P. 1
Respiratia-

Respiratia-

|Views: 15|Likes:
Published by Verra Devona
fiziologie-medicina
fiziologie-medicina

More info:

Published by: Verra Devona on Jun 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/25/2014

pdf

text

original

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. Definiţii.

Respiratia este o functie vitală a organismului uman, care se desfaşoară continuu şi ciclic si are rolul de a asigura schimbul bidirecţional de gaze dintre organism şi aerul din atmosferă. Prin respiraţie este adus O 2 din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO 2 rezultat din metabolismul celular este eliminat în atmosferă. Se descriu doua componente ale respiratiei: - respiratia externa, care reprezintă schimburile de gaze dintre plămâni şi atmosferă; - respiratia interna sau tisulară care se referă la utilizarea oxigenului în reactiile de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia externa presupune desfasurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia si difuziunea. Dintre aceste procese, în aceste lucrări vom dezvolta ventilaţia.

2. Scurtă prezentare a anatomiei aparatului respirator
Componentele morfologice ale aparatului respirator sunt reprezentate de caile aeriene (superioare si inferioare) si de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Caile respiratorii asigura transportul gazelor şi îmbunatăţirea calitatii aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are loc schimbul de gaze. Caile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavităţii orale şi faringele pana la orificiul glotic, iar căile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhii şi ramificaţiile lor. Acinul pulmonar reprezintă unitatea morfo-funcfională a plamanului care, din punct de vedere anatomic este regiunea deservită de o singura bronhiolă terminală, din care derivă 2-3 generatii de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminlă împreună cu bronhiolele respiratorii si ramificatiile lor: ductele alveolare, sacii alveolari şi alveolele pulmonare formeaza acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alcatuiesc parenchimul pulmonar, la nivelul căruia au loc schimburile de gaze. Notă! Pentru o mai bună înţelegere a fiziologiei sistemului respirator sunteţi rugaţi să aprofundaţi anatomia acestui sistem fiziologic din orice carte de anatomie.

3. Mecanica ventilaţiei pulmonare
Ventilatia pulmonara reprezintă totalitatea proceselor mecanice prin care se asigură schimbul de gaze dintre atmosferă si plămâni. Datorită ventilaţiei, aerului bogat în oxigen este introdus în alveolele pulmonare prin inspir şi aerul bogat în bioxid de carbon din plămâni este eliminat în atmosferă prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosferă şi plămân se desfaşoară datorită diferenţelor de presiune (gradient presional) dintre cele doua medii. Aceste diferenţe apar ca urmare a variatiei volumului pulmonar, plămânul urmând la rândul lui, pasiv, miscarile cutiei toracice. Gradientul presional rezultat va determina o circulaţie a aerului din mediul cu presiune mare in mediul cu presiune mica. Cele 2 faze ale ventilaţiei, inspirul şi expirul se succed ritmic, cu o frecvenţă de 12-18 cicluri/minut (frecvenţa respiratorie). Frecventa respiratorie reprezinta 1

În timpul inspirului de repaus. Coastele şi cartilajele costale sunt suficient de elastice pentru a putea fi mobilizate şi întinse ca urmare a forţei furnizate de contracţia muşchillor inspiratori şi a reveni pasiv la dimensiunile sale de repaus. iar scăderea bradipnee. constantă (760 mmHg). comparativ cu cea din atmosferă. 3 mmHg faţă de cea atmosferică. Creşterea valorilor peste limitele normale se numeşte tahipnee. iar in portiunea bazală si diametrul transversal. El separă cavitatea toracica de cea abdominală si în pozitie de repaus este curbat. Cum presiunea atmosferică este de obicei. O presiune mai scăzută decât cea atmosferică este numită presiune subatmosferică sau infraatmosferică sau. şi se deplasează în jos cu cca. Mărirea de volum obţinută prin contracţia acestui muşchi permite introducerea în plămâni a celei mai mari părţi din 2 . Prin intermediul nervilor spinali se comandă contracţia muşchilor inspiratori. adulti = 12 – 18 c/min. − activitatea fizică: 30 . linistit. Plămânii. deşi sunt structuri uşor distensibile şi elastice nu pot iniţia singuri modificarile de volum caracteristice fazelor respiraţiei pentru că ei nu posedă elemente musculare. • Inspirul este declanşat de stimulii generaţi de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronii motori din coarnele anterioare ale măduvei.numarul ciclurilor respiratorii (inspiratie şi expiratie) pe minut şi variază în funcţie de: − vărstă: nou-nascuti = 30 – 45 c/min. diafragmul se aplatizeaza. singura presiune care poate varia este cea intrapulmonară. 1. Prin urmare ei vor urma pasiv miscările cutiei toracice de care sunt legaţi prin sistemul pleural alcatuit din pleura parietala (care adera strans la peretele toracic) si cea viscerala (care inveleste plamanii). ci scăderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plămâni. În timpul inspirului. deoarece presiunea gazelor din atmosferă este mai mare decât presiunea intrapulmonară sau intraalveolară. Prin contractie. linistit. Expirul apare atunci când presiunea intrapulmonară este mai mare decât presiunea atmosferică. În timpul expirului de repaus. copii = 20 – 30 c/min. impropriu spus “presiune negativă”. pentru a avea loc schimbul de gaze. presiunea intrapulmonară crește cu cel puțin + 3 mmHg peste cea atmosferică.5-2 cm în inspirul de repaus şi cu 7-8 cm in inspirul fortat. cu convexitatea spre cavitatea toracică. aerul atmosferic intră în plamani. Termenul de presiune negativă nu defineşte o presiune real negativă. − sex: femeile au o frecvenţă mai mare decat bărbaţii: 15 – 18 c/min. În inspirul de repaus intervin muschiul diafragm si muschii intercostali externi.40 c/min în efortul fizic intens. Ventilația pulmonară necesită însă un torace flexibil. presiunea intrapulmonară scade cu cca. Cavitatea toracică este o structură care trebuie să fie suficient de rigidă pentru a proteja organele vitale pe care le conţine şi pentru a oferi suprafaţă de inserţie pentru muşchii de la acest nivel. atunci cand muschii se relaxeaza şi forţa de tracţiune a încetat. Muschiul diafragm este principalul muşchi inspirator. Prin deplasarea în jos a diafragmului se măreşte diametrul longitudinal al cutiei toracice. care să poată funcționa ca un “burduf” în timpul ciclului respirator.

volumul curent = tidal volume (VT). care se produce active. reprezinta o faza pasiva (fara consum de energie). Contracţia muschilor intercostali externi. 3 . Prin contracţia m.volumul expirator de rezerva – VER. 3 . sternocleidomastoidieni. plămânul se micşorează. pe langa muschii diafragm şi intercostali externi. se măreşte convexitatea diafragmului şi se reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar. • Ca urmare creste şi mai mult presiunea intrapulmonara si va fi expirata o cantitate suplimentara de aer . rotarea lor si proiectarea anterioara a sternului. Expirul fortat este o faza activa. Ca urmare.abdominali. Se produce astfel. Se mai pot produce contractii ale muschilor aripioarelor nazale.4 mm Hg. Consta in revenirea la poziţia initiala a structurilor toraco-pulmonare. devenind superioară presiunii atmosferice cu 3-4 mm Hg (763-764 mmHg). ai valului palatin. iar presiunea intrapulmonară creste. dupa ce forta deformatoare si-a incetat actiunea. determină orizontalizarea coastelor. marirea diametrelor antero-posterior si transversal ale cutiei toracice. Consecinţa acestor modificări este patrunderea unui volum de aer în plamâni. pectorali. Expirul • Expirul normal. Se datorează elasticitatii componentelor toracopulmonare. ale limbii. pana la egalizarea celor doua presiuni. Muschii inspiratori accesori realizeaza o ridicare suplimentara a portiunii superioare a cutiei toracice. usurand trecerea coloanei de aer prin caile respiratorii superioare. creste presiunea intraabdominală. trapez. Consecinţa este eliminarea unui volum de aer încărcat cu CO2 din plamani in atmosferă. de repaus. spre deosebire de inspire. Prin aceste modificari. reprezentati in special de muschii abdominali si intercostali interni. se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERVĂ =VIR. mai intră în actiune si muschii accesori: scaleni. prin contracţie musculară şi consum de energie. Paralizia completă a acestui muschi NU mai permite desfasurarea respiratiei. Mărirea volumului toraco-pulmonar va determina scaderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfel inferioara presiunii atmosferice cu aprox. dintati. producandu-se prin contractia muschilor expiratori. marind mai mult volumul toraco-pulmonar si scazand suplimentar presiunea. Volumul de aer care intră sau iese din plămâni în condiţii de respiraţie relaxată sau de repaus se numeşte VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME VT În inspirul fortat.

da ramuri pentru cei doi plamani. la nivelul căreia se face schimbul de gaze.la nivelul ei se produc o serie de substante active (prostaglandine. Sursa: Stuart Ira Fox.asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2. În VD îşi are originea artera pulmonara. . Din această reţea se formeaza vene. ies din plamân prin doua vene pulmonare. Venele confluează în ramuri din ce în ce mai mari care. • Circulatia functionala pulmonară începe la nivelul ventriculului drept cu artera pulmonară si se termina în atriul stang cu cele 4 vene pulmonare.Figura 1. închizând astfel mica circulatie pulmonară. 4. . care dupa un scurt traiect. HUMAN PHYSIOLOGY. . Perfuzia pulmonara Perfuzia pulmonara este asigurata prin cele doua tipuri de circulatie: . Fiecare artera pulmonara (dreapta sau stanga) se ramifica in continuare până la capilarizare. în final. Mecanica ventilaţiei pulmonare. 12th ed. doua drepte si doua stângi se varsă în atriul stâng.functionala – reprezentata de circulatia pulmonară sau mica circulaţie.nutritiva – asigurată prin arterele si venele bronşice.reprezinta un filtru pentru emboli. Capilarele se dispun ca o reţea în jurul alveolelor pulmonare. angiotensina II). care preiau sângele oxigenat. o Rolurile circulatiei pulmonare: . 4 . unde participă la realizarea barierei alveolo-capilare (numită şi membrană respiratorie). Cele patru vene pulmonare.

in venele pulmonare. Aceasta este influentata de mai multi factori: .1. . 6. De exemplu.). capacităţilor şi debitelor vehiculate de plămâni. membrana bazala capilara. explorarea imagistică: radiografia pulmonară şi tomografia computerizată mediastinală (CT) furnizează o mare cantitate de informaţii legate de anatomia plămânilor. celulele endoteliului capilar. unde se termina in reteaua capilara din care pornesc venele bronşice. Testele funcţionale respiratorii ne informează asupra modului în care plămânii îşi realizează funcţia deoarece permit măsurarea volumelor. lichidul interstitial. patologie tumorală etc. Arterele bronşice ajung numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii. care ajută la dignosticarea unui număr mare de boli (pneumonii. stratul de plasma. Alte explorări imagistice. . colecţii pleurale. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect. tuberculoză pulmonară. fiecare dând înformaţii mai mult sau mai puţin detaliate despre structura sau funcţia acestui sistem vital al organismului uman. prin venele bronşice. . ca bronhografia sau scintigrafia aduc informaţii suplimentare despre dispoziţia şi ramificaţia arborelui bronşic. fibroze pulmonare. urmând ca alte discipline să completeze acest capitol de explorare. Pneumograma • Pneumograma reprezintă înregistrarea grafica a miscarilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanţei electrice. in sensul gradientului de concentratie (de la concentratia mai mare la cea redusa) care are loc intre mediul gazos alveolar si sangele din capilarul pulmonar. .• . funcţional al explorării aparatului respirator.marimea suprafetei de schimb. cu panta ascendenta care reprezintă inspirul si o panta descendenta 5 . 6.calităţile barierei alveolo-hematica. reducand saturatia în O2 a sangelui din mica circulatie. 5. cu investigaţii specifice.constanta de difuziune a gazelor. Explorarea aparatului respirator Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigaţii.timpul de contact intre cele doua medii. Bariera alveolo-hematica este constituita din: stratul de surfactant pulmonar care captuseste alveolele. Circulatia nutritiva pulmonara este asigurata de arterele bronşice (provin din aorta toracica) si de artera toracica interna. sau modificările de calibru şi întreruperile continuităţii lumenului bronşic prin formaţiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonară şi distribuirea gazelor în plămâni (scintigrafia). Difuziunea Difuziunea reprezinta procesul de trecere al gazelor pulmonare.gradientul presional. Sangele din circulatia nutritiva pulmonară se drenează.constituie un rezervor de sange pentru ventricolul stang. membrana bazala alveolara. • Înregistrarea miscarilor respiratorii permite obtinerea pneumogramei. epiteliul alveolar. membrana hematiei. Prin sangele pe care-l furnizeaza irigă pereţii arborelui bronşic şi tesutul pulmonar de suport (stroma).

precum şi variaţiile care apar în diferite situaţii fiziologice: ca efort fizic. Sursa: http://www. Aerul respirat este prins într-un clopot din material plastic care pluteşte în apă. Figura 2. monitorizarea pacienţilor critici în secţiile de ATI.html 6 . Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecvenţa. Sursa: http://www. somn.reprezentand expirul. capacităţilor şi debitelor pulmonare.zuniv. Raportul dintre durata pantei inspirului si cea a expirului este de 1/1. Testele funcţionale ventilatorii constau în cuantificare volumului de gaz din plămâni prin măsurarea volumelor. Mișcările clopotului sunt transmise unei peniţe inscriptoare. Metoda se numeşte spirografie. • Spirograful sau spirometrul în circuit închis este un aparat în care subiectul respiră printr-o piesă bucală. • Aceste măsurători se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf în circuit închis (se inspiră şi se expiră în aparat). iar graficul obţinut – spirogramă. Pneumogramă normală.asp 6. in general inspirul durand 1s si expirul pana la 2s. care trasează un grafic.biyosoft. sau patologice: apneea de somn. Pe panta descendenta se observă o portiune initiala. amplitudinea si ritmul respiraţiei. Figura 3. Clopotul se deplasează în sus atunci când subiectul expiră și în jos atunci când subiectul inspiră.2 – 1/2.net/physiology/book/chapter13. adaptarea la altitudine etc.com/ASP/ECG_dosyalar/rhythm. mai rapida.2. reprezentand retractia pulmonara. Spirometrul cu circuit închis. pe care volumele inspirate şi expirate sunt înregistrate ca o funcţie de timp. indicand revenirea peretelui toracic la pozitia de repaus si o a doua portiune mai lenta.

7 . praful. care pot afecta plamanii. Testele respiratorii NU se fac la pacienţii care: o au dureri precordiale sau au suferit un infarct acut de miocard (IMA). abdomen sau au avut pneumotorax în antecedente. o se solicită executarea unui inspir maxim urmat de un expir cât mai lent şi mai complet posibil. din traseul astfel înregistrat putem calcula volumul curent (VT). astfel se înregistrează capacitatea vitală (CV) o se cere apoi efectuarea unor respiraţii normale. rapid.• • • • • Importanţa clinică a testelor funcţionale ventilatorii. Ca factori de corectie sunt utilizati: BTPS si STPD. Efectuarea înregistrării. Calcularea volumelor. De exemplu. între 2 linii groase sunt 1000 de cm3. cum ar fi azbestul. un expir maxim. în final. cu un post de fumat de cel puţin 2 ore. o să pună diagnosticul unor boli pulmonare. o să evalueze funcția ventilatorie a unei persoane înaintea unei intervenţii chirurgicale. un pătrăţel mic corespunde la 50 cm3 sau 50 de ml. capacităţilor şi a debitelor se face urmărind indicaţiile care există pe spirogramă privind corespondenţa dintre înălţime (amplitudinea graficului) şi volum. Măsurarea se face dimineaţa pe nemâncate (un stomac plin stânjeneşte expirul maxim). o au o stare generală alterată. torace. o se aplică o clemă nazală pe nasul subiectului (pentru a preveni respiraţia pe nas) şi se cuplează subiectul la piesa bucală a spirometrului. frecvenţa respiratorie şi debitul ventilator de repaus sau ventilaţia de repaus. o rezultatele se corectează cu factori de corectie a diferitelor volume si debite. siliciul. adică 1 litru. o au valori mari ale tensiunii arteriale. timp de 15 secunde. o se fac trei astfel de determinări şi se reţine valoarea cea mai mare a capacităţii vitale şi a VEMS –ului. apoi apnee timp de 2 secunde şi. o se explică subiectului manevrele care vor trebui efectuate. între 2 linii de grosime medie sunt 200 de cm3. o să urmărească eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boli pulmonare. cum ar fi astmul bronşic sau boli pulmonare obstructive cronice (BPOC). o pentru măsurarea volumului expirator maxim pe secundă (VEMS) se cere un inspir maxim. o se cere subiectului să respire normal timp de un minut. o să monitorizeze funcția respiratorie a unei persoane care este expusă regulat lanoxe respiratorii. Aceste teste îi ajută pe medici: o să stabilească gradul de afectare a funcţiei ventilatorii în diferite boli care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care obturează căile bronşice (sindroame obstructive). o au avut intervenţii chirurgicale recente pe ochi.

prin utilizarea lui. o se efectuează cu substanţe care mimează efectul sistemului nervos vegetativ parasimpatic – acetilcolină. eventual patologice în patologia de tip restrictiv sau obstructiv. calculată cu ajutorul unor formule de regresie. • Testele bronhoconstrictoare. sex. volumele. se aduce gazul la temperatura corpului. • Exprimarea rezultatelor se face în cm3 (ml) sau litri pentru volume şi capacităţi şi în cm3 sau litri/unitatea de timp pentru debite (cm 3/secunda pentru VEMS. în funcţie de înălţime. exceptand consumul de O2. cel mai frecvent sunt folositi factorii CECA (Comisia Europeană a Cărbunelui şi Oţelului).  rezultatele obţinute sunt rezultate actuale sau reale ale pacientului respectiv.  spirometrele moderne realizează automat corecţia acestor volume la condiţiile de temperatură. presiune si gaz saturat în vapori de apa. greutate. iar parametrul care se urmăreşte. rasă. o veţi raporta rezultatele obţinute la valorile ideale. consumul de oxigen). capacităţile şi debitele reale. Substanţele respective sunt dub formă de aerosoli. Formulele de regresie derivă din curbele de regresie realizate pe baza datelor obţinute de la subiecţi sănătoşi.  6. Provoacă spasmul musculaturii netede din căile bronşice. În tabelul nr. acţiune asemănătoare cu a sistemului nervos parasimpatic. necesar pentru aducerea O2 la temperatura standard (0ºC). în primul rând este VEMS. Pentru calculul valorilor ideale. ventilaţia maximală. determinând bronhoconstricţie sau bronhodilataţie. Valoarea ideală este o valoare teoretică. înregistrarea spirogramei se poate face şi după administrarea unor substanţe care influenţează bronhomotricitatea. cu definiţie şi comentarii. În clinică. • Raportarea la valorile ideale. 1 sunt redaţi parametri înregistraţi pe o spirogramă. presiune şi saturaţie în vapori de apă de la nivelil plămânilor. 8 . Testele de bronhomotricitate. Datorită variabilităţii mari de la individ la individ a parametrilor ventilatorii se preferă exprimarea valorilor reale sub formă de procent din valorile ideale sau prezise pentru subiectul respectiv. • Pe spirogramele obţinute la înregistrările din cursul lucrărilor practice: o veţi calcula: frecvenţa respiratorie. o veţi interpreta deviaţiile de la valorile ideale. nefumători şi fără semne clinice sau paraclinice de boală pulmonară. presiune de 1 atm si gaz uscat. producînd obstrucţia acestora. methacolină sau cu histamină sau diverşi alergeni.BTPS este factorul folosit la corectia tuturor volumelor si debitelor. cm3 sau litri/minut pentru ventilaţia de repaus. o veţi integra rezultatele. vârstă. o se administrează indivizii asimptomatici la care suspectăm anamnestic un astm bronşic.  STPD este folosit la corectarea consumului de O2.3.

faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări.20%. Testele bronhodilatatoare. o se administrează medicamente beta-adrenergice cu acţiune rapidă sau parasimpaticolitice inhalatorii. fie în scop terapeutic (eficacitatea medicaţiei). 9 . o testul este semnificativ dacă VEMS creşte cu mai mult de 10 -15% faţă de valoarea obţinută la primele înregistrări. o se efectează la pacienţii cu sindrom obstructiv deja constituit. Provoacă relaxarea musculaturii netede din căile bronşice. fie în scop diagnostic (evidenţierea originii spastice a obstrucţiei).• o testul este semnificativ dacă VEMS scade cu mai mult de 15 . acţiune asemănătoare cu a mediatorilor sistemului nervos simpatic.

la finalul unei expiraţii normale. LA FEMEI 80% DINVT+ VIR+VER sau VALOARE prin pneumotahografie. • prin metoda diluţiei cu He in respiratie unica.LA BARBATI spirogramă: CV = fortat. sex. care urmează după un inspir de repaus.1. de repaus Volumul VER ERV Volumul maxim de800-1500 ml Scade în expirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă eliminat printr-odecat 22% CV obstructiv expiraţie forţată. Parametrii obţinuţi prin spirometria în circuit închis Parametr Abreviere Definiţie Valori deObservaţii ul referinţă* VOLUME Română Engleză Volumul VT VT Volumul de aer500-800 ml curent sau inspirat sau expiratmai mare sau egal tidal în timpul uneidecat 12% din CV volume respiraţii normale. in circuit deschis. face: • prin calcul: VR = CRF VER. tip constitutional. unei expiratii Determinarea lui se complete (fortate). Creşte în sindromul obstructiv CAPACITĂ ŢI Capacitate CV VC Este cantitatea3500-5000 ml Determinarea CV a vitală maxima de gaz se poate face prin expirata fortatvaloare ideala= I3 xcalcul pe dupa un inspirFCECA . CV variaza în functie de varsta. Volumul VIR IRV Volumul maxim de1800-2600 ml Scade în inspirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezervă introdus în plămânidecat 55% CV restrictiv printr-o inspiraţie forţată. stare de 10 .Tabel nr. Volumul VR RV Este volumul de1200-1800 ml VR nu poate fi rezidual gaz care ramine înaproximativ 25%evacuat din plamini plamâni la sfirsitulCPT la subiectul in viata.

prin metoda dilutiei cu He. se amesteca si se dilueaza aerul inspirat înainte de a intra in schimb cu sângele. Se calculeaza pe spirogramă ca suma VT + VIR. Capacitate CPT a pulmonară totală TLC Este volumul de5500 .7000 ml gaz conţinut în plamâni la sfârsitul unui inspir fortat (pozitie inspiratorie maximă). CV creste pana la 25 ani. cand va creste VR. Scade în sindromul restrictiv. prin respiratie unica în circuit deschis.prin calcul. 11 . este stationara in perioada adulta si incepe sa scada cu inaintarea in varsta. Scade în sindromul restrictiv Capacitate CI a inspiratorie IC Capacitate CRF a reziduală funcţională FRC Este cantitatea maximă de aer care poate fi introdusă printr-un inspir forţat care urmează după un expir de repaus. CRF reprezinta volumul de gaz în care patrunde. Este volumul de gaz care rămâne in plamâni la sfârşitul unei expiraţii normale. Debite Evalueaza performanţa în dinamică a pompei respiratorii.Parametr Abreviere ul Definiţie Valori referinţă* deObservaţii antrenament fizic. pe spirogramă: CPT = CV + VR sau CPT = CI + CRF .metoda dilutiei gazelor cu He -metoda pletismografica (bodypletismografie) Determinarea CPT se face: . Scade în sindromul restrictiv. Determinarea CRF se face prin: .

IN REPAUS Sufrafata corpuluirespiratorie x 3. VEMS la 2s. efectuat bronşică).250 ml/min În efort maxim oxigen retinut de creste de aprox. Determinarea la 3 sec (FEV3). la care obţinem valori reale care se încadrează între limitele de referinţă să nu aibă de fapt parametri 12 .val reala = VEMSr pulmonare şi x 30 implicit capacitatea de adaptare la efort * Valorile de referinţă cuprind limitele general acceptate ca fiind normale pentru un grup populaţional mare. 3 dupa un inspirvaloare ideala= I VEMS/CVx100 fortat.6 (B) 3.5) bolile obstructive.2 (F) Volumul de aer 120-150 l/MIN Calcul ventilat deExprimă plămâni intr-unperformanţa val ideala = CVid minut. in repaus Volumul de aer6-8 L/min. cu o înălţime de 1. Cu toate acestea. 3s (cand plamanul lucreaza la volume mici si cand contribuţia reculului elastic si a rezistentei periferice este importanta) poate evidentia modificari importante chiar la tineri. organism intr-un 20 de ori minut. este posibil ca o personă de sex masculin. de exemplu.5 sec (FEV 0. Calcul valoarea ventilat de reala: VT x plămâni intr-unVal ideala =frecvenţa minut. IN EFORTmaximă a x 24 MAXIM pompei toraco. la 2 sec (FEV2). Volumul de 200 .98 m. x FCECA LAmai mare decat Se mai poateBARBATI 80% face măsurarea şiLA FEMEI 80%Acest indice scade la DIN VALOARE cu vârsta şi în 0.Volumul VEMS FEV1 expirator maxim pe secunda Debitul VO2 (Consumu l) de O2 Ventilatia V rep de repaus (Debitul respirator de repaus) Ventilatia V max maxima VO2 Este volumul de 2800-4000 ml Se mai exprimă şi gaz expulzat dinmai mare sauca procent din CV plămâni în primaegal decat 80%(indiceleTiffeneau secundă adin CV sau indicele de expirului rapid si permeabilitate maxim.

În grupul populaţional care are aceste valori avem um amestec heterogen de indivizi: femei. În fapt. valorile de referinţă sunt orientative în cazul explorării funţionale pulmonare. o creşterea PEFR cu mai mult de 35% faţă de valoarea de referinţă apare în sindromul obstructiv. vârstnici. • debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) o reprezintă valoarea cea mai mare a fluxului atinsă în cursul expiraţiei forţate. bărbaţi.cât mai rapid posibil • bucla flux-volum – permite analiza grafică a fluxului de aer generat în funcţie de volumul de aer mobilizat. 6. 13 . expiraţie maximă .. tineri. dar şi în cel restrictiv. o PEFR se poate monitoriza cu ajutorul “peak-flowmetrelor” ceea ce permite automonitorizarea astmului bronşic. • înregistrarea se face în cursul unui ciclu respirator maxim şi forţat: inspiraţie maximă .cât mai rapid posibil. Înregistrarea debitelor ventilatorii instantanee maxime • se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinată cu ajutorul spirometrelor prevăzute cu traductor de flux. scunzi. slabi etc. aparate numite pneumotahografe. înalţi. dacă raportăm la valoare ideală proprie. obezi. o înregistrarea zilnică şi aşezarea valorilor pe un grafic permite medicului să verifice dacă astmul este bine controlat sau nu.normali.4.

vă rugăm să definiţi în caietul de dicţionar. materialele recomandate în bibliografie.mayoclinic. Utilizarea unui peak-flowmetu pentru înregistrarea debitului expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR = peak expiratory flow rate) Sursa: http://www. următorii termeni: apnee.com/health/asthma/ Studiu individual 1. Consultând un dicţionar medical.Figura 4. Sursa: Figura 5. tahipnee. 14 . precum şi alte surse credibile. Curba flux volum. automonitorizare. cursul “Fiziologia sistemului respirator”.

din CV. 60%. • Raportand VEMS/CV se obtine indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronsica. Se calculeaza pe curba flux-volum (MEF 25%. parasimpaticolitic. fiind raportul dintre volumul expirat maxim. dupa care este expirat rapid si complet. raport. la 2sec. efectuat dupa un inspir fortat (FEV1). printr-o expiratie fortata si completa. • VEMS . bronhoconstricţie. (slow = lent).). 15 . bazata pe mijloace mecanice si electronice.volumul de aer expirat complet si lent.volumul de aer inspirat maxim. reprezentand debitul expirat maxim in momentul in care in plamani a ramas 25% sau…. substanţă inhalată. • SVC . simpatolitic sau alţi termeni întâlniţi în acest material şi pe care nu îi cunoaşteţi. scazând cu varsta. factor de corecţie. valoare reală. dupa o inspiratie maxima. 2.volumul de aer expirat maxim. Se retine valoarea maxima de flux. Se mai poate face testarea la 0. sindrom restrictiv. fiind calculat pe curba flux-volum. sau calcularea FVC (CV fortata). Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohoconstrictoare. • FIVC .m. Acesti parametri se pot calcula si in inspirul fortat (MIF.bradipnee.d. MEF 50% = FEF 50%. astm bronşic.75%. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? 3. • Se mai poate calcula debitul expirator maxim instantaneu la 25%. valoare prezisă. • PEF (peak expiratory flow). dupa ce a fost efectuata o inspiratie completa. curbe flux-volum expiratorii si inspiratorii. • FVC . dupa ce a fost expirat primul sfert din CV si pana la expirarea celui de al treilea sfert din CV si timpul in care a fost expirat. simpatomimetic. parasimpaticomimetic.50%. dupa care se realizeaza o inspiratie rapida si completa. monitorizare. sindrom obstructiv. valoare ideală.5 – 10 l/s la barbati si 7 – 8 l/s la femei. 75% din CV.volumul expirat maximum.a. SVC (CV lenta). 50%. FIF).5 sec. Valorile fiziologice sunt egale sau mai mari de 80%. in prima secunda a unui expir fortat. Valori normale ale acestui parametru : 9. • MEF 25% = FEF 75%. Enumeraţi în scris mediatorii cu acţiune brohodilatatoare.75-85%CV • FEF 25-75% reprezinta debitul mediu expirator maxim intre 25-75% din CV. prin care se obtin în special date legate de fluxmetrie (debite). la 3sec. etc. Precizaţi cărui sistem vegetativ aparţin aceştia? ____________________ Lectură facultativă Pneumotahografia reprezinta o metoda de explorare a ventilatiei pulmonare. moderna. bronhodilataţie. bronhomotricitate. mentinuta 10 ms. reprezentand valoarea cea mai mare a fluxului de aer in expir maxim fortat. exprimare procentuală. FIVC (CV inspiratorie fortata). • FEF = debitul mediu expirator maxim la 25%. s.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->