FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. Definiţii.

Respiratia este o functie vitală a organismului uman, care se desfaşoară continuu şi ciclic si are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze dintre organism şi aerul din atmosferă. Prin respiraţie este adus O 2 din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO 2 rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosferă. Se descriu doua componente ale respiratiei: - respiratia externa, care reprezintă schimburile de gaze dintre plămâni şi atmosferă; - respiratia interna sau tisulară care se referă la utilizarea oxigenului în reactiile de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia externa presupune desfasurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia si difuziunea. Dintre aceste procese, în aceste lucrări vom dezvolta ventilaţia.

2. Scurtă prezentare a anatomiei aparatului respirator
Componentele morfologice ale aparatului respirator sunt reprezentate de caile aeriene (superioare si inferioare) si de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Caile respiratorii asigura transportul gazelor şi îmbunatăţirea calitatii aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are loc schimbul de gaze. Caile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavităţii orale şi faringele pana la orificiul glotic, iar căile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhii şi ramificaţiile lor. Acinul pulmonar reprezintă unitatea morfo-funcfională a plamanului care, din punct de vedere anatomic este regiunea deservită de o singura bronhiolă terminală, din care derivă 2-3 generatii de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminlă împreună cu bronhiolele respiratorii si ramificatiile lor: ductele alveolare, sacii alveolari şi alveolele pulmonare formeaza acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alcatuiesc parenchimul pulmonar, la nivelul căruia au loc schimburile de gaze. Notă! Pentru o mai bună înţelegere a fiziologiei sistemului respirator sunteţi rugaţi să aprofundaţi anatomia acestui sistem fiziologic din orice carte de anatomie.

3. Mecanica ventilaţiei pulmonare
Ventilatia pulmonara reprezintă totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă si plămâni. Datorită ventilaţiei, aerului bogat în oxigen este introdus în alveolele pulmonare prin inspir şi aerul bogat în bioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosferă şi plămân se desfaşoară datorită diferenţelor de presiune (gradient presional) dintre cele doua medii. Aceste diferenţe apar ca urmare a variatiei volumului pulmonar, plămânul urmând la rândul lui, pasiv, miscarile cutiei toracice. Gradientul presional rezultat va determina o circulaţie a aerului din mediul cu presiune mare in mediul cu presiune mica. Cele 2 faze ale ventilaţiei, inspirul şi expirul se succed ritmic, cu o frecvenţă de 12-18 cicluri/minut (frecvenţa respiratorie). Frecventa respiratorie reprezinta 1

Prin intermediul nervilor spinali se comandă contracţia muşchilor inspiratori. care să poată funcționa ca un “burduf” în timpul ciclului respirator. atunci cand muschii se relaxeaza şi forţa de tracţiune a încetat. Coastele şi cartilajele costale sunt suficient de elastice pentru a putea fi mobilizate şi întinse ca urmare a forţei furnizate de contracţia muşchillor inspiratori şi a reveni pasiv la dimensiunile sale de repaus. presiunea intrapulmonară scade cu cca. iar in portiunea bazală si diametrul transversal. Mărirea de volum obţinută prin contracţia acestui muşchi permite introducerea în plămâni a celei mai mari părţi din 2 . linistit. 3 mmHg faţă de cea atmosferică. Ventilația pulmonară necesită însă un torace flexibil. Prin contractie. adulti = 12 – 18 c/min. copii = 20 – 30 c/min. − activitatea fizică: 30 . Prin urmare ei vor urma pasiv miscările cutiei toracice de care sunt legaţi prin sistemul pleural alcatuit din pleura parietala (care adera strans la peretele toracic) si cea viscerala (care inveleste plamanii). linistit. Termenul de presiune negativă nu defineşte o presiune real negativă. Plămânii. Cum presiunea atmosferică este de obicei. singura presiune care poate varia este cea intrapulmonară. Creşterea valorilor peste limitele normale se numeşte tahipnee. cu convexitatea spre cavitatea toracică. diafragmul se aplatizeaza. În timpul inspirului de repaus. deoarece presiunea gazelor din atmosferă este mai mare decât presiunea intrapulmonară sau intraalveolară. Cavitatea toracică este o structură care trebuie să fie suficient de rigidă pentru a proteja organele vitale pe care le conţine şi pentru a oferi suprafaţă de inserţie pentru muşchii de la acest nivel. În inspirul de repaus intervin muschiul diafragm si muschii intercostali externi. − sex: femeile au o frecvenţă mai mare decat bărbaţii: 15 – 18 c/min. Expirul apare atunci când presiunea intrapulmonară este mai mare decât presiunea atmosferică. aerul atmosferic intră în plamani. O presiune mai scăzută decât cea atmosferică este numită presiune subatmosferică sau infraatmosferică sau. comparativ cu cea din atmosferă. presiunea intrapulmonară crește cu cel puțin + 3 mmHg peste cea atmosferică. • Inspirul este declanşat de stimulii generaţi de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronii motori din coarnele anterioare ale măduvei. În timpul inspirului. El separă cavitatea toracica de cea abdominală si în pozitie de repaus este curbat. Prin deplasarea în jos a diafragmului se măreşte diametrul longitudinal al cutiei toracice. iar scăderea bradipnee. şi se deplasează în jos cu cca. pentru a avea loc schimbul de gaze.40 c/min în efortul fizic intens.5-2 cm în inspirul de repaus şi cu 7-8 cm in inspirul fortat. În timpul expirului de repaus. Muschiul diafragm este principalul muşchi inspirator.numarul ciclurilor respiratorii (inspiratie şi expiratie) pe minut şi variază în funcţie de: − vărstă: nou-nascuti = 30 – 45 c/min. deşi sunt structuri uşor distensibile şi elastice nu pot iniţia singuri modificarile de volum caracteristice fazelor respiraţiei pentru că ei nu posedă elemente musculare. 1. ci scăderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plămâni. constantă (760 mmHg). impropriu spus “presiune negativă”.

Se produce astfel. Consecinţa este eliminarea unui volum de aer încărcat cu CO2 din plamani in atmosferă.abdominali. spre deosebire de inspire.4 mm Hg. 3 . Muschii inspiratori accesori realizeaza o ridicare suplimentara a portiunii superioare a cutiei toracice. Consecinţa acestor modificări este patrunderea unui volum de aer în plamâni. dupa ce forta deformatoare si-a incetat actiunea. Contracţia muschilor intercostali externi. de repaus. pana la egalizarea celor doua presiuni. mai intră în actiune si muschii accesori: scaleni. marirea diametrelor antero-posterior si transversal ale cutiei toracice. reprezinta o faza pasiva (fara consum de energie).volumul curent = tidal volume (VT). Mărirea volumului toraco-pulmonar va determina scaderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfel inferioara presiunii atmosferice cu aprox. Expirul fortat este o faza activa.volumul expirator de rezerva – VER. Prin aceste modificari. iar presiunea intrapulmonară creste. determină orizontalizarea coastelor. pe langa muschii diafragm şi intercostali externi. se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ =VIR. reprezentati in special de muschii abdominali si intercostali interni. plămânul se micşorează. Paralizia completă a acestui muschi NU mai permite desfasurarea respiratiei. ai valului palatin. care se produce active. Ca urmare. producandu-se prin contractia muschilor expiratori. rotarea lor si proiectarea anterioara a sternului. ale limbii. prin contracţie musculară şi consum de energie. dintati. devenind superioară presiunii atmosferice cu 3-4 mm Hg (763-764 mmHg). • Ca urmare creste şi mai mult presiunea intrapulmonara si va fi expirata o cantitate suplimentara de aer . Prin contracţia m. Se datorează elasticitatii componentelor toracopulmonare. usurand trecerea coloanei de aer prin caile respiratorii superioare. sternocleidomastoidieni. Se mai pot produce contractii ale muschilor aripioarelor nazale. creste presiunea intraabdominală. Consta in revenirea la poziţia initiala a structurilor toraco-pulmonare. se măreşte convexitatea diafragmului şi se reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar. trapez. Volumul de aer care intră sau iese din plămâni în condiţii de respiraţie relaxată sau de repaus se numeşte VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME VT În inspirul fortat. Expirul • Expirul normal. marind mai mult volumul toraco-pulmonar si scazand suplimentar presiunea. 3 . pectorali.

Din această reţea se formeaza vene.functionala – reprezentata de circulatia pulmonară sau mica circulaţie. în final. . închizând astfel mica circulatie pulmonară. la nivelul căreia se face schimbul de gaze. unde participă la realizarea barierei alveolo-capilare (numită şi membrană respiratorie). Mecanica ventilaţiei pulmonare. da ramuri pentru cei doi plamani. o Rolurile circulatiei pulmonare: . Fiecare artera pulmonara (dreapta sau stanga) se ramifica in continuare până la capilarizare. 12th ed. Perfuzia pulmonara Perfuzia pulmonara este asigurata prin cele doua tipuri de circulatie: . 4 . • Circulatia functionala pulmonară începe la nivelul ventriculului drept cu artera pulmonară si se termina în atriul stang cu cele 4 vene pulmonare.asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2.reprezinta un filtru pentru emboli. .Figura 1. care preiau sângele oxigenat. Capilarele se dispun ca o reţea în jurul alveolelor pulmonare. Venele confluează în ramuri din ce în ce mai mari care.la nivelul ei se produc o serie de substante active (prostaglandine.nutritiva – asigurată prin arterele si venele bronşice. care dupa un scurt traiect. 4. Cele patru vene pulmonare. În VD îşi are originea artera pulmonara. . doua drepte si doua stângi se varsă în atriul stâng. ies din plamân prin doua vene pulmonare. angiotensina II). Sursa: Stuart Ira Fox. HUMAN PHYSIOLOGY.

Aceasta este influentata de mai multi factori: . celulele endoteliului capilar. stratul de plasma. tuberculoză pulmonară. Pneumograma • Pneumograma reprezintă înregistrarea grafica a miscarilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanţei electrice.gradientul presional. . Bariera alveolo-hematica este constituita din: stratul de surfactant pulmonar care captuseste alveolele. 6. colecţii pleurale.1. Circulatia nutritiva pulmonara este asigurata de arterele bronşice (provin din aorta toracica) si de artera toracica interna. cu panta ascendenta care reprezintă inspirul si o panta descendenta 5 . • Înregistrarea miscarilor respiratorii permite obtinerea pneumogramei. Alte explorări imagistice.marimea suprafetei de schimb.calităţile barierei alveolo-hematica. membrana hematiei. funcţional al explorării aparatului respirator.timpul de contact intre cele doua medii. Testele funcţionale respiratorii ne informează asupra modului în care plămânii îşi realizează funcţia deoarece permit măsurarea volumelor. Explorarea aparatului respirator Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigaţii.constanta de difuziune a gazelor. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect. membrana bazala capilara. epiteliul alveolar. fiecare dând înformaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre structura sau funcţia acestui sistem vital al organismului uman. cu investigaţii specifice.• . capacităţilor şi debitelor vehiculate de plămâni. . membrana bazala alveolara. unde se termina in reteaua capilara din care pornesc venele bronşice. explorarea imagistică: radiografia pulmonară şi tomografia computerizată mediastinală (CT) furnizează o mare cantitate de informaţii legate de anatomia plămânilor. ca bronhografia sau scintigrafia aduc informaţii suplimentare despre dispoziţia şi ramificaţia arborelui bronşic. fibroze pulmonare. patologie tumorală etc. in venele pulmonare. Arterele bronşice ajung numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii. in sensul gradientului de concentratie (de la concentratia mai mare la cea redusa) care are loc intre mediul gazos alveolar si sangele din capilarul pulmonar. lichidul interstitial. Prin sangele pe care-l furnizeaza irigă pereţii arborelui bronşic şi tesutul pulmonar de suport (stroma).constituie un rezervor de sange pentru ventricolul stang. urmând ca alte discipline să completeze acest capitol de explorare. De exemplu. care ajută la dignosticarea unui număr mare de boli (pneumonii. . 5. sau modificările de calibru şi întreruperile continuităţii lumenului bronşic prin formaţiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonară şi distribuirea gazelor în plămâni (scintigrafia). prin venele bronşice. 6.). . reducand saturatia în O2 a sangelui din mica circulatie. Sangele din circulatia nutritiva pulmonară se drenează. Difuziunea Difuziunea reprezinta procesul de trecere al gazelor pulmonare.

Raportul dintre durata pantei inspirului si cea a expirului este de 1/1.asp 6.2 – 1/2.com/ASP/ECG_dosyalar/rhythm. Pneumogramă normală. iar graficul obţinut – spirogramă. care trasează un grafic. Sursa: http://www. Aerul respirat este prins într-un clopot din material plastic care pluteşte în apă.biyosoft. indicand revenirea peretelui toracic la pozitia de repaus si o a doua portiune mai lenta. capacităţilor şi debitelor pulmonare. Clopotul se deplasează în sus atunci când subiectul expiră și în jos atunci când subiectul inspiră. mai rapida. Mișcările clopotului sunt transmise unei peniţe inscriptoare. Figura 3. Pe panta descendenta se observă o portiune initiala. • Spirograful sau spirometrul în circuit închis este un aparat în care subiectul respiră printr-o piesă bucală. Figura 2. precum şi variaţiile care apar în diferite situaţii fiziologice: ca efort fizic. Metoda se numeşte spirografie. Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecvenţa.reprezentand expirul. Testele funcţionale ventilatorii constau în cuantificare volumului de gaz din plămâni prin măsurarea volumelor. Spirometrul cu circuit închis. adaptarea la altitudine etc. pe care volumele inspirate şi expirate sunt înregistrate ca o funcţie de timp. sau patologice: apneea de somn. somn.html 6 . Sursa: http://www. in general inspirul durand 1s si expirul pana la 2s. • Aceste măsurători se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf în circuit închis (se inspiră şi se expiră în aparat).zuniv.2. monitorizarea pacienţilor critici în secţiile de ATI.net/physiology/book/chapter13. amplitudinea si ritmul respiraţiei. reprezentand retractia pulmonara.

rapid. între 2 linii de grosime medie sunt 200 de cm3. o să pună diagnosticul unor boli pulmonare. apoi apnee timp de 2 secunde şi. în final. adică 1 litru. o să monitorizeze funcția respiratorie a unei persoane care este expusă regulat lanoxe respiratorii. o se explică subiectului manevrele care vor trebui efectuate. praful. o se cere subiectului să respire normal timp de un minut. o se aplică o clemă nazală pe nasul subiectului (pentru a preveni respiraţia pe nas) şi se cuplează subiectul la piesa bucală a spirometrului. Testele respiratorii NU se fac la pacienţii care: o au dureri precordiale sau au suferit un infarct acut de miocard (IMA). Efectuarea înregistrării. din traseul astfel înregistrat putem calcula volumul curent (VT). Măsurarea se face dimineaţa pe nemâncate (un stomac plin stânjeneşte expirul maxim). capacităţilor şi a debitelor se face urmărind indicaţiile care există pe spirogramă privind corespondenţa dintre înălţime (amplitudinea graficului) şi volum. siliciul. cum ar fi azbestul. care pot afecta plamanii. o rezultatele se corectează cu factori de corectie a diferitelor volume si debite. timp de 15 secunde. un expir maxim. torace. 7 . între 2 linii groase sunt 1000 de cm3. o au avut intervenţii chirurgicale recente pe ochi.• • • • • Importanţa clinică a testelor funcţionale ventilatorii. o să evalueze funcția ventilatorie a unei persoane înaintea unei intervenţii chirurgicale. o să urmărească eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boli pulmonare. Ca factori de corectie sunt utilizati: BTPS si STPD. o pentru măsurarea volumului expirator maxim pe secundă (VEMS) se cere un inspir maxim. frecvenţa respiratorie şi debitul ventilator de repaus sau ventilaţia de repaus. o au o stare generală alterată. o au valori mari ale tensiunii arteriale. astfel se înregistrează capacitatea vitală (CV) o se cere apoi efectuarea unor respiraţii normale. o se solicită executarea unui inspir maxim urmat de un expir cât mai lent şi mai complet posibil. Aceste teste îi ajută pe medici: o să stabilească gradul de afectare a funcţiei ventilatorii în diferite boli care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care obturează căile bronşice (sindroame obstructive). un pătrăţel mic corespunde la 50 cm3 sau 50 de ml. Calcularea volumelor. cu un post de fumat de cel puţin 2 ore. abdomen sau au avut pneumotorax în antecedente. cum ar fi astmul bronşic sau boli pulmonare obstructive cronice (BPOC). o se fac trei astfel de determinări şi se reţine valoarea cea mai mare a capacităţii vitale şi a VEMS –ului. De exemplu.

eventual patologice în patologia de tip restrictiv sau obstructiv. acţiune asemănătoare cu a sistemului nervos parasimpatic. nefumători şi fără semne clinice sau paraclinice de boală pulmonară.BTPS este factorul folosit la corectia tuturor volumelor si debitelor. 8 . În clinică. cel mai frecvent sunt folositi factorii CECA (Comisia Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). producînd obstrucţia acestora.  6. necesar pentru aducerea O2 la temperatura standard (0ºC). ventilaţia maximală. Valoarea ideală este o valoare teoretică. înregistrarea spirogramei se poate face şi după administrarea unor substanţe care influenţează bronhomotricitatea. cm3 sau litri/minut pentru ventilaţia de repaus. o veţi interpreta deviaţiile de la valorile ideale. o veţi raporta rezultatele obţinute la valorile ideale. rasă. cu definiţie şi comentarii. exceptand consumul de O2.  STPD este folosit la corectarea consumului de O2. greutate. presiune şi saturaţie în vapori de apă de la nivelil plămânilor. în funcţie de înălţime. În tabelul nr. • Raportarea la valorile ideale. capacităţile şi debitele reale. Formulele de regresie derivă din curbele de regresie realizate pe baza datelor obţinute de la subiecţi sănătoşi. o veţi integra rezultatele. prin utilizarea lui. o se administrează indivizii asimptomatici la care suspectăm anamnestic un astm bronşic. Pentru calculul valorilor ideale. presiune si gaz saturat în vapori de apa. • Exprimarea rezultatelor se face în cm3 (ml) sau litri pentru volume şi capacităţi şi în cm3 sau litri/unitatea de timp pentru debite (cm 3/secunda pentru VEMS. presiune de 1 atm si gaz uscat. vârstă.3. determinând bronhoconstricţie sau bronhodilataţie. Provoacă spasmul musculaturii netede din căile bronşice. consumul de oxigen).  spirometrele moderne realizează automat corecţia acestor volume la condiţiile de temperatură. • Pe spirogramele obţinute la înregistrările din cursul lucrărilor practice: o veţi calcula: frecvenţa respiratorie. volumele. o se efectuează cu substanţe care mimează efectul sistemului nervos vegetativ parasimpatic – acetilcolină. Datorită variabilităţii mari de la individ la individ a parametrilor ventilatorii se preferă exprimarea valorilor reale sub formă de procent din valorile ideale sau prezise pentru subiectul respectiv. • Testele bronhoconstrictoare. methacolină sau cu histamină sau diverşi alergeni. iar parametrul care se urmăreşte.  rezultatele obţinute sunt rezultate actuale sau reale ale pacientului respectiv. se aduce gazul la temperatura corpului. Substanţele respective sunt dub formă de aerosoli. în primul rând este VEMS. 1 sunt redaţi parametri înregistraţi pe o spirogramă. sex. calculată cu ajutorul unor formule de regresie. Testele de bronhomotricitate.

fie în scop terapeutic (eficacitatea medicaţiei). 9 .20%.• o testul este semnificativ dacă VEMS scade cu mai mult de 15 . fie în scop diagnostic (evidenţierea originii spastice a obstrucţiei). o testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu mai mult de 10 -15% faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări. o se administrează medicamente beta-adrenergice cu acţiune rapidă sau parasimpaticolitice inhalatorii. Provoacă relaxarea musculaturii netede din căile bronşice. acţiune asemănătoare cu a mediatorilor sistemului nervos simpatic. Testele bronhodilatatoare. o se efectează la pacienţii cu sindrom obstructiv deja constituit. faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări.

1.LA BARBATI spirogramă: CV = fortat. Volumul VIR IRV Volumul maxim de1800-2600 ml Scade în inspirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă introdus în plămânidecat 55% CV restrictiv printr-o inspiraţie forţată. Parametrii obţinuţi prin spirometria în circuit închis Parametr Abreviere Definiţie Valori deObservaţii ul referinţă* VOLUME Română Engleză Volumul VT VT Volumul de aer500-800 ml curent sau inspirat sau expiratmai mare sau egal tidal în timpul uneidecat 12% din CV volume respiraţii normale.Tabel nr. face: • prin calcul: VR = CRF VER. in circuit deschis. • prin metoda diluţiei cu He in respiratie unica. de repaus Volumul VER ERV Volumul maxim de800-1500 ml Scade în expirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă eliminat printr-odecat 22% CV obstructiv expiraţie forţată. Creşte în sindromul obstructiv CAPACITĂ ŢI Capacitate CV VC Este cantitatea3500-5000 ml Determinarea CV a vitală maxima de gaz se poate face prin expirata fortatvaloare ideala= I3 xcalcul pe dupa un inspirFCECA . LA FEMEI 80% DINVT+ VIR+VER sau VALOARE prin pneumotahografie. la finalul unei expiraţii normale. unei expiratii Determinarea lui se complete (fortate). care urmează după un inspir de repaus. sex. tip constitutional. CV variaza în functie de varsta. stare de 10 . Volumul VR RV Este volumul de1200-1800 ml VR nu poate fi rezidual gaz care ramine înaproximativ 25%evacuat din plamini plamâni la sfirsitulCPT la subiectul in viata.

Determinarea CRF se face prin: .prin calcul. pe spirogramă: CPT = CV + VR sau CPT = CI + CRF . prin respiratie unica în circuit deschis. Scade în sindromul restrictiv. Debite Evalueaza performanţa în dinamică a pompei respiratorii. CRF reprezinta volumul de gaz în care patrunde. prin metoda dilutiei cu He. se amesteca si se dilueaza aerul inspirat înainte de a intra in schimb cu sângele.metoda dilutiei gazelor cu He -metoda pletismografica (bodypletismografie) Determinarea CPT se face: . 11 . Scade în sindromul restrictiv Capacitate CI a inspiratorie IC Capacitate CRF a reziduală funcţională FRC Este cantitatea maximă de aer care poate fi introdusă printr-un inspir forţat care urmează după un expir de repaus. cand va creste VR. Se calculeaza pe spirogramă ca suma VT + VIR. este stationara in perioada adulta si incepe sa scada cu inaintarea in varsta. Capacitate CPT a pulmonară totală TLC Este volumul de5500 . Este volumul de gaz care rămâne in plamâni la sfârşitul unei expiraţii normale.Parametr Abreviere ul Definiţie Valori referinţă* deObservaţii antrenament fizic. Scade în sindromul restrictiv. CV creste pana la 25 ani.7000 ml gaz conţinut în plamâni la sfârsitul unui inspir fortat (pozitie inspiratorie maximă).

6 (B) 3.250 ml/min În efort maxim oxigen retinut de creste de aprox. Cu toate acestea. Determinarea la 3 sec (FEV3). cu o înălţime de 1. VEMS la 2s. x FCECA LAmai mare decat Se mai poateBARBATI 80% face măsurarea şiLA FEMEI 80%Acest indice scade la DIN VALOARE cu vârsta şi în 0. Volumul de 200 . IN EFORTmaximă a x 24 MAXIM pompei toraco.2 (F) Volumul de aer 120-150 l/MIN Calcul ventilat deExprimă plămâni intr-unperformanţa val ideala = CVid minut. in repaus Volumul de aer6-8 L/min. IN REPAUS Sufrafata corpuluirespiratorie x 3.Volumul VEMS FEV1 expirator maxim pe secunda Debitul VO2 (Consumu l) de O2 Ventilatia V rep de repaus (Debitul respirator de repaus) Ventilatia V max maxima VO2 Este volumul de 2800-4000 ml Se mai exprimă şi gaz expulzat dinmai mare sauca procent din CV plămâni în primaegal decat 80%(indiceleTiffeneau secundă adin CV sau indicele de expirului rapid si permeabilitate maxim. de exemplu. 3 dupa un inspirvaloare ideala= I VEMS/CVx100 fortat.5 sec (FEV 0. organism intr-un 20 de ori minut. la care obţinem valori reale care se încadrează între limitele de referinţă să nu aibă de fapt parametri 12 . efectuat bronşică). 3s (cand plamanul lucreaza la volume mici si cand contribuţia reculului elastic si a rezistentei periferice este importanta) poate evidentia modificari importante chiar la tineri.98 m. este posibil ca o personă de sex masculin.val reala = VEMSr pulmonare şi x 30 implicit capacitatea de adaptare la efort * Valorile de referinţă cuprind limitele general acceptate ca fiind normale pentru un grup populaţional mare. Calcul valoarea ventilat de reala: VT x plămâni intr-unVal ideala =frecvenţa minut.5) bolile obstructive. la 2 sec (FEV2).

slabi etc. dacă raportăm la valoare ideală proprie.4. înalţi. • înregistrarea se face în cursul unui ciclu respirator maxim şi forţat: inspiraţie maximă . tineri. 6. 13 . • debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) o reprezintă valoarea cea mai mare a fluxului atinsă în cursul expiraţiei forţate.cât mai rapid posibil.. În grupul populaţional care are aceste valori avem um amestec heterogen de indivizi: femei. bărbaţi. obezi. Înregistrarea debitelor ventilatorii instantanee maxime • se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinată cu ajutorul spirometrelor prevăzute cu traductor de flux.normali. În fapt. o creşterea PEFR cu mai mult de 35% faţă de valoarea de referinţă apare în sindromul obstructiv. scunzi. o înregistrarea zilnică şi aşezarea valorilor pe un grafic permite medicului să verifice dacă astmul este bine controlat sau nu. dar şi în cel restrictiv. vârstnici. expiraţie maximă . valorile de referinţă sunt orientative în cazul explorării funţionale pulmonare. aparate numite pneumotahografe. o PEFR se poate monitoriza cu ajutorul “peak-flowmetrelor” ceea ce permite automonitorizarea astmului bronşic.cât mai rapid posibil • bucla flux-volum – permite analiza grafică a fluxului de aer generat în funcţie de volumul de aer mobilizat.

precum şi alte surse credibile. cursul “Fiziologia sistemului respirator”. automonitorizare. Sursa: Figura 5.com/health/asthma/ Studiu individual 1. Curba flux volum. Consultând un dicţionar medical. materialele recomandate în bibliografie. 14 . Utilizarea unui peak-flowmetu pentru înregistrarea debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) Sursa: http://www. tahipnee. vă rugăm să definiţi în caietul de dicţionar.Figura 4.mayoclinic. următorii termeni: apnee.

Se retine valoarea maxima de flux. Valorile fiziologice sunt egale sau mai mari de 80%. etc. (slow = lent).volumul de aer inspirat maxim. la 3sec. mentinuta 10 ms. 50%. bazata pe mijloace mecanice si electronice. raport. simpatomimetic. Se mai poate face testarea la 0. in prima secunda a unui expir fortat. 15 . prin care se obtin în special date legate de fluxmetrie (debite). substanţă inhalată. MEF 50% = FEF 50%. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? ____________________ Lectură facultativă Pneumotahografia reprezinta o metoda de explorare a ventilatiei pulmonare.5 – 10 l/s la barbati si 7 – 8 l/s la femei. la 2sec.a. dupa care se realizeaza o inspiratie rapida si completa. 2. dupa care este expirat rapid si complet. printr-o expiratie fortata si completa. dupa ce a fost efectuata o inspiratie completa. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohoconstrictoare.bradipnee. bronhomotricitate. • Se mai poate calcula debitul expirator maxim instantaneu la 25%. valoare prezisă.50%. scazând cu varsta. Acesti parametri se pot calcula si in inspirul fortat (MIF. 75% din CV.volumul de aer expirat maxim.75%.m. dupa o inspiratie maxima. • PEF (peak expiratory flow). curbe flux-volum expiratorii si inspiratorii. din CV. moderna. valoare ideală. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? 3. • FEF = debitul mediu expirator maxim la 25%. fiind calculat pe curba flux-volum.volumul de aer expirat complet si lent. FIF). bronhoconstricţie. SVC (CV lenta).5 sec.d. monitorizare. fiind raportul dintre volumul expirat maxim. simpatolitic sau alţi termeni întâlniţi în acest material şi pe care nu îi cunoaşteţi. • Raportand VEMS/CV se obtine indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronsica. parasimpaticomimetic. astm bronşic.). reprezentand debitul expirat maxim in momentul in care in plamani a ramas 25% sau…. • MEF 25% = FEF 75%. bronhodilataţie. FIVC (CV inspiratorie fortata).75-85%CV • FEF 25-75% reprezinta debitul mediu expirator maxim intre 25-75% din CV. Se calculeaza pe curba flux-volum (MEF 25%. s.volumul expirat maximum. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohodilatatoare. 60%. dupa ce a fost expirat primul sfert din CV si pana la expirarea celui de al treilea sfert din CV si timpul in care a fost expirat. valoare reală. sindrom obstructiv. sindrom restrictiv. • VEMS . exprimare procentuală. • FIVC . parasimpaticolitic. factor de corecţie. efectuat dupa un inspir fortat (FEV1). reprezentand valoarea cea mai mare a fluxului de aer in expir maxim fortat. • FVC . • SVC . sau calcularea FVC (CV fortata). Valori normale ale acestui parametru : 9.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful