FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. Definiii.

Respiratia este o functie vital a organismului uman, care se desfaoar continuu i ciclic si are rolul de a asigura schimbul bidirecional de gaze dintre organism i aerul din atmosfer. Prin respiraie este adus O 2 din mediul extern si acesta este furnizat celulelor, iar CO 2 rezultat din metabolismul celular este eliminat n atmosfer. Se descriu doua componente ale respiratiei: - respiratia externa, care reprezint schimburile de gaze dintre plmni i atmosfer; - respiratia interna sau tisular care se refer la utilizarea oxigenului n reactiile de oxido-reducere de la nivel celular. Respiratia externa presupune desfasurarea a trei procese: ventilatia, perfuzia si difuziunea. Dintre aceste procese, n aceste lucrri vom dezvolta ventilaia.

2. Scurt prezentare a anatomiei aparatului respirator

Componentele morfologice ale aparatului respirator sunt reprezentate de caile aeriene (superioare si inferioare) si de parenchimul pulmonar format din acinii pulmonari. Caile respiratorii asigura transportul gazelor i mbunatirea calitatii aerului inspirat, iar la nivelul acinilor pulmonari are loc schimbul de gaze. Caile respiratorii superioare cuprind segmentul nazal, segmentul cavitii orale i faringele pana la orificiul glotic, iar cile respiratorii inferioare sunt reprezentate de: laringe, trahee, bronhii i ramificaiile lor. Acinul pulmonar reprezint unitatea morfo-funcfional a plamanului care, din punct de vedere anatomic este regiunea deservit de o singura bronhiol terminal, din care deriv 2-3 generatii de bronhiole respiratorii. Bronhiola terminl mpreun cu bronhiolele respiratorii si ramificatiile lor: ductele alveolare, sacii alveolari i alveolele pulmonare formeaza acinii pulmonari. Totalitatea acinilor pulmonari alcatuiesc parenchimul pulmonar, la nivelul cruia au loc schimburile de gaze. Not! Pentru o mai bun nelegere a fiziologiei sistemului respirator suntei rugai s aprofundai anatomia acestui sistem fiziologic din orice carte de anatomie.

3. Mecanica ventilaiei pulmonare

Ventilatia pulmonara reprezint totalitatea proceselor mecanice prin care se asigur schimbul de gaze dintre atmosfer si plmni. Datorit ventilaiei, aerului bogat n oxigen este introdus n alveolele pulmonare prin inspir i aerul bogat n bioxid de carbon din plmni este eliminat n atmosfer prin expir. Schimburile gazoase dintre atmosfer i plmn se desfaoar datorit diferenelor de presiune (gradient presional) dintre cele doua medii. Aceste diferene apar ca urmare a variatiei volumului pulmonar, plmnul urmnd la rndul lui, pasiv, miscarile cutiei toracice. Gradientul presional rezultat va determina o circulaie a aerului din mediul cu presiune mare in mediul cu presiune mica. Cele 2 faze ale ventilaiei, inspirul i expirul se succed ritmic, cu o frecven de 12-18 cicluri/minut (frecvena respiratorie). Frecventa respiratorie reprezinta 1

numarul ciclurilor respiratorii (inspiratie i expiratie) pe minut i variaz n funcie de: vrst: nou-nascuti = 30 45 c/min; copii = 20 30 c/min; adulti = 12 18 c/min; sex: femeile au o frecven mai mare decat brbaii: 15 18 c/min; activitatea fizic: 30 - 40 c/min n efortul fizic intens. Creterea valorilor peste limitele normale se numete tahipnee, iar scderea bradipnee. Cavitatea toracic este o structur care trebuie s fie suficient de rigid pentru a proteja organele vitale pe care le conine i pentru a oferi suprafa de inserie pentru muchii de la acest nivel. Ventilaia pulmonar necesit ns un torace flexibil, care s poat funciona ca un burduf n timpul ciclului respirator. Coastele i cartilajele costale sunt suficient de elastice pentru a putea fi mobilizate i ntinse ca urmare a forei furnizate de contracia muchillor inspiratori i a reveni pasiv la dimensiunile sale de repaus, atunci cand muschii se relaxeaza i fora de traciune a ncetat. Plmnii, dei sunt structuri uor distensibile i elastice nu pot iniia singuri modificarile de volum caracteristice fazelor respiraiei pentru c ei nu posed elemente musculare. Prin urmare ei vor urma pasiv miscrile cutiei toracice de care sunt legai prin sistemul pleural alcatuit din pleura parietala (care adera strans la peretele toracic) si cea viscerala (care inveleste plamanii). n timpul inspirului, aerul atmosferic intr n plamani, deoarece presiunea gazelor din atmosfer este mai mare dect presiunea intrapulmonar sau intraalveolar. Cum presiunea atmosferic este de obicei, constant (760 mmHg), pentru a avea loc schimbul de gaze, singura presiune care poate varia este cea intrapulmonar. O presiune mai sczut dect cea atmosferic este numit presiune subatmosferic sau infraatmosferic sau, impropriu spus presiune negativ. Termenul de presiune negativ nu definete o presiune real negativ, ci scderea cu 3-4 mmHg a presiunii din plmni, comparativ cu cea din atmosfer. n timpul inspirului de repaus, linistit, presiunea intrapulmonar scade cu cca. 3 mmHg fa de cea atmosferic. Expirul apare atunci cnd presiunea intrapulmonar este mai mare dect presiunea atmosferic. n timpul expirului de repaus, linistit, presiunea intrapulmonar crete cu cel puin + 3 mmHg peste cea atmosferic. Inspirul este declanat de stimulii generai de centrul inspirator din bulb care ajung la neuronii motori din coarnele anterioare ale mduvei. Prin intermediul nervilor spinali se comand contracia muchilor inspiratori. n inspirul de repaus intervin muschiul diafragm si muschii intercostali externi. Muschiul diafragm este principalul muchi inspirator. El separ cavitatea toracica de cea abdominal si n pozitie de repaus este curbat, cu convexitatea spre cavitatea toracic. Prin contractie, diafragmul se aplatizeaza, i se deplaseaz n jos cu cca. 1,5-2 cm n inspirul de repaus i cu 7-8 cm in inspirul fortat. Prin deplasarea n jos a diafragmului se mrete diametrul longitudinal al cutiei toracice, iar in portiunea bazal si diametrul transversal. Mrirea de volum obinut prin contracia acestui muchi permite introducerea n plmni a celei mai mari pri din 2

volumul curent = tidal volume (VT). Paralizia complet a acestui muschi NU mai permite desfasurarea respiratiei. Contracia muschilor intercostali externi, determin orizontalizarea coastelor, rotarea lor si proiectarea anterioara a sternului. Se produce astfel, marirea diametrelor antero-posterior si transversal ale cutiei toracice. Mrirea volumului toraco-pulmonar va determina scaderea presiunii pulmonare la o valoare de 756-757 mmHg care devine astfel inferioara presiunii atmosferice cu aprox. 3 - 4 mm Hg. Consecina acestor modificri este patrunderea unui volum de aer n plamni, pana la egalizarea celor doua presiuni. Volumul de aer care intr sau iese din plmni n condiii de respiraie relaxat sau de repaus se numete VOLUM CURENT sau TIDAL VOLUME VT n inspirul fortat, pe langa muschii diafragm i intercostali externi, mai intr n actiune si muschii accesori: scaleni, pectorali, dintati, sternocleidomastoidieni, trapez. Se mai pot produce contractii ale muschilor aripioarelor nazale, ai valului palatin, ale limbii, usurand trecerea coloanei de aer prin caile respiratorii superioare. Muschii inspiratori accesori realizeaza o ridicare suplimentara a portiunii superioare a cutiei toracice, marind mai mult volumul toraco-pulmonar si scazand suplimentar presiunea. Prin aceste modificari, se introduce un volum suplimentar de aer = VOLUMUL INSPIRATOR DE REZERV =VIR. Expirul Expirul normal, de repaus, reprezinta o faza pasiva (fara consum de energie), spre deosebire de inspire, care se produce active, prin contracie muscular i consum de energie. Consta in revenirea la poziia initiala a structurilor toraco-pulmonare, dupa ce forta deformatoare si-a incetat actiunea. Se datoreaz elasticitatii componentelor toracopulmonare. Ca urmare, plmnul se micoreaz, iar presiunea intrapulmonar creste, devenind superioar presiunii atmosferice cu 3-4 mm Hg (763-764 mmHg). Consecina este eliminarea unui volum de aer ncrcat cu CO2 din plamani in atmosfer. Expirul fortat este o faza activa, producandu-se prin contractia muschilor expiratori, reprezentati in special de muschii abdominali si intercostali interni. Prin contracia m.abdominali, creste presiunea intraabdominal, se mrete convexitatea diafragmului i se reduce suplimentar volumul toraco-pulmonar. Ca urmare creste i mai mult presiunea intrapulmonara si va fi expirata o cantitate suplimentara de aer - volumul expirator de rezerva VER.

Figura 1. Mecanica ventilaiei pulmonare. Sursa: Stuart Ira Fox. HUMAN PHYSIOLOGY, 12th ed.

4. Perfuzia pulmonara
Perfuzia pulmonara este asigurata prin cele doua tipuri de circulatie: - functionala reprezentata de circulatia pulmonar sau mica circulaie; - nutritiva asigurat prin arterele si venele bronice. Circulatia functionala pulmonar ncepe la nivelul ventriculului drept cu artera pulmonar si se termina n atriul stang cu cele 4 vene pulmonare. n VD i are originea artera pulmonara, care dupa un scurt traiect, da ramuri pentru cei doi plamani. Fiecare artera pulmonara (dreapta sau stanga) se ramifica in continuare pn la capilarizare. Capilarele se dispun ca o reea n jurul alveolelor pulmonare, unde particip la realizarea barierei alveolo-capilare (numit i membran respiratorie), la nivelul creia se face schimbul de gaze. Din aceast reea se formeaza vene, care preiau sngele oxigenat. Venele conflueaz n ramuri din ce n ce mai mari care, n final, ies din plamn prin doua vene pulmonare. Cele patru vene pulmonare, doua drepte si doua stngi se vars n atriul stng, nchiznd astfel mica circulatie pulmonar. o Rolurile circulatiei pulmonare: - asigura oxigenarea sangelui si eliminarea CO2; - reprezinta un filtru pentru emboli; - la nivelul ei se produc o serie de substante active (prostaglandine, angiotensina II); 4

- constituie un rezervor de sange pentru ventricolul stang. Circulatia nutritiva pulmonara este asigurata de arterele bronice (provin din aorta toracica) si de artera toracica interna. Prin sangele pe care-l furnizeaza irig pereii arborelui bronic i tesutul pulmonar de suport (stroma). Arterele bronice ajung numai pina la nivelul bronhiolelor respiratorii, unde se termina in reteaua capilara din care pornesc venele bronice. Sangele din circulatia nutritiva pulmonar se dreneaz, prin venele bronice, in venele pulmonare, reducand saturatia n O2 a sangelui din mica circulatie.

5. Difuziunea
Difuziunea reprezinta procesul de trecere al gazelor pulmonare, in sensul gradientului de concentratie (de la concentratia mai mare la cea redusa) care are loc intre mediul gazos alveolar si sangele din capilarul pulmonar. Aceasta este influentata de mai multi factori: - calitile barierei alveolo-hematica; - gradientul presional; - constanta de difuziune a gazelor; - marimea suprafetei de schimb; - timpul de contact intre cele doua medii. Bariera alveolo-hematica este constituita din: stratul de surfactant pulmonar care captuseste alveolele; epiteliul alveolar; membrana bazala alveolara; lichidul interstitial; membrana bazala capilara; celulele endoteliului capilar; stratul de plasma; membrana hematiei.

6. Explorarea aparatului respirator

Aparatul respirator poate fi explorat printr-o multitudine de investigaii, fiecare dnd nformaii mai mult sau mai puin detaliate despre structura sau funcia acestui sistem vital al organismului uman. De exemplu, explorarea imagistic: radiografia pulmonar i tomografia computerizat mediastinal (CT) furnizeaz o mare cantitate de informaii legate de anatomia plmnilor, care ajut la dignosticarea unui numr mare de boli (pneumonii, colecii pleurale, tuberculoz pulmonar, fibroze pulmonare, patologie tumoral etc.). Alte explorri imagistice, ca bronhografia sau scintigrafia aduc informaii suplimentare despre dispoziia i ramificaia arborelui bronic, sau modificrile de calibru i ntreruperile continuitii lumenului bronic prin formaiuni tumorale (bronhografia) sau despre perfuzia pulmonar i distribuirea gazelor n plmni (scintigrafia). Testele funcionale respiratorii ne informeaz asupra modului n care plmnii i realizeaz funcia deoarece permit msurarea volumelor, capacitilor i debitelor vehiculate de plmni. La fiziologie ne vom ocupa de acest aspect, funcional al explorrii aparatului respirator, urmnd ca alte discipline s completeze acest capitol de explorare, cu investigaii specifice. 6.1. Pneumograma Pneumograma reprezint nregistrarea grafica a miscarilor respiratorii care se poate face cu ajutorul unui senzor (traductor) sau prin metoda impedanei electrice. nregistrarea miscarilor respiratorii permite obtinerea pneumogramei, cu panta ascendenta care reprezint inspirul si o panta descendenta 5

reprezentand expirul. Pe panta descendenta se observ o portiune initiala, mai rapida, indicand revenirea peretelui toracic la pozitia de repaus si o a doua portiune mai lenta, reprezentand retractia pulmonara. Raportul dintre durata pantei inspirului si cea a expirului este de 1/1,2 1/2, in general inspirul durand 1s si expirul pana la 2s. Cu ajutorul pneumogramei se pot analiza: frecvena, amplitudinea si ritmul respiraiei, precum i variaiile care apar n diferite situaii fiziologice: ca efort fizic, somn, adaptarea la altitudine etc. sau patologice: apneea de somn, monitorizarea pacienilor critici n seciile de ATI.

Figura 2. Pneumogram normal. Sursa:

http://www.biyosoft.com/ASP/ECG_dosyalar/rhythm.asp

6.2. Testele funcionale ventilatorii constau n cuantificare volumului de gaz din plmni prin msurarea volumelor, capacitilor i debitelor pulmonare. Aceste msurtori se fac cu ajutorul unui aparat numit spirograf n circuit nchis (se inspir i se expir n aparat). Metoda se numete spirografie, iar graficul obinut spirogram. Spirograful sau spirometrul n circuit nchis este un aparat n care subiectul respir printr-o pies bucal. Aerul respirat este prins ntr-un clopot din material plastic care plutete n ap. Clopotul se deplaseaz n sus atunci cnd subiectul expir i n jos atunci cnd subiectul inspir. Micrile clopotului sunt transmise unei penie inscriptoare, care traseaz un grafic, pe care volumele inspirate i expirate sunt nregistrate ca o funcie de timp.

Figura

3.

Spirometrul

cu

circuit

nchis.

Sursa:

http://www.zuniv.net/physiology/book/chapter13.html

Importana clinic a testelor funcionale ventilatorii. Aceste teste i ajut pe medici: o s stabileasc gradul de afectare a funciei ventilatorii n diferite boli care reduc parenchimul pulmonar (sindroame restrictive) sau care obtureaz cile bronice (sindroame obstructive); o s pun diagnosticul unor boli pulmonare, cum ar fi astmul bronic sau boli pulmonare obstructive cronice (BPOC); o s evalueze funcia ventilatorie a unei persoane naintea unei intervenii chirurgicale; o s monitorizeze funcia respiratorie a unei persoane care este expus regulat lanoxe respiratorii, cum ar fi azbestul, praful, siliciul, care pot afecta plamanii; o s urmreasc eficacitatea tratamentului administrat pentru diferite boli pulmonare. Msurarea se face dimineaa pe nemncate (un stomac plin stnjenete expirul maxim), cu un post de fumat de cel puin 2 ore. Testele respiratorii NU se fac la pacienii care: o au dureri precordiale sau au suferit un infarct acut de miocard (IMA); o au avut intervenii chirurgicale recente pe ochi, torace, abdomen sau au avut pneumotorax n antecedente; o au valori mari ale tensiunii arteriale; o au o stare general alterat. Efectuarea nregistrrii. o se explic subiectului manevrele care vor trebui efectuate; o se aplic o clem nazal pe nasul subiectului (pentru a preveni respiraia pe nas) i se cupleaz subiectul la piesa bucal a spirometrului; o se cere subiectului s respire normal timp de un minut; din traseul astfel nregistrat putem calcula volumul curent (VT), frecvena respiratorie i debitul ventilator de repaus sau ventilaia de repaus; o se solicit executarea unui inspir maxim urmat de un expir ct mai lent i mai complet posibil; astfel se nregistreaz capacitatea vital (CV) o se cere apoi efectuarea unor respiraii normale, timp de 15 secunde; o pentru msurarea volumului expirator maxim pe secund (VEMS) se cere un inspir maxim, apoi apnee timp de 2 secunde i, n final, un expir maxim, rapid. o se fac trei astfel de determinri i se reine valoarea cea mai mare a capacitii vitale i a VEMS ului. Calcularea volumelor, capacitilor i a debitelor se face urmrind indicaiile care exist pe spirogram privind corespondena dintre nlime (amplitudinea graficului) i volum. De exemplu, un ptrel mic corespunde la 50 cm3 sau 50 de ml, ntre 2 linii de grosime medie sunt 200 de cm3, ntre 2 linii groase sunt 1000 de cm3, adic 1 litru. o rezultatele se corecteaz cu factori de corectie a diferitelor volume si debite. Ca factori de corectie sunt utilizati: BTPS si STPD. 7

BTPS este factorul folosit la corectia tuturor volumelor si debitelor, exceptand consumul de O2; prin utilizarea lui, se aduce gazul la temperatura corpului, presiune si gaz saturat n vapori de apa. STPD este folosit la corectarea consumului de O2, necesar pentru aducerea O2 la temperatura standard (0C), presiune de 1 atm si gaz uscat. spirometrele moderne realizeaz automat corecia acestor volume la condiiile de temperatur, presiune i saturaie n vapori de ap de la nivelil plmnilor; rezultatele obinute sunt rezultate actuale sau reale ale pacientului respectiv. Exprimarea rezultatelor se face n cm3 (ml) sau litri pentru volume i capaciti i n cm3 sau litri/unitatea de timp pentru debite (cm 3/secunda pentru VEMS; cm3 sau litri/minut pentru ventilaia de repaus, ventilaia maximal, consumul de oxigen). Raportarea la valorile ideale. Datorit variabilitii mari de la individ la individ a parametrilor ventilatorii se prefer exprimarea valorilor reale sub form de procent din valorile ideale sau prezise pentru subiectul respectiv. Valoarea ideal este o valoare teoretic, calculat cu ajutorul unor formule de regresie, n funcie de nlime, sex, vrst, greutate, ras. Formulele de regresie deriv din curbele de regresie realizate pe baza datelor obinute de la subieci sntoi, nefumtori i fr semne clinice sau paraclinice de boal pulmonar. Pentru calculul valorilor ideale, cel mai frecvent sunt folositi factorii CECA (Comisia European a Crbunelui i Oelului). Pe spirogramele obinute la nregistrrile din cursul lucrrilor practice: o vei calcula: frecvena respiratorie, volumele, capacitile i debitele reale; o vei raporta rezultatele obinute la valorile ideale; o vei interpreta deviaiile de la valorile ideale; o vei integra rezultatele, eventual patologice n patologia de tip restrictiv sau obstructiv. n tabelul nr. 1 sunt redai parametri nregistrai pe o spirogram, cu definiie i comentarii. 6.3. Testele de bronhomotricitate. n clinic, nregistrarea spirogramei se poate face i dup administrarea unor substane care influeneaz bronhomotricitatea, determinnd bronhoconstricie sau bronhodilataie. Substanele respective sunt dub form de aerosoli, iar parametrul care se urmrete, n primul rnd este VEMS. Testele bronhoconstrictoare. Provoac spasmul musculaturii netede din cile bronice, producnd obstrucia acestora, aciune asemntoare cu a sistemului nervos parasimpatic. o se efectueaz cu substane care mimeaz efectul sistemului nervos vegetativ parasimpatic acetilcolin, methacolin sau cu histamin sau diveri alergeni; o se administreaz indivizii asimptomatici la care suspectm anamnestic un astm bronic; 8

o testul este semnificativ dac VEMS scade cu mai mult de 15 - 20%, fa de valoarea obinut la primele nregistrri. Testele bronhodilatatoare. Provoac relaxarea musculaturii netede din cile bronice, aciune asemntoare cu a mediatorilor sistemului nervos simpatic. o se administreaz medicamente beta-adrenergice cu aciune rapid sau parasimpaticolitice inhalatorii; o se efecteaz la pacienii cu sindrom obstructiv deja constituit, fie n scop diagnostic (evidenierea originii spastice a obstruciei), fie n scop terapeutic (eficacitatea medicaiei); o testul este semnificativ dac VEMS crete cu mai mult de 10 -15% fa de valoarea obinut la primele nregistrri.

Tabel nr.1. Parametrii obinui prin spirometria n circuit nchis

Parametr Abreviere Definiie Valori deObservaii ul referin* VOLUME Romn Englez Volumul VT VT Volumul de aer500-800 ml curent sau inspirat sau expiratmai mare sau egal tidal n timpul uneidecat 12% din CV volume respiraii normale, de repaus Volumul VER ERV Volumul maxim de800-1500 ml Scade n expirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezerv eliminat printr-odecat 22% CV obstructiv expiraie forat, la finalul unei expiraii normale. Volumul VIR IRV Volumul maxim de1800-2600 ml Scade n inspirator aer care poate fimai mare sau egalsindromul de rezerv introdus n plmnidecat 55% CV restrictiv printr-o inspiraie forat, care urmeaz dup un inspir de repaus. Volumul VR RV Este volumul de1200-1800 ml VR nu poate fi rezidual gaz care ramine naproximativ 25%evacuat din plamini plamni la sfirsitulCPT la subiectul in viata. unei expiratii Determinarea lui se complete (fortate). face: prin calcul: VR = CRF VER; prin metoda diluiei cu He in respiratie unica, in circuit deschis. Crete n sindromul obstructiv CAPACIT I Capacitate CV VC Este cantitatea3500-5000 ml Determinarea CV a vital maxima de gaz se poate face prin expirata fortatvaloare ideala= I3 xcalcul pe dupa un inspirFCECA - LA BARBATI spirogram: CV = fortat. LA FEMEI 80% DINVT+ VIR+VER sau VALOARE prin pneumotahografie. CV variaza n functie de varsta, sex, tip constitutional, stare de

10

Parametr Abreviere ul

Definiie

Valori referin*

deObservaii antrenament fizic. CV creste pana la 25 ani, este stationara in perioada adulta si incepe sa scada cu inaintarea in varsta, cand va creste VR. Scade n sindromul restrictiv. Se calculeaza pe spirogram ca suma VT + VIR. Scade n sindromul restrictiv. CRF reprezinta volumul de gaz n care patrunde, se amesteca si se dilueaza aerul inspirat nainte de a intra in schimb cu sngele. Determinarea CRF se face prin: - metoda dilutiei gazelor cu He -metoda pletismografica (bodypletismografie) Determinarea CPT se face: - prin calcul, pe spirogram: CPT = CV + VR sau CPT = CI + CRF ; prin metoda dilutiei cu He, prin respiratie unica n circuit deschis. Scade n sindromul restrictiv

Capacitate CI a inspiratorie

IC

Capacitate CRF a rezidual funcional

FRC

Este cantitatea maxim de aer care poate fi introdus printr-un inspir forat care urmeaz dup un expir de repaus. Este volumul de gaz care rmne in plamni la sfritul unei expiraii normale.

Capacitate CPT a pulmonar total

TLC

Este volumul de5500 - 7000 ml gaz coninut n plamni la sfrsitul unui inspir fortat (pozitie inspiratorie maxim).

Debite

Evalueaza performana n dinamic a pompei respiratorii.

11

Volumul VEMS FEV1 expirator maxim pe secunda

Debitul VO2 (Consumu l) de O2 Ventilatia V rep de repaus (Debitul respirator de repaus) Ventilatia V max maxima

VO2

Este volumul de 2800-4000 ml Se mai exprim i gaz expulzat dinmai mare sauca procent din CV plmni n primaegal decat 80%(indiceleTiffeneau secund adin CV sau indicele de expirului rapid si permeabilitate maxim, efectuat bronic). 3 dupa un inspirvaloare ideala= I VEMS/CVx100 fortat. x FCECA LAmai mare decat Se mai poateBARBATI 80% face msurarea iLA FEMEI 80%Acest indice scade la DIN VALOARE cu vrsta i n 0,5 sec (FEV 0,5) bolile obstructive. la 2 sec (FEV2), Determinarea la 3 sec (FEV3). VEMS la 2s, 3s (cand plamanul lucreaza la volume mici si cand contribuia reculului elastic si a rezistentei periferice este importanta) poate evidentia modificari importante chiar la tineri. Volumul de 200 - 250 ml/min n efort maxim oxigen retinut de creste de aprox. organism intr-un 20 de ori minut, in repaus Volumul de aer6-8 L/min. Calcul valoarea ventilat de reala: VT x plmni intr-unVal ideala =frecvena minut, IN REPAUS Sufrafata corpuluirespiratorie x 3,6 (B) 3,2 (F) Volumul de aer 120-150 l/MIN Calcul ventilat deExprim plmni intr-unperformana val ideala = CVid minut, IN EFORTmaxim a x 24 MAXIM pompei toraco- val reala = VEMSr pulmonare i x 30 implicit capacitatea de adaptare la efort

* Valorile de referin cuprind limitele general acceptate ca fiind normale pentru un grup populaional mare. Cu toate acestea, este posibil ca o person de sex masculin, de exemplu, cu o nlime de 1,98 m, la care obinem valori reale care se ncadreaz ntre limitele de referin s nu aib de fapt parametri 12

normali, dac raportm la valoare ideal proprie. n fapt, valorile de referin sunt orientative n cazul explorrii funionale pulmonare. n grupul populaional care are aceste valori avem um amestec heterogen de indivizi: femei, brbai, tineri, vrstnici, nali, scunzi, obezi, slabi etc.. 6.4. nregistrarea debitelor ventilatorii instantanee maxime se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinat cu ajutorul spirometrelor prevzute cu traductor de flux, aparate numite pneumotahografe; nregistrarea se face n cursul unui ciclu respirator maxim i forat: inspiraie maxim - ct mai rapid posibil; expiraie maxim - ct mai rapid posibil bucla flux-volum permite analiza grafic a fluxului de aer generat n funcie de volumul de aer mobilizat; debitul expirator maxim instantaneu de vrf (PEFR = peak expiratory flow rate) o reprezint valoarea cea mai mare a fluxului atins n cursul expiraiei forate; o creterea PEFR cu mai mult de 35% fa de valoarea de referin apare n sindromul obstructiv, dar i n cel restrictiv; o PEFR se poate monitoriza cu ajutorul peak-flowmetrelor ceea ce permite automonitorizarea astmului bronic; o nregistrarea zilnic i aezarea valorilor pe un grafic permite medicului s verifice dac astmul este bine controlat sau nu.

13

Figura 4. Curba flux volum. Sursa:

Figura 5. Utilizarea unui peak-flowmetu pentru nregistrarea debitului expirator maxim instantaneu de vrf (PEFR = peak expiratory flow rate) Sursa:
http://www.mayoclinic.com/health/asthma/

Studiu individual
1. Consultnd un dicionar medical, cursul Fiziologia sistemului respirator, materialele recomandate n bibliografie, precum i alte surse credibile, v rugm s definii n caietul de dicionar, urmtorii termeni: apnee, automonitorizare, tahipnee, 14

bradipnee, factor de corecie, raport, exprimare procentual, monitorizare, valoare real, valoare ideal, valoare prezis, bronhomotricitate, bronhoconstricie, bronhodilataie, astm bronic, sindrom restrictiv, sindrom obstructiv, substan inhalat, parasimpaticomimetic, parasimpaticolitic, simpatomimetic, simpatolitic sau ali termeni ntlnii n acest material i pe care nu i cunoatei. 2. Enumerai n scris mediatorii cu aciune brohoconstrictoare. Precizai crui sistem vegetativ aparin acetia? 3. Enumerai n scris mediatorii cu aciune brohodilatatoare. Precizai crui sistem vegetativ aparin acetia? ____________________ Lectur facultativ
Pneumotahografia reprezinta o metoda de explorare a ventilatiei pulmonare, moderna, bazata pe mijloace mecanice si electronice, prin care se obtin n special date legate de fluxmetrie (debite), curbe flux-volum expiratorii si inspiratorii, sau calcularea FVC (CV fortata), FIVC (CV inspiratorie fortata), SVC (CV lenta). FVC - volumul de aer inspirat maxim, dupa care este expirat rapid si complet. FIVC - volumul de aer expirat maxim, dupa care se realizeaza o inspiratie rapida si completa. SVC - volumul de aer expirat complet si lent, dupa ce a fost efectuata o inspiratie completa, (slow = lent). VEMS - volumul expirat maximum, in prima secunda a unui expir fortat, efectuat dupa un inspir fortat (FEV1). Se mai poate face testarea la 0,5 sec, la 2sec, la 3sec. Raportand VEMS/CV se obtine indicele Tiffeneau sau indicele de permeabilitate bronsica. Valorile fiziologice sunt egale sau mai mari de 80%, scaznd cu varsta. FEF = debitul mediu expirator maxim la 25%,50%,75%,75-85%CV FEF 25-75% reprezinta debitul mediu expirator maxim intre 25-75% din CV, fiind raportul dintre volumul expirat maxim, printr-o expiratie fortata si completa, dupa ce a fost expirat primul sfert din CV si pana la expirarea celui de al treilea sfert din CV si timpul in care a fost expirat. PEF (peak expiratory flow), reprezentand valoarea cea mai mare a fluxului de aer in expir maxim fortat, dupa o inspiratie maxima. Se retine valoarea maxima de flux, mentinuta 10 ms. Valori normale ale acestui parametru : 9,5 10 l/s la barbati si 7 8 l/s la femei, fiind calculat pe curba flux-volum. Se mai poate calcula debitul expirator maxim instantaneu la 25%, 50%, 60%, 75% din CV, reprezentand debitul expirat maxim in momentul in care in plamani a ramas 25% sau. din CV. Se calculeaza pe curba flux-volum (MEF 25%, etc.). MEF 25% = FEF 75%, MEF 50% = FEF 50%, s.a.m.d. Acesti parametri se pot calcula si in inspirul fortat (MIF, FIF).

15