FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. Definiţii.

Respiratia este o functie vitală a organismului uman, care se desfaşoară continuu şi ciclic si are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze dintre organism şi aerul din atmosferă. Prin respiraţie este adus O 2 din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO 2 rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosferă. Se descriu doua componente ale respiratiei: - respiratia externa, care reprezintă schimburile de gaze dintre plămâni şi atmosferă; - respiratia interna sau tisulară care se referă la utilizarea oxigenului în reactiile de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia externa presupune desfasurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia si difuziunea. Dintre aceste procese, în aceste lucrări vom dezvolta ventilaţia.

2. Scurtă prezentare a anatomiei aparatului respirator
Componentele morfologice ale aparatului respirator sunt reprezentate de caile aeriene (superioare si inferioare) si de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Caile respiratorii asigura transportul gazelor şi îmbunatăţirea calitatii aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are loc schimbul de gaze. Caile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavităţii orale şi faringele pana la orificiul glotic, iar căile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhii şi ramificaţiile lor. Acinul pulmonar reprezintă unitatea morfo-funcfională a plamanului care, din punct de vedere anatomic este regiunea deservită de o singura bronhiolă terminală, din care derivă 2-3 generatii de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminlă împreună cu bronhiolele respiratorii si ramificatiile lor: ductele alveolare, sacii alveolari şi alveolele pulmonare formeaza acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alcatuiesc parenchimul pulmonar, la nivelul căruia au loc schimburile de gaze. Notă! Pentru o mai bună înţelegere a fiziologiei sistemului respirator sunteţi rugaţi să aprofundaţi anatomia acestui sistem fiziologic din orice carte de anatomie.

3. Mecanica ventilaţiei pulmonare
Ventilatia pulmonara reprezintă totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă si plămâni. Datorită ventilaţiei, aerului bogat în oxigen este introdus în alveolele pulmonare prin inspir şi aerul bogat în bioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosferă şi plămân se desfaşoară datorită diferenţelor de presiune (gradient presional) dintre cele doua medii. Aceste diferenţe apar ca urmare a variatiei volumului pulmonar, plămânul urmând la rândul lui, pasiv, miscarile cutiei toracice. Gradientul presional rezultat va determina o circulaţie a aerului din mediul cu presiune mare in mediul cu presiune mica. Cele 2 faze ale ventilaţiei, inspirul şi expirul se succed ritmic, cu o frecvenţă de 12-18 cicluri/minut (frecvenţa respiratorie). Frecventa respiratorie reprezinta 1

deoarece presiunea gazelor din atmosferă este mai mare decât presiunea intrapulmonară sau intraalveolară. Cum presiunea atmosferică este de obicei. diafragmul se aplatizeaza. impropriu spus “presiune negativă”. pentru a avea loc schimbul de gaze. În inspirul de repaus intervin muschiul diafragm si muschii intercostali externi. Cavitatea toracică este o structură care trebuie să fie suficient de rigidă pentru a proteja organele vitale pe care le conţine şi pentru a oferi suprafaţă de inserţie pentru muşchii de la acest nivel. − sex: femeile au o frecvenţă mai mare decat bărbaţii: 15 – 18 c/min. iar scăderea bradipnee. El separă cavitatea toracica de cea abdominală si în pozitie de repaus este curbat. Ventilația pulmonară necesită însă un torace flexibil. 1. Prin contractie.40 c/min în efortul fizic intens. În timpul inspirului. atunci cand muschii se relaxeaza şi forţa de tracţiune a încetat. Creşterea valorilor peste limitele normale se numeşte tahipnee. Mărirea de volum obţinută prin contracţia acestui muşchi permite introducerea în plămâni a celei mai mari părţi din 2 . constantă (760 mmHg).5-2 cm în inspirul de repaus şi cu 7-8 cm in inspirul fortat.numarul ciclurilor respiratorii (inspiratie şi expiratie) pe minut şi variază în funcţie de: − vărstă: nou-nascuti = 30 – 45 c/min. linistit. ci scăderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plămâni. Prin urmare ei vor urma pasiv miscările cutiei toracice de care sunt legaţi prin sistemul pleural alcatuit din pleura parietala (care adera strans la peretele toracic) si cea viscerala (care inveleste plamanii). 3 mmHg faţă de cea atmosferică. aerul atmosferic intră în plamani. Prin deplasarea în jos a diafragmului se măreşte diametrul longitudinal al cutiei toracice. Expirul apare atunci când presiunea intrapulmonară este mai mare decât presiunea atmosferică. • Inspirul este declanşat de stimulii generaţi de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronii motori din coarnele anterioare ale măduvei. Termenul de presiune negativă nu defineşte o presiune real negativă. Prin intermediul nervilor spinali se comandă contracţia muşchilor inspiratori. comparativ cu cea din atmosferă. presiunea intrapulmonară crește cu cel puțin + 3 mmHg peste cea atmosferică. care să poată funcționa ca un “burduf” în timpul ciclului respirator. iar in portiunea bazală si diametrul transversal. În timpul expirului de repaus. Plămânii. În timpul inspirului de repaus. şi se deplasează în jos cu cca. presiunea intrapulmonară scade cu cca. linistit. cu convexitatea spre cavitatea toracică. − activitatea fizică: 30 . deşi sunt structuri uşor distensibile şi elastice nu pot iniţia singuri modificarile de volum caracteristice fazelor respiraţiei pentru că ei nu posedă elemente musculare. adulti = 12 – 18 c/min. singura presiune care poate varia este cea intrapulmonară. copii = 20 – 30 c/min. Coastele şi cartilajele costale sunt suficient de elastice pentru a putea fi mobilizate şi întinse ca urmare a forţei furnizate de contracţia muşchillor inspiratori şi a reveni pasiv la dimensiunile sale de repaus. Muschiul diafragm este principalul muşchi inspirator. O presiune mai scăzută decât cea atmosferică este numită presiune subatmosferică sau infraatmosferică sau.

mai intră în actiune si muschii accesori: scaleni. plămânul se micşorează.abdominali. Consta in revenirea la poziţia initiala a structurilor toraco-pulmonare. rotarea lor si proiectarea anterioara a sternului. Contracţia muschilor intercostali externi. Prin contracţia m. Ca urmare. • Ca urmare creste şi mai mult presiunea intrapulmonara si va fi expirata o cantitate suplimentara de aer . Volumul de aer care intră sau iese din plămâni în condiţii de respiraţie relaxată sau de repaus se numeşte VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME VT În inspirul fortat. spre deosebire de inspire. trapez. se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ =VIR. Consecinţa acestor modificări este patrunderea unui volum de aer în plamâni. Expirul • Expirul normal. Se mai pot produce contractii ale muschilor aripioarelor nazale. Muschii inspiratori accesori realizeaza o ridicare suplimentara a portiunii superioare a cutiei toracice. producandu-se prin contractia muschilor expiratori. pe langa muschii diafragm şi intercostali externi. marirea diametrelor antero-posterior si transversal ale cutiei toracice. Consecinţa este eliminarea unui volum de aer încărcat cu CO2 din plamani in atmosferă. devenind superioară presiunii atmosferice cu 3-4 mm Hg (763-764 mmHg). sternocleidomastoidieni.volumul curent = tidal volume (VT). determină orizontalizarea coastelor. pana la egalizarea celor doua presiuni. ai valului palatin. Se datorează elasticitatii componentelor toracopulmonare. reprezinta o faza pasiva (fara consum de energie). ale limbii. marind mai mult volumul toraco-pulmonar si scazand suplimentar presiunea. prin contracţie musculară şi consum de energie. de repaus. dupa ce forta deformatoare si-a incetat actiunea.volumul expirator de rezerva – VER. usurand trecerea coloanei de aer prin caile respiratorii superioare. care se produce active. reprezentati in special de muschii abdominali si intercostali interni. dintati. 3 . 3 . se măreşte convexitatea diafragmului şi se reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar.4 mm Hg. pectorali. Expirul fortat este o faza activa. Paralizia completă a acestui muschi NU mai permite desfasurarea respiratiei. Se produce astfel. iar presiunea intrapulmonară creste. creste presiunea intraabdominală. Prin aceste modificari. Mărirea volumului toraco-pulmonar va determina scaderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfel inferioara presiunii atmosferice cu aprox.

Din această reţea se formeaza vene.functionala – reprezentata de circulatia pulmonară sau mica circulaţie. închizând astfel mica circulatie pulmonară. la nivelul căreia se face schimbul de gaze. Sursa: Stuart Ira Fox.la nivelul ei se produc o serie de substante active (prostaglandine. care preiau sângele oxigenat. angiotensina II).nutritiva – asigurată prin arterele si venele bronşice. 4.asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2.reprezinta un filtru pentru emboli. . Capilarele se dispun ca o reţea în jurul alveolelor pulmonare. o Rolurile circulatiei pulmonare: . da ramuri pentru cei doi plamani. . • Circulatia functionala pulmonară începe la nivelul ventriculului drept cu artera pulmonară si se termina în atriul stang cu cele 4 vene pulmonare. Perfuzia pulmonara Perfuzia pulmonara este asigurata prin cele doua tipuri de circulatie: . Cele patru vene pulmonare. Venele confluează în ramuri din ce în ce mai mari care. În VD îşi are originea artera pulmonara. doua drepte si doua stângi se varsă în atriul stâng. unde participă la realizarea barierei alveolo-capilare (numită şi membrană respiratorie). Mecanica ventilaţiei pulmonare. HUMAN PHYSIOLOGY. . ies din plamân prin doua vene pulmonare. care dupa un scurt traiect. Fiecare artera pulmonara (dreapta sau stanga) se ramifica in continuare până la capilarizare. 12th ed. 4 . în final.Figura 1.

. funcţional al explorării aparatului respirator. capacităţilor şi debitelor vehiculate de plămâni. cu investigaţii specifice. 6.calităţile barierei alveolo-hematica. Alte explorări imagistice. . Bariera alveolo-hematica este constituita din: stratul de surfactant pulmonar care captuseste alveolele.• .marimea suprafetei de schimb. Difuziunea Difuziunea reprezinta procesul de trecere al gazelor pulmonare. fibroze pulmonare. colecţii pleurale. fiecare dând înformaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre structura sau funcţia acestui sistem vital al organismului uman. membrana hematiei. explorarea imagistică: radiografia pulmonară şi tomografia computerizată mediastinală (CT) furnizează o mare cantitate de informaţii legate de anatomia plămânilor.constituie un rezervor de sange pentru ventricolul stang. cu panta ascendenta care reprezintă inspirul si o panta descendenta 5 . Aceasta este influentata de mai multi factori: . • Înregistrarea miscarilor respiratorii permite obtinerea pneumogramei. in sensul gradientului de concentratie (de la concentratia mai mare la cea redusa) care are loc intre mediul gazos alveolar si sangele din capilarul pulmonar. 5. ca bronhografia sau scintigrafia aduc informaţii suplimentare despre dispoziţia şi ramificaţia arborelui bronşic. stratul de plasma. Explorarea aparatului respirator Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigaţii. prin venele bronşice. membrana bazala capilara. unde se termina in reteaua capilara din care pornesc venele bronşice. patologie tumorală etc.gradientul presional. lichidul interstitial. Circulatia nutritiva pulmonara este asigurata de arterele bronşice (provin din aorta toracica) si de artera toracica interna. Testele funcţionale respiratorii ne informează asupra modului în care plămânii îşi realizează funcţia deoarece permit măsurarea volumelor. . epiteliul alveolar. in venele pulmonare. tuberculoză pulmonară. Arterele bronşice ajung numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii.1. . celulele endoteliului capilar. urmând ca alte discipline să completeze acest capitol de explorare. Prin sangele pe care-l furnizeaza irigă pereţii arborelui bronşic şi tesutul pulmonar de suport (stroma).). reducand saturatia în O2 a sangelui din mica circulatie. De exemplu. sau modificările de calibru şi întreruperile continuităţii lumenului bronşic prin formaţiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonară şi distribuirea gazelor în plămâni (scintigrafia). Pneumograma • Pneumograma reprezintă înregistrarea grafica a miscarilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanţei electrice. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect.constanta de difuziune a gazelor. 6. Sangele din circulatia nutritiva pulmonară se drenează. membrana bazala alveolara.timpul de contact intre cele doua medii. care ajută la dignosticarea unui număr mare de boli (pneumonii.

sau patologice: apneea de somn.com/ASP/ECG_dosyalar/rhythm. iar graficul obţinut – spirogramă.zuniv. Pneumogramă normală.html 6 . Clopotul se deplasează în sus atunci când subiectul expiră și în jos atunci când subiectul inspiră. • Spirograful sau spirometrul în circuit închis este un aparat în care subiectul respiră printr-o piesă bucală. • Aceste măsurători se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf în circuit închis (se inspiră şi se expiră în aparat). Sursa: http://www. in general inspirul durand 1s si expirul pana la 2s.biyosoft. adaptarea la altitudine etc. reprezentand retractia pulmonara.reprezentand expirul. Mișcările clopotului sunt transmise unei peniţe inscriptoare.2. indicand revenirea peretelui toracic la pozitia de repaus si o a doua portiune mai lenta. Metoda se numeşte spirografie. Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecvenţa. precum şi variaţiile care apar în diferite situaţii fiziologice: ca efort fizic. Figura 3.2 – 1/2. amplitudinea si ritmul respiraţiei. Sursa: http://www. Pe panta descendenta se observă o portiune initiala. mai rapida. Raportul dintre durata pantei inspirului si cea a expirului este de 1/1. Testele funcţionale ventilatorii constau în cuantificare volumului de gaz din plămâni prin măsurarea volumelor. Aerul respirat este prins într-un clopot din material plastic care pluteşte în apă. pe care volumele inspirate şi expirate sunt înregistrate ca o funcţie de timp.net/physiology/book/chapter13. care trasează un grafic. monitorizarea pacienţilor critici în secţiile de ATI. somn. Spirometrul cu circuit închis. Figura 2. capacităţilor şi debitelor pulmonare.asp 6.

din traseul astfel înregistrat putem calcula volumul curent (VT). apoi apnee timp de 2 secunde şi. între 2 linii de grosime medie sunt 200 de cm3. o să monitorizeze funcția respiratorie a unei persoane care este expusă regulat lanoxe respiratorii. Efectuarea înregistrării. o se aplică o clemă nazală pe nasul subiectului (pentru a preveni respiraţia pe nas) şi se cuplează subiectul la piesa bucală a spirometrului. o se cere subiectului să respire normal timp de un minut. o au avut intervenţii chirurgicale recente pe ochi. în final. un expir maxim. cum ar fi azbestul. siliciul.• • • • • Importanţa clinică a testelor funcţionale ventilatorii. cu un post de fumat de cel puţin 2 ore. Măsurarea se face dimineaţa pe nemâncate (un stomac plin stânjeneşte expirul maxim). cum ar fi astmul bronşic sau boli pulmonare obstructive cronice (BPOC). un pătrăţel mic corespunde la 50 cm3 sau 50 de ml. De exemplu. Testele respiratorii NU se fac la pacienţii care: o au dureri precordiale sau au suferit un infarct acut de miocard (IMA). frecvenţa respiratorie şi debitul ventilator de repaus sau ventilaţia de repaus. rapid. abdomen sau au avut pneumotorax în antecedente. o rezultatele se corectează cu factori de corectie a diferitelor volume si debite. o pentru măsurarea volumului expirator maxim pe secundă (VEMS) se cere un inspir maxim. care pot afecta plamanii. o au valori mari ale tensiunii arteriale. torace. Aceste teste îi ajută pe medici: o să stabilească gradul de afectare a funcţiei ventilatorii în diferite boli care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care obturează căile bronşice (sindroame obstructive). o să evalueze funcția ventilatorie a unei persoane înaintea unei intervenţii chirurgicale. Ca factori de corectie sunt utilizati: BTPS si STPD. adică 1 litru. o au o stare generală alterată. o să urmărească eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boli pulmonare. între 2 linii groase sunt 1000 de cm3. capacităţilor şi a debitelor se face urmărind indicaţiile care există pe spirogramă privind corespondenţa dintre înălţime (amplitudinea graficului) şi volum. astfel se înregistrează capacitatea vitală (CV) o se cere apoi efectuarea unor respiraţii normale. 7 . o se fac trei astfel de determinări şi se reţine valoarea cea mai mare a capacităţii vitale şi a VEMS –ului. Calcularea volumelor. o să pună diagnosticul unor boli pulmonare. o se solicită executarea unui inspir maxim urmat de un expir cât mai lent şi mai complet posibil. o se explică subiectului manevrele care vor trebui efectuate. praful. timp de 15 secunde.

rasă. 8 . acţiune asemănătoare cu a sistemului nervos parasimpatic. Substanţele respective sunt dub formă de aerosoli. În tabelul nr. Pentru calculul valorilor ideale. o veţi interpreta deviaţiile de la valorile ideale. consumul de oxigen). nefumători şi fără semne clinice sau paraclinice de boală pulmonară. cel mai frecvent sunt folositi factorii CECA (Comisia Europeană a Cărbunelui şi Oţelului). iar parametrul care se urmăreşte. eventual patologice în patologia de tip restrictiv sau obstructiv. presiune si gaz saturat în vapori de apa. • Raportarea la valorile ideale. determinând bronhoconstricţie sau bronhodilataţie.  STPD este folosit la corectarea consumului de O2. calculată cu ajutorul unor formule de regresie. greutate. exceptand consumul de O2.  rezultatele obţinute sunt rezultate actuale sau reale ale pacientului respectiv. în primul rând este VEMS. Provoacă spasmul musculaturii netede din căile bronşice.  spirometrele moderne realizează automat corecţia acestor volume la condiţiile de temperatură.BTPS este factorul folosit la corectia tuturor volumelor si debitelor. 1 sunt redaţi parametri înregistraţi pe o spirogramă. cu definiţie şi comentarii. presiune şi saturaţie în vapori de apă de la nivelil plămânilor. capacităţile şi debitele reale. Testele de bronhomotricitate. necesar pentru aducerea O2 la temperatura standard (0ºC). • Pe spirogramele obţinute la înregistrările din cursul lucrărilor practice: o veţi calcula: frecvenţa respiratorie. prin utilizarea lui. vârstă. • Testele bronhoconstrictoare. volumele. ventilaţia maximală.3. Valoarea ideală este o valoare teoretică. În clinică. o se administrează indivizii asimptomatici la care suspectăm anamnestic un astm bronşic. • Exprimarea rezultatelor se face în cm3 (ml) sau litri pentru volume şi capacităţi şi în cm3 sau litri/unitatea de timp pentru debite (cm 3/secunda pentru VEMS. o veţi integra rezultatele. o veţi raporta rezultatele obţinute la valorile ideale. Datorită variabilităţii mari de la individ la individ a parametrilor ventilatorii se preferă exprimarea valorilor reale sub formă de procent din valorile ideale sau prezise pentru subiectul respectiv. o se efectuează cu substanţe care mimează efectul sistemului nervos vegetativ parasimpatic – acetilcolină.  6. cm3 sau litri/minut pentru ventilaţia de repaus. presiune de 1 atm si gaz uscat. se aduce gazul la temperatura corpului. Formulele de regresie derivă din curbele de regresie realizate pe baza datelor obţinute de la subiecţi sănătoşi. înregistrarea spirogramei se poate face şi după administrarea unor substanţe care influenţează bronhomotricitatea. producînd obstrucţia acestora. în funcţie de înălţime. methacolină sau cu histamină sau diverşi alergeni. sex.

o se efectează la pacienţii cu sindrom obstructiv deja constituit. acţiune asemănătoare cu a mediatorilor sistemului nervos simpatic. fie în scop terapeutic (eficacitatea medicaţiei). Provoacă relaxarea musculaturii netede din căile bronşice.• o testul este semnificativ dacă VEMS scade cu mai mult de 15 . 9 . o testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu mai mult de 10 -15% faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări. Testele bronhodilatatoare. fie în scop diagnostic (evidenţierea originii spastice a obstrucţiei).20%. faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări. o se administrează medicamente beta-adrenergice cu acţiune rapidă sau parasimpaticolitice inhalatorii.

• prin metoda diluţiei cu He in respiratie unica. Volumul VR RV Este volumul de1200-1800 ml VR nu poate fi rezidual gaz care ramine înaproximativ 25%evacuat din plamini plamâni la sfirsitulCPT la subiectul in viata. stare de 10 . la finalul unei expiraţii normale. LA FEMEI 80% DINVT+ VIR+VER sau VALOARE prin pneumotahografie. Creşte în sindromul obstructiv CAPACITĂ ŢI Capacitate CV VC Este cantitatea3500-5000 ml Determinarea CV a vitală maxima de gaz se poate face prin expirata fortatvaloare ideala= I3 xcalcul pe dupa un inspirFCECA . de repaus Volumul VER ERV Volumul maxim de800-1500 ml Scade în expirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă eliminat printr-odecat 22% CV obstructiv expiraţie forţată. tip constitutional. sex. CV variaza în functie de varsta. Parametrii obţinuţi prin spirometria în circuit închis Parametr Abreviere Definiţie Valori deObservaţii ul referinţă* VOLUME Română Engleză Volumul VT VT Volumul de aer500-800 ml curent sau inspirat sau expiratmai mare sau egal tidal în timpul uneidecat 12% din CV volume respiraţii normale. Volumul VIR IRV Volumul maxim de1800-2600 ml Scade în inspirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă introdus în plămânidecat 55% CV restrictiv printr-o inspiraţie forţată. unei expiratii Determinarea lui se complete (fortate). in circuit deschis.Tabel nr. face: • prin calcul: VR = CRF VER. care urmează după un inspir de repaus.LA BARBATI spirogramă: CV = fortat.1.

cand va creste VR. pe spirogramă: CPT = CV + VR sau CPT = CI + CRF . Capacitate CPT a pulmonară totală TLC Este volumul de5500 . Este volumul de gaz care rămâne in plamâni la sfârşitul unei expiraţii normale. Determinarea CRF se face prin: . CRF reprezinta volumul de gaz în care patrunde.Parametr Abreviere ul Definiţie Valori referinţă* deObservaţii antrenament fizic.metoda dilutiei gazelor cu He -metoda pletismografica (bodypletismografie) Determinarea CPT se face: . se amesteca si se dilueaza aerul inspirat înainte de a intra in schimb cu sângele. CV creste pana la 25 ani. Se calculeaza pe spirogramă ca suma VT + VIR. 11 . Scade în sindromul restrictiv Capacitate CI a inspiratorie IC Capacitate CRF a reziduală funcţională FRC Este cantitatea maximă de aer care poate fi introdusă printr-un inspir forţat care urmează după un expir de repaus.7000 ml gaz conţinut în plamâni la sfârsitul unui inspir fortat (pozitie inspiratorie maximă). Scade în sindromul restrictiv. prin respiratie unica în circuit deschis. este stationara in perioada adulta si incepe sa scada cu inaintarea in varsta. prin metoda dilutiei cu He.prin calcul. Scade în sindromul restrictiv. Debite Evalueaza performanţa în dinamică a pompei respiratorii.

cu o înălţime de 1. IN EFORTmaximă a x 24 MAXIM pompei toraco. in repaus Volumul de aer6-8 L/min. la care obţinem valori reale care se încadrează între limitele de referinţă să nu aibă de fapt parametri 12 .2 (F) Volumul de aer 120-150 l/MIN Calcul ventilat deExprimă plămâni intr-unperformanţa val ideala = CVid minut.98 m. Cu toate acestea. x FCECA LAmai mare decat Se mai poateBARBATI 80% face măsurarea şiLA FEMEI 80%Acest indice scade la DIN VALOARE cu vârsta şi în 0.val reala = VEMSr pulmonare şi x 30 implicit capacitatea de adaptare la efort * Valorile de referinţă cuprind limitele general acceptate ca fiind normale pentru un grup populaţional mare.5) bolile obstructive. 3 dupa un inspirvaloare ideala= I VEMS/CVx100 fortat.250 ml/min În efort maxim oxigen retinut de creste de aprox.5 sec (FEV 0.6 (B) 3. de exemplu. IN REPAUS Sufrafata corpuluirespiratorie x 3. efectuat bronşică). 3s (cand plamanul lucreaza la volume mici si cand contribuţia reculului elastic si a rezistentei periferice este importanta) poate evidentia modificari importante chiar la tineri. este posibil ca o personă de sex masculin. la 2 sec (FEV2). Calcul valoarea ventilat de reala: VT x plămâni intr-unVal ideala =frecvenţa minut. VEMS la 2s. organism intr-un 20 de ori minut. Volumul de 200 .Volumul VEMS FEV1 expirator maxim pe secunda Debitul VO2 (Consumu l) de O2 Ventilatia V rep de repaus (Debitul respirator de repaus) Ventilatia V max maxima VO2 Este volumul de 2800-4000 ml Se mai exprimă şi gaz expulzat dinmai mare sauca procent din CV plămâni în primaegal decat 80%(indiceleTiffeneau secundă adin CV sau indicele de expirului rapid si permeabilitate maxim. Determinarea la 3 sec (FEV3).

cât mai rapid posibil.normali. bărbaţi. În grupul populaţional care are aceste valori avem um amestec heterogen de indivizi: femei. înalţi. scunzi. • debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) o reprezintă valoarea cea mai mare a fluxului atinsă în cursul expiraţiei forţate. tineri. valorile de referinţă sunt orientative în cazul explorării funţionale pulmonare. obezi. o creşterea PEFR cu mai mult de 35% faţă de valoarea de referinţă apare în sindromul obstructiv.. expiraţie maximă . 6. dar şi în cel restrictiv. • înregistrarea se face în cursul unui ciclu respirator maxim şi forţat: inspiraţie maximă . În fapt. aparate numite pneumotahografe. slabi etc. 13 . o înregistrarea zilnică şi aşezarea valorilor pe un grafic permite medicului să verifice dacă astmul este bine controlat sau nu.cât mai rapid posibil • bucla flux-volum – permite analiza grafică a fluxului de aer generat în funcţie de volumul de aer mobilizat. vârstnici. o PEFR se poate monitoriza cu ajutorul “peak-flowmetrelor” ceea ce permite automonitorizarea astmului bronşic. dacă raportăm la valoare ideală proprie.4. Înregistrarea debitelor ventilatorii instantanee maxime • se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinată cu ajutorul spirometrelor prevăzute cu traductor de flux.

Curba flux volum. Consultând un dicţionar medical.com/health/asthma/ Studiu individual 1. automonitorizare.Figura 4. cursul “Fiziologia sistemului respirator”. precum şi alte surse credibile. Sursa: Figura 5. materialele recomandate în bibliografie.mayoclinic. Utilizarea unui peak-flowmetu pentru înregistrarea debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) Sursa: http://www. următorii termeni: apnee. tahipnee. vă rugăm să definiţi în caietul de dicţionar. 14 .

• SVC . • FEF = debitul mediu expirator maxim la 25%. dupa care este expirat rapid si complet. dupa care se realizeaza o inspiratie rapida si completa. valoare prezisă. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? 3. bronhomotricitate. mentinuta 10 ms. fiind calculat pe curba flux-volum. la 2sec. 2. valoare reală. 50%. • FVC . FIF). MEF 50% = FEF 50%. 75% din CV. • PEF (peak expiratory flow). factor de corecţie. Valori normale ale acestui parametru : 9. SVC (CV lenta). reprezentand debitul expirat maxim in momentul in care in plamani a ramas 25% sau….bradipnee.volumul expirat maximum. reprezentand valoarea cea mai mare a fluxului de aer in expir maxim fortat. din CV. simpatomimetic. astm bronşic. bronhoconstricţie. simpatolitic sau alţi termeni întâlniţi în acest material şi pe care nu îi cunoaşteţi.m. bazata pe mijloace mecanice si electronice. 60%. • MEF 25% = FEF 75%. dupa ce a fost expirat primul sfert din CV si pana la expirarea celui de al treilea sfert din CV si timpul in care a fost expirat. exprimare procentuală. substanţă inhalată. raport. • VEMS .5 sec. • Raportand VEMS/CV se obtine indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronsica. bronhodilataţie. prin care se obtin în special date legate de fluxmetrie (debite).75%. Valorile fiziologice sunt egale sau mai mari de 80%. curbe flux-volum expiratorii si inspiratorii. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohoconstrictoare. printr-o expiratie fortata si completa. Se calculeaza pe curba flux-volum (MEF 25%. sau calcularea FVC (CV fortata). etc. Se mai poate face testarea la 0.75-85%CV • FEF 25-75% reprezinta debitul mediu expirator maxim intre 25-75% din CV. monitorizare. Acesti parametri se pot calcula si in inspirul fortat (MIF. moderna. 15 . (slow = lent). valoare ideală. la 3sec. FIVC (CV inspiratorie fortata).volumul de aer inspirat maxim.d.volumul de aer expirat maxim. Se retine valoarea maxima de flux. s. fiind raportul dintre volumul expirat maxim. dupa o inspiratie maxima. efectuat dupa un inspir fortat (FEV1). dupa ce a fost efectuata o inspiratie completa.50%. parasimpaticomimetic. parasimpaticolitic. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? ____________________ Lectură facultativă Pneumotahografia reprezinta o metoda de explorare a ventilatiei pulmonare. sindrom obstructiv.5 – 10 l/s la barbati si 7 – 8 l/s la femei. sindrom restrictiv. scazând cu varsta. • Se mai poate calcula debitul expirator maxim instantaneu la 25%. • FIVC . in prima secunda a unui expir fortat. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohodilatatoare.).a.volumul de aer expirat complet si lent.