunt folositi factorii CECA (Comisia Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). producînd obstrucţia acestora. necesar pentru aducerea O2 la temperatura standard (0ºC). sex. o veţi integra rezultatele. Formulele de regresie derivă din curbele de regresie realizate pe baza datelor obţinute de la subiecţi sănătoşi. Datorită variabilităţii mari de la individ la individ a parametrilor ventilatorii se preferă exprimarea valorilor reale sub formă de procent din valorile ideale sau prezise pentru subiectul respectiv.

fie în scop diagnostic (evidenţierea originii spastice a obstrucţiei). o testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu mai mult de 10 -15% faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări. faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări. o se administrează medicamente beta-adrenergice cu acţiune rapidă sau parasimpaticolitice inhalatorii.• o testul este semnificativ dacă VEMS scade cu mai mult de 15 . o se efectează la pacienţii cu sindrom obstructiv deja constituit. Testele bronhodilatatoare.20%. acţiune asemănătoare cu a mediatorilor sistemului nervos simpatic. Provoacă relaxarea musculaturii netede din căile bronşice. fie în scop terapeutic (eficacitatea medicaţiei). 9 .

in circuit deschis. de repaus Volumul VER ERV Volumul maxim de800-1500 ml Scade în expirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă eliminat printr-odecat 22% CV obstructiv expiraţie forţată. LA FEMEI 80% DINVT+ VIR+VER sau VALOARE prin pneumotahografie. • prin metoda diluţiei cu He in respiratie unica.Tabel nr. la finalul unei expiraţii normale.LA BARBATI spirogramă: CV = fortat. face: • prin calcul: VR = CRF VER. sex. Volumul VIR IRV Volumul maxim de1800-2600 ml Scade în inspirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă introdus în plămânidecat 55% CV restrictiv printr-o inspiraţie forţată. tip constitutional. stare de 10 . Parametrii obţinuţi prin spirometria în circuit închis Parametr Abreviere Definiţie Valori deObservaţii ul referinţă* VOLUME Română Engleză Volumul VT VT Volumul de aer500-800 ml curent sau inspirat sau expiratmai mare sau egal tidal în timpul uneidecat 12% din CV volume respiraţii normale. Creşte în sindromul obstructiv CAPACITĂ ŢI Capacitate CV VC Este cantitatea3500-5000 ml Determinarea CV a vitală maxima de gaz se poate face prin expirata fortatvaloare ideala= I3 xcalcul pe dupa un inspirFCECA .1. care urmează după un inspir de repaus. unei expiratii Determinarea lui se complete (fortate). CV variaza în functie de varsta. Volumul VR RV Este volumul de1200-1800 ml VR nu poate fi rezidual gaz care ramine înaproximativ 25%evacuat din plamini plamâni la sfirsitulCPT la subiectul in viata.

prin calcul. Scade în sindromul restrictiv. Determinarea CRF se face prin: . prin metoda dilutiei cu He. 11 . este stationara in perioada adulta si incepe sa scada cu inaintarea in varsta. pe spirogramă: CPT = CV + VR sau CPT = CI + CRF .Parametr Abreviere ul Definiţie Valori referinţă* deObservaţii antrenament fizic. Scade în sindromul restrictiv Capacitate CI a inspiratorie IC Capacitate CRF a reziduală funcţională FRC Este cantitatea maximă de aer care poate fi introdusă printr-un inspir forţat care urmează după un expir de repaus. prin respiratie unica în circuit deschis.metoda dilutiei gazelor cu He -metoda pletismografica (bodypletismografie) Determinarea CPT se face: .7000 ml gaz conţinut în plamâni la sfârsitul unui inspir fortat (pozitie inspiratorie maximă). Scade în sindromul restrictiv. Capacitate CPT a pulmonară totală TLC Este volumul de5500 . CV creste pana la 25 ani. CRF reprezinta volumul de gaz în care patrunde. Se calculeaza pe spirogramă ca suma VT + VIR. Debite Evalueaza performanţa în dinamică a pompei respiratorii. Este volumul de gaz care rămâne in plamâni la sfârşitul unei expiraţii normale. se amesteca si se dilueaza aerul inspirat înainte de a intra in schimb cu sângele. cand va creste VR.

Cu toate acestea.5 sec (FEV 0.Volumul VEMS FEV1 expirator maxim pe secunda Debitul VO2 (Consumu l) de O2 Ventilatia V rep de repaus (Debitul respirator de repaus) Ventilatia V max maxima VO2 Este volumul de 2800-4000 ml Se mai exprimă şi gaz expulzat dinmai mare sauca procent din CV plămâni în primaegal decat 80%(indiceleTiffeneau secundă adin CV sau indicele de expirului rapid si permeabilitate maxim. efectuat bronşică). IN EFORTmaximă a x 24 MAXIM pompei toraco. Volumul de 200 . de exemplu. Determinarea la 3 sec (FEV3).5) bolile obstructive. organism intr-un 20 de ori minut.val reala = VEMSr pulmonare şi x 30 implicit capacitatea de adaptare la efort * Valorile de referinţă cuprind limitele general acceptate ca fiind normale pentru un grup populaţional mare. la care obţinem valori reale care se încadrează între limitele de referinţă să nu aibă de fapt parametri 12 .2 (F) Volumul de aer 120-150 l/MIN Calcul ventilat deExprimă plămâni intr-unperformanţa val ideala = CVid minut. x FCECA LAmai mare decat Se mai poateBARBATI 80% face măsurarea şiLA FEMEI 80%Acest indice scade la DIN VALOARE cu vârsta şi în 0. cu o înălţime de 1. la 2 sec (FEV2). este posibil ca o personă de sex masculin. 3 dupa un inspirvaloare ideala= I VEMS/CVx100 fortat. Calcul valoarea ventilat de reala: VT x plămâni intr-unVal ideala =frecvenţa minut. 3s (cand plamanul lucreaza la volume mici si cand contribuţia reculului elastic si a rezistentei periferice este importanta) poate evidentia modificari importante chiar la tineri. IN REPAUS Sufrafata corpuluirespiratorie x 3.6 (B) 3.250 ml/min În efort maxim oxigen retinut de creste de aprox. VEMS la 2s. in repaus Volumul de aer6-8 L/min.98 m.

cât mai rapid posibil. înalţi.cât mai rapid posibil • bucla flux-volum – permite analiza grafică a fluxului de aer generat în funcţie de volumul de aer mobilizat. valorile de referinţă sunt orientative în cazul explorării funţionale pulmonare. tineri. slabi etc. 6. În grupul populaţional care are aceste valori avem um amestec heterogen de indivizi: femei. o creşterea PEFR cu mai mult de 35% faţă de valoarea de referinţă apare în sindromul obstructiv.normali.4. Înregistrarea debitelor ventilatorii instantanee maxime • se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinată cu ajutorul spirometrelor prevăzute cu traductor de flux. obezi. o înregistrarea zilnică şi aşezarea valorilor pe un grafic permite medicului să verifice dacă astmul este bine controlat sau nu. În fapt. aparate numite pneumotahografe. dacă raportăm la valoare ideală proprie. 13 . bărbaţi. • debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) o reprezintă valoarea cea mai mare a fluxului atinsă în cursul expiraţiei forţate. expiraţie maximă . dar şi în cel restrictiv.. scunzi. • înregistrarea se face în cursul unui ciclu respirator maxim şi forţat: inspiraţie maximă . o PEFR se poate monitoriza cu ajutorul “peak-flowmetrelor” ceea ce permite automonitorizarea astmului bronşic. vârstnici.

mayoclinic. tahipnee.Figura 4.com/health/asthma/ Studiu individual 1. Sursa: Figura 5. precum şi alte surse credibile. 14 . vă rugăm să definiţi în caietul de dicţionar. Curba flux volum. cursul “Fiziologia sistemului respirator”. automonitorizare. Consultând un dicţionar medical. Utilizarea unui peak-flowmetu pentru înregistrarea debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) Sursa: http://www. materialele recomandate în bibliografie. următorii termeni: apnee.

simpatolitic sau alţi termeni întâlniţi în acest material şi pe care nu îi cunoaşteţi. valoare ideală. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohoconstrictoare.d. • VEMS .volumul de aer inspirat maxim. substanţă inhalată. valoare reală.). reprezentand valoarea cea mai mare a fluxului de aer in expir maxim fortat. dupa care se realizeaza o inspiratie rapida si completa.volumul de aer expirat complet si lent. la 3sec.50%. efectuat dupa un inspir fortat (FEV1). 2. printr-o expiratie fortata si completa. bronhodilataţie. s. etc. bazata pe mijloace mecanice si electronice. scazând cu varsta. • MEF 25% = FEF 75%. exprimare procentuală. (slow = lent).a. dupa ce a fost expirat primul sfert din CV si pana la expirarea celui de al treilea sfert din CV si timpul in care a fost expirat.m. 75% din CV.5 – 10 l/s la barbati si 7 – 8 l/s la femei. raport.volumul de aer expirat maxim. reprezentand debitul expirat maxim in momentul in care in plamani a ramas 25% sau…. curbe flux-volum expiratorii si inspiratorii. Acesti parametri se pot calcula si in inspirul fortat (MIF. bronhomotricitate. • FIVC . Se calculeaza pe curba flux-volum (MEF 25%. dupa ce a fost efectuata o inspiratie completa. mentinuta 10 ms. Valori normale ale acestui parametru : 9. • FVC . bronhoconstricţie. SVC (CV lenta). sau calcularea FVC (CV fortata).volumul expirat maximum. valoare prezisă. • PEF (peak expiratory flow). parasimpaticolitic. fiind raportul dintre volumul expirat maxim. din CV. sindrom obstructiv. 15 . Se mai poate face testarea la 0. Se retine valoarea maxima de flux.5 sec. dupa o inspiratie maxima. dupa care este expirat rapid si complet. simpatomimetic.75%. in prima secunda a unui expir fortat. fiind calculat pe curba flux-volum. sindrom restrictiv. monitorizare. • SVC . Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohodilatatoare. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? 3. astm bronşic. FIF). factor de corecţie. la 2sec. • Se mai poate calcula debitul expirator maxim instantaneu la 25%. moderna. 50%. 60%. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? ____________________ Lectură facultativă Pneumotahografia reprezinta o metoda de explorare a ventilatiei pulmonare. Valorile fiziologice sunt egale sau mai mari de 80%. MEF 50% = FEF 50%. FIVC (CV inspiratorie fortata). • Raportand VEMS/CV se obtine indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronsica. parasimpaticomimetic.bradipnee. prin care se obtin în special date legate de fluxmetrie (debite). • FEF = debitul mediu expirator maxim la 25%.75-85%CV • FEF 25-75% reprezinta debitul mediu expirator maxim intre 25-75% din CV.