FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. Definiţii.

Respiratia este o functie vitală a organismului uman, care se desfaşoară continuu şi ciclic si are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze dintre organism şi aerul din atmosferă. Prin respiraţie este adus O 2 din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO 2 rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosferă. Se descriu doua componente ale respiratiei: - respiratia externa, care reprezintă schimburile de gaze dintre plămâni şi atmosferă; - respiratia interna sau tisulară care se referă la utilizarea oxigenului în reactiile de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia externa presupune desfasurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia si difuziunea. Dintre aceste procese, în aceste lucrări vom dezvolta ventilaţia.

2. Scurtă prezentare a anatomiei aparatului respirator
Componentele morfologice ale aparatului respirator sunt reprezentate de caile aeriene (superioare si inferioare) si de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Caile respiratorii asigura transportul gazelor şi îmbunatăţirea calitatii aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are loc schimbul de gaze. Caile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavităţii orale şi faringele pana la orificiul glotic, iar căile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhii şi ramificaţiile lor. Acinul pulmonar reprezintă unitatea morfo-funcfională a plamanului care, din punct de vedere anatomic este regiunea deservită de o singura bronhiolă terminală, din care derivă 2-3 generatii de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminlă împreună cu bronhiolele respiratorii si ramificatiile lor: ductele alveolare, sacii alveolari şi alveolele pulmonare formeaza acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alcatuiesc parenchimul pulmonar, la nivelul căruia au loc schimburile de gaze. Notă! Pentru o mai bună înţelegere a fiziologiei sistemului respirator sunteţi rugaţi să aprofundaţi anatomia acestui sistem fiziologic din orice carte de anatomie.

3. Mecanica ventilaţiei pulmonare
Ventilatia pulmonara reprezintă totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă si plămâni. Datorită ventilaţiei, aerului bogat în oxigen este introdus în alveolele pulmonare prin inspir şi aerul bogat în bioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosferă şi plămân se desfaşoară datorită diferenţelor de presiune (gradient presional) dintre cele doua medii. Aceste diferenţe apar ca urmare a variatiei volumului pulmonar, plămânul urmând la rândul lui, pasiv, miscarile cutiei toracice. Gradientul presional rezultat va determina o circulaţie a aerului din mediul cu presiune mare in mediul cu presiune mica. Cele 2 faze ale ventilaţiei, inspirul şi expirul se succed ritmic, cu o frecvenţă de 12-18 cicluri/minut (frecvenţa respiratorie). Frecventa respiratorie reprezinta 1

ci scăderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plămâni. cu convexitatea spre cavitatea toracică. Muschiul diafragm este principalul muşchi inspirator. Prin deplasarea în jos a diafragmului se măreşte diametrul longitudinal al cutiei toracice. Plămânii. − sex: femeile au o frecvenţă mai mare decat bărbaţii: 15 – 18 c/min. deoarece presiunea gazelor din atmosferă este mai mare decât presiunea intrapulmonară sau intraalveolară. În inspirul de repaus intervin muschiul diafragm si muschii intercostali externi. care să poată funcționa ca un “burduf” în timpul ciclului respirator. iar in portiunea bazală si diametrul transversal. În timpul expirului de repaus. pentru a avea loc schimbul de gaze. iar scăderea bradipnee. 1. − activitatea fizică: 30 . diafragmul se aplatizeaza.numarul ciclurilor respiratorii (inspiratie şi expiratie) pe minut şi variază în funcţie de: − vărstă: nou-nascuti = 30 – 45 c/min. aerul atmosferic intră în plamani. impropriu spus “presiune negativă”. Prin intermediul nervilor spinali se comandă contracţia muşchilor inspiratori.40 c/min în efortul fizic intens. linistit. presiunea intrapulmonară scade cu cca. adulti = 12 – 18 c/min. O presiune mai scăzută decât cea atmosferică este numită presiune subatmosferică sau infraatmosferică sau. În timpul inspirului. El separă cavitatea toracica de cea abdominală si în pozitie de repaus este curbat. comparativ cu cea din atmosferă. presiunea intrapulmonară crește cu cel puțin + 3 mmHg peste cea atmosferică. Ventilația pulmonară necesită însă un torace flexibil. constantă (760 mmHg). Coastele şi cartilajele costale sunt suficient de elastice pentru a putea fi mobilizate şi întinse ca urmare a forţei furnizate de contracţia muşchillor inspiratori şi a reveni pasiv la dimensiunile sale de repaus. Prin contractie. • Inspirul este declanşat de stimulii generaţi de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronii motori din coarnele anterioare ale măduvei. 3 mmHg faţă de cea atmosferică. Creşterea valorilor peste limitele normale se numeşte tahipnee. Expirul apare atunci când presiunea intrapulmonară este mai mare decât presiunea atmosferică. linistit. Prin urmare ei vor urma pasiv miscările cutiei toracice de care sunt legaţi prin sistemul pleural alcatuit din pleura parietala (care adera strans la peretele toracic) si cea viscerala (care inveleste plamanii). deşi sunt structuri uşor distensibile şi elastice nu pot iniţia singuri modificarile de volum caracteristice fazelor respiraţiei pentru că ei nu posedă elemente musculare. Cavitatea toracică este o structură care trebuie să fie suficient de rigidă pentru a proteja organele vitale pe care le conţine şi pentru a oferi suprafaţă de inserţie pentru muşchii de la acest nivel. şi se deplasează în jos cu cca. Cum presiunea atmosferică este de obicei. singura presiune care poate varia este cea intrapulmonară. Mărirea de volum obţinută prin contracţia acestui muşchi permite introducerea în plămâni a celei mai mari părţi din 2 . atunci cand muschii se relaxeaza şi forţa de tracţiune a încetat. copii = 20 – 30 c/min. În timpul inspirului de repaus. Termenul de presiune negativă nu defineşte o presiune real negativă.5-2 cm în inspirul de repaus şi cu 7-8 cm in inspirul fortat.

• Ca urmare creste şi mai mult presiunea intrapulmonara si va fi expirata o cantitate suplimentara de aer . dintati. producandu-se prin contractia muschilor expiratori. Mărirea volumului toraco-pulmonar va determina scaderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfel inferioara presiunii atmosferice cu aprox. trapez. ale limbii. Contracţia muschilor intercostali externi. marind mai mult volumul toraco-pulmonar si scazand suplimentar presiunea. Expirul • Expirul normal. de repaus. mai intră în actiune si muschii accesori: scaleni. Consta in revenirea la poziţia initiala a structurilor toraco-pulmonare. Muschii inspiratori accesori realizeaza o ridicare suplimentara a portiunii superioare a cutiei toracice. iar presiunea intrapulmonară creste.4 mm Hg. Prin contracţia m. Volumul de aer care intră sau iese din plămâni în condiţii de respiraţie relaxată sau de repaus se numeşte VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME VT În inspirul fortat. Ca urmare. Se datorează elasticitatii componentelor toracopulmonare. marirea diametrelor antero-posterior si transversal ale cutiei toracice. care se produce active. reprezentati in special de muschii abdominali si intercostali interni. Paralizia completă a acestui muschi NU mai permite desfasurarea respiratiei. rotarea lor si proiectarea anterioara a sternului. 3 .volumul expirator de rezerva – VER. Consecinţa este eliminarea unui volum de aer încărcat cu CO2 din plamani in atmosferă. spre deosebire de inspire. Se produce astfel. Prin aceste modificari. se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ =VIR. reprezinta o faza pasiva (fara consum de energie).abdominali. prin contracţie musculară şi consum de energie. 3 . usurand trecerea coloanei de aer prin caile respiratorii superioare. Consecinţa acestor modificări este patrunderea unui volum de aer în plamâni. determină orizontalizarea coastelor. pana la egalizarea celor doua presiuni.volumul curent = tidal volume (VT). creste presiunea intraabdominală. pectorali. pe langa muschii diafragm şi intercostali externi. Se mai pot produce contractii ale muschilor aripioarelor nazale. ai valului palatin. plămânul se micşorează. sternocleidomastoidieni. dupa ce forta deformatoare si-a incetat actiunea. Expirul fortat este o faza activa. se măreşte convexitatea diafragmului şi se reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar. devenind superioară presiunii atmosferice cu 3-4 mm Hg (763-764 mmHg).

. care preiau sângele oxigenat.functionala – reprezentata de circulatia pulmonară sau mica circulaţie. o Rolurile circulatiei pulmonare: . • Circulatia functionala pulmonară începe la nivelul ventriculului drept cu artera pulmonară si se termina în atriul stang cu cele 4 vene pulmonare. doua drepte si doua stângi se varsă în atriul stâng. Cele patru vene pulmonare.la nivelul ei se produc o serie de substante active (prostaglandine. angiotensina II). da ramuri pentru cei doi plamani.reprezinta un filtru pentru emboli. închizând astfel mica circulatie pulmonară. 12th ed. . HUMAN PHYSIOLOGY. 4 . Mecanica ventilaţiei pulmonare. Perfuzia pulmonara Perfuzia pulmonara este asigurata prin cele doua tipuri de circulatie: .asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2. . 4. Capilarele se dispun ca o reţea în jurul alveolelor pulmonare.Figura 1. ies din plamân prin doua vene pulmonare. Din această reţea se formeaza vene. în final. unde participă la realizarea barierei alveolo-capilare (numită şi membrană respiratorie). Venele confluează în ramuri din ce în ce mai mari care. la nivelul căreia se face schimbul de gaze. Sursa: Stuart Ira Fox.nutritiva – asigurată prin arterele si venele bronşice. Fiecare artera pulmonara (dreapta sau stanga) se ramifica in continuare până la capilarizare. În VD îşi are originea artera pulmonara. care dupa un scurt traiect.

1. fibroze pulmonare. care ajută la dignosticarea unui număr mare de boli (pneumonii. 6. tuberculoză pulmonară.constituie un rezervor de sange pentru ventricolul stang.timpul de contact intre cele doua medii. . . sau modificările de calibru şi întreruperile continuităţii lumenului bronşic prin formaţiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonară şi distribuirea gazelor în plămâni (scintigrafia). membrana bazala capilara. capacităţilor şi debitelor vehiculate de plămâni. Bariera alveolo-hematica este constituita din: stratul de surfactant pulmonar care captuseste alveolele. unde se termina in reteaua capilara din care pornesc venele bronşice.constanta de difuziune a gazelor. Aceasta este influentata de mai multi factori: . funcţional al explorării aparatului respirator. cu panta ascendenta care reprezintă inspirul si o panta descendenta 5 . celulele endoteliului capilar. epiteliul alveolar. explorarea imagistică: radiografia pulmonară şi tomografia computerizată mediastinală (CT) furnizează o mare cantitate de informaţii legate de anatomia plămânilor. Pneumograma • Pneumograma reprezintă înregistrarea grafica a miscarilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanţei electrice.marimea suprafetei de schimb. prin venele bronşice. . • Înregistrarea miscarilor respiratorii permite obtinerea pneumogramei. 5. Prin sangele pe care-l furnizeaza irigă pereţii arborelui bronşic şi tesutul pulmonar de suport (stroma). Sangele din circulatia nutritiva pulmonară se drenează. colecţii pleurale. fiecare dând înformaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre structura sau funcţia acestui sistem vital al organismului uman. in sensul gradientului de concentratie (de la concentratia mai mare la cea redusa) care are loc intre mediul gazos alveolar si sangele din capilarul pulmonar. 6. De exemplu. Difuziunea Difuziunea reprezinta procesul de trecere al gazelor pulmonare.• . Arterele bronşice ajung numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii. stratul de plasma. Explorarea aparatului respirator Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigaţii. urmând ca alte discipline să completeze acest capitol de explorare. lichidul interstitial. Testele funcţionale respiratorii ne informează asupra modului în care plămânii îşi realizează funcţia deoarece permit măsurarea volumelor. membrana bazala alveolara. Alte explorări imagistice.calităţile barierei alveolo-hematica. Circulatia nutritiva pulmonara este asigurata de arterele bronşice (provin din aorta toracica) si de artera toracica interna. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect. in venele pulmonare. . ca bronhografia sau scintigrafia aduc informaţii suplimentare despre dispoziţia şi ramificaţia arborelui bronşic.). reducand saturatia în O2 a sangelui din mica circulatie.gradientul presional. patologie tumorală etc. membrana hematiei. cu investigaţii specifice.

Mișcările clopotului sunt transmise unei peniţe inscriptoare. Figura 2. • Aceste măsurători se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf în circuit închis (se inspiră şi se expiră în aparat). Metoda se numeşte spirografie.2 – 1/2. Pneumogramă normală. Raportul dintre durata pantei inspirului si cea a expirului este de 1/1. Sursa: http://www.html 6 . in general inspirul durand 1s si expirul pana la 2s. care trasează un grafic. amplitudinea si ritmul respiraţiei. adaptarea la altitudine etc. Aerul respirat este prins într-un clopot din material plastic care pluteşte în apă. precum şi variaţiile care apar în diferite situaţii fiziologice: ca efort fizic. indicand revenirea peretelui toracic la pozitia de repaus si o a doua portiune mai lenta. pe care volumele inspirate şi expirate sunt înregistrate ca o funcţie de timp.2. mai rapida.asp 6. monitorizarea pacienţilor critici în secţiile de ATI. • Spirograful sau spirometrul în circuit închis este un aparat în care subiectul respiră printr-o piesă bucală. Clopotul se deplasează în sus atunci când subiectul expiră și în jos atunci când subiectul inspiră.zuniv. sau patologice: apneea de somn. iar graficul obţinut – spirogramă. somn.com/ASP/ECG_dosyalar/rhythm. Figura 3. Spirometrul cu circuit închis. Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecvenţa.reprezentand expirul.net/physiology/book/chapter13.biyosoft. reprezentand retractia pulmonara. Testele funcţionale ventilatorii constau în cuantificare volumului de gaz din plămâni prin măsurarea volumelor. Sursa: http://www. capacităţilor şi debitelor pulmonare. Pe panta descendenta se observă o portiune initiala.

Testele respiratorii NU se fac la pacienţii care: o au dureri precordiale sau au suferit un infarct acut de miocard (IMA). cum ar fi azbestul. o să monitorizeze funcția respiratorie a unei persoane care este expusă regulat lanoxe respiratorii. între 2 linii de grosime medie sunt 200 de cm3. o să pună diagnosticul unor boli pulmonare. torace. o se aplică o clemă nazală pe nasul subiectului (pentru a preveni respiraţia pe nas) şi se cuplează subiectul la piesa bucală a spirometrului. 7 . apoi apnee timp de 2 secunde şi. un pătrăţel mic corespunde la 50 cm3 sau 50 de ml. Aceste teste îi ajută pe medici: o să stabilească gradul de afectare a funcţiei ventilatorii în diferite boli care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care obturează căile bronşice (sindroame obstructive). Calcularea volumelor. o să urmărească eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boli pulmonare. o au valori mari ale tensiunii arteriale. o să evalueze funcția ventilatorie a unei persoane înaintea unei intervenţii chirurgicale. o se solicită executarea unui inspir maxim urmat de un expir cât mai lent şi mai complet posibil. o au o stare generală alterată. siliciul. între 2 linii groase sunt 1000 de cm3. în final. Efectuarea înregistrării. care pot afecta plamanii. o se fac trei astfel de determinări şi se reţine valoarea cea mai mare a capacităţii vitale şi a VEMS –ului. din traseul astfel înregistrat putem calcula volumul curent (VT). frecvenţa respiratorie şi debitul ventilator de repaus sau ventilaţia de repaus.• • • • • Importanţa clinică a testelor funcţionale ventilatorii. abdomen sau au avut pneumotorax în antecedente. o pentru măsurarea volumului expirator maxim pe secundă (VEMS) se cere un inspir maxim. Măsurarea se face dimineaţa pe nemâncate (un stomac plin stânjeneşte expirul maxim). De exemplu. rapid. o au avut intervenţii chirurgicale recente pe ochi. o se cere subiectului să respire normal timp de un minut. o se explică subiectului manevrele care vor trebui efectuate. adică 1 litru. astfel se înregistrează capacitatea vitală (CV) o se cere apoi efectuarea unor respiraţii normale. cum ar fi astmul bronşic sau boli pulmonare obstructive cronice (BPOC). praful. o rezultatele se corectează cu factori de corectie a diferitelor volume si debite. cu un post de fumat de cel puţin 2 ore. capacităţilor şi a debitelor se face urmărind indicaţiile care există pe spirogramă privind corespondenţa dintre înălţime (amplitudinea graficului) şi volum. Ca factori de corectie sunt utilizati: BTPS si STPD. un expir maxim. timp de 15 secunde.

Testele de bronhomotricitate. înregistrarea spirogramei se poate face şi după administrarea unor substanţe care influenţează bronhomotricitatea. consumul de oxigen). greutate. methacolină sau cu histamină sau diverşi alergeni. producînd obstrucţia acestora. ventilaţia maximală. rasă. în primul rând este VEMS. • Pe spirogramele obţinute la înregistrările din cursul lucrărilor practice: o veţi calcula: frecvenţa respiratorie. presiune de 1 atm si gaz uscat. o veţi raporta rezultatele obţinute la valorile ideale. Provoacă spasmul musculaturii netede din căile bronşice. eventual patologice în patologia de tip restrictiv sau obstructiv. calculată cu ajutorul unor formule de regresie.BTPS este factorul folosit la corectia tuturor volumelor si debitelor.  STPD este folosit la corectarea consumului de O2. capacităţile şi debitele reale. 1 sunt redaţi parametri înregistraţi pe o spirogramă. În clinică. acţiune asemănătoare cu a sistemului nervos parasimpatic. Pentru calculul valorilor ideale. volumele.  rezultatele obţinute sunt rezultate actuale sau reale ale pacientului respectiv. necesar pentru aducerea O2 la temperatura standard (0ºC). sex. se aduce gazul la temperatura corpului. determinând bronhoconstricţie sau bronhodilataţie. presiune şi saturaţie în vapori de apă de la nivelil plămânilor. o se efectuează cu substanţe care mimează efectul sistemului nervos vegetativ parasimpatic – acetilcolină. • Raportarea la valorile ideale. În tabelul nr. nefumători şi fără semne clinice sau paraclinice de boală pulmonară.  spirometrele moderne realizează automat corecţia acestor volume la condiţiile de temperatură. Valoarea ideală este o valoare teoretică. Datorită variabilităţii mari de la individ la individ a parametrilor ventilatorii se preferă exprimarea valorilor reale sub formă de procent din valorile ideale sau prezise pentru subiectul respectiv. prin utilizarea lui. presiune si gaz saturat în vapori de apa. iar parametrul care se urmăreşte.  6. exceptand consumul de O2. Substanţele respective sunt dub formă de aerosoli. • Exprimarea rezultatelor se face în cm3 (ml) sau litri pentru volume şi capacităţi şi în cm3 sau litri/unitatea de timp pentru debite (cm 3/secunda pentru VEMS.3. o veţi integra rezultatele. cu definiţie şi comentarii. 8 . o veţi interpreta deviaţiile de la valorile ideale. o se administrează indivizii asimptomatici la care suspectăm anamnestic un astm bronşic. • Testele bronhoconstrictoare. vârstă. cm3 sau litri/minut pentru ventilaţia de repaus. cel mai frecvent sunt folositi factorii CECA (Comisia Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). Formulele de regresie derivă din curbele de regresie realizate pe baza datelor obţinute de la subiecţi sănătoşi. în funcţie de înălţime.

Testele bronhodilatatoare. o se efectează la pacienţii cu sindrom obstructiv deja constituit. fie în scop diagnostic (evidenţierea originii spastice a obstrucţiei). 9 . faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări.20%. fie în scop terapeutic (eficacitatea medicaţiei). o se administrează medicamente beta-adrenergice cu acţiune rapidă sau parasimpaticolitice inhalatorii. o testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu mai mult de 10 -15% faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări.• o testul este semnificativ dacă VEMS scade cu mai mult de 15 . acţiune asemănătoare cu a mediatorilor sistemului nervos simpatic. Provoacă relaxarea musculaturii netede din căile bronşice.

la finalul unei expiraţii normale. • prin metoda diluţiei cu He in respiratie unica.Tabel nr. stare de 10 . tip constitutional. in circuit deschis. face: • prin calcul: VR = CRF VER. Creşte în sindromul obstructiv CAPACITĂ ŢI Capacitate CV VC Este cantitatea3500-5000 ml Determinarea CV a vitală maxima de gaz se poate face prin expirata fortatvaloare ideala= I3 xcalcul pe dupa un inspirFCECA . unei expiratii Determinarea lui se complete (fortate). LA FEMEI 80% DINVT+ VIR+VER sau VALOARE prin pneumotahografie. sex. de repaus Volumul VER ERV Volumul maxim de800-1500 ml Scade în expirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă eliminat printr-odecat 22% CV obstructiv expiraţie forţată.1. Volumul VR RV Este volumul de1200-1800 ml VR nu poate fi rezidual gaz care ramine înaproximativ 25%evacuat din plamini plamâni la sfirsitulCPT la subiectul in viata. Parametrii obţinuţi prin spirometria în circuit închis Parametr Abreviere Definiţie Valori deObservaţii ul referinţă* VOLUME Română Engleză Volumul VT VT Volumul de aer500-800 ml curent sau inspirat sau expiratmai mare sau egal tidal în timpul uneidecat 12% din CV volume respiraţii normale.LA BARBATI spirogramă: CV = fortat. CV variaza în functie de varsta. Volumul VIR IRV Volumul maxim de1800-2600 ml Scade în inspirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă introdus în plămânidecat 55% CV restrictiv printr-o inspiraţie forţată. care urmează după un inspir de repaus.

Este volumul de gaz care rămâne in plamâni la sfârşitul unei expiraţii normale. prin respiratie unica în circuit deschis. este stationara in perioada adulta si incepe sa scada cu inaintarea in varsta.prin calcul. Scade în sindromul restrictiv. cand va creste VR. Debite Evalueaza performanţa în dinamică a pompei respiratorii. pe spirogramă: CPT = CV + VR sau CPT = CI + CRF .Parametr Abreviere ul Definiţie Valori referinţă* deObservaţii antrenament fizic. CV creste pana la 25 ani. prin metoda dilutiei cu He. Se calculeaza pe spirogramă ca suma VT + VIR. Capacitate CPT a pulmonară totală TLC Este volumul de5500 . Determinarea CRF se face prin: . CRF reprezinta volumul de gaz în care patrunde.7000 ml gaz conţinut în plamâni la sfârsitul unui inspir fortat (pozitie inspiratorie maximă).metoda dilutiei gazelor cu He -metoda pletismografica (bodypletismografie) Determinarea CPT se face: . 11 . Scade în sindromul restrictiv Capacitate CI a inspiratorie IC Capacitate CRF a reziduală funcţională FRC Este cantitatea maximă de aer care poate fi introdusă printr-un inspir forţat care urmează după un expir de repaus. Scade în sindromul restrictiv. se amesteca si se dilueaza aerul inspirat înainte de a intra in schimb cu sângele.

este posibil ca o personă de sex masculin. de exemplu. x FCECA LAmai mare decat Se mai poateBARBATI 80% face măsurarea şiLA FEMEI 80%Acest indice scade la DIN VALOARE cu vârsta şi în 0. efectuat bronşică). IN REPAUS Sufrafata corpuluirespiratorie x 3.5 sec (FEV 0. la care obţinem valori reale care se încadrează între limitele de referinţă să nu aibă de fapt parametri 12 . cu o înălţime de 1.2 (F) Volumul de aer 120-150 l/MIN Calcul ventilat deExprimă plămâni intr-unperformanţa val ideala = CVid minut. in repaus Volumul de aer6-8 L/min.6 (B) 3.5) bolile obstructive.98 m. 3 dupa un inspirvaloare ideala= I VEMS/CVx100 fortat. la 2 sec (FEV2). VEMS la 2s.val reala = VEMSr pulmonare şi x 30 implicit capacitatea de adaptare la efort * Valorile de referinţă cuprind limitele general acceptate ca fiind normale pentru un grup populaţional mare. 3s (cand plamanul lucreaza la volume mici si cand contribuţia reculului elastic si a rezistentei periferice este importanta) poate evidentia modificari importante chiar la tineri. Calcul valoarea ventilat de reala: VT x plămâni intr-unVal ideala =frecvenţa minut.Volumul VEMS FEV1 expirator maxim pe secunda Debitul VO2 (Consumu l) de O2 Ventilatia V rep de repaus (Debitul respirator de repaus) Ventilatia V max maxima VO2 Este volumul de 2800-4000 ml Se mai exprimă şi gaz expulzat dinmai mare sauca procent din CV plămâni în primaegal decat 80%(indiceleTiffeneau secundă adin CV sau indicele de expirului rapid si permeabilitate maxim. IN EFORTmaximă a x 24 MAXIM pompei toraco. Volumul de 200 .250 ml/min În efort maxim oxigen retinut de creste de aprox. Cu toate acestea. Determinarea la 3 sec (FEV3). organism intr-un 20 de ori minut.

• înregistrarea se face în cursul unui ciclu respirator maxim şi forţat: inspiraţie maximă . înalţi. bărbaţi. • debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) o reprezintă valoarea cea mai mare a fluxului atinsă în cursul expiraţiei forţate. 13 . 6.cât mai rapid posibil • bucla flux-volum – permite analiza grafică a fluxului de aer generat în funcţie de volumul de aer mobilizat. expiraţie maximă . vârstnici. scunzi. dar şi în cel restrictiv.normali. valorile de referinţă sunt orientative în cazul explorării funţionale pulmonare.cât mai rapid posibil. tineri.. o înregistrarea zilnică şi aşezarea valorilor pe un grafic permite medicului să verifice dacă astmul este bine controlat sau nu. obezi.4. Înregistrarea debitelor ventilatorii instantanee maxime • se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinată cu ajutorul spirometrelor prevăzute cu traductor de flux. slabi etc. aparate numite pneumotahografe. o PEFR se poate monitoriza cu ajutorul “peak-flowmetrelor” ceea ce permite automonitorizarea astmului bronşic. o creşterea PEFR cu mai mult de 35% faţă de valoarea de referinţă apare în sindromul obstructiv. În fapt. dacă raportăm la valoare ideală proprie. În grupul populaţional care are aceste valori avem um amestec heterogen de indivizi: femei.

materialele recomandate în bibliografie.Figura 4.com/health/asthma/ Studiu individual 1. Utilizarea unui peak-flowmetu pentru înregistrarea debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) Sursa: http://www. vă rugăm să definiţi în caietul de dicţionar.mayoclinic. Curba flux volum. următorii termeni: apnee. cursul “Fiziologia sistemului respirator”. Sursa: Figura 5. automonitorizare. precum şi alte surse credibile. 14 . tahipnee. Consultând un dicţionar medical.

• SVC . 60%. fiind raportul dintre volumul expirat maxim. din CV. bronhoconstricţie. bronhomotricitate.a. factor de corecţie. valoare prezisă. sindrom restrictiv.75-85%CV • FEF 25-75% reprezinta debitul mediu expirator maxim intre 25-75% din CV. la 2sec. SVC (CV lenta). reprezentand debitul expirat maxim in momentul in care in plamani a ramas 25% sau…. mentinuta 10 ms. (slow = lent). • Se mai poate calcula debitul expirator maxim instantaneu la 25%. FIF). valoare reală. fiind calculat pe curba flux-volum. Valori normale ale acestui parametru : 9. sindrom obstructiv.5 sec. • PEF (peak expiratory flow). substanţă inhalată.). sau calcularea FVC (CV fortata). • Raportand VEMS/CV se obtine indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronsica.75%. MEF 50% = FEF 50%. la 3sec. s. simpatomimetic. exprimare procentuală. • FIVC . dupa o inspiratie maxima. Se mai poate face testarea la 0.5 – 10 l/s la barbati si 7 – 8 l/s la femei. FIVC (CV inspiratorie fortata). moderna. raport.d. reprezentand valoarea cea mai mare a fluxului de aer in expir maxim fortat. valoare ideală. prin care se obtin în special date legate de fluxmetrie (debite). dupa ce a fost expirat primul sfert din CV si pana la expirarea celui de al treilea sfert din CV si timpul in care a fost expirat. bazata pe mijloace mecanice si electronice. curbe flux-volum expiratorii si inspiratorii. Se calculeaza pe curba flux-volum (MEF 25%. 75% din CV. efectuat dupa un inspir fortat (FEV1). scazând cu varsta. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? ____________________ Lectură facultativă Pneumotahografia reprezinta o metoda de explorare a ventilatiei pulmonare. • MEF 25% = FEF 75%. Se retine valoarea maxima de flux. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? 3. • VEMS . simpatolitic sau alţi termeni întâlniţi în acest material şi pe care nu îi cunoaşteţi. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohoconstrictoare. • FVC . Acesti parametri se pot calcula si in inspirul fortat (MIF. Valorile fiziologice sunt egale sau mai mari de 80%. printr-o expiratie fortata si completa. parasimpaticomimetic.volumul de aer expirat maxim.volumul de aer expirat complet si lent. dupa ce a fost efectuata o inspiratie completa. in prima secunda a unui expir fortat. etc. 15 . astm bronşic. 50%. bronhodilataţie. dupa care este expirat rapid si complet. 2. parasimpaticolitic. • FEF = debitul mediu expirator maxim la 25%. monitorizare.m. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohodilatatoare.volumul expirat maximum. dupa care se realizeaza o inspiratie rapida si completa.50%.bradipnee.volumul de aer inspirat maxim.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful