Sunteți pe pagina 1din 4

O doamna plecata in SUA a fost in vizita la Cascada Niagara...

Acolo pentru a nu isi uda pantofii, i-au fost date niste sandale impermeabile...
La sfarsitul vizitei, o pancart o anunta ca poate dona acele sandale popoarelor nevoiase... Cred ca poza din atasament spune destule... asa, ca sa ne facem o parere in privinta opiniei americanilor despre noi... Oricum, ne putem mandri cu ceva: SUNTEM PRIMII PE LISTA !!!

Punctul de vedere: Prof. dr. Maria-Luminita Roll Universitatea din Edinburgh


n Europa de Vest nu se cunoaste istoria Romniei si cei care o viziteaza acum vd srcia material de astzi, si nicidecum milenara ei bogtie cultural si spiritual. In plus, propaganda maghiar din SUA se bazeaz pe milioanele de dolari ale D-lui Soros, care finanteaz edituri si opinii la Bucuresti, n timp ce n Elvetia am auzit de la un doctor n istorie (la Geneva, n iunie 1999) c Transilvania a aprut n secolul XIII si de la un ambasador francez n Romnia (la Lausanne, n noiembrie 1998) c poporul romn a disprut timp de 1000 de ani ca s reapar, ca prin miracol, n secolul XIV ! Cu toate acestea, nimeni nu mentioneaz c cea mai veche scriere din Europa a fost atestat arheologic in 1961, tot n Transilvania, in satul Trtria, pe rul Somes, n judetul Alba, de ctre Profesorul Nicolae Vlassa, de la Universitatea din Cluj. n afar de Romnia, Tblitele de la Trtria, datate 4.700 .e.n., au fcut ocolul lumii anglosaxone (Colin Renfrew, Marija Gimbutas) si au creat dezbateri aprinse pe tot globul. Desi romnii stiau s scrie acum 7000 de ani, acest detaliu esential nu este nici n

ziua de azi, dup mai mult de 40 de ani, cunoscut publicului romnesc si nu apare n manualele de istorie. Ce ne spun specialistii din Romnia ? n 1998 s-a publicat Istoria Romniei (Editura Enciclopedic , Bucuresti) de ctre un colectiv academic sub conducerea unei autoritti n materie , Prof. dr. Mihai Brbulescu, culmea culmilor, de la aceeasi Universitate (din Cluj), care nu spune ca Profesorul Vlassa a descoperit Tblitele. La pagina 15 a acestui impresionant volum, Tblitele de la Trtria sunt mentionate cu semnul ntrebrii ntr-o foarte scurt fraz, fr nici un comentariu: ntr-o groap de cult de la Trtria, s-au gsit () trei tablete de lut acoperite cu semne incizate (scriere ?), cu analogii n Mesopotamia. Dar Dl. Brbulescu nu-si aduce aminte oare c scrierea proto-sumerian apare cu 1000 de ani mai trziu si c cea cicladic, proto-greac, dup 3000 de ani ? El a uitat c metalurgia n Europa apare tot n Transilvania, n jur de 3500 .e.n. ? C tracii sunt primul mare popor indo-european care intr n Europa tot n jur de 3500 .e.n., cu mai mult de dou milenii nainte ca celtii, etruscii, romanii, germanii, sau slavii s apar pe harta Europei ? Si c tracii ocupau tot teritoriul intre Muntii Ural si Tatra de la est la vest si de la Marea Baltic la Dunre si Marea Neagr de la nord la sud ? De asemenea, si n acelasi context, nici un specialist n istoria Romniei nu atrage atentia asupra altui detaliu primordial, si anume c limba traco-dacic este cu mii de ani anterioar latinei (care apare abia n secolul VI .e.n.) si c, n consecint, limba romn nu se trage din latin, pentru c, desi din aceeasi familie, exist istoric naintea latinei, deci este o limb proto-latin. Latina se formeaz din etrusc si greac, care, desi amndou indo-europene, sunt scrise cu un alfabet fenician, rspndit n lumea mediteran a epocii. n plus, estruscii ei nsisi erau o brans a celtilor, coborti n sudul Alpilor n jur de 1200 .e.n. La rndul lor, celtii erau o brans a tracilor care migrau spre vestul Europei, si erau numiti ca atare, adic traco-iliri pn n secolul VI .e.n., cnd se deplaseaz din Noricum ( Austria ) spre Alpii elvetieni, unde se numesc helveti. Attea detalii ignorate despre originea, continuitatea, si nssi existenta poporului romn dau de gndit. Cine schimb si interpreteaz istoria Romniei? n mozaicul de limbi si popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe acelasi teritoriu, si o scriere de 7000 de ani, sunt romnii de azi. Transilvania nu a fost maghiar si nici nu putea fi cnd strmosii maghiarilor de azi locuiau n nordul Mongoliei, surs turco-finic nu numai a ungurilor, dar si a bulgarilor (care nvlesc n Romnia si n teritoriile Bizantine din sudul Dunrii n secolul VI), a turcilor si a finlandezilor din zilele noastre. Hunii ptrund n Europa pn la Paris, Roma si Constantinopole sub Atila n secolul V, dar se retrag spre Ural pn n secolul IX, cnd nvlesc din nou n Panonia, teritoriu ocupat la acea dat de daci liberi (80%) amestecati cu slavi (20%). Poporul si limba dac sunt deci cu mult mai vechi dect poporul roman si limba latin, dar cele dou limbi erau foarte asemntoare, si de aceea asimilarea s-a fcut att de repede, n cteva secole. Ovidiu, poet roman exilat la Tomis pe malul Mrii Negre, nu numai c a nvtat daca imediat, dar n sase luni scria deja versuri n limba lui Zalmoxis ! Invadarea Daciei, de fapt a unui coridor spre Muntii Apuseni, a avut ca scop precis cele 14 care cu aur pe care mpratul Traian (de origine iberic) le-a dus la Roma ca s refac tezaurul golit al Imperiului. Peste mai mult de 1000 de ani, dup cderea Constantinopolului sub turci n 1453, tributul pltit sultanilor otomani va

fi tot n aur, n form de techini. Si tot n aur se pltesc n ziua de astzi anumite interese n Romnia, dup ce tezaurul national de 80 tone-aur a fost vndut de Ceausescu la licitatie n Zrich si cumprat de Banca Angliei. Cele 14, nu care romane ci milioane de romni din afara Romniei nteleg si simt acum, mai bine ca niciodat, sensul versurilor transilvane Muntii nostri aur poart, Noi cersim din poart-n poart! n aceeasi ordine de idei, Imperiul Bizantin, care a durat mai mult de 1.000 de ani (330-1453), n timp ce Europa de Vest dormea sub jugul Bisericii Romane si a analfabetismului, este complet necunoscut pe aceste meleaguri. Cultura si civilizatia european si-au mutat centrul de la Roma la Constantinopole n 330, cnd Bizantul devine capitala Imperiului Roman. Desi se studiaz istoria si limba Greciei antice, Imperiul Bizantin este nu numai complet ignorat n istoria Europei, dar chiar considerat barbar si incult. Nici un istoric elvetian nu a fost capabil s-mi dea un singur nume de scriitor Bizantin, nici mcar Ana Comnena ! Nimeni nu cunoaste aici cultura si civilizatia Bizantin, religia ortodox (ortodox este n limbile occidentale un termen peiorativ), si cu att mai putin istoria si traditia romn. Faptul, esential, c analfabetismul nu exista n Bizant, dar exista n Europa de Vest n aceeasi perioad este si mai necunoscut. Academiile pgne (socratice, pitagorice, orfice, druidice, etc.) au fost toate nchise n secolul VI, iar cnd n cele din urm universittile au nceput s apar n Occident n secolul XIII (Oxford, Cambridge, Padova) ele erau controlate de Biserica Roman si studiau teologia. Numai clugrii si clericii stiau carte, se mbogteau prin exproprierea de pmnturi n favoarea mnstirilor, si luau puterea n toate trile vestice, prin misionarism si prozelitism la nceput (prin teroare si Inchizitie mai trziu), pn n secolul XI, cnd ultimul tinut liber, al vikingilor din Scandinavia , cade sub puterea Romei Papale. Renasterea italian apare ca o consecint clar si direct a cderii Constantinopolui (1453), cu emigrarea n mas a savantilor Bizantini ctre Italia. De exemplu, numai Cosimo de Medici primeste 5000 de savanti exilati din Bizant ntr-un singur an la Florenta, acolo unde n curnd vor scrie Petrarca, Dante si Boccacio, si unde vor picta Michelangelo si Leonardo da Vinci. ntre timp, cultura Bizantin este pstrat si cultivat n trile Romne (de exemplu la Putna), care nu numai c si pstreaz autonomia fat de Imperiul Otoman, pltind-o n aur ca de obicei -, dar voevozii romni trimit anual aur n Grecia pentru a sustine mnstirile ortodoxe (de exemplu la Muntele Athos). n Occident, o scurt istorie a Romniei apare n 1943, scris de Mircea Eliade n englez la Lisabona si publicat la Madrid (The Romanians, a Concise History, Stylos, Madrid, 1943), si republicat peste alti 50 de ani n Romnia (The Romanians, a Concise History, Roza Vnturilor, Bucuresti, 1992). n timp ce prima istorie serioas a Bizantului apare, tot n englez, de abia n 1988 (Lord John Julius Norwich, A Short History of Byzantium, Penguin Books, London, 1988, 1991, 1995, 1997). Cu toat bunvointa lui de a reabilita misterioasa istorie a uitatului Imperiu Bizantin, din nefericire nici mcar Lord John Julius, de la Universitatea din Oxford, n-a avut acces la texte Bizantine, pentru simplul motiv c nu stie greaca, nici veche nici nou. n final, se pune ntrebarea de ce nou milenii, atestate arheologic, de civilizatie nentrerupt pe teritoriul Romniei sunt ignorate nu numai n Europa de Vest dar si n Romnia ? Cu ce se ocup istoricii romni ? Si reprezentantii Romniei peste hotare ? Cine promoveaz cultura milenar a Romniei ? Dac dentistii, si nu profesorii de romn, vor s fac scoli n romn la Geneva, s nu ne mirm dac

profesorii vor deschide n curnd cabinete dentare n acelasi oras.* n 1996, cnd am fost la Bucuresti pentru a face cercetri n mitologia tracic la Academia Romn, spre uimirea mea, mi s-a pus ntrebarea de ce m intereseaz tracii si dacii, cnd acesta era subiectul de predilectie a lui Ceausescu**, fapt pentru care subiectul trebuie acum total ignorat. La rndul meu, m ntreb ce conteaz 50 de ani de comunism n comparatie cu cele 9 milenii de istorie romneasc ? Prof. dr. Maria-Luminita Roll, Universitatea din Edinburgh, Academic Consultant in European Mytholgy