FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. Definiţii.

Respiratia este o functie vitală a organismului uman, care se desfaşoară continuu şi ciclic si are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze dintre organism şi aerul din atmosferă. Prin respiraţie este adus O 2 din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO 2 rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosferă. Se descriu doua componente ale respiratiei: - respiratia externa, care reprezintă schimburile de gaze dintre plămâni şi atmosferă; - respiratia interna sau tisulară care se referă la utilizarea oxigenului în reactiile de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia externa presupune desfasurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia si difuziunea. Dintre aceste procese, în aceste lucrări vom dezvolta ventilaţia.

2. Scurtă prezentare a anatomiei aparatului respirator
Componentele morfologice ale aparatului respirator sunt reprezentate de caile aeriene (superioare si inferioare) si de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Caile respiratorii asigura transportul gazelor şi îmbunatăţirea calitatii aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are loc schimbul de gaze. Caile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavităţii orale şi faringele pana la orificiul glotic, iar căile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhii şi ramificaţiile lor. Acinul pulmonar reprezintă unitatea morfo-funcfională a plamanului care, din punct de vedere anatomic este regiunea deservită de o singura bronhiolă terminală, din care derivă 2-3 generatii de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminlă împreună cu bronhiolele respiratorii si ramificatiile lor: ductele alveolare, sacii alveolari şi alveolele pulmonare formeaza acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alcatuiesc parenchimul pulmonar, la nivelul căruia au loc schimburile de gaze. Notă! Pentru o mai bună înţelegere a fiziologiei sistemului respirator sunteţi rugaţi să aprofundaţi anatomia acestui sistem fiziologic din orice carte de anatomie.

3. Mecanica ventilaţiei pulmonare
Ventilatia pulmonara reprezintă totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă si plămâni. Datorită ventilaţiei, aerului bogat în oxigen este introdus în alveolele pulmonare prin inspir şi aerul bogat în bioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosferă şi plămân se desfaşoară datorită diferenţelor de presiune (gradient presional) dintre cele doua medii. Aceste diferenţe apar ca urmare a variatiei volumului pulmonar, plămânul urmând la rândul lui, pasiv, miscarile cutiei toracice. Gradientul presional rezultat va determina o circulaţie a aerului din mediul cu presiune mare in mediul cu presiune mica. Cele 2 faze ale ventilaţiei, inspirul şi expirul se succed ritmic, cu o frecvenţă de 12-18 cicluri/minut (frecvenţa respiratorie). Frecventa respiratorie reprezinta 1

cu convexitatea spre cavitatea toracică. − sex: femeile au o frecvenţă mai mare decat bărbaţii: 15 – 18 c/min. constantă (760 mmHg). În timpul expirului de repaus. iar in portiunea bazală si diametrul transversal. Ventilația pulmonară necesită însă un torace flexibil. aerul atmosferic intră în plamani.numarul ciclurilor respiratorii (inspiratie şi expiratie) pe minut şi variază în funcţie de: − vărstă: nou-nascuti = 30 – 45 c/min. În timpul inspirului de repaus. Coastele şi cartilajele costale sunt suficient de elastice pentru a putea fi mobilizate şi întinse ca urmare a forţei furnizate de contracţia muşchillor inspiratori şi a reveni pasiv la dimensiunile sale de repaus. pentru a avea loc schimbul de gaze. iar scăderea bradipnee. Prin contractie. Expirul apare atunci când presiunea intrapulmonară este mai mare decât presiunea atmosferică. − activitatea fizică: 30 . atunci cand muschii se relaxeaza şi forţa de tracţiune a încetat. Creşterea valorilor peste limitele normale se numeşte tahipnee. O presiune mai scăzută decât cea atmosferică este numită presiune subatmosferică sau infraatmosferică sau. Muschiul diafragm este principalul muşchi inspirator. • Inspirul este declanşat de stimulii generaţi de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronii motori din coarnele anterioare ale măduvei.40 c/min în efortul fizic intens. 3 mmHg faţă de cea atmosferică. singura presiune care poate varia este cea intrapulmonară. 1. În inspirul de repaus intervin muschiul diafragm si muschii intercostali externi. deoarece presiunea gazelor din atmosferă este mai mare decât presiunea intrapulmonară sau intraalveolară. deşi sunt structuri uşor distensibile şi elastice nu pot iniţia singuri modificarile de volum caracteristice fazelor respiraţiei pentru că ei nu posedă elemente musculare. Prin deplasarea în jos a diafragmului se măreşte diametrul longitudinal al cutiei toracice.5-2 cm în inspirul de repaus şi cu 7-8 cm in inspirul fortat. Prin intermediul nervilor spinali se comandă contracţia muşchilor inspiratori. presiunea intrapulmonară crește cu cel puțin + 3 mmHg peste cea atmosferică. comparativ cu cea din atmosferă. linistit. copii = 20 – 30 c/min. Prin urmare ei vor urma pasiv miscările cutiei toracice de care sunt legaţi prin sistemul pleural alcatuit din pleura parietala (care adera strans la peretele toracic) si cea viscerala (care inveleste plamanii). diafragmul se aplatizeaza. impropriu spus “presiune negativă”. şi se deplasează în jos cu cca. ci scăderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plămâni. Cum presiunea atmosferică este de obicei. adulti = 12 – 18 c/min. Mărirea de volum obţinută prin contracţia acestui muşchi permite introducerea în plămâni a celei mai mari părţi din 2 . El separă cavitatea toracica de cea abdominală si în pozitie de repaus este curbat. linistit. Plămânii. Cavitatea toracică este o structură care trebuie să fie suficient de rigidă pentru a proteja organele vitale pe care le conţine şi pentru a oferi suprafaţă de inserţie pentru muşchii de la acest nivel. Termenul de presiune negativă nu defineşte o presiune real negativă. presiunea intrapulmonară scade cu cca. În timpul inspirului. care să poată funcționa ca un “burduf” în timpul ciclului respirator.

Se datorează elasticitatii componentelor toracopulmonare. 3 . 3 . Mărirea volumului toraco-pulmonar va determina scaderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfel inferioara presiunii atmosferice cu aprox. Muschii inspiratori accesori realizeaza o ridicare suplimentara a portiunii superioare a cutiei toracice. Contracţia muschilor intercostali externi. Ca urmare. se măreşte convexitatea diafragmului şi se reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar.volumul curent = tidal volume (VT). dintati. ai valului palatin. • Ca urmare creste şi mai mult presiunea intrapulmonara si va fi expirata o cantitate suplimentara de aer . Expirul • Expirul normal. Expirul fortat este o faza activa. creste presiunea intraabdominală. trapez. Consecinţa este eliminarea unui volum de aer încărcat cu CO2 din plamani in atmosferă. reprezentati in special de muschii abdominali si intercostali interni. usurand trecerea coloanei de aer prin caile respiratorii superioare. pana la egalizarea celor doua presiuni. marind mai mult volumul toraco-pulmonar si scazand suplimentar presiunea. Prin aceste modificari. de repaus. dupa ce forta deformatoare si-a incetat actiunea. Se produce astfel. mai intră în actiune si muschii accesori: scaleni. care se produce active. determină orizontalizarea coastelor. Consta in revenirea la poziţia initiala a structurilor toraco-pulmonare. sternocleidomastoidieni. spre deosebire de inspire.abdominali. reprezinta o faza pasiva (fara consum de energie). pectorali. devenind superioară presiunii atmosferice cu 3-4 mm Hg (763-764 mmHg). plămânul se micşorează. producandu-se prin contractia muschilor expiratori. iar presiunea intrapulmonară creste. Consecinţa acestor modificări este patrunderea unui volum de aer în plamâni. ale limbii. marirea diametrelor antero-posterior si transversal ale cutiei toracice.4 mm Hg.volumul expirator de rezerva – VER. Se mai pot produce contractii ale muschilor aripioarelor nazale. prin contracţie musculară şi consum de energie. rotarea lor si proiectarea anterioara a sternului. Prin contracţia m. Paralizia completă a acestui muschi NU mai permite desfasurarea respiratiei. Volumul de aer care intră sau iese din plămâni în condiţii de respiraţie relaxată sau de repaus se numeşte VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME VT În inspirul fortat. pe langa muschii diafragm şi intercostali externi. se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ =VIR.

. Mecanica ventilaţiei pulmonare. doua drepte si doua stângi se varsă în atriul stâng. ies din plamân prin doua vene pulmonare. Perfuzia pulmonara Perfuzia pulmonara este asigurata prin cele doua tipuri de circulatie: . 4. • Circulatia functionala pulmonară începe la nivelul ventriculului drept cu artera pulmonară si se termina în atriul stang cu cele 4 vene pulmonare. Cele patru vene pulmonare. Sursa: Stuart Ira Fox. care preiau sângele oxigenat. HUMAN PHYSIOLOGY. În VD îşi are originea artera pulmonara.Figura 1. în final. . 4 . angiotensina II).reprezinta un filtru pentru emboli. Din această reţea se formeaza vene. unde participă la realizarea barierei alveolo-capilare (numită şi membrană respiratorie).nutritiva – asigurată prin arterele si venele bronşice.functionala – reprezentata de circulatia pulmonară sau mica circulaţie. care dupa un scurt traiect. 12th ed.la nivelul ei se produc o serie de substante active (prostaglandine. . la nivelul căreia se face schimbul de gaze.asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2. da ramuri pentru cei doi plamani. Fiecare artera pulmonara (dreapta sau stanga) se ramifica in continuare până la capilarizare. Venele confluează în ramuri din ce în ce mai mari care. închizând astfel mica circulatie pulmonară. Capilarele se dispun ca o reţea în jurul alveolelor pulmonare. o Rolurile circulatiei pulmonare: .

Testele funcţionale respiratorii ne informează asupra modului în care plămânii îşi realizează funcţia deoarece permit măsurarea volumelor. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect. .marimea suprafetei de schimb. • Înregistrarea miscarilor respiratorii permite obtinerea pneumogramei. . urmând ca alte discipline să completeze acest capitol de explorare. Difuziunea Difuziunea reprezinta procesul de trecere al gazelor pulmonare.constanta de difuziune a gazelor. funcţional al explorării aparatului respirator. colecţii pleurale. stratul de plasma. unde se termina in reteaua capilara din care pornesc venele bronşice. capacităţilor şi debitelor vehiculate de plămâni. cu panta ascendenta care reprezintă inspirul si o panta descendenta 5 . De exemplu. Circulatia nutritiva pulmonara este asigurata de arterele bronşice (provin din aorta toracica) si de artera toracica interna. . care ajută la dignosticarea unui număr mare de boli (pneumonii. 6. membrana bazala capilara.1. fiecare dând înformaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre structura sau funcţia acestui sistem vital al organismului uman. reducand saturatia în O2 a sangelui din mica circulatie. membrana bazala alveolara. prin venele bronşice. Bariera alveolo-hematica este constituita din: stratul de surfactant pulmonar care captuseste alveolele.calităţile barierei alveolo-hematica. fibroze pulmonare. Explorarea aparatului respirator Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigaţii. patologie tumorală etc. Pneumograma • Pneumograma reprezintă înregistrarea grafica a miscarilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanţei electrice. Sangele din circulatia nutritiva pulmonară se drenează. ca bronhografia sau scintigrafia aduc informaţii suplimentare despre dispoziţia şi ramificaţia arborelui bronşic. 6.timpul de contact intre cele doua medii.constituie un rezervor de sange pentru ventricolul stang. sau modificările de calibru şi întreruperile continuităţii lumenului bronşic prin formaţiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonară şi distribuirea gazelor în plămâni (scintigrafia). cu investigaţii specifice. Arterele bronşice ajung numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii. 5. epiteliul alveolar. Prin sangele pe care-l furnizeaza irigă pereţii arborelui bronşic şi tesutul pulmonar de suport (stroma). . Aceasta este influentata de mai multi factori: . tuberculoză pulmonară.• . explorarea imagistică: radiografia pulmonară şi tomografia computerizată mediastinală (CT) furnizează o mare cantitate de informaţii legate de anatomia plămânilor. in venele pulmonare. in sensul gradientului de concentratie (de la concentratia mai mare la cea redusa) care are loc intre mediul gazos alveolar si sangele din capilarul pulmonar. lichidul interstitial.gradientul presional. membrana hematiei. celulele endoteliului capilar. Alte explorări imagistice.).

Sursa: http://www. Pe panta descendenta se observă o portiune initiala. Mișcările clopotului sunt transmise unei peniţe inscriptoare. Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecvenţa. somn.asp 6. precum şi variaţiile care apar în diferite situaţii fiziologice: ca efort fizic. Pneumogramă normală. Figura 2. Figura 3. Metoda se numeşte spirografie. in general inspirul durand 1s si expirul pana la 2s.2. adaptarea la altitudine etc. • Aceste măsurători se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf în circuit închis (se inspiră şi se expiră în aparat). reprezentand retractia pulmonara. Clopotul se deplasează în sus atunci când subiectul expiră și în jos atunci când subiectul inspiră. capacităţilor şi debitelor pulmonare. mai rapida. amplitudinea si ritmul respiraţiei. pe care volumele inspirate şi expirate sunt înregistrate ca o funcţie de timp. Aerul respirat este prins într-un clopot din material plastic care pluteşte în apă. iar graficul obţinut – spirogramă.html 6 . monitorizarea pacienţilor critici în secţiile de ATI. • Spirograful sau spirometrul în circuit închis este un aparat în care subiectul respiră printr-o piesă bucală.2 – 1/2.biyosoft.zuniv. care trasează un grafic. Spirometrul cu circuit închis. indicand revenirea peretelui toracic la pozitia de repaus si o a doua portiune mai lenta. Testele funcţionale ventilatorii constau în cuantificare volumului de gaz din plămâni prin măsurarea volumelor. sau patologice: apneea de somn.net/physiology/book/chapter13. Sursa: http://www.reprezentand expirul.com/ASP/ECG_dosyalar/rhythm. Raportul dintre durata pantei inspirului si cea a expirului este de 1/1.

praful. adică 1 litru. frecvenţa respiratorie şi debitul ventilator de repaus sau ventilaţia de repaus. timp de 15 secunde. cum ar fi astmul bronşic sau boli pulmonare obstructive cronice (BPOC). 7 . rapid. siliciul. Calcularea volumelor. abdomen sau au avut pneumotorax în antecedente. De exemplu. o rezultatele se corectează cu factori de corectie a diferitelor volume si debite. o pentru măsurarea volumului expirator maxim pe secundă (VEMS) se cere un inspir maxim. o se solicită executarea unui inspir maxim urmat de un expir cât mai lent şi mai complet posibil. cu un post de fumat de cel puţin 2 ore. o se fac trei astfel de determinări şi se reţine valoarea cea mai mare a capacităţii vitale şi a VEMS –ului. o se aplică o clemă nazală pe nasul subiectului (pentru a preveni respiraţia pe nas) şi se cuplează subiectul la piesa bucală a spirometrului.• • • • • Importanţa clinică a testelor funcţionale ventilatorii. o au valori mari ale tensiunii arteriale. o se cere subiectului să respire normal timp de un minut. Efectuarea înregistrării. din traseul astfel înregistrat putem calcula volumul curent (VT). Măsurarea se face dimineaţa pe nemâncate (un stomac plin stânjeneşte expirul maxim). Testele respiratorii NU se fac la pacienţii care: o au dureri precordiale sau au suferit un infarct acut de miocard (IMA). o să urmărească eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boli pulmonare. Ca factori de corectie sunt utilizati: BTPS si STPD. un expir maxim. un pătrăţel mic corespunde la 50 cm3 sau 50 de ml. apoi apnee timp de 2 secunde şi. care pot afecta plamanii. capacităţilor şi a debitelor se face urmărind indicaţiile care există pe spirogramă privind corespondenţa dintre înălţime (amplitudinea graficului) şi volum. cum ar fi azbestul. între 2 linii groase sunt 1000 de cm3. în final. o au o stare generală alterată. o să monitorizeze funcția respiratorie a unei persoane care este expusă regulat lanoxe respiratorii. o se explică subiectului manevrele care vor trebui efectuate. Aceste teste îi ajută pe medici: o să stabilească gradul de afectare a funcţiei ventilatorii în diferite boli care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care obturează căile bronşice (sindroame obstructive). o au avut intervenţii chirurgicale recente pe ochi. o să evalueze funcția ventilatorie a unei persoane înaintea unei intervenţii chirurgicale. torace. o să pună diagnosticul unor boli pulmonare. între 2 linii de grosime medie sunt 200 de cm3. astfel se înregistrează capacitatea vitală (CV) o se cere apoi efectuarea unor respiraţii normale.

Valoarea ideală este o valoare teoretică. Provoacă spasmul musculaturii netede din căile bronşice. rasă. exceptand consumul de O2. în primul rând este VEMS. eventual patologice în patologia de tip restrictiv sau obstructiv. În clinică. determinând bronhoconstricţie sau bronhodilataţie.3. cel mai frecvent sunt folositi factorii CECA (Comisia Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). sex. methacolină sau cu histamină sau diverşi alergeni. o veţi integra rezultatele. o se administrează indivizii asimptomatici la care suspectăm anamnestic un astm bronşic. presiune de 1 atm si gaz uscat. Testele de bronhomotricitate. greutate. • Exprimarea rezultatelor se face în cm3 (ml) sau litri pentru volume şi capacităţi şi în cm3 sau litri/unitatea de timp pentru debite (cm 3/secunda pentru VEMS. • Raportarea la valorile ideale.  6. volumele.  spirometrele moderne realizează automat corecţia acestor volume la condiţiile de temperatură. • Testele bronhoconstrictoare. o veţi raporta rezultatele obţinute la valorile ideale. producînd obstrucţia acestora. cm3 sau litri/minut pentru ventilaţia de repaus. capacităţile şi debitele reale. vârstă.BTPS este factorul folosit la corectia tuturor volumelor si debitelor. se aduce gazul la temperatura corpului. presiune si gaz saturat în vapori de apa.  rezultatele obţinute sunt rezultate actuale sau reale ale pacientului respectiv. cu definiţie şi comentarii. Pentru calculul valorilor ideale. în funcţie de înălţime. 1 sunt redaţi parametri înregistraţi pe o spirogramă. necesar pentru aducerea O2 la temperatura standard (0ºC). Formulele de regresie derivă din curbele de regresie realizate pe baza datelor obţinute de la subiecţi sănătoşi. nefumători şi fără semne clinice sau paraclinice de boală pulmonară. Substanţele respective sunt dub formă de aerosoli. calculată cu ajutorul unor formule de regresie. ventilaţia maximală. consumul de oxigen). acţiune asemănătoare cu a sistemului nervos parasimpatic. iar parametrul care se urmăreşte. o se efectuează cu substanţe care mimează efectul sistemului nervos vegetativ parasimpatic – acetilcolină. Datorită variabilităţii mari de la individ la individ a parametrilor ventilatorii se preferă exprimarea valorilor reale sub formă de procent din valorile ideale sau prezise pentru subiectul respectiv. 8 .  STPD este folosit la corectarea consumului de O2. o veţi interpreta deviaţiile de la valorile ideale. înregistrarea spirogramei se poate face şi după administrarea unor substanţe care influenţează bronhomotricitatea. • Pe spirogramele obţinute la înregistrările din cursul lucrărilor practice: o veţi calcula: frecvenţa respiratorie. presiune şi saturaţie în vapori de apă de la nivelil plămânilor. În tabelul nr. prin utilizarea lui.

faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări. o se efectează la pacienţii cu sindrom obstructiv deja constituit. fie în scop diagnostic (evidenţierea originii spastice a obstrucţiei). acţiune asemănătoare cu a mediatorilor sistemului nervos simpatic. o se administrează medicamente beta-adrenergice cu acţiune rapidă sau parasimpaticolitice inhalatorii.20%. o testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu mai mult de 10 -15% faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări. Testele bronhodilatatoare. 9 . fie în scop terapeutic (eficacitatea medicaţiei). Provoacă relaxarea musculaturii netede din căile bronşice.• o testul este semnificativ dacă VEMS scade cu mai mult de 15 .

CV variaza în functie de varsta. Volumul VR RV Este volumul de1200-1800 ml VR nu poate fi rezidual gaz care ramine înaproximativ 25%evacuat din plamini plamâni la sfirsitulCPT la subiectul in viata. Creşte în sindromul obstructiv CAPACITĂ ŢI Capacitate CV VC Este cantitatea3500-5000 ml Determinarea CV a vitală maxima de gaz se poate face prin expirata fortatvaloare ideala= I3 xcalcul pe dupa un inspirFCECA . unei expiratii Determinarea lui se complete (fortate). Parametrii obţinuţi prin spirometria în circuit închis Parametr Abreviere Definiţie Valori deObservaţii ul referinţă* VOLUME Română Engleză Volumul VT VT Volumul de aer500-800 ml curent sau inspirat sau expiratmai mare sau egal tidal în timpul uneidecat 12% din CV volume respiraţii normale.LA BARBATI spirogramă: CV = fortat. sex. LA FEMEI 80% DINVT+ VIR+VER sau VALOARE prin pneumotahografie.Tabel nr. face: • prin calcul: VR = CRF VER. in circuit deschis. Volumul VIR IRV Volumul maxim de1800-2600 ml Scade în inspirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă introdus în plămânidecat 55% CV restrictiv printr-o inspiraţie forţată. tip constitutional. la finalul unei expiraţii normale. care urmează după un inspir de repaus.1. stare de 10 . • prin metoda diluţiei cu He in respiratie unica. de repaus Volumul VER ERV Volumul maxim de800-1500 ml Scade în expirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă eliminat printr-odecat 22% CV obstructiv expiraţie forţată.

Capacitate CPT a pulmonară totală TLC Este volumul de5500 . Scade în sindromul restrictiv. este stationara in perioada adulta si incepe sa scada cu inaintarea in varsta. Este volumul de gaz care rămâne in plamâni la sfârşitul unei expiraţii normale. se amesteca si se dilueaza aerul inspirat înainte de a intra in schimb cu sângele. Scade în sindromul restrictiv. CRF reprezinta volumul de gaz în care patrunde. CV creste pana la 25 ani. pe spirogramă: CPT = CV + VR sau CPT = CI + CRF .metoda dilutiei gazelor cu He -metoda pletismografica (bodypletismografie) Determinarea CPT se face: . cand va creste VR. Determinarea CRF se face prin: . prin respiratie unica în circuit deschis. prin metoda dilutiei cu He. Scade în sindromul restrictiv Capacitate CI a inspiratorie IC Capacitate CRF a reziduală funcţională FRC Este cantitatea maximă de aer care poate fi introdusă printr-un inspir forţat care urmează după un expir de repaus. Se calculeaza pe spirogramă ca suma VT + VIR. Debite Evalueaza performanţa în dinamică a pompei respiratorii.prin calcul.Parametr Abreviere ul Definiţie Valori referinţă* deObservaţii antrenament fizic. 11 .7000 ml gaz conţinut în plamâni la sfârsitul unui inspir fortat (pozitie inspiratorie maximă).

IN EFORTmaximă a x 24 MAXIM pompei toraco. Calcul valoarea ventilat de reala: VT x plămâni intr-unVal ideala =frecvenţa minut.val reala = VEMSr pulmonare şi x 30 implicit capacitatea de adaptare la efort * Valorile de referinţă cuprind limitele general acceptate ca fiind normale pentru un grup populaţional mare. la 2 sec (FEV2).Volumul VEMS FEV1 expirator maxim pe secunda Debitul VO2 (Consumu l) de O2 Ventilatia V rep de repaus (Debitul respirator de repaus) Ventilatia V max maxima VO2 Este volumul de 2800-4000 ml Se mai exprimă şi gaz expulzat dinmai mare sauca procent din CV plămâni în primaegal decat 80%(indiceleTiffeneau secundă adin CV sau indicele de expirului rapid si permeabilitate maxim. 3 dupa un inspirvaloare ideala= I VEMS/CVx100 fortat. x FCECA LAmai mare decat Se mai poateBARBATI 80% face măsurarea şiLA FEMEI 80%Acest indice scade la DIN VALOARE cu vârsta şi în 0.98 m. Volumul de 200 .5) bolile obstructive. Determinarea la 3 sec (FEV3).6 (B) 3.5 sec (FEV 0.2 (F) Volumul de aer 120-150 l/MIN Calcul ventilat deExprimă plămâni intr-unperformanţa val ideala = CVid minut. 3s (cand plamanul lucreaza la volume mici si cand contribuţia reculului elastic si a rezistentei periferice este importanta) poate evidentia modificari importante chiar la tineri. VEMS la 2s. in repaus Volumul de aer6-8 L/min. cu o înălţime de 1. efectuat bronşică). la care obţinem valori reale care se încadrează între limitele de referinţă să nu aibă de fapt parametri 12 . este posibil ca o personă de sex masculin. organism intr-un 20 de ori minut. de exemplu. IN REPAUS Sufrafata corpuluirespiratorie x 3.250 ml/min În efort maxim oxigen retinut de creste de aprox. Cu toate acestea.

valorile de referinţă sunt orientative în cazul explorării funţionale pulmonare. În fapt.. 13 . o creşterea PEFR cu mai mult de 35% faţă de valoarea de referinţă apare în sindromul obstructiv. o PEFR se poate monitoriza cu ajutorul “peak-flowmetrelor” ceea ce permite automonitorizarea astmului bronşic. scunzi. vârstnici.4. o înregistrarea zilnică şi aşezarea valorilor pe un grafic permite medicului să verifice dacă astmul este bine controlat sau nu. aparate numite pneumotahografe. • înregistrarea se face în cursul unui ciclu respirator maxim şi forţat: inspiraţie maximă . bărbaţi. obezi. În grupul populaţional care are aceste valori avem um amestec heterogen de indivizi: femei.cât mai rapid posibil. slabi etc. dacă raportăm la valoare ideală proprie. 6. expiraţie maximă .cât mai rapid posibil • bucla flux-volum – permite analiza grafică a fluxului de aer generat în funcţie de volumul de aer mobilizat. • debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) o reprezintă valoarea cea mai mare a fluxului atinsă în cursul expiraţiei forţate. Înregistrarea debitelor ventilatorii instantanee maxime • se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinată cu ajutorul spirometrelor prevăzute cu traductor de flux. înalţi. dar şi în cel restrictiv. tineri.normali.

Curba flux volum. tahipnee. automonitorizare.com/health/asthma/ Studiu individual 1. vă rugăm să definiţi în caietul de dicţionar. Utilizarea unui peak-flowmetu pentru înregistrarea debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) Sursa: http://www. Sursa: Figura 5. următorii termeni: apnee.mayoclinic. cursul “Fiziologia sistemului respirator”.Figura 4. precum şi alte surse credibile. materialele recomandate în bibliografie. 14 . Consultând un dicţionar medical.

SVC (CV lenta). simpatolitic sau alţi termeni întâlniţi în acest material şi pe care nu îi cunoaşteţi. etc.bradipnee. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? 3. 50%. Se mai poate face testarea la 0. sindrom obstructiv. reprezentand valoarea cea mai mare a fluxului de aer in expir maxim fortat. substanţă inhalată.volumul de aer inspirat maxim.5 – 10 l/s la barbati si 7 – 8 l/s la femei. dupa care se realizeaza o inspiratie rapida si completa. parasimpaticolitic. • Raportand VEMS/CV se obtine indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronsica. prin care se obtin în special date legate de fluxmetrie (debite). factor de corecţie.75%. la 3sec. bronhoconstricţie. simpatomimetic. fiind raportul dintre volumul expirat maxim. MEF 50% = FEF 50%.volumul expirat maximum. exprimare procentuală. moderna. bronhodilataţie.50%. valoare prezisă. 60%.). Se calculeaza pe curba flux-volum (MEF 25%. • SVC . sindrom restrictiv.d. curbe flux-volum expiratorii si inspiratorii. mentinuta 10 ms.volumul de aer expirat complet si lent. • PEF (peak expiratory flow). in prima secunda a unui expir fortat. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohodilatatoare. dupa ce a fost efectuata o inspiratie completa. dupa care este expirat rapid si complet. bazata pe mijloace mecanice si electronice. raport. • FIVC . printr-o expiratie fortata si completa. 15 . FIVC (CV inspiratorie fortata). la 2sec. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? ____________________ Lectură facultativă Pneumotahografia reprezinta o metoda de explorare a ventilatiei pulmonare. astm bronşic. valoare reală. 75% din CV. scazând cu varsta. dupa ce a fost expirat primul sfert din CV si pana la expirarea celui de al treilea sfert din CV si timpul in care a fost expirat.5 sec. Valorile fiziologice sunt egale sau mai mari de 80%. • FVC . • MEF 25% = FEF 75%. din CV. FIF). • Se mai poate calcula debitul expirator maxim instantaneu la 25%. bronhomotricitate. (slow = lent). • VEMS . efectuat dupa un inspir fortat (FEV1).a. 2. valoare ideală. Valori normale ale acestui parametru : 9. s.m. Se retine valoarea maxima de flux.75-85%CV • FEF 25-75% reprezinta debitul mediu expirator maxim intre 25-75% din CV. parasimpaticomimetic.volumul de aer expirat maxim. reprezentand debitul expirat maxim in momentul in care in plamani a ramas 25% sau…. • FEF = debitul mediu expirator maxim la 25%. monitorizare. fiind calculat pe curba flux-volum. dupa o inspiratie maxima. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohoconstrictoare. Acesti parametri se pot calcula si in inspirul fortat (MIF. sau calcularea FVC (CV fortata).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful