Sunteți pe pagina 1din 2

Boala Basedow-Graves-Parry

Definitie: Boala Graves este cea mai frecventa cauza de hipertiroidism si consta in secretia exagerata de hormon tiroidian; este ereditara in cele mai multe din cazuri, asemeni multor alte boli tiroidiene. - Boala este mai frecventa la femei cu o predominanta de 7:1 in regiunile unde gusa nu este endemica, raportul fiind mai mic in zonele cu gusa endemica.

Cauze:
- Cauzele bolii sunt necunoscute iar cu privire la manifestarile variate si evolutia lor diferita ,este posibil ca mai multi factori sa fie responsabili pentru intreg sindromul. - In ceea ce priveste hipertitoidi, tulburarea este cauzata de intreruperea mecanismului homeostaticcare regleaza in mod normal secretia hormonala.Aceasta alterare a mecanismului hoemostatic al organismului este determinata de prezenta in plasma a unor imunoglobuline stimulatoare ale tiroidei din clasa IgG, elaborate de limfocite. -Astfel, cu toate ca nu sunt cunoscute cauzele bolii Graves , o imunoglobulina sau o familie de imunoglobuline indreptate impotriva receptorilor TSH (hormonal tireotrop hipofizar) mediaza stimularea tiroidei.

Semne si simptome:
tireotoxicozei din boala Graves sunt nervozitatea., labilitatea emotionala, insomnie, tremor, crestereaperistaltismului intestinal, transpiratie excesiva, si intoleranta la caldura .Scaderea ponderala este de asemeni un symptom obisnuit, in ciuda mentinerii sau cresterii apetitului.Pacientii prezinta o slabiciune musculara cu pierderea fortei, manifestata deseori prin greutate la urcarea treptelor.La femeile aflate inainte de menopauza exista tendinta de aparitie a oligomenoreei (scaderea fluxului sanguine al ciclului menstrual), si amenoreei (absenta ciclului menstrual). Pot aparea dispnee(dificultate la respiratie), palpitatii, iar la pacientii varstnici agravarea anginei pectorale sau a insuficienta cardiaca.

Manifestarile frecvente ale

Pielea este calda si umeda, cu aspect catifelat; este present eritemul palmar (roseata
tegumentului). Separarea unghiilor de patul unghial este comuna , in special la nivelul degetului inelar (onicoliza- unghia Plummer),de asemeni parul este fin si matasos. Este caracteristic un tremor fin al degetelor si al limbii, impreuna cu exagerarea reflexelor.

Semnele oculare sunt reprezentate de o privire fixa caracteristica, cu marirea


fantelor palpebrale, rarirea clipirii si, incetinirea miscarilor pleoapei si insuficienta ridicarii sprancenei la orientarea in sus a privirii.Aceste simptome se amelioreaza de obicei dupa corectarea tireotoxicozei si trebuie diferentiata de oftalmopatia infiltrativa caracteristica bolii Graves.

Diagnostic:

Cand se asociaza cu o marire difuza a glandei tiroide, insotita frecvent de un freamat,


si in special cand este asociata cu oftalmopatie , tabloul clinic este aproape unic.In asemenea conditii , diagnosticul sepune pe baza semnelor si simptomelor sip e baza testelor de laborator care releva un TSH nedetectabil, cresterea RAIU (testul pentru determinarea captarii iodului radioactiv de catre tiroida) ,cresterea T4,T3, servind mai degrabaca punct de reper pentru evaluarea tratamentului decat ca ajutor necesar pentru diagnosticare.

Prezenta gusii face probabil diagnosticul dehipertiroidie, insa este necesra o palpare
atenta pentru precizarea prezentei gusii toxice multinodulare, adenomului toxic sau a tiroiditei subacute.

Absenta maririi tiroidei face mai putin probabil diagnosticul de boala Graves dar nu il
exclude. In cazurile moderate investigatiile de laborator au o importanta foarte mare si o analiza foarte sensibila de determinare a TSH sau testul de stimulare cu TRH au o importanta cruciala.In plus, toti pacientii cu insuficienta cardiaca fara un motiv apparent trebuie investigate pentru prezenta tireotoxicozei.

Tratament:
- Tratamentul urmareste limitarea cantitatii de hormone tiroidieni produsi de glanda. - Primul mod major de abordare este administrarea de agenti antitiroidieni care blocheaza chimic sinteza hormonilor, efect manifestat atata timp cat este administrat medicamentul si pot ,de asemeni, accelera evolutia spre remisie prin efectul lor autoimun.Utilitatea lor principala este de a controla tireotoxicitatea activa, in timp ce se asteapta remisiunea. - Al doilea mod major de abordare este indepartarea tesutului tiroidian, limitand astfel productia hormonala. In general, alegerea unei terapii anti-tiroidiene pe termen lung este da preferat la copii si adolesenti, adulti tineri si femei gravide, insa poate avea rezultate si la pacientii mai varstnici.La pacientii selectati pentru terapia antitiroidiana pe termen lung, un control satisfacator poate fi obtinut aproape intotdeauna daca se administreaza o doza suficienta de medicamente.La majoritatea pacientilor se poate utiliza propiltiouracilul in doze de 100-150mg la fiecare 6-8 ore sau metimazolul utilizat intr-o zecime din doza propiltiouracilului. - Tratamentul cu iod este util pentru ca iodul inhiba eliberarea hormonului din glanda tiroida hiperfunctionala, iar efectul sau de ameliorare apare mai rapid decat in cazul agentilor care inhiba sinteza hormonilor, insa efectul lor este incomplet si tranzitor, de aceea se utilizeaza in combinatie cu agentii antitiroidieni. Aceasta terapie se utilizeaza in principal la pacientii cu crize tireotoxice prezente sau iminente si la pacientii cu afectiuni cardiace severe.