FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. Definiţii.

Respiratia este o functie vitală a organismului uman, care se desfaşoară continuu şi ciclic si are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze dintre organism şi aerul din atmosferă. Prin respiraţie este adus O 2 din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO 2 rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosferă. Se descriu doua componente ale respiratiei: - respiratia externa, care reprezintă schimburile de gaze dintre plămâni şi atmosferă; - respiratia interna sau tisulară care se referă la utilizarea oxigenului în reactiile de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia externa presupune desfasurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia si difuziunea. Dintre aceste procese, în aceste lucrări vom dezvolta ventilaţia.

2. Scurtă prezentare a anatomiei aparatului respirator
Componentele morfologice ale aparatului respirator sunt reprezentate de caile aeriene (superioare si inferioare) si de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Caile respiratorii asigura transportul gazelor şi îmbunatăţirea calitatii aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are loc schimbul de gaze. Caile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavităţii orale şi faringele pana la orificiul glotic, iar căile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhii şi ramificaţiile lor. Acinul pulmonar reprezintă unitatea morfo-funcfională a plamanului care, din punct de vedere anatomic este regiunea deservită de o singura bronhiolă terminală, din care derivă 2-3 generatii de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminlă împreună cu bronhiolele respiratorii si ramificatiile lor: ductele alveolare, sacii alveolari şi alveolele pulmonare formeaza acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alcatuiesc parenchimul pulmonar, la nivelul căruia au loc schimburile de gaze. Notă! Pentru o mai bună înţelegere a fiziologiei sistemului respirator sunteţi rugaţi să aprofundaţi anatomia acestui sistem fiziologic din orice carte de anatomie.

3. Mecanica ventilaţiei pulmonare
Ventilatia pulmonara reprezintă totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă si plămâni. Datorită ventilaţiei, aerului bogat în oxigen este introdus în alveolele pulmonare prin inspir şi aerul bogat în bioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosferă şi plămân se desfaşoară datorită diferenţelor de presiune (gradient presional) dintre cele doua medii. Aceste diferenţe apar ca urmare a variatiei volumului pulmonar, plămânul urmând la rândul lui, pasiv, miscarile cutiei toracice. Gradientul presional rezultat va determina o circulaţie a aerului din mediul cu presiune mare in mediul cu presiune mica. Cele 2 faze ale ventilaţiei, inspirul şi expirul se succed ritmic, cu o frecvenţă de 12-18 cicluri/minut (frecvenţa respiratorie). Frecventa respiratorie reprezinta 1

Mărirea de volum obţinută prin contracţia acestui muşchi permite introducerea în plămâni a celei mai mari părţi din 2 . pentru a avea loc schimbul de gaze. singura presiune care poate varia este cea intrapulmonară. diafragmul se aplatizeaza. linistit.numarul ciclurilor respiratorii (inspiratie şi expiratie) pe minut şi variază în funcţie de: − vărstă: nou-nascuti = 30 – 45 c/min. În timpul inspirului de repaus. Cavitatea toracică este o structură care trebuie să fie suficient de rigidă pentru a proteja organele vitale pe care le conţine şi pentru a oferi suprafaţă de inserţie pentru muşchii de la acest nivel. În timpul inspirului. Expirul apare atunci când presiunea intrapulmonară este mai mare decât presiunea atmosferică. atunci cand muschii se relaxeaza şi forţa de tracţiune a încetat. adulti = 12 – 18 c/min. cu convexitatea spre cavitatea toracică. Cum presiunea atmosferică este de obicei. Creşterea valorilor peste limitele normale se numeşte tahipnee. iar scăderea bradipnee. linistit. O presiune mai scăzută decât cea atmosferică este numită presiune subatmosferică sau infraatmosferică sau. Prin contractie. Termenul de presiune negativă nu defineşte o presiune real negativă. aerul atmosferic intră în plamani. presiunea intrapulmonară scade cu cca. comparativ cu cea din atmosferă. • Inspirul este declanşat de stimulii generaţi de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronii motori din coarnele anterioare ale măduvei. Prin urmare ei vor urma pasiv miscările cutiei toracice de care sunt legaţi prin sistemul pleural alcatuit din pleura parietala (care adera strans la peretele toracic) si cea viscerala (care inveleste plamanii). Prin intermediul nervilor spinali se comandă contracţia muşchilor inspiratori. Ventilația pulmonară necesită însă un torace flexibil. El separă cavitatea toracica de cea abdominală si în pozitie de repaus este curbat. Plămânii. iar in portiunea bazală si diametrul transversal. Muschiul diafragm este principalul muşchi inspirator. şi se deplasează în jos cu cca.5-2 cm în inspirul de repaus şi cu 7-8 cm in inspirul fortat. deoarece presiunea gazelor din atmosferă este mai mare decât presiunea intrapulmonară sau intraalveolară. Prin deplasarea în jos a diafragmului se măreşte diametrul longitudinal al cutiei toracice. presiunea intrapulmonară crește cu cel puțin + 3 mmHg peste cea atmosferică. 1. constantă (760 mmHg). − activitatea fizică: 30 .40 c/min în efortul fizic intens. copii = 20 – 30 c/min. În inspirul de repaus intervin muschiul diafragm si muschii intercostali externi. impropriu spus “presiune negativă”. Coastele şi cartilajele costale sunt suficient de elastice pentru a putea fi mobilizate şi întinse ca urmare a forţei furnizate de contracţia muşchillor inspiratori şi a reveni pasiv la dimensiunile sale de repaus. 3 mmHg faţă de cea atmosferică. − sex: femeile au o frecvenţă mai mare decat bărbaţii: 15 – 18 c/min. care să poată funcționa ca un “burduf” în timpul ciclului respirator. deşi sunt structuri uşor distensibile şi elastice nu pot iniţia singuri modificarile de volum caracteristice fazelor respiraţiei pentru că ei nu posedă elemente musculare. În timpul expirului de repaus. ci scăderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plămâni.

Consecinţa acestor modificări este patrunderea unui volum de aer în plamâni. reprezentati in special de muschii abdominali si intercostali interni. Prin contracţia m. Paralizia completă a acestui muschi NU mai permite desfasurarea respiratiei. Contracţia muschilor intercostali externi. Volumul de aer care intră sau iese din plămâni în condiţii de respiraţie relaxată sau de repaus se numeşte VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME VT În inspirul fortat. pe langa muschii diafragm şi intercostali externi. Prin aceste modificari. 3 . Mărirea volumului toraco-pulmonar va determina scaderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfel inferioara presiunii atmosferice cu aprox. care se produce active. iar presiunea intrapulmonară creste. pana la egalizarea celor doua presiuni. pectorali. Se produce astfel. rotarea lor si proiectarea anterioara a sternului. Muschii inspiratori accesori realizeaza o ridicare suplimentara a portiunii superioare a cutiei toracice.volumul expirator de rezerva – VER. ai valului palatin. dupa ce forta deformatoare si-a incetat actiunea. Se mai pot produce contractii ale muschilor aripioarelor nazale. reprezinta o faza pasiva (fara consum de energie). Ca urmare. Consta in revenirea la poziţia initiala a structurilor toraco-pulmonare. plămânul se micşorează. Consecinţa este eliminarea unui volum de aer încărcat cu CO2 din plamani in atmosferă. mai intră în actiune si muschii accesori: scaleni. se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ =VIR. • Ca urmare creste şi mai mult presiunea intrapulmonara si va fi expirata o cantitate suplimentara de aer . sternocleidomastoidieni.volumul curent = tidal volume (VT).abdominali. dintati. producandu-se prin contractia muschilor expiratori. Se datorează elasticitatii componentelor toracopulmonare. marirea diametrelor antero-posterior si transversal ale cutiei toracice. usurand trecerea coloanei de aer prin caile respiratorii superioare. creste presiunea intraabdominală. determină orizontalizarea coastelor. spre deosebire de inspire.4 mm Hg. se măreşte convexitatea diafragmului şi se reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar. Expirul • Expirul normal. trapez. ale limbii. prin contracţie musculară şi consum de energie. de repaus. marind mai mult volumul toraco-pulmonar si scazand suplimentar presiunea. devenind superioară presiunii atmosferice cu 3-4 mm Hg (763-764 mmHg). Expirul fortat este o faza activa. 3 .

.functionala – reprezentata de circulatia pulmonară sau mica circulaţie. Sursa: Stuart Ira Fox. HUMAN PHYSIOLOGY.reprezinta un filtru pentru emboli. Fiecare artera pulmonara (dreapta sau stanga) se ramifica in continuare până la capilarizare. închizând astfel mica circulatie pulmonară. o Rolurile circulatiei pulmonare: . unde participă la realizarea barierei alveolo-capilare (numită şi membrană respiratorie). 12th ed. care preiau sângele oxigenat.nutritiva – asigurată prin arterele si venele bronşice. 4.Figura 1. da ramuri pentru cei doi plamani. Cele patru vene pulmonare. Din această reţea se formeaza vene. Capilarele se dispun ca o reţea în jurul alveolelor pulmonare. Mecanica ventilaţiei pulmonare. 4 . angiotensina II). • Circulatia functionala pulmonară începe la nivelul ventriculului drept cu artera pulmonară si se termina în atriul stang cu cele 4 vene pulmonare. Venele confluează în ramuri din ce în ce mai mari care. . la nivelul căreia se face schimbul de gaze. în final. doua drepte si doua stângi se varsă în atriul stâng.asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2. În VD îşi are originea artera pulmonara.la nivelul ei se produc o serie de substante active (prostaglandine. care dupa un scurt traiect. ies din plamân prin doua vene pulmonare. . Perfuzia pulmonara Perfuzia pulmonara este asigurata prin cele doua tipuri de circulatie: .

6. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect. . cu investigaţii specifice.timpul de contact intre cele doua medii. . celulele endoteliului capilar. sau modificările de calibru şi întreruperile continuităţii lumenului bronşic prin formaţiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonară şi distribuirea gazelor în plămâni (scintigrafia). Alte explorări imagistice. cu panta ascendenta care reprezintă inspirul si o panta descendenta 5 . Circulatia nutritiva pulmonara este asigurata de arterele bronşice (provin din aorta toracica) si de artera toracica interna. in venele pulmonare. Arterele bronşice ajung numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii. Aceasta este influentata de mai multi factori: . urmând ca alte discipline să completeze acest capitol de explorare. explorarea imagistică: radiografia pulmonară şi tomografia computerizată mediastinală (CT) furnizează o mare cantitate de informaţii legate de anatomia plămânilor. patologie tumorală etc. Pneumograma • Pneumograma reprezintă înregistrarea grafica a miscarilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanţei electrice. De exemplu. stratul de plasma. epiteliul alveolar. 5.gradientul presional. reducand saturatia în O2 a sangelui din mica circulatie. tuberculoză pulmonară. Testele funcţionale respiratorii ne informează asupra modului în care plămânii îşi realizează funcţia deoarece permit măsurarea volumelor. Bariera alveolo-hematica este constituita din: stratul de surfactant pulmonar care captuseste alveolele. . Prin sangele pe care-l furnizeaza irigă pereţii arborelui bronşic şi tesutul pulmonar de suport (stroma). fiecare dând înformaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre structura sau funcţia acestui sistem vital al organismului uman. fibroze pulmonare. colecţii pleurale. prin venele bronşice.). 6. lichidul interstitial.• . Difuziunea Difuziunea reprezinta procesul de trecere al gazelor pulmonare.constanta de difuziune a gazelor. membrana bazala alveolara. membrana hematiei. ca bronhografia sau scintigrafia aduc informaţii suplimentare despre dispoziţia şi ramificaţia arborelui bronşic. in sensul gradientului de concentratie (de la concentratia mai mare la cea redusa) care are loc intre mediul gazos alveolar si sangele din capilarul pulmonar.marimea suprafetei de schimb. unde se termina in reteaua capilara din care pornesc venele bronşice. Sangele din circulatia nutritiva pulmonară se drenează. funcţional al explorării aparatului respirator.calităţile barierei alveolo-hematica.constituie un rezervor de sange pentru ventricolul stang. care ajută la dignosticarea unui număr mare de boli (pneumonii. Explorarea aparatului respirator Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigaţii.1. capacităţilor şi debitelor vehiculate de plămâni. . • Înregistrarea miscarilor respiratorii permite obtinerea pneumogramei. membrana bazala capilara.

2 – 1/2. Sursa: http://www. pe care volumele inspirate şi expirate sunt înregistrate ca o funcţie de timp.com/ASP/ECG_dosyalar/rhythm. in general inspirul durand 1s si expirul pana la 2s. Mișcările clopotului sunt transmise unei peniţe inscriptoare. indicand revenirea peretelui toracic la pozitia de repaus si o a doua portiune mai lenta. • Spirograful sau spirometrul în circuit închis este un aparat în care subiectul respiră printr-o piesă bucală.reprezentand expirul. Clopotul se deplasează în sus atunci când subiectul expiră și în jos atunci când subiectul inspiră. mai rapida.net/physiology/book/chapter13. Spirometrul cu circuit închis. Figura 3. Pneumogramă normală. • Aceste măsurători se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf în circuit închis (se inspiră şi se expiră în aparat).zuniv.2. reprezentand retractia pulmonara. capacităţilor şi debitelor pulmonare.html 6 . adaptarea la altitudine etc.asp 6.biyosoft. sau patologice: apneea de somn. Aerul respirat este prins într-un clopot din material plastic care pluteşte în apă. Metoda se numeşte spirografie. precum şi variaţiile care apar în diferite situaţii fiziologice: ca efort fizic. somn. Figura 2. Sursa: http://www. iar graficul obţinut – spirogramă. Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecvenţa. Raportul dintre durata pantei inspirului si cea a expirului este de 1/1. amplitudinea si ritmul respiraţiei. Testele funcţionale ventilatorii constau în cuantificare volumului de gaz din plămâni prin măsurarea volumelor. care trasează un grafic. monitorizarea pacienţilor critici în secţiile de ATI. Pe panta descendenta se observă o portiune initiala.

o să urmărească eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boli pulmonare. între 2 linii de grosime medie sunt 200 de cm3. o au valori mari ale tensiunii arteriale. timp de 15 secunde. o rezultatele se corectează cu factori de corectie a diferitelor volume si debite. din traseul astfel înregistrat putem calcula volumul curent (VT). cum ar fi azbestul. praful. o se fac trei astfel de determinări şi se reţine valoarea cea mai mare a capacităţii vitale şi a VEMS –ului. torace. o se explică subiectului manevrele care vor trebui efectuate. frecvenţa respiratorie şi debitul ventilator de repaus sau ventilaţia de repaus. cum ar fi astmul bronşic sau boli pulmonare obstructive cronice (BPOC). o se solicită executarea unui inspir maxim urmat de un expir cât mai lent şi mai complet posibil. astfel se înregistrează capacitatea vitală (CV) o se cere apoi efectuarea unor respiraţii normale. o se cere subiectului să respire normal timp de un minut. adică 1 litru. între 2 linii groase sunt 1000 de cm3. rapid. o să evalueze funcția ventilatorie a unei persoane înaintea unei intervenţii chirurgicale. care pot afecta plamanii. 7 . o să pună diagnosticul unor boli pulmonare. Calcularea volumelor. o pentru măsurarea volumului expirator maxim pe secundă (VEMS) se cere un inspir maxim. Testele respiratorii NU se fac la pacienţii care: o au dureri precordiale sau au suferit un infarct acut de miocard (IMA). siliciul. apoi apnee timp de 2 secunde şi. capacităţilor şi a debitelor se face urmărind indicaţiile care există pe spirogramă privind corespondenţa dintre înălţime (amplitudinea graficului) şi volum. o au o stare generală alterată.• • • • • Importanţa clinică a testelor funcţionale ventilatorii. un expir maxim. o se aplică o clemă nazală pe nasul subiectului (pentru a preveni respiraţia pe nas) şi se cuplează subiectul la piesa bucală a spirometrului. abdomen sau au avut pneumotorax în antecedente. o au avut intervenţii chirurgicale recente pe ochi. cu un post de fumat de cel puţin 2 ore. Măsurarea se face dimineaţa pe nemâncate (un stomac plin stânjeneşte expirul maxim). un pătrăţel mic corespunde la 50 cm3 sau 50 de ml. Efectuarea înregistrării. o să monitorizeze funcția respiratorie a unei persoane care este expusă regulat lanoxe respiratorii. Aceste teste îi ajută pe medici: o să stabilească gradul de afectare a funcţiei ventilatorii în diferite boli care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care obturează căile bronşice (sindroame obstructive). Ca factori de corectie sunt utilizati: BTPS si STPD. în final. De exemplu.

Formulele de regresie derivă din curbele de regresie realizate pe baza datelor obţinute de la subiecţi sănătoşi. Pentru calculul valorilor ideale. ventilaţia maximală.BTPS este factorul folosit la corectia tuturor volumelor si debitelor. capacităţile şi debitele reale. calculată cu ajutorul unor formule de regresie. exceptand consumul de O2. se aduce gazul la temperatura corpului. rasă. cel mai frecvent sunt folositi factorii CECA (Comisia Europeană a Cărbunelui şi Oţelului).  rezultatele obţinute sunt rezultate actuale sau reale ale pacientului respectiv. înregistrarea spirogramei se poate face şi după administrarea unor substanţe care influenţează bronhomotricitatea. consumul de oxigen). iar parametrul care se urmăreşte. în funcţie de înălţime. Provoacă spasmul musculaturii netede din căile bronşice. sex. În tabelul nr. 8 . presiune si gaz saturat în vapori de apa. Valoarea ideală este o valoare teoretică. eventual patologice în patologia de tip restrictiv sau obstructiv. acţiune asemănătoare cu a sistemului nervos parasimpatic. în primul rând este VEMS. vârstă. 1 sunt redaţi parametri înregistraţi pe o spirogramă. cm3 sau litri/minut pentru ventilaţia de repaus. necesar pentru aducerea O2 la temperatura standard (0ºC). prin utilizarea lui. greutate.3. o se administrează indivizii asimptomatici la care suspectăm anamnestic un astm bronşic. Substanţele respective sunt dub formă de aerosoli. volumele. o se efectuează cu substanţe care mimează efectul sistemului nervos vegetativ parasimpatic – acetilcolină. • Testele bronhoconstrictoare.  STPD este folosit la corectarea consumului de O2. methacolină sau cu histamină sau diverşi alergeni.  spirometrele moderne realizează automat corecţia acestor volume la condiţiile de temperatură. o veţi integra rezultatele. presiune de 1 atm si gaz uscat. cu definiţie şi comentarii. În clinică. o veţi interpreta deviaţiile de la valorile ideale. • Exprimarea rezultatelor se face în cm3 (ml) sau litri pentru volume şi capacităţi şi în cm3 sau litri/unitatea de timp pentru debite (cm 3/secunda pentru VEMS. presiune şi saturaţie în vapori de apă de la nivelil plămânilor. nefumători şi fără semne clinice sau paraclinice de boală pulmonară.  6. • Pe spirogramele obţinute la înregistrările din cursul lucrărilor practice: o veţi calcula: frecvenţa respiratorie. o veţi raporta rezultatele obţinute la valorile ideale. • Raportarea la valorile ideale. Datorită variabilităţii mari de la individ la individ a parametrilor ventilatorii se preferă exprimarea valorilor reale sub formă de procent din valorile ideale sau prezise pentru subiectul respectiv. Testele de bronhomotricitate. determinând bronhoconstricţie sau bronhodilataţie. producînd obstrucţia acestora.

fie în scop diagnostic (evidenţierea originii spastice a obstrucţiei). Provoacă relaxarea musculaturii netede din căile bronşice. o testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu mai mult de 10 -15% faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări.20%. Testele bronhodilatatoare. fie în scop terapeutic (eficacitatea medicaţiei).• o testul este semnificativ dacă VEMS scade cu mai mult de 15 . acţiune asemănătoare cu a mediatorilor sistemului nervos simpatic. 9 . o se administrează medicamente beta-adrenergice cu acţiune rapidă sau parasimpaticolitice inhalatorii. o se efectează la pacienţii cu sindrom obstructiv deja constituit. faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări.

de repaus Volumul VER ERV Volumul maxim de800-1500 ml Scade în expirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă eliminat printr-odecat 22% CV obstructiv expiraţie forţată. sex. unei expiratii Determinarea lui se complete (fortate). care urmează după un inspir de repaus. Volumul VR RV Este volumul de1200-1800 ml VR nu poate fi rezidual gaz care ramine înaproximativ 25%evacuat din plamini plamâni la sfirsitulCPT la subiectul in viata.Tabel nr.1. face: • prin calcul: VR = CRF VER. in circuit deschis. CV variaza în functie de varsta. stare de 10 . LA FEMEI 80% DINVT+ VIR+VER sau VALOARE prin pneumotahografie.LA BARBATI spirogramă: CV = fortat. la finalul unei expiraţii normale. tip constitutional. Parametrii obţinuţi prin spirometria în circuit închis Parametr Abreviere Definiţie Valori deObservaţii ul referinţă* VOLUME Română Engleză Volumul VT VT Volumul de aer500-800 ml curent sau inspirat sau expiratmai mare sau egal tidal în timpul uneidecat 12% din CV volume respiraţii normale. Creşte în sindromul obstructiv CAPACITĂ ŢI Capacitate CV VC Este cantitatea3500-5000 ml Determinarea CV a vitală maxima de gaz se poate face prin expirata fortatvaloare ideala= I3 xcalcul pe dupa un inspirFCECA . • prin metoda diluţiei cu He in respiratie unica. Volumul VIR IRV Volumul maxim de1800-2600 ml Scade în inspirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă introdus în plămânidecat 55% CV restrictiv printr-o inspiraţie forţată.

Determinarea CRF se face prin: .metoda dilutiei gazelor cu He -metoda pletismografica (bodypletismografie) Determinarea CPT se face: . prin respiratie unica în circuit deschis. 11 . Scade în sindromul restrictiv Capacitate CI a inspiratorie IC Capacitate CRF a reziduală funcţională FRC Este cantitatea maximă de aer care poate fi introdusă printr-un inspir forţat care urmează după un expir de repaus. Capacitate CPT a pulmonară totală TLC Este volumul de5500 . este stationara in perioada adulta si incepe sa scada cu inaintarea in varsta. Scade în sindromul restrictiv. prin metoda dilutiei cu He. pe spirogramă: CPT = CV + VR sau CPT = CI + CRF . Este volumul de gaz care rămâne in plamâni la sfârşitul unei expiraţii normale. se amesteca si se dilueaza aerul inspirat înainte de a intra in schimb cu sângele. CRF reprezinta volumul de gaz în care patrunde.prin calcul.7000 ml gaz conţinut în plamâni la sfârsitul unui inspir fortat (pozitie inspiratorie maximă).Parametr Abreviere ul Definiţie Valori referinţă* deObservaţii antrenament fizic. CV creste pana la 25 ani. Scade în sindromul restrictiv. Se calculeaza pe spirogramă ca suma VT + VIR. cand va creste VR. Debite Evalueaza performanţa în dinamică a pompei respiratorii.

la 2 sec (FEV2).2 (F) Volumul de aer 120-150 l/MIN Calcul ventilat deExprimă plămâni intr-unperformanţa val ideala = CVid minut.6 (B) 3.98 m. de exemplu. IN REPAUS Sufrafata corpuluirespiratorie x 3.Volumul VEMS FEV1 expirator maxim pe secunda Debitul VO2 (Consumu l) de O2 Ventilatia V rep de repaus (Debitul respirator de repaus) Ventilatia V max maxima VO2 Este volumul de 2800-4000 ml Se mai exprimă şi gaz expulzat dinmai mare sauca procent din CV plămâni în primaegal decat 80%(indiceleTiffeneau secundă adin CV sau indicele de expirului rapid si permeabilitate maxim. Volumul de 200 .250 ml/min În efort maxim oxigen retinut de creste de aprox. in repaus Volumul de aer6-8 L/min. organism intr-un 20 de ori minut. cu o înălţime de 1. efectuat bronşică). la care obţinem valori reale care se încadrează între limitele de referinţă să nu aibă de fapt parametri 12 . este posibil ca o personă de sex masculin. Cu toate acestea.val reala = VEMSr pulmonare şi x 30 implicit capacitatea de adaptare la efort * Valorile de referinţă cuprind limitele general acceptate ca fiind normale pentru un grup populaţional mare. VEMS la 2s. 3s (cand plamanul lucreaza la volume mici si cand contribuţia reculului elastic si a rezistentei periferice este importanta) poate evidentia modificari importante chiar la tineri. Calcul valoarea ventilat de reala: VT x plămâni intr-unVal ideala =frecvenţa minut. IN EFORTmaximă a x 24 MAXIM pompei toraco.5 sec (FEV 0.5) bolile obstructive. Determinarea la 3 sec (FEV3). 3 dupa un inspirvaloare ideala= I VEMS/CVx100 fortat. x FCECA LAmai mare decat Se mai poateBARBATI 80% face măsurarea şiLA FEMEI 80%Acest indice scade la DIN VALOARE cu vârsta şi în 0.

bărbaţi. tineri. În grupul populaţional care are aceste valori avem um amestec heterogen de indivizi: femei. 13 . Înregistrarea debitelor ventilatorii instantanee maxime • se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinată cu ajutorul spirometrelor prevăzute cu traductor de flux. dar şi în cel restrictiv. slabi etc. înalţi. o înregistrarea zilnică şi aşezarea valorilor pe un grafic permite medicului să verifice dacă astmul este bine controlat sau nu. vârstnici. aparate numite pneumotahografe. dacă raportăm la valoare ideală proprie. expiraţie maximă . • înregistrarea se face în cursul unui ciclu respirator maxim şi forţat: inspiraţie maximă . o PEFR se poate monitoriza cu ajutorul “peak-flowmetrelor” ceea ce permite automonitorizarea astmului bronşic. valorile de referinţă sunt orientative în cazul explorării funţionale pulmonare. • debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) o reprezintă valoarea cea mai mare a fluxului atinsă în cursul expiraţiei forţate.cât mai rapid posibil • bucla flux-volum – permite analiza grafică a fluxului de aer generat în funcţie de volumul de aer mobilizat. obezi. scunzi.. 6.4. În fapt. o creşterea PEFR cu mai mult de 35% faţă de valoarea de referinţă apare în sindromul obstructiv.normali.cât mai rapid posibil.

materialele recomandate în bibliografie. Consultând un dicţionar medical.Figura 4. Sursa: Figura 5.com/health/asthma/ Studiu individual 1. automonitorizare. precum şi alte surse credibile. cursul “Fiziologia sistemului respirator”. tahipnee. Utilizarea unui peak-flowmetu pentru înregistrarea debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) Sursa: http://www. 14 . vă rugăm să definiţi în caietul de dicţionar.mayoclinic. Curba flux volum. următorii termeni: apnee.

75%. din CV. 60%. in prima secunda a unui expir fortat. raport. bronhoconstricţie. valoare reală. bazata pe mijloace mecanice si electronice. simpatomimetic. Se calculeaza pe curba flux-volum (MEF 25%.a. 15 . • FVC . la 2sec. bronhomotricitate.m. Valori normale ale acestui parametru : 9.50%. 75% din CV. substanţă inhalată. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? 3. fiind calculat pe curba flux-volum. astm bronşic.volumul expirat maximum. curbe flux-volum expiratorii si inspiratorii. dupa ce a fost efectuata o inspiratie completa. fiind raportul dintre volumul expirat maxim. scazând cu varsta. Se retine valoarea maxima de flux.volumul de aer expirat maxim. efectuat dupa un inspir fortat (FEV1). • VEMS .75-85%CV • FEF 25-75% reprezinta debitul mediu expirator maxim intre 25-75% din CV.).5 – 10 l/s la barbati si 7 – 8 l/s la femei. dupa care este expirat rapid si complet. • PEF (peak expiratory flow). exprimare procentuală. printr-o expiratie fortata si completa. • FEF = debitul mediu expirator maxim la 25%. • FIVC . prin care se obtin în special date legate de fluxmetrie (debite).5 sec. factor de corecţie. sindrom obstructiv. Acesti parametri se pot calcula si in inspirul fortat (MIF. sindrom restrictiv. etc. parasimpaticomimetic. 2. Valorile fiziologice sunt egale sau mai mari de 80%. MEF 50% = FEF 50%.d. moderna. 50%.volumul de aer inspirat maxim. (slow = lent). sau calcularea FVC (CV fortata). • SVC . • Se mai poate calcula debitul expirator maxim instantaneu la 25%. FIF).volumul de aer expirat complet si lent. reprezentand valoarea cea mai mare a fluxului de aer in expir maxim fortat. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohodilatatoare. • Raportand VEMS/CV se obtine indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronsica. Se mai poate face testarea la 0. SVC (CV lenta). dupa care se realizeaza o inspiratie rapida si completa. monitorizare. • MEF 25% = FEF 75%. valoare ideală. dupa ce a fost expirat primul sfert din CV si pana la expirarea celui de al treilea sfert din CV si timpul in care a fost expirat. reprezentand debitul expirat maxim in momentul in care in plamani a ramas 25% sau…. simpatolitic sau alţi termeni întâlniţi în acest material şi pe care nu îi cunoaşteţi. valoare prezisă. mentinuta 10 ms. dupa o inspiratie maxima. parasimpaticolitic. bronhodilataţie. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohoconstrictoare. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? ____________________ Lectură facultativă Pneumotahografia reprezinta o metoda de explorare a ventilatiei pulmonare. s. la 3sec.bradipnee. FIVC (CV inspiratorie fortata).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful