CONTROLUL SI PREVENIREA CRIMINALITATII - examen

1. Definitia Criminologiei- scurt comentariu.

Criminologia - Stiinta care studiaza factorii, dinamica actului criminal si reactia sociala fata de acesta, in scopul prevenirii criminalitatii, umanizarii si diversificarii formelor de control social si reintegrarii sociale a infractorilor. Marea diversitate a definitiilor nu se explica nsa numai prin dorinta de originalitate a diferitilor autori. Ea are o cauza mult mai profunda, ce rezida n particularitatile de formare ale acestei discipline, dar, mai ales, n evolutia conceptiilor cu privire la obiectul, scopul si functiile criminologiei. Acestea se constituie n veritabile criterii, dupa care se atribuie valente definitorii unor elemente n defavoarea altora.

2.Criminologia clasica- scurta caracterizare.

Criminologia clasica are urmatoarele trasaturi: - centrarea studiului criminologic asupra faptei comise; - considerarea liberului arbitru ca fundament al oricarei actiuni umane; - proportionalizarea pedepsei n raport cu gravitatea faptei. Ulterior, cercetarile privind crima, criminalul si criminalitatea capata un caracter constant ca urmare a influentei curentului pozitivist, a studiilor statistice ale fenomenului, a aparitiei clinicilor de psihiatrie, a studiilor din penitenciare asupra detinutilor.

3.Criminologia pozitivista- scurta caracterizare.

Criminologia pozitivista se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: - centrarea studiului criminologic asupra faptuitorului; - determinismul ca fundament al actiunii umane; - proportionalizarea pedepsei functie de periculozitatea faptuitorului. Reprezentanti: Cesare Lombroso, Enrico Ferri, Raffaele Garofalo etc.

?4.Criminologia dinamica-scurta caracterizare.

Criminologia dinamica: reprezentant Etienne de Greef

- procesele criminogene - trecerea la act

5.Care este obiectul de studiu al Criminologiei?

Obiectul de studiu: -fapta antisociala- delict, crima -faptuitorul delincvent,criminal - fenomenul delincventa, criminalitate - reactia sociala -actorii sociali

6.Paradigma faptului social-scurta caracterizare.

Paradigma faptului social este cel mai vechi produs al criminologiei pozitiviste de la sfarsitul sec.19-lea. Cercetarile preponderent de natura etiologica determinate de spiritul timpului au incercat astfel,, sa surprinda trasaturile crimei atat la la nivel individual cat si la nivel social sa descifreze si sa explice procesul criminogen care duce la crima si la trecerea la act ( Scoala de la Chicago si Scoala de la Louvain ) sau sa evidentieze tendintele statistice ale fenomenului criminalitatii( Scoala carografica). Marile intrebari ale criminologiei in acea perioada au fost urmatoarele:cum variaza rata criminalitatii in timp si spatiu si care sunt relatiile acesteia cu alte variabile; cine este delincventul si cum putem sa-l deosebim de ceilalti indivizi ; cum se ajunge la delincventa in cursul unui proces de adaptare/dezadaptare sociala si personala la conditiile de viata? Criminalitatea este considerata fie un fenomen de masa,fie o forma de patologie individuala,fie un subprodus al unui proces de adaptare/dezadaptare la conditii precare de viata.

7.Paradigma definitiei sociale.

Paradigma definitiei sociale este mai recenta si se dezvolta mai intai in SUA la inceputul anilor 60 ,apoi in Europa sub diferitele variante ale curentului interactionist ( teoria etichetarii, teoriile controlului social,criminologia reactiei sociale,criminologia critica sau noua criminologie). Aceasta paradigma se deosebeste de paradigma faptului social printr-o alta conceptie cu privire la obiectul si functiile criminologiei.Se studiaza de aceasta data maniera de a defini evenimentele si de a reactiona fata de acestea.Crima nu este asadar numai un produs brut, un act (actiune,inactiune ) ci mai ales un raport intre o maniera de a face si o maniera institutionala de a defini.Cuvantul cheie este prin urmare acela de a deveni. Marile intrebari ale criminologiei sunt : cine defineste comportamentul unei persoane ca fiind delincvent, criminal ; care sunt consecintele procesului de etichetare ; cum s-au creat si au evoluat in cursul istoriei anumite practici sociale de etichetare?

8.Paradigma actorilor sociali.

Paradigma actorilor sociali cea de-a treia paradigma .Avem in vedere aici pe: -cei care fac (savarsesc o fapta) -cei care eticheteaza ( legiuitorul ) -cei care devin (infractorii) -cei care aplica ( organele competente ) -cei care suporta (victimele )

9.Conceptul de reactie sociala-scurt comentariu.

Prin reactie se intelge orice raspuns integral sau partial al unui sistem la un stimul exterior. Psihologia il defineste ca acel comportament determinat direct de un eveniment exterior sistemului nervos, denumit stimul.Este sinonim cu termenul de raspuns. Sociologia intelege prin reactie o manifestare de opinie fata de un eveniment. Reactiile umane, fie ca sunt individuale, fie ca sunt colective sunt reactii complexe. Sutherland si Cressey intr-a viziune foare extinsa asupra criminologiei, vorbesc de reactia societala, prin care inteleg varietatea metodelor care se ocupa de criminalitate si de prinderea criminalilor . Reputata penalista Mireille Delmas Marty intelege prin reactia sociala totalitatea procedeelor prin care corpul social organizeaza raspunsurile pe care le da fenomenului infractional

10.Enumerati formele de reactie represiva.

Reactia represiva a imbracat potrivit prof.V.Dongoroz urmatoarele forme: Razbunarea nelimitata, compozitiunea facultativa, compozitiunea obligatorie si represiunea etatizata.

11.Enumerati modelele de reactie sociala.

Distingem trei modele de reactie sociala: modelul represiv, modelul preventiv, modelul mixt.

12 Conceptul de control social-scurt comentariu.

Controlul social poate fi definit ca ansamblul proceselor prin care membrii unui grup se ncurajeaz, unii pe alii, pentru a ine seama de ateptrile lor reciproce i pentru a respecta normele pe care i le fixeaz. Se disting dou forme de contro social: pozitiv i negativ. Controlul social pozitiv pleac de la cunoaterea, interiorizarea i respectarea din convingere a valorilor, normelor.

Controlul social negativ pleac de la teama individului c va fi pedepsit dac nu respect valorile, normele, regulile sociale. Controlul social reprezint un anumit aspect al constrngerii, dar el este interiorizat, n aa fel nct indivizii i se supun adesea incontient i printr-o adeziune care le poate aprea spontan. Conceptul de control social: presupune un risc permanent de transgresare a normelor sociale impunandu-se un control asupra comportamentului societatii.

13.Enumerati modelele de control social.

- control social bazat pe acceptarea standardelor; pe schimbul de marfuri si servicii:pe folosirea fricii si coercitiunii

14.Conceptul de prevenire a criminalitatii- perspectiva Criminologiei

Prevenirea a reprezentat dintotdeauna unul dintre capitolele importante ale stiintelor penale. In Criminologie, interesul pentru prevenire, dupa o evolutie sinuoasa, tinde sa devina, in ultima perioada, prioritar. Majoritatea criminologilor, indiferent de orientarea pe care se situeaza, sunt de parere ca a venit momentul pentru a se elabora o teorie generala a prevenirii criminalitatii. Fundamentata pe bagajul de cunostinte acumulat in aria teoretica si metodologica, ca si pe rezultatele concrete ale unor cercetari de teren, o atare teorie are ca finalitate transformarea prevenirii dintr-un simplu paragraf intr-o ramura a criminologiei generale, denumita deja de prestigiosi autori criminologia preventiva .

15. Enumerati modelele de prevenire a criminalitatii.

Colocviul organizat la Paris in 1993, de catre Grupul European de cercetare asupra normativitatii ( GERN) Philippe Robert a propus : 1) modelul situational; 2) modelul social; 3) modelul mixt. Cel de-al doilea reportor Elena Larrauri a propus de asemenea trei modele: 1) modelul clasic 2) modelul social 3) modelul sugestiv denumit Tehno- preventia de tipul tehnologie si experiza centrat pe situatiile criminogene.

16. Ce este Societatea riscului global?

Societatea riscului global - reprezinta o analiza fascinanta asupra multiplelor conexiuni dintre globalizare, individualizare, excluziunea sociala, revolutia de Gen si riscurile globale.

17.Marea criminalitate-scurta caracterizare.

Conceptul de mare criminalitate reprezinta, prin urmare, un concept de tip umbrela, care acopera toate acele infractiuni care , intr-un plan mai general reprezinta o reala amenintare pentru realizarea unor reforme in domeniul economiei, finantelor, politiei, justitiei, constituind,

prin formele de manifestare concreta, un obstacol pentru stabilitatea, prosperitatea si functionarea normala a unui regim democratic. Conceptul de mare criminalitate nu este un concept juridic ci unul criminologic, pe care il propunem analizei specialistilor in speranta ca noi precizari dar si eventuale critici nu vor intarzia sa apara. Marea criminalitate globalizata utilizeaza aceleasi teritorii, aceleasi circuite financiar bancare, aceleasi strategii de management pentru maximizarea profiturilor, acelasi tip de experti cu inalta calificare ca si lumea afacerilor legale.

18.Care este relatia intre marea criminalitate si globalizare?

Globalizarea aduce in primul rand schimbari de paradigma in abordarea fenomenului criminalitatii. Pe drept cuvant prof. Eugenio Raul Zaffaroni sustine ca globalizarea a inmormantat definitiv vechea paradigma a simplismului etiologic. Fara indoiala, ca Societatea riscului global se manifesta de obicei in tarile sarace sau in tranzitie, unde obiectivele generoase ale globalizarii,integrarea si omogenizarea au fost treptat compromise,datorita unui complex social si economic dominat inca de inegalitati.Ultimele evenimente ne arata insa ca nici tarile dezvoltate nu reusesc sa evite aceste consecinte negative ale globalizarii.,actuala criza economico-financiara lovind in primul rand in clasa de mijloc.

19. Perspectiva Criminologiei asupra coruptiei.

Sutherland a fost printe primii cercetatori care a evidentiat cat de problematica este calificarea actelor de incalcare a legii comise de cei care detin puterea. Literatura de specialitate ii mentioneaza chiar inainte de Sutherland. Primii care au adus in atentia opiniei publice coruptia au fost un jurnalist de investigatie Lincoln Steffens si un universitar H.J.Ford la sfarsitul sec.19. Steffens realizeaza un amplu studiu privind coruptia in 6 mari orase americane si releva caracterul sau structural,mecanismele de realizare. Ford denunta modul in care criminalitatea organizata capata influenta asupra politicului si forta legaturilor de dependenta care reusesc s-o stabileasca. De asemenea, el trage un semnal de alarma vazand ca cetatenii isi mentin increderea in politicienii corupti, deoarece sunt perceputi ca furnizori de servicii. Merton asimileaza aparatul politic cu retelele de asistenta, care raspund nevoilor unor paturi sociale excluse de la putere .

20. Tipologia coruptiei.

a)coruptia neagra- mare vizibilitate , are un indice foarte ridicat de perceptie, este stigmatizata social; se are in vedere mai ales coruptia din administratia publica legata direct de birocratie, incompetenta, venalitate. b)coruptia gri are o vizibilitate mult mai scazuta,se intrevede dar este foarte rar reprimata, ramane de regula in spatii inchise ( politie, justitie, sanatate, invatamant, vama, comisii de promovare sau de disciplina etc.);

c)coruptia alba acceptata de elite si tolerata de populatie.Nu apare in statistici, este foarte rar denuntata, ramane disimulata in marea masa a schimburilor economice. In democratiile consolidate, puternic dezvoltate economic, coruptia alba este foarte mare si se refera la sectoare strategice precum exportul de arme, tehnica militara de varf, licitatii de interes major, cucerirea de noi piete; coruptia gri si coruptia neagra, mai ales prin reducerea drastica a birocratiei inregistreaza in statistici cifre mai reduse. In regimurile totalitare sau in democratiile inca neconsolidate toate cele trei tipuri sunt foarte extinse, se vorbeste de o coruptie cronica;in perioada de tranzitie asistam la o deplasare de la coruptia individuala la coruptia sistemica si de la local la transfrontalier.

21. Structurile de oportunitate ale coruptiei.

Fiecare sistem politic combina structuri de oportunitate specifice. Potrivit unor autori, in multe tari rationalitatea pragmatica si monetarista face ca promisiunile electorale- cel mai adesea fara acoperire- sa domine campaniile electorale, in detrimentul unor programe sau a adeziunii la o doctrina.Se vorbeste, de asemenea, de o adevarata osmoza intre elitele decidente: alesi, inalti functionari publici si conducatorii marilor grupuri economice.O adevarata miscare circulara are loc in interiorul acestei triade, potentate in unele tari, precum Franta sau Romania, de posibilitatea cumulului de mandate ( parlamentar- primar in Franta, parlamentar- ministru in Romania).Acest circuit intre diferitele pozitii creaza adevarate structuri de oportunitate specifice, care permit jocul pe mai multe registre si posibilitatea unor aranjamente institutionale intre reprezentantii diferitelor puteri ale statului. Coruptia , in diferitele sale variante, apare astfel, spre deosebire de alte forme de criminalitate, ca un sindrom de adaptare. Atare comportamente sunt considerate cel mult deviante, dar tolerate atat de autoritatea publica cat si de actorii privati,mai mult chiar, legitimate sau justificate de utilitatea acesora in atingerea unor scopuri .Este simptomatic in acest sens efortul actorilor implicati in actele de coruptie de a minimaliza, chiar a nega caracterul antisocial al faptelor lor.Dimpotriva, acestia incearca sa le justifice.Comportamentul este similar atat in mediul politic cat si in cel economic.Ceea ce frapeaza insa cel mai mult nu este comportamentul actorilor corupti ci usurinta cu care sunt acceptate atare argumente, slaba reprobare sociala fata de acestea.Marcuse si Castoriadis insista asupra ambivalentei care leaga guvernantii de guvernati relatiile pe care noi le intretinem cu cei care ne conduc.Tacerea care inconjoara actele de coruptie se datoreaza in mare parte dificultatilor noastre de a ne imagina ca principiile care dirijeaza viata noatra sociala ,economica si politica nu se bazeaza pe justitie si onestitate ci in primul rand pe profit.

22.Coruptia politica-scurta caracterizare.

J.G.Padioleau considera coruptia politica ca un schimb de favoruri in cadrul elitelor politice, subliniind importanta raportului intre cerere si oferta, intre elitele politice, administrative si detinatorii puterii economico-financiare iar Meny o forma de schimb social secret prin care cei ce detin puterea politica si administrativa, comercializeaza( vand ) puterea de decizie sau de influenta pe care o exercita in virtutea unui mandat sau a unei functii.Este vorba de o veritabila piata a influentei politice si a sistemului de relatii pe care il genereaza.

23.Structurile de oportunitate ale coruptiei.( idem 21) 24.Coruptia- o crima alba- scurta caracterizare.
c)coruptia alba acceptata de elite si tolerata de populatie.Nu apare in statistici, este foarte rar denuntata, ramane disimulata in marea masa a schimburilor economice. In democratiile consolidate, puternic dezvoltate economic, coruptia alba este foarte mare si se refera la sectoare strategice precum exportul de arme, tehnica militara de varf, licitatii de interes major, cucerirea de noi piete; coruptia gri si coruptia neagra, mai ales prin reducerea drastica a birocratiei

25.Enumerati principalele obstacole in calea limitarii fenomenului de coruptiei.

-permanenta permutare de roluri in relatia corupator-corupt; -existenta unor interese contradictorii in sanul aparatului politico-administarativ; -dominatia interesului economic asupra functionarii serviciilor publice; -slabiciunea statelor mici in fata organismelor transnationale in contextual mondializarii schimbului; -maratonul procedurilor judiciare; -presiunile exercitate asupra magistratilor; - dezangajarea factorilor de control social.

26.Mafia si criminalitatea organizata-asemanari si deosebiri.

Asemanari: Autorii mentionati insista pe urmatoarele aspecte: -organizare ierarhica; -durata; -recurgerea la violenta si la coruptie; -specializarea in activitati ilegale cu dimensiuni transnationale Deosebiri: - mafia este o societate secreta, foarte inchisa; - existena unor rituri de initiere -coduri de comportament precis stabilite;

-o anumita mitologie; - o ancorare socio-culturala intr-o comunitate care ii confera putere si o functie de control social - o dimensiune antreprenoriala prin participarea concomitenta in sfera economiei legale precum si o mare adaptabilitate.

27.Mafia siciliana- scurta caracterizare.

Mafia apare in perioada in care in Sicilia feudalismul se afla in declin, iar constructia statala nu era inca legitima.Reamintin ca Sicilia s-a aflat multa vreme sub o administratie straina: araba, mormanda, spaniola, franceza. Integrarea Siciliei in Italia a parcurs un proces anevoios, caracterizat prinr-o permanenta intrepatrundere intre sfera politica si cea infractionala. Literatura de specialitate semnaleaza doua modele de analiza: Prima,antropologica, care da prioritate examinarii identitatii mafiote, a doua criminologica, orientata spre examinarea activitatii criminale.

28.Triadele- structura de organizare.

Datele privind primele Triade dateaza din 1674. In acel an a fost distrusa manastirea budista Foochow care reprezenta simbolul rezistentei fata de dominatia manciuriana instaurata in 1644. Represiunii declansate i-au supravietuit numai cinci calugari care au creat o societate secreta:Hong Mon ( Liga Hong) dupa numele dinastiei Ming sau Triade datorita emblemei sale, un triunghi echilateral ce semnifica relatia armonioasa intre pamant, cer si fiinta umana. Regasim in acest caz motivatia patriotica pe care si mafia siciliana a invocat-o uneori, cu mult mai putina credibilitate. Un alt punct comun il reprezinta opozitia si in cazul Triadelor dintre o anumita regiune ( regiunea de sud in jurul bazinului Yangzi) si autoritatea centrala de la Bejiing. Potrivit lui Roger Faligot, Triadele au un caracter politic, esoteric si filozofic. La inceputuri acorda o atentie deosebita saracilor, pe care, asa cum prevede prncipiul 31 si 36 din juramantul de aderare, nu trebuie sa- i abuzezi si nici sa comiti acte de violenta.. In afara acestei profesiuni de credinta, juramantul contine aceleasi reguli ca si in cazul Cosa Nostra:respectul fata de familie, solidaritatea, interzicerea relatiilor sexuale cu femeile si concubinele fratilor, tacere absoluta asupra activitatii grupului si identitatii membrilor. Este vorba, desigur, de declaratii de principiu, in fapt Triadele nu s-au dat in laturi de la activitati criminale, dar numai dupa 1911, cand obiectivul lor istoric a fost atins- invingerea Manciurienilor si caderea imperiului- devin profesionisti ai domeniului.

29.Yakuza-scurta caracterizare.
Organizatia se caracterizeaza printr-o mare abilitate in a sesiza oprtunitatile pe care grupurile dominante din societatea nipona i le ofera, pentru a realize anumite activitati la marginea legii. De altfel, acest tip de intalniri intre doua sisteme de actiune, imprima politicilor publice in diferite sectoare de activitate, ceea ce criminologii denumesc un efect pervers(Sommier ).Desi a desfasurat o activitate indelungata si fara disconinuitate, Yakuza a fost recunoscuta oficial si totodata interzisa in 1992 prin legea privind prevenirea actelor ilegale comise de membrii

grupurilor criminale organizate.Organizatia a avut intotdeauna legaturi foarte stranse cu clasa politica; se considera ca aparatoare a Japoniei eterne, fiind de regula de extrema dreapta sau alaturi de dreapta nationalista. Obligatile interne pe care membrii acestor organizatii criminale trebuie sa le respecte sunt similare cu cele impuse omologilor lor italieni si chinezi:sa nu savarsesti fapte de violenta impotriva femeii sau copiilor unui alt membru al organizatiei, sa nu fure organizatia, sa se supuna intodeauna superiorilor, sa nu recurga niciodata la politie sau la lege.

30. Cosa Nostra Americana-scurta caracterizare.

Marie- Anne Matard- Bonucci arata ca mafiotii de dincolo de Atlantic si-au inceput cel mai adesea cariera in Italia, unde fiul mafiotului a ales calea exilului pentru a scapa de inchisoare, asa cum a facut Joe Bonanno, seful clanului Castellammare, inainte de a emigra in 1908 sau Vito Cascio Ferro care a fugit in SUA in 1901. Se evidentiaza totusi, originea regionala diversificata si nu neaparat siciliana, precum si amprenta preponderent criminala.

31.Mafia rusa-scurta caracterizare.

In Rusia tarista exista un mediu moscovit care se diferentia de amatori sau de golani , prin organizare sa contra societatii, avand in centru crima, ce reprezinta un mod de viata. Normele de organizare erau foarte stricte si in esenta asigurau ruptura membrilor grupului cu societatea: ruperea relatiilor cu familia, cu locul de munca- daca a existat, refuzul oricarei relatii cu autoritatile. Comunicarea se realiza prin intermediul unui jargon format din 10000 cuvinte. Revolutia bolsevica divide organizatia in doua grupuri:cei care accepta contactul cu exteriorul si cei care continua sa respecte integralitatea codului interlop.In perioada stalinista se intareste structura ierarhica si caracterul secret al organizatiei (initiere, reguli interne stricte, sistem de pedepse ).

32. Procesul de gangsterizare a mafiei.

Alunecarea progresiva de la functia de mediere, catre urmarirea cu prioritate, daca nu exclusiva a acumulurarii de capital, reprezinta deosebirea principala intre mafia traditionala si cea actuala. Acest proces de alunecare s-a produs treptat dar a devenit evident in anii 70 cu boomul contrabandei cu tigari dar mai ales cu traficul de droguri. Expertii denumesc acest proces gangsterizarea mafiei .

33.Spalarea banilor-cuvinte cheie-enumerare.

Spalarea banilor,paradis fiscal, centre off-shore, societate ecran, pret de transfer.

34.Ce este un paradis fiscal?

Potrivit definitiei data de OCDe paradisul fiscal se caracterizeaza prin absenta unor reglementari privind impozitarea sau printr-un nivel foarte scazut al impozitelor, prin refuzul de a schimba informatii cu autoritatile fiscale sau judiciare ca si printr-o lipsa de transparenta mai ales in domeniul contabil.

35. Ce este un off-shore?

O companie off-shore reprezinta o firma inregistarata intr-o tara sau un teritoriu in care nu este impozitata sau impozitul este foarte mic (paradisul fiscal).Aceste locuri ofera investitorilor straini, pe langa scutirea/reducerea impozitului pentru firme si persoane fizice si scutirea pentru taxa de succesiune si de donatie precum si un sector monetar bine dezvoltat.De regula, singura conditie impusa este ca firma sa nu desfasoare activitati economice pe teritoriul respective.

36.Cand a fost elaborat primul proiect de conventie internationala privind terorismul?

Intre cele doua razboaie mondiale, comunitatea internationala a incercat sa previna si sa reprime terorismul. Necesitatea elaborarii unei conventii universale a fost pentru prima data abordata in 1926, la initiative Romaniei in cadrul Societatii Natiunilor. Ca urmare a asasinarii in 1934 a regelui Alexandru al Yugoslaviei la Marsilia au fost elaborate doua proiecte de conventii la 16 noiembrie 1937. Una privea prevenirea si represiunea terorismului, cealalalta se referea la crearea unei Curti penale internationale. Niciuna dintre ele nu a intrat in vigoare.

37. Ce este USA Patriot Act?

USA Patriot Act, o reglementare prin care s-a urmarit sa se faciliteze descoperirea si instrumentarea cazurilor de terorism.

?38. Enumerati principalele dificultati in elaborarea unei definitii juridice a infractiunii de terrorism.
Se datoreaza conceptiilor contradictorii pe care le au diferitele state. Incapacitatea ONU da a oferi o definitie internationala terorismului reflecta tocmai contradictiile existente in comunitatea international.

39.Care sunt schimbarile recente in etiologia terorismului ?

In al doilea rand ,avem in vedere schimbarile pe care globalizarea le-a adus in peisajul juridic. Asa cum subliniaza pe drept cuvant Prof. Mireille Delmas-Marty, teritoriul nu mai reprezinta un sanctuar iar suveranitatea este din ce in ce mai partajata; asistam la o evolutie in sensul unei extensii geografice si topografice, a unei organizari globale si topologice, a unor mutatii spectaculoase de la criminalul pe cont propriu, mai degraba amator, la criminalul profesionist de tipul antreprenor, denumire tot mai des utilizata in criminologie pentru a desemna actorii globali ai criminalitatii

?40. Noul terorist- profil criminologic.

2001(atentatul SUA) - dispare dialogul - ura, teroare,violenta fara revendicari.Globalizare prin mass-media.Profilul noului terorist este de tip zombi - femeia Cecena ce se sinucide in momentul atacului.