Sunteți pe pagina 1din 24

CAIETE DE SARCINI

Date generale Caietele de sarcini se refera la urmatoarele grupe de lucrari: CS1 Lucrari de Constructii CS2 Lucrari de montare echipamente tehnologice CS3 Lucrari pentru gospodaria de cabluri CS4 Lucrari pentru instalatia de legare la pamnt CS5 Elaborarea Detaliilor de Executie n general fiecare caiet de sarcini cuprinde: - Generalitati, - Nominalizarea planurilor ce stau la baza definirii solutiilor din Proiectul Tehnic, - Conditii privind proprietatile fizico-chimice, de aspect, calitate, probe, teste pentru materialele componente ale lucrarilor si instalatiilor, - Conditii privind dimensiunile, forma, aspectul elementelor componente, - Ordinea de executie, probe, teste si verificari ale lucrarilor, - Conditii privind respectarea standardelor, normativelor si altor prescriptii pentru materiale, utilaje, confectii, executie, montaj, probe, teste, verificari, - Conditii de receptie, aspect, culoare, tolerante, etc.

CS 1. CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII


CERINTE MINIMALE

Executantul lucrarii de amenajare a platformei trebuie sa faca dovada ca are personal calificat cu care a executat cel putin trei lucrari similare cu categoria de lucrari din documentatie pentru care poseda recomandare de buna executie. Executantul va ncepe lucrarea numai dupa nsusirea completa a documentatiei tehnice (piese scrise si desenate, inclusiv NGPM si PSI) de catre personalul care participa efectiv la realizarea lucrarilor de reparatii. Oferta constructorului va cuprinde realizarea tuturor fazelor lucrarilor de modernizare la parametri de calitate specificati n documentatia tehnico-economica. Constructorul trebuie sa fie autorizat de catre ANRE pentru a lucra n instalatiile sale si sa fie pe lista de servicii a ENEL; acesta trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 49 / 85

cerintelor ,prin personalul propriu si responsabili tehnici atestati precum si printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat. Materialele puse efectiv in opera, vor fi nsotite obligatoriu de certificate de calitate. Lucrarile de constructii se vor realiza n conformitate cu legislatia n vigoare, dupa obtinerea de catre ofertant - a avizului fazei DE- la Enel Distributie Banat -BPC IT . Lucrarile de reparatii vor fi executate n spatiu delimitat, sub directa supraveghere a sefului de lucrare din statie, dupa efectuarea instructajului de protectia muncii si semnarea conventiei de lucru n statiile de transformare. La executia lucrarilor se vor respecta distantele minime pentru tensiunea care se gaseste n zona de lucru. Caietele de sarcini se refera la urmatoarele grupe de lucrari: CS 1.1 Lucrari de terasamente - sapaturi , CS 1.2 Beton simplu si beton armat CS 1.3 Confectionare si montare armaturi CS 1.4 Tmplarie din PVC AL CS 1.5 Finisaje: Tencuieli, zugraveli simple CS 1.6 Lucrari de demolari CS 1.7 Climatizarea incaperilor trebuie refacute necesarul de aparate SPLIT
C.S.- 1.1. Lucrari de terasamente

1. Descrierea lucrarilor. Lucrarile de sapaturi nu se vor ncepe nainte de a se fi executat toate lucrarile pregatitoare.

Eventualele neconcordante ntre situatia luata n considerare n proiect si cea constatata pe teren la executarea sapaturilor vor fi semnalate proiectantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. n vederea reducerii consumului de material lemnos pentru sprijinirea sapaturilor se vor folosi la maximum posibil elemente de inventar. 2. Standarde si normative. Aceste lucrari se executa n conformitate cu urmatoarele acte normative: 1.STAS 5091-71 Terasamente. Prescriptii generale 2.C169-83 Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale. 3.C56-86 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. 4.C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 50 / 85

5.Legea 10/95 privind calitatea n constructii. 3. Responsabilitatile partilor din contract la executia lucrarilor. Prin contractul de realizare a lucrarilor publice cele doua parti, investitorul (beneficiarul) si antreprenorul (ofertantul n favoarea caruia s-a adjudecat lucrarea publica) au urmatoarele obligatii n ceea ce priveste lucrarile de terasamente: a) Investitorul are obligatia sa-si procure toate autorizatiile si avizele prevazute de lege precum si regulamentele care sa-i permita executia lucrarilor n cauza. De asemenea are obligatia sa-i predea executantului amplasarea noilor constructii, prin aceasta ntelegndu-se trasarea axelor constructiilor. Predarea se face pe baza de proces-verbal de predare-primire semnat de ambele parti. b) Antreprenorul are obligatia sa execute lucrarea n termenii contractuali pe proprie raspundere pe baza datelor prevazute n proiectul tehnic. Pentru aceasta el trebuie sa verifice documentele primite de la investitor si sa-l nstiinteze pe acesta de erorile si inexactitatile constatate. Antreprenorul este raspunzator de trasarea corecta a lucrarilor fata de reperele date de investitor. Pentru verificarea executiei lucrarii, antreprenorul este obligat sa pastreze si sa protejeze toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasare si sa faciliteze accesul investitorului si consultantului pentru verificari si controale ori de cte ori acestia doresc. De asemenea antreprenorul are obligatia sa verifice corespondenta datelor luate n considerare la elaborarea proiectului tehnic cu datele reale din teren privitoare la prezenta sau absenta unor gospodarii subterane, a pnzei freatice, si sa-l nstiinteze pe investitor

de eventualele nepotriviri n vederea solutionarii lor. nainte de nceperea lucrarilor, investitorul trebuie sa stabileasca de comun acord cu antreprenorul conditii speciale de executie si anume: locul de depozitare a pamntului rezultat din sapaturi surse de pamnt pentru umpluturi sau locul de depozitare a pamntului din umpluturi ce va fi folosit pentru umpluturi locul de depozitare a pamntului vegetal distante de transport ale acestora si al celorlalte materiale necesare 4. Pregatirea terenului n vederea nceperii lucrarilor. Lucrarile ce trebuiesc executate nainte de nceperea lucrarilor de sapaturi propriu-zise sunt n general urmatoarele: eliberarea terenului pus la dispozitie pentru executia constructiilor decopertarea stratului vegetal, transportul si depozitarea acestuia n locurile fixate
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 51 / 85

n conditii de timp nefavorabil (ploi, zapezi) se vor lua masuri pentru ndepartarea apelor de suprafata, prin rigole create de la nceput, pentru a servi pe ntreaga perioada a lucrarilor. Zapada se va strnge si ncarca n autovehicule pentru evacuare. 5.Trasarea obiectivului. Trasarea acestuia trebuie sa fie n doua etape: fixarea reperilor n teren si a axelor constructiilor, pe baza planului de situatie, etapa care se executa de investitor la predarea amplasamentului. trasarea lucrarilor n detaliu, lucrare care se face de catre antreprenor. Metodologia de trasare si abaterile admisibile sunt stabilite n STAS 9824/75 6. Executia sapaturilor La executarea sapaturilor trebuie sa se afle n vedere urmatoarele: sa nu se strice echilibrul natural si al terenului n jurul gropii de fundatie sau n jurul fundatiilor pe o distanta suficienta pentru ca stabilitatea constructiilor nvecinate existente si n constructie sa nu fie influentata. sa se asigure pastrarea sau mbunatatirea caracteristicilor pamntului de sub talpa de fundatie. sa se asigure protectia muncii n timpul lucrarilor 7. Siguranta sapaturilor si protectia taluzelor Sapaturile de fundatie cu pereti verticali nesprijiniti pot fi executate pna la adncimi conform C 169-83 de: - 0.75 m n cazul terenurilor necoezive si slab coezive - 1.25m n cazul terenurilor de coeziune mijlocie - 2.00m n cazul terenurilor cu coeziune foarte mare 8. Inspectarea lucrarilor si avizare La lucrarile de terasamente se ntocmesc urmatoarele acte ce vor face parte din documentatia ,,Cartii tehnice a constructiei preluarea amplasamentului se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire a

amplasamentului si reperilor semnat de beneficiar si proiectant n calitate de predatori si executant n calitate de primitor. executantul asigura trasarea obiectivului pe amplasamentul stabilit confirmarea executarii trasarii si a operatiilor de nivelment, n conformitate cu prevederile proiectului, se asigura prin proces verbal de trasare a lucrarilor, semnat de beneficiar si executant. Receptia calitativa a lucrarilor de constructii se va face respectnd Normativul C56-85 Se va verifica de catre beneficiar si executant realizarea sapaturii la cota de nivel ceruta n proiect. Constatarile se consemneaza n procesul verbal de verificare a cotei de fundare.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 52 / 85

9. Folosirea materialului rezultat. Se vor evacua de pe amplasament doua treimi din cantitatea de pamnt provenind din decaparea celor 30cm. de strat vegetal n depozitele stabilite de comun acord cu beneficiarul si executantul, obtinndu-se n acest sens acordul proprietarilor sub jurisdictia carora se afla spatiul respectiv. O treime din pamntul vegetal decapat se va depozita ntr-un punct al statiei n vederea reutilizarii acestuia, pentru acoperirea platformei reamenajate. Dupa decaparea stratului vegetal se va proceda la umplerea gropilor de fundatii rezultate n urma lucrarilor de demolare a fundatiilor intermediare . Att umiditatea optima ct si densitatea maxima n stare uscata se determina potrivit prevederilor STAS 1913/13-83. C.S.- 1.2. Beton simplu si beton armat. Generalitati Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrarilor de beton simplu si beton armat. Verificarea calitatii materialelor componente a betonului se va face n conformitate cu normativele n vigoare. n cazurile n care materialele aprovizionate (otel beton, ciment, agregate, aditivi, etc.) nu ndeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor si se va nstiinta producatorul si beneficiarul n termen de max. 48 de ore de la constatare. n termen de 5 zile furnizorii sunt obligati sa remedieze sau sa nlocuiasca materialele sau elementele de constructii necorespunzatoare din punct de vedere calitativ. Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton simplu si beton armat constituie n majoritatea lor lucrari care devin ascunse, astfel nct verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata n procese verbale de receptie calitativa, ncheiate ntre delegatii beneficiarului si constructorului. Reguli de verificare

Dupa terminarea compactarii nisipului de egalizare (15cm gros.) si a executarii cofrajelor, se va consemna n procesul verbal constatarile cu privire la: alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire ncheierea corecta a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseitatii necesare dimensiunile n plan si ale sectiunilor transversale pozitia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunzatoare situate la nivelele inferioare pozitia golurilor La terminarea montarii armaturilor se va consemna n procesul verbal constatarile rezultate n urma verificarilor efectuate cu privire la:
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 53 / 85

numarul, diametrul si pozitia armaturilor n diferitele sectiuni transversale ale elementelor structurii distanta dintre etrieri, diametrul acestora, modul de fixare lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi nglobate n elementele ce se toarna ulterior pozitia nnadirilor si lungimile de petrecere a barelor calitatea sudurilor numarul si calitatea legaturilor dintre bare dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor n cursul betonarii modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunilor acestora pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate nainte de nceperea betonarii se va verifica daca sunt pregatite corespunzator suprafetele de beton turnate anterior cu care urmeaza sa vina n contact betonul nou, respectiv daca: s-a ndepartat stratul de lapte de ciment s-au ndepartat zonele de beton necompactat suprafetele n cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi ntre betonul nou si cel vechi si sunt n stare umeda n cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca: datele nscrise n bonurile de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu sa depasit durata admisa de transport lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat n condica de betonare se va consemna:

bonurile de transport corespunzatoare betonului pus n lucrare ora nceperii si terminarii betonarii probe de beton prelevate masuri adoptate pentru protectia betonului proaspat evenimente intervenite (ntreruperea turnarii, intemperii, etc.) temperatura mediului La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica: aspectul elementelor, semnalndu-se zonele de beton necorespunzatoare dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor distanta dintre diferite elemente pozitia elementelor verticale n raport cu cele corespunzatoare situate la nivelul imediat inferior
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 54 / 85

pozitia armaturilor care urmeaza a fi nglobate n elementele ce se toarna ulterior pozitia golurilor de trecere n vederea asigurarii calitatii lucrarilor de beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ urmarindu-se: evitarea livrarii sau punerii n opera a unui beton ale carui caracteristici n stare proaspata nu ndeplinesc conditiile impuse adoptarea de masuri operative la statia de betoane pentru corectarea compozitiei betonului sesizarea cazurilor n care betonul prezinta rezistente sub limitele admise Calitatea betonului pus n lucrare se apreciaza tinnd seama de concluziile interpretarii rezultatelor ncercarilor nedistructive sau ncercarilor pe carote. Rezultatul aprecierii calitatii betonului pus n lucrare se consemneaza ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar si constructor. Receptia structurii de rezistenta se efectueaza pe ntreaga constructie sau pe parti de constructie. Se va verifica: existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind: cofrajele, armarea, aspectul dupa decofrare, aprecierea betonului pus n lucrare existenta si continutul certificatelor de calitate consemnarile n condica de betoane dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel pozitia golurilor prevazute n proiect pozitia pe naltimea constructiei a elementelor verticale respectarea conditiilor tehnice impuse materialelor utilizate, compozitiei betonului, gradul de imperbeabilitate, gradul de gelivitate, Standarde de referinta NE-99/1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat, si beton

precomprimat. STAS 10107/0-90 Calculul elementelor din beton armat C 11-74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea n constructii a panourilor din placaj pentru cofraje. C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente. SR-ISO6240 -Norme de performanta n constructii; ST-031-2000 Specificatie tehnica privind cerintele de calitate pentru punerea in opera a betonului GE 022-1997 -Ghid privind executarea lucrarilor de demolare de a elementelor de constructii din beton si beton armat .
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 55 / 85

Masuratoare si decontare Se va plati la metru cub de beton. C.S.- 1.3. Confectionare si montare armaturi Generalitati Cuprinsul acestui capitol se refera la specificatiile tehnice legate de vibrarea, fasonarea, montarea, verificarea si receptionarea armaturilor pentru betoane. n functie de prevederile proiectului de executie la lucrarile de armare a betoanelor se vor utiliza armaturi din otel beton neted si armaturi din otel beton cu profil periodic. Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai n baza prevederilor proiectului de executie sau cu acordul proiectantului. Elemente de proiectare Detalii si specificatiile privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la elementele de beton armat sunt cuprinse n proiectul de executie, obligatia executantului fiind aceea de a respecta cu strictete detaliile de alcatuire, dimensiunile si calitatea armaturii. STANDARDE DE REFERINTA -STAS 10107/0-90. Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton armat si beton precomprimat. -STAS 438/1-80. Otel beton rotund neted si cu profil periodic. -STAS 432/2-80. Sarma trasa neteda pentru beton armat STNB. -STAS 438/3-80. Plase sudate pentru beton armat. -STAS 889-76 . Sarma moale de otel. NORMATIVE DE EXECUTIE - C 28 - 83. Instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor de otel beton. - C140 -86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. La executarea lucrarilor cuprinse n acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii: - Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977.

- Normele generale de protectie mpotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977. Armarea elementelor din beton armat. - Ancorarea armaturilor.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 56 / 85

- Armarea stlpilor. - Armarea grinzilor. - Armarea placilor. - nnadirea armaturilor. MATERIALE SI PRODUSE : - Otel rotund neted - Otel beton cu profil periodic. ACCESORII : - Distantieri (suporti) - Electrozi sudura TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE Otelurile pentru beton armat se livreaza n forma de: - colaci pentru < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone) - bare pentru > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone) - panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone) - plase sudate in rulouri. Manipularea loturilor si pachetelor de armaturi se executa cu automacarale si dispozitive de manipulare. Depozitarea otelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La depozitarea pe durata mai mare (1 an) stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masa plastica, etc. Se va asigura evitarea conditiilor ce favorizeaza corodarea otelurilor beton si murdarirea acestora cu pamnt sau alte materiale. EXECUTIA LUCRARILOR. Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau n ateliere cu utilizarea unor masini si dispozitive cu diferite grade de complexitate actionate manual sau electric. nnadirile prin sudura ale barelor din otel beton se vor executa de sudori specializati n sudarea otelurilor beton. Unele operatiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de fierari betonisti. Confectionarea carcaselor si plaselor sudate se poate executa in ateliere sau direct la locul de montaj al armaturii (in cofraj). Operatiuni pregatitoare. La ridicarea armaturilor din depozit se va verifica diametrul barelor, certificatele si datele necesare stabilirii calitatii otelurilor beton. nainte de montarea armaturilor se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare: - ndreptarea si taierea armaturilor. - Fasonarea (ndoirea) armaturilor. - Confectionarea carcaselor si plaselor sudate.

Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 57 / 85

- nnadirea, sudarea armaturilor pt legatura la priza de pamnt Dupa operatiunea de ndreptare, otelul beton se curata de rugina, pete de ulei, praf, etc. prin frecare cu peria de sarma sau prin alte procedee de decapare. Inainte de inceperea operatiunilor de montare a armaturilor se curata cofrajele. Curatarea cofrajelor se face prin spalare cu furtunul, maturare si suflare cu aer comprimat. Ancorarea armaturilor. - Barele netede vor fi fasonate cu ciocuri semicirculare pentru a suporta efortul de ntindere fara sa alunece din beton. - Armaturile prevazute la partea superioara a placilor pot fi prevazute cu ciocuri la 900. - La nglobarea barelor longit. ale stlpilor n fundatii se va prevedea ndoirea acestora la 900. - Barele cu profil periodic - bare ntinse - se vor prevedea cu ciocuri la 900. - Se executa fara ciocuri barele cu profil periodic si netede comprimate, barele plaselor si carcase sudate, la care aderenta se asigura prin conlucrarea spatiala a ntregii armaturi, barele din zonele cu solicitari reduse care sunt folosite pe considerente constructive. - Barele nclinate trebuie sa aiba la capat o portiune dreapta de minimum 20 diametre n zonele ntinse si 10 diametre in zonele comprimate. - Pozitionarea armaturilor se va face prin distantieri (cel putin unul la fiecare metru de grinda sau stlp, cel putin trei la fiecare m de plasa sau perete), prin capre de otel beton dispuse la 50 cm pentru partea superioara a placilor n consola si la 100 cm pentru restul placii. - Placile metalice si praznurile nglobate, vor fi de regula fixate prin sudura de armatura sau legate de cofraj pentru corecta lor pozitionare. Nu se admite la turnarea betonului ngramadirea armaturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului. - Legarea armaturilor este obligatorie la toate ncrucisarile armaturilor pentru o pozitionare corecta si asigurarea efectului spatial. Legarea nodurilor se face cu doua fire de sarma neagra cu 1- 1,5 mm (STAS 889 - 76) sau cu cleme si agrafe cu ochiuri. - Plasele din placi si pereti, dupa ndreptare si completarea sudurilor desfacute se leaga n mod obligatoriu pe ntreg conturul pe cel putin doua rnduri de noduri. Pentru restul intersectiilor se admit legaturi din doua n doua noduri n sah daca acest lucru este specificat n proiect. - La stlpi si grinzi, agrafele si etrierii se leaga cu sarma de ciocuri, iar etrierii si punctele de intersectie cu barele longitudinale obligatoriu la colturi. Restul armaturilor se leaga de etrieri din doua n doua intersectii n sah.

- Barele nclinate se leaga de primii etrieri cu care se ncruciseaza. Fretele, etrierii nclinati si agrafele nclinate se leaga de toate barele cu care se ncruciseaza. Armarea stlpilor. - Se introduc etrierii peste mustatile lasate n fundatii sau peste mustatile din stlpii inferiori.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 58 / 85

- Se introduc barele longitudinale care se leaga de mustati si se traseaza cu creta pe o bara longitudinala pozitia etrierilor. - Se leaga etrierii ncepnd de sus in jos la distantele prevazute n proiect. - Se monteaza cofragul stlpului. Carcasele stlpilor se pozitioneaza cu distantieri circulari, agrafe si srme cu care se leaga de cofraj. Armarea grinzilor. - Se definitiveaza montarea armaturilor din stlp si de la capetele grinzii. - Se traseaza pozitia etrierilor pe cofraj. - Se pozitioneaza etrieii pe cofraj in dreptul semnelor. - Etrierii nchisi se lasa cu latura de sus deschisa. - Se introduc barele drepte de la partea de jos si se leaga cu srma, n pozitie corecta, de etrieri. - Se introduc distantieri n jurul cofrajului. - Se introduc barele ridicate si de montaj. - Se nchid etrierii si se leaga. - Se monteaza distantierii laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton. Armarea peretilor structurali - Armatura se monteaza dupa ce s-a executat cofrarea unei fete a peretelui. - Se traseaza pe cofraj pozitia barelor verticale si orizontale. - Se ncepe cu un grup de bare verticale, de regula de la margine, de care se leaga barele orizontale, dupa care se continua cu barele verticale si in cele din urma se monteaza cele orizontale. - Pozitionarea barelor de cofraj se face cu cuie. - Se monteaza distantierii din masa plastica (sau srma ndoita cu capete din masa plastica). - Se monteaza al doilea perete al cofrajului si se verifica pozitia armaturilor. Armarea placilor orizontale. - Se traseaza cu creta pe cofraj pozitia barelor. - Se monteaza barele drepte de regula alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu bare ce urmeaza a fi ndoite direct pe cofraj. - ndoirea barelor direct pe cofraj este precedata de trasarea cu creta a punctelor de ndoire. - Se aseaza barele de repartitie de la partea inferioara si superioara (bare de montaj) si se leaga cu srme; Daca este necesar se monteaza calaretii.

- n cazul armarii pe doua directii se procedeaza n mod similar. nnadirea si sudarea armaturilor - Se va alege pentru nnadiri sectiunea cea mai slab solicitata cu respectarea conditiilor privind continuitatea si aderenta armaturii la beton . - nnadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 59 / 85

- nnadirea prin sudura este obligatorie pentru barele cu 32 mm si este recomandabila pentru bare cu 25- 28 mm. - Nu se nnadesc prin sudura bare cu <10mm; fac exceptie situatiile pt realiz. prizei de pamnt - n zonele plastice potential participante la structurile antiseismice se va evita nnadirea barelor. - Pentru armaturile nnadite n zonele n care sub orice grupare de ncarcari ramn solicitate la compresiune, lungimea de nnadire va fi de 30 diametre n cazul betoanelor de clasa mai mica dect Bc 25 si de 20 diametre n cazul betoanelor de clasa mai mare sau egala cu Bc 25. - La elem. verticale (stlpi, pereti structurali) se admit nnadiri deasupra nivelului fiecarui planseu. - n cazul plaselor sudate la placi, lungimea de suprapunere a armaturilor va fi de cel putin 40 D. - La armaturile de pe inimile peretilor structurali, lungimile de suprapunere ale armaturilor se vor executa de cel putin 40 diametre la barele orizontale si 60 diametre la barele verticale. - nnadirea prin sudura se poate realiza manual cu arc electric prin suprapunere sau cu 2 eclise n conditiile sudarii pe ambele parti. - Grosimea sudurii va fi de 0,34 din diametrul armaturii, iar lungimea sudurii de 4 diametre pentru otel beton OB 37, respectiv 5 diametre pentru otel beton PC 52 si PC 60. - Cordoanele de sudura se vor dispune decalat la elementele solicitate la ntindere centrica sau cu excentricitate mica. - Pentru nnadirea cap la cap a barelor cu diametre de 25 - 40mm sudurile se vor executa manual n baie de zgura. - nnadirea barelor se mai poate realiza prin mansoane presate la rece. CONDITII DE PROTECTIA MUNCII La executarea lucrarilor cuprinse n acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta prescriptiile in vigoare la nceperea lucrarilor. - n timpul confectionarii armaturii se vor lua masuri de protectie la toate utilajele cu piese

n miscare si pentru prevenirea lovirii n timpul manipularilor si fasonarii otelului beton. - Pentru evitarea accidentelor n timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securitatii muncii specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite. - Aceste prevederi nu sunt limitative si pot fi completate n functie de situatia locala sau de conditiile generale. RECEPTIA LUCRARILOR Pentru a conlucra cat mai bine cu betonul, armatura din elementele de beton trebuie sa realizeze o carcasa spatiala (la elementele liniare - grinzi, stalpi, arce) si o plasp sau o serie de plase plane (la elemente plane - placi, peresi). Armaturile trebuie sa fie acoperite cu un strat de beton de protectie pentru a fi protejate mpotriva coroziunii si pentru asigurarea conlucrarii acesteia cu betonul. a. Diametre minime admise pentru armaturile elemenetelor din beton armat monolit sau preturnat
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 60 / 85 Element Felul armaturii Diametrul minim (mm) 012 Stlpi Armaturi longitudinale: armaturi de rezistenta in cazurile curente 14 armaturi de rezistenta din otel cu profil periodic in stalpi cu solicitari reduse; armaturi de montaj 12 armaturi longitudinale in elemente nestructurale 10 Etrieri: la stalpi neportanti 5 la stalpi portanti cu latura mica > 50 cm si stalpi portanti cu latura mai mare > 30cm, avand etrieri din OB 37, la constructii cu grad de protectie antiseis- mica 7 8 la alti stalpi portanti 6 Grinzi Armaturi longitudinale de rezistenta: la plansee obisnuite 10 la plansee cu nervuri dese - profil periodic - OB 37 8 10 Armaturi de montaj in carcase legate cu sarma: la elemente monolit - profil periodic - OB 37 8

10 la elemente preturnate 8 Armaturi de montaj in carcase sudate: la elemente monolit 6 la elemente preturnate 5 Armaturi constructive pe fetele laterale, pe inaltimea grinzii: in carcase legate cu sarma - profil periodic - OB 37 6 8 in carcase sudate 5 Etrieri: la grinzi cu inaltimea 80 cm 6 la grinzi cu inaltimea > 80 cm 8 Placi Armaturi de rezistenta in plase sudate la elemente monolit 5 la elemente preturnate 4 Armaturi de rezistenta in plase legate cu sarma (bare din otel laminat la cald); la partea inferioara 6 la partea superioara - profil periodic - OB 37 6 8 Armaturi de repartitie in plase legate cu sarma 6 Armaturi de repartitie in plase sudate: Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 61 / 85 la elemente monolit 4 la elemente preturnate 3

b. Distante minime admise ntre etrieri


Elemente Distanta minima 1. Stalpi sau elemente inclinate executate cu cofraje pe toate laturile - cu bare longitudinale - etrieri 50 mm 70 mm 2. Grinzi sau elemente inclinate executate cu cofraj numai pe trei laturi: - intre barele primelor 2 randuri de armaturi de la partea inferioara - intre barele de la partea inferioara dispuse pe randul 3 si urmatoarele - intre armaturile de la fata superioara

- etrieri d insa 25 mm 50 mm d insa 30 mm 100 mm 3. Armaturi de rezistenta in placi 70 mm

c. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor va respecta prevederile proiectului de executie cu o abatere de 4 mm . Pentru cazurile in care in proiect nu se indica grosimea stratului de acoperire se vor respecta urmatoarele prevederi:
Elementul Grosimea min.a strat. de acoperire (mm) Observatii Placi cu grosimea < 100 mm 100 mm Grinzi cu naltimea < 250 mm 250 mm 10 15 15 25 Daca naltimea < 500 mm si adiametrul armaturii 16mm, grosimea minima = 20 mm Stlpi 25

Pentru armaturile longitudinale de rezistenta se admit abateri de -2 la 4 mm fata de tabelul prezentat. Se recomanda ca armaturile nclinate cu 16 mm sau mai mare, sa aiba o acoperire laterala de beton cu grosimea de cel putin 2 ori diametrul armaturii. Conditia este obligatorie pentru elementele din beton cu agregate usoare. Se vor prevedea grosimi sporite pentru: - elementele supuse direct actiunii intemperiilor, neprotejate cu tencuiala ( + 10 mm) - elemente situate in mediu agresiv - elemente la care restrictiile privind paza contra incendiilor prevad grosimi mai mari.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 62 / 85

Tolerante. -Abateri limita la armaturi:


Abateri in mm Element Dist.intre axele Grosime strat Lung.partiale sau totale fata de proiect Lung. petrecere innadiri

Pozitie Obs. barelor acoperire < 1 m 1-10 m >10 m sudate innadiri Pereti 5 3 binari Stalpi, grinzi 3 3 5 20 30 3 d 50 si innadiri Placi 5 2 sudate Intre etrieri la pasul fretelor 10 cf. C28-83

Verificari n vederea receptiei. n vederea receptionarii lucrarilor de armare se verifica nainte de turnarea betonului: - Numarul, diametrul si pozitia armaturilor n diferite sectiuni transversale ale elementelor structurii. - Distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare. - Lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi nglobate n elementele ce se toarna ulterior. - Pozitia nnadirilor si lungimile de petrecere a barelor. - Calitatea sudurilor - Numarul si calitatea legaturilor dintre bare. - Dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor n cursul betonarii. - Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia. - Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate. - Respectarea tolerantelor si abaterilor permise conform prezentelor specificatii tehnice. Remedieri Proiectantul va decide n functie de natura si amploarea defectiunilor constatate masurile de remediere necesare. nainte de turnarea betonului se iau masuri de nlocuire sau dublare a armaturilor necorespunzatoare. Se refac legaturile sau sudurile desprinse. n timpul turnarii si vibrarii betonului se iau masuri daca este cazul de corectare a deformatiilor constate. Documente ncheiate la receptie. La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza receptia de catre beneficiar, proiectant si executant. Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor

consemna n Registrul de Procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse. Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va ntocmi un nou Proces verbal.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 63 / 85

MASURATORI SI DECONTARE Lucrarile de executare a armarii (fasonare si montare) se deconteaza pe baza extraselor de armatura anexate la proiect si realizate efectiv n lucrare. Se va plati la kg. Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant si constructor precizndu-se n concluzie daca structura n cauza se atesta sau se respinge. C.S. 1.4 TMPLARIE DE PVC - AL cu geam termopan Prescriptiile tehnice de baza dupa care se executa lucrarile de tmplarie sunt cele prevazute n normativul C 199-78. nainte de a se trece la montarea tmplariei se recomanda ca aceasta sa fie protejata contra degradarilor care pot sa apara la transport, manipulari sau la solicitari fizico-mecanice. nainte de nceperea lucrarilor de montare a tmplariei trebuie verificate si receptionate lucrarile de zidarie n ceea ce priveste planeitatea, dimensiunile golurilor, numarul si pozitia ghermelelor si a diblurilor, receptia se va face conform Normativ C 56-85. Alegerea tamplariei termoizolante n alegerea sistemului de tmplarie si geam termoizolator se va tine cont de urmatorii factori: 1. Materialul: PVC, aluminiu sau lemn stratificat - Fiecare dintre acestea este adecvat unor anumite ntrebuintari: n cazul locuintelor este preferat profilul din AL(PVC), cu un aport optim calitate/pret, care pierde greu caldura (minim profil tricameral), este durabil, nu necesita vopsire si se ntretine simplu prin spalare cu apa si detergenti obisnuiti. 2. Feroneria de calitate provine de regula de la furnizori cu renume pe piata (Siegenia, Winkhaus, Dr. Hahn). Feroneria de calitate trebuie sa permita ct mai multe cicluri de nchis - deschis (aprox.15000) si sa fie zincata n profunzime astfel nct sa impiedice ruginirea. 3. Calitatea geamului termoizolator este hotartoare ntr-o fereastra, deoarece pierderea caldurii se face n proportie de 40% prin aceasta . Geamul cu Low E are pe una din fete o pelicula compusa din straturi microscopice de argint , ceea ce face ca pierderea de caldura sp se reduca la 20-25%, iar diferenta de pret nu este semnificativa. Ferestrele trebuie sa dispuna de feronerie oscilobatanta, de deschidere dubla, de glafuri interioare si exterioare, precum si de rulouri cu plasa mpotriva insectelor si jaluzele exterioare.

Furnizorul sistemului de tmplarie si geam termoizolator trebuie sa prezinte beneficiarului, pe lnga certificatele de conformitate si calitate si pe cel care indica coeficientii de transfer
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 64 / 85

termic ai: zonei de centru al geamului (nucleul), ai zonei marginale a geamului (periferia) si ai ramei n care se monteaza geamul ferestrei tip termopan. Acesti parametri difera de la produs la produs, de la firma la firma. Nu prezinta ncredere totala produsele firmelor care nu furnizeaza toate datele mentionate mai sus; n aceste cazuri clientul nu poate prezenta reclamatii n cazul n care, pe fata dinspre camera a ferestrei, se produce condens. Descrierea profilelor de PVC Profilele de PVC au sistem constructiv minim tricameral, oferind o buna capacitate de izolare termica si fonica, avnd un sistem de garnituri duble din cauciuc rezistent la intemperii. Sunt armate cu profile din otel zincat care asigura o rezistenta crescuta contra efractiilor, sunt rezistente la intemperii, la radiatii, culoarea este stabila n timp. Fereastra din PVC trebuie sa aibe minim 6 puncte de nchidere la dimensiuni de 1/1m pentru ca aceasta sa-si pastreze caracteristica de etansare n timp. Tehnologia de executie Usile si ferestrele se pozitioneaza n golul de zidarie folosindu-se pane de lemn, verificndu-se pozitia corecta cu bula de nivel. n rostul dintre zidarie si toc se aplica un strat de etansare din spuma poliuretanica, cu grosimea uniforma, pe tot conturul ferestei. Rostul dintre tmplarie si zidarie se acopera cu baghete taiate la 45 0, dupa ce s-a facut verificarea functionarii partilor mobile ale usilor si ferestrelor. Dupa ntarirea spumei poliuretanice se pot ndeparta panele si monta se monteaza geamurile. Sticla ferestrei termopan trebuie sa aibe coeficientul de transfer termic k=1.3-1.9W/m2K si grosimea de min. 3,2mm. Dupa fixarea geamurilor de tamplarie si a pervazurilor la interior se executa tencuiala (refacerea spaletilor) pe conturul golului si montarea glafului de exterior. Controlul montajului si receptia lucrarilor Dupa terminarea lucrarilor de montaj se verifica: verticalitatea tocurilor si a captuselilor (nu se admit abateri mai mari de 1mm), executarea corecta a izolatiei de etansare ntre tocul usii si acoperirea cu chit permanent elastic, racordarea tencuielilor, acoperirea cu baghete. functionarea cu usurinta a cercevelelor, foilor si accesoriilor metalice de inchideredeschidereblocare

abaterea de la planeitate a foilor de usi sau a cercevelelor mai lungi de 1,5m trebuie sa fie mai mici de 1% din lungimea piesei respective. potrivirea corecta a foilor de usi si a cercevelelor pe tocuri, pe toata lungimea faltului respetiv, nu trebuie sa depaseasca 2mm. calitatea vopsitoriei.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 65 / 85

n perioada de garantie se vor reclama toate situatiile n care garniturile de cauciuc nu etanseaza corect fereastra. Termopanul scade consumul energetic al cladirii mai degraba prin etansare dect prin izolare termica (exceptie fac geamurile termopan cu componente mai scumpe, care contin ntre foile de sticla argon). ncaperile cu geamuri termopan trebuie sa fie corect ventilate. O ventilatie mecanica slaba, dar continua, este solutia ideala. Avantajele tmplariei de PVC izolare fonica ridicata o mai buna izolare termica prin cele doua garnituri sistem de garnituri duble confectionate din materiale rezistente la intemperii durata de viata ridicata ntretinere usoara prin curatirea cu detergenti obisnuiti, non abrazivi; diversitate de culori economie de energie rigiditatea profilului; securitate prin montarea de feronerie costuri minime n exploatare prin renuntarea la vopsitorie sau lacuiri. Masuratoare si decontare Se va plati la metru patrat. C.S. 1.5 FINISAJE: Tencuieli, zugraveli simple 1.5.1. Tencuieli Normative si standarde de referinta C 17/1982 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuiala; C 18/1983 - Normativ pentru executarea tencuielilor umede; C 56/1985 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente (cap. IX Tencuieli). C 16/1984 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii; STAS 146/1980 Var pentru constructii ; STAS 1500/1978 Ciment ; STAS 790/1984 Apa; STAS 1667/1976 Nisip; STAS 545/1-1980 Ipsos; STAS 1134/1971 Praf mozaic de calcar, Executarea lucrarilor

La executia finisajelor se vor respecta precizarile din memoriu si ale furnizorului de materiale pe baza de silicate-silicon, adeziv. Pentru executarea tencuielilor, stratul suport trebuie sa fie curat, rigid, uscat si rugos.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 66 / 85

Suprafetele de zidarie sau de beton vor fi n prealabil stropite cu apa, apoi se va face amorsarea prin stropire cu un sprit, care se aplica n grosime de 3mm. Compozitia spritului va fi un amestec de ciment si apa (lapte de ciment). Spritul se va aplica ct mai uniform si suficient de rugos. Grundul se va aplica dupa cel putin 24 ore de la aplicarea spritului. Cnd suprafata spritului este prea uscata sau pe timp foarte calduros, aceasta suprafata se va uda n prealabil cu apa. Stratul vizibil se va prelucra n functie de sculele utilizate si aspectul fatadei: driscuita, stropita , "similipiatra". Se vor executa urmatoarele tencuieli: tencuieli interioare de 2cm grosime, driscuite executate la pereti pe zidarie de caramida GVP cu mortar de var-ciment marca M25-T pentru sprit si mortar de var-ciment marca M10-T pentru grund si stratul vizibil; glet de ipsos-var, la pereti si tavane; tencuieli exterioare driscuite, pe zidarie de caramida GVP, de 2,5cm grosime, executate cu mortar de ciment-var M50-T pentru sprit si mortar de var-ciment M25-T pentru grund si stratul vizibil, n cmp continuu. Spritul si grundul se vor aplica pe fatadele cladirii de sus n jos, de pe schele metalice bine ancorate. De regula nu se executa lucrari de tencuieli pe timp friguros (la o temperatura mai mica de +5C). n cazul n care totusi, este necesar sa se lucreze pe timp friguros se vor lua masuri speciale prevazute n normativul C 16/1984. Receptia pe faze de lucrari se face pe baza urmatoarelor verificari: Aderenta stratului de tencuiala la stratul suport, se verifica n general prin ciocanire cu ciocanul de lemn: un sunet gol arata desprinderea tencuielilor si necesita refacerea suprafetei dezlipite. Tencuielile fiind lucrari vizibile, calitatea lor se constata mai nti prin receptia vizuala, cercetnd suprafata tencuita, forma muchiilor, profilurilor. Suprafetele tencuite sa fie uniforme, sa nu aiba denivelari, ondulatii, fisuri. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor, trebuie sa fie rotunjite, drepte, verticale sau orizontale. Grosimea stratului de tencuiala, se va verifica prin baterea unor cuie n zonele respective sau prin sondaje speciale n locuri mai putin vizibile. Se vor verifica:

Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 67 / 85

rezistenta mortarului; numarul de straturi aplicate, grosimile si aderenta la stratul suport si ntre straturi. Aceste verificari se vor face naintea vopsitoriilor, zugravelilor interioare, iar rezultatele se nscriu n registrul de procese verbale. Masuratori si decontari Tencuielile se masoara la mp. suprafata real tencuita; colorantii se masoara la kg. 1.5.2 Zugraveli - zugraveli simple: Zugravelile exterioare se vor executa cu lapte de var (spoieli) la fatade, n doua straturi cu aparatul de pulverizat, respectndu-se culorile existente. Fiecare strat se va aplica numai dupa uscarea celui precedent. nainte de nceperea lucrarilor de zugraveli, lucrarile de reparatii la spaletii ferestrelor si usilor, trebuie sa fie terminate. Lucrarile de finisare, vor ncepe numai la o temperatura a aerului de cel putin +5 C, n cazul zugravelilor pe baza de apa. Se vor folosi numai materiale de calitate nsotite de certificatele de calitate ale furnizorilor. Normative de referinta C 3/1976 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vositorii; C56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii. Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa, prin examinare vizuala: la zugraveli aspectul suprafetelor: aderenta si uniformitatea, sa nu prezinte pete, cojiri, stropi, sa nu se ia pe palma; la vopsitorii-acelasi ton de culoare pe toata suprafata, cu acelasi aspect lucios si mat fara pete, crapaturi, basici, scurgeri, etc. buna acoperire cu pelicula de vopsea a suprafetelor metalice. Masuratori si decontari Suprafata zugravita si vopsita se masoara la mp. C.S. 1.6 Lucrari de demolare Lucrarile de reparatii-demolare vor fi executate n spatiu delimitat, sub directa supraveghere a sefului de tura din statie, dupa efectuarea instructajului de protectia muncii si semnarea conventiei de lucru n statia de transformare. La executarea lucrarilor se vor respecta distantele minime pentru tensiunea la care se lucreaza.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 68 / 85

Pe amplasamentul statiei exterioare Buzias, sunt montate urmatoarele elemente de beton, beton armat care urmeaza a fi demolate:

fundatie TSI - buc=1 fundatie BSRC - buc=2 suport si fundatie separator - buc=1 Pe amplasamentul statiei exterioare Cetate, sunt montate urmatoarele elemente de beton, beton armat care urmeaza a fi demolate: spargeri de betoane pentru pozare tubulatura astupat gol suport izolator de trecere cu mortar M50-T refacere finisaje zugraveli superioare cu lapte de var I) Descrierea constructiei care se demoleaza: fundatii monobloc din beton simplu de marca B100 II) Utilaje si scule necesare pentru: Demolare suporti aparataj: masina electrica portabila cu disc pt taiat metale sau aparat de taiere cu oxiacetilena masina de taiat beton cu disc diamantat pt separarea suportului de fundatie mijloace de sustinere: popi extensibili hrlet pt degajarea pamntului din jurul fundatiei pickhamer pt spart fundatia de beton simplu lopata pt ncarcat molozul roaba pt transportat molozul n depozitul de santier automacara pt ncarcat elementele de suporti demolate n remorca dispozitiv de manipulare III) Ordinea de executie a lucrarilor de demolare suporti si fundatii Se foloseste tehnologia bucata cu bucata pt realizarea recuperarii maxime a elementelor. 0) admiterea formatiei la lucru dupa ntreruperea tensiuni si separarea zonei de lucru. 1) montarea schelei mobile pt acces la conf. metalica fixata pe capul suportilor SCA 31 2) taierea conf. metalice cu masina electrica portabila cu disc pt taiat metale sau aparat de taiere cu oxiacetilena si transportarea acesteia n depozitul de santier. 3) sprijinirea stlpului cu popi extensibili pe trei directii 4) separarea suportului de fundatie prin taierea cu masina de taiat beton cu disc diamantat 5) ncarcarea stlpului cu macara si dispozitive de manipulare n remorca. 6) ndepartarea pamntului cu hirletul din jurul fundatiei suportului 7) spargerea fundatiei cu pickhamerul 8) ndepartarea molozului 9) sortarea elementelor demolate n vederea revalorificarii 10) amenajarea terenurilor
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010 69 / 85

11) receptia lucrarilor de demolare Masuratoare si decontare Se va plati la metru cub de beton.

Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta, a lucrarilor ascunse, se consemneaza ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant si constructor precizndu-se n concluzie daca structura n cauza se atesta sau se respinge. C.S 1.7 - Climatizarea incaperilor Sistemul de climatizare "split este recomandat pentru reducerea zgomotului din incaperile climatizate, a masei aparatelor utilizate si a spatiului necesar pentru amplasarea aparatelor in cladire. Aparatele de climatizare in sistem split(cu functionare in regim de pompa) se pot prevedea pentru racirea-incalzirea aerului din una sau mai multe incaperi, ca mediu de racire a condensatorului utilizandu-se aerul exterior . Unitatea interioara(de vaporizare) se va monta pe perete, suspendat la partea superioara, la o inaltime convenabila ; unitatea exterioara(de condensare) se va amplasa, la racirea cu aer exterior, pe un perete exterior al incaperii, de preferinta intr-un loc mai umbrit, pe o fatada mai putin expusa radiatiei solare(N ; NE ; NV; E) Aparatele de tip split pot fi minisplit pentru incaperi mici de cca 20-25m2 sau multisplit (pentru incaperi mari sau mai multe incaperi) . Se prefera sistemul cu o unitate exterioara pentru alimentarea cu frig a mai multor unitati interioare- sistem-multisplit(2-4unitati inter.) Unitatea exterioara va fi prevazuta cu un numar de compresoare egal cu numarul unitatilor interioare, astfel incat fiecare unitate interioara sa aiba compresorul propiu . Legatura intre unitatea interioara si unitatea exterioara se va realiza prin doua conducte de cupru(lichid, gaz), izolate termic, iar pe partea electrica prin circuite de alimentare cu energie electrica si de automatizare . Diametrul conductelor de legatura si distantele maxime pe orizontala si pe veticala intre unitatea interioara si cea exterioara vor respecta prevederile din prospectul aparatului . Unitatea interioara a aparatului split, pentru montaj pe perete, se va amplasa tinand seama de : -jeturile de aer sa parcurga toata incaperea(incaperile) -sa se poata interveni cu usurinta la aparat -sa fie posibila eliminarea libera a condensului Se vor monta unitati interne de tip perete, cu caracteristicile prevazute in piesele desenate, si fisele tehnice aferente fiecarui utilaj. Minicentrala are mai multe parti componente:filtru de aer, baterie de racire-incalzire ce prepara agentul frigorific cu ajutorul freonului, ventilator pentru introducerea aerului in incaperi, trei racorduri pentrun tubulatura, si bineinteles racordul de aer proaspat.
Enel Distributie Banat Lucrarea nr. 155 / 2008 Tratare neutru n statiile 110/20 Birou Proiectare kV Buzias, Cetate. Constructii IT Proiect Tehnic si Caiet de Sarcini Martie 2010