P. 1
Studiu de Caz - Elev Cu Comportament Violent

Studiu de Caz - Elev Cu Comportament Violent

|Views: 316|Likes:
Published by Silvia

More info:

Published by: Silvia on Jun 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/09/2015

pdf

text

original

Managementul clasei de elevi

Studiu de caz Rolul profesorului si rolul managerului

Student: Antonescu Ionut Alexandru Disciplina: Managementul clasei de elevi Facultatea: Educatie Fizica si Sport Anul: II Universitatea Dunarea de Jos

3. care a avut ca model baietii mai mari. Deficienţe fizice: nu Alte date: copil crescut in anturajul cartierului. Boli cronice: nu 2. venitul familial redus 800ron ambii parinti. se recomandă colaborarea cu profesorul consilier din şcoală) ridicat arogant nu Indicatori Nivel intelectual Caracter Stabilitate emotivă . (Se consemnează elementele semnificative. Profil psihopedagogic Nr.Tema 1 Studiu de caz – elev cu comportament violent Prezentarea elevului I. 5.1994 3. 1. 2. 6. 4. nu au timp de copil. Date generale: 1. Date familiale: 1. III. certuri Numărul copiilor: 1 Elevul este al… (în ordinea naşterilor) Atmosfera social-morală a familiei şi condiţiile de muncă ale elevului: camera proprie. nu exista certuri. IV. Numele şi prenumele 2. 2. crt. Profesia mamei: muncitoare fabrica textile Profesia tatălui: muncitor fabrica ciment Familia: normală. 3. parintii stau foarte putin acasa lucreaza 10 ore/zi. Locul naşterii: Fetesti II. Data naşterii 6. Date medicale: 1. sau chiar recidivisti.07. cand vin dorm.

4. V. lb straine Istoric Incepind din clasa a V-a. Situaţia şcolară Nr. 7.lucrarile practice Matematica-fizica. 5. sa frecventeze discotecile. Situaţia şcolară Media generală anuală. 8. Sănătate Condiţia economică şi social culturală Interes-vocaţie specială pentru domeniile (obiectele) Lipsa de interes-vocaţie pentru domeniile (obiectele) Inteligenţa teoretică-practică F buna Familia: mama si tata 8 clase. restul 9-12 facute la seral obligati de regimul comunist Sport. in parte datorita dorintei de a deveni mai matur si a celei de a obtine bani. medii anuale. 1. parintii neoferindu-i ceea ce isi dorea. din x elevi Materii cu rezultatele cele mai bune. crt. Mama si tata nu au acordat atentie lipsei acestuia la inceput. medii anuale. straine Nivel ridicat chimie. elevul a inceput sa fumeze. ordinea clasificării. Problemele aparute la scoala: . practica in domeniu Matematica-fizica. 3. clasificarea Materii cu rezultatele cele mai slabe. elevul s-a alaturat anturajului de cartier.50 Sport. Impreuna cu anturajul. lb 6. chimie. clasificarea 6. si nesupravegheat de parinti. sa bea. deoarece nu au avut timp si nu au stiut ca are probleme la scoala. 2.

-“priveşte înainte”-elevii clasei a VI-a B propun soluţii comportamentului celor trei colegi: -Implicarea lor în activităţi extracuriculare -Responsabilizarea lor în cadrul activităţilor şcolare -Participarea părinţilor celor trei elevi la activităţi în cadrul şcolii Elevii clasei a VII-a B au luat atitudine faţă de colegul lor de clasă implicat în caz propunându-i: -să se comporte precum întreaga clasă.dar şi modul cum se implică familiile lor.prin mediul lor de viaţă. Ca diriginte al clasei a VII-a B acest caz a fost supus studiului clasei.“ priveşti în urmă”-s-a evidenţiat de către elevii clasei a VI-a B comportamentul anterior faptei al elevilor implicaţi concluzionându-se că aveau antecedente de acest tip.Poliţie şi Primărie. .“priveşte în jur”-copiii exemplifică şi alte situaţii în care alţi elevi ai şcolii s-au purtat asemănător cazului studiat şi compară acete cazuri. • • Elevii s-au familiarizat cu aspectele acestui caz din relatarea profesoarei.) Planul de interventie: Discuţiile au fost orientate în următoarele direcţii.injurii.precum şi din intervenţiile educaţionale iniţiate de directorul şcolii şi organele de poliţie. Urmare a acestei situaţii s-au luat măsuri de către conducerea Şcolii. . .stins lumina.în sala de clasă acest elev s a manifestat huliganic.Încercând să se ia măsurile adecvate.momentul derulării faptei -participanţii la caz -etapele derulării cazului şi gradualitatea faptelor -sistematizarea datelor cazului(cei trei au acţionat din proprie iniţiativă.a colegilor din clasa a-VII-a B.La una dintre orele de muzică la clasa a VII-a B. Împreună cu elevii clasei a VII-a B s-au stabilit obiectivele: .exemplificând prin faptele şi atitudinile părinţilor acestora.vulgarităţi etc.colegii şi instituţia unde învaţă pentru corijarea . profesoara a fost agresata fizic si verbal.intervenind huliganic:ţipete.respectându-şi profesorii.“priveşte dedesubt”-elevii consideră că la comportamentul celor trei concură influenţele anturajului acestora.

se incearca să se creeze permanent ocazii ca elevul dificil să se cunoască mai bine.la această vârstă. de neputinţă şi să dobândească încredere în propriile capacităţi. de recunoştere din partea celorlalţi. toate aceste atitudini având ca scop reducerea riscurilor apariţiei violenţei. profesorul isi exprima preocuparea faţă de situaţia lui şi se străduie să-l integreze în activităţile grupului. care încearcă prin acte violente să atragă atenţia asupra lui are o nevoie fundamentală de stimă. pentru a se lua împreună măsuri de ajutor şi de protecţie care să vizeze înlăturarea abuzurilor şi reducerea tulburărilor somatice. Se încearca. cât şi al activităţii de învăţare. El şi-a exprimat şi nevoia de a intra în relaţie cu profesorul într-o manieră diferită. se dezvolta o atitudine pozitivă făţă de fiecare elev. ambianţa şcolară pentru integrarea elevului. la şcoală. se reuseste. În al doilea rând. să-şi modifice propria imagine. se menţioneaza anumite aşteptări pozitive de la el. fără să aştepte însă rezultate spectaculoase. şi în cazul acestui elev. În al treilea rând. şcolari. care sunt motivele reale ale violenţei. Astfel. să vorbească despre . toate acestea asociindu-se de multe ori şi cu un climat familial tensionat. Argumentare teoretica Fenomenul violenţei şcolare trebuie analizat în contextul apariţiei lui. elevul se apără prin atitudini de refuz. să se descopere. psihice şi comportamentale induse de violenţă. construind foarte mult pe latura pozitivă a personalităţii lui. Ei au evidenţiat necesitatea unui comportament civilizat în şcoală şi în afara ei. la comunitate. în primul rând. să se reperez efectele unor violenţe la care unii elevi au fost supuşi în afara mediului şcolar. A gândi strategii. şcoala poate juca un rol important în prevenirea violenţei şcolare. conflictual. valorizantă. Profesorul are o atitudine pozitivă faţă de elevul respectiv. Un astfel de elev. violenţă verbală. provocare. il încurajeaza. În momente de mare tensiune. gândite ca factori de protecţie. Se încearca să se afle ce se ascunde în spatele unor astfel de comportamente. se încearca să se dezvolte sentimentul de apartenenţă la clasa de elevi. ci şi în afara lui. atât pe planul comportamentului. Uneori. elevul violent s-a dovedit a fi un copil în suferinţă. printr-o observare atentă a dezvoltării intelectuale şi socio-afective a elevilor.dar şi când vor fi adulţi. după producerea comportamentului violent. împreună cu clasa de elevi. marcat de eşecuri şcolare ce îi afectează încrederea în sine.părinţi la rândul lor. Se semnaleaza consilierului psihologic aceste cazuri şi chiar autorităţilor competente.-să accepte supravegherea şi ajutorul pe care ei doresc să i-l ofere. stimuleaza eforturile. Ştiind cât de importante sunt climatul şcolar. Astfel. Elevii îşi exprimă adesea dificultăţile prin agresivitate. familiali. de personalitate – ce pot determina comportamentul violent al elevilor. În acest sens se adopta anumite măsuri. proiecte de prevenire a violenţei şcolare înseamnă a lua în considerare toţi factorii – sociali. se exprima încrederea în capacitatea lui de a reuşi şi se valorifica efortul fiecărui elev. pentru a preveni recidiva. de multe ori. se incearca acordarea unui sprijin direct elevilor care manifestă comportamente violente. să-l ajute să-şi învingă sentimentele de inferioritate. în aptitudinile lui. Chiar dacă sursele violenţelor nu se găsesc numai în mediul şcolar.

în special a elevului care a comis acest fapt şi a fost numita abaterea respectivă. astfel încât să nu li se impuna şi astfel să se creeze raporturi de forţă. efectuarea temelor. cauza comportamentului violent al elevului s-a dovedit a fi abuzul asupra acestuia în propria familie şi/sau mediul familial instabil. Se observa că multe dintre comportamentele violente ale elevilor se manifestă ca o transgresare a regulilor şcolare. exerciţii de construcţie a istoriilor colective. S-a adus la cunoştinţa elevilor aceste sancţiuni încă din momentul stabilirii regulilor şi a limitelor de toleranţă. încă din timpul primelor întâlniri cu elevii . Se discuta de fiecare dată asupra circumstanţelor. exerciţii de dezbateri contradictorii. exerciţii de asociaţii a ideilor plecând de la un cuvânt. În general. dar şi a celor civice. riscând astfel ca acestea să fie injuste. astfel încât să ştii să relaţionezi corect cu aceşti elevi şi cu familiiile lor. aplicând regulile învăţării prin încercare şi eroare. asupra regulilor ce au fost încălcate. în mod transparent. maniera de a se comporta astfel încât viaţa în colectivitate să fie mai agreabilă. care au vizat dezvoltarea aptitudinii de a comunica (exerciţii de ascultare. precum şi a consecinţelor viitoare dacă se va repeta greşeala. să comunice. S-a discutat cu cel care a încălcat regula. De cele mai multe ori. Fiecare situaţie cu care te poţi confrunta în astfel de cazuri este unică din punct de vedere al cauzelor şi al formelor de manifestare. încercând să se înţeleaga motivul atitudinii sale. a fost adusa la cunoştinţa clasei.aspiraţiile lui. Profesorul s-a străduit să nu aplice sancţiuni în momente de furie. care are o conotaţie negativă. Desigur că nu este uşor să faci faţă lucrului cu elevii dificili. exerciţii de comunicare în doi. S-a utilizat termenul de sancţiune. exagerat de mari şi de nedrepte sau umilitoare. tensionat. nu pe cel de pedeapsă. Iată. S-a intervenit operativ când a fost încălcată o regulă. În majoritatea cazurilor. Au fost încurajati elevii să recunoască explicit comportamentele dezirabile. modalităţile de adresare. de dominaţie/supunere între profesor şi ei. să comunici adecvat şi eficient. în care s-a lucrat foarte mult pe educaţia pentru părinţi. exerciţii de creativitate). provocatoare. care vizează ţinuta. Foarte important a fost dezvoltarea unui parteneriat real şi constructiv şcoală – familie. organizând activităţi în grupuri mici. păstrarea bunurilor şcolare. exerciţii de comunicare în grup. determinând astfel o atitudine de supunere şi docilitate sau atitudini ostile. În aceste cazuri şcoala a reprezentat pentru elevi o a doua şansă. prezenţa la cursuri. Desigur că. respectul faţă de celălalt. solidaritatea. ajutorarea elevilor mai slabi de către cei mai buni şi chiar exerciţii speciale de comunicare. conflictual. . Este mult mai uşor să alegi ce se potriveşte mai bine dintr-o serie de posibilităţi cercetate şi demonstate ştiinţific decât să procedezi la întâmplare prin tatonări succesive. pentru a-l determina pe elev să reflecteze şi să-şi reconsidere unele atitudini şi comportamente în condiţiile acestei relaţii individualizate pe care o are cu învăţătorul. toleranţa. atunci când au fost încălcate regulile şcolare a trebuit să se aplice unele sancţiuni. S-a aplicat sancţiunea într-un timp scurt de la producerea abaterii şi numai atunci când acel tip de comportament a persistat şi nu au existat alternative. se poarta aceste discuţii în afara orelor de curs. aşadar că este necesar a se organiza cursuri de formare a cadrelor didactice pe această temă. se negociaza aceste reguli. exerciţii de improvizaţie. conduce la ideea de a face rău. de a produce o neplăcere celui căruia i se aplică. într-un cuvânt. ce au în vedere limbajul folosit. agresive din partea elevilor. exerciţii de reformulare.

2. cadrele didactice trebuie sa se raporteze la cei pe care ii educa. sa stabileasca relatii de cooperare cu parintii acestora si cu alti factori interesati ai societatii. deci managementul. fiecare educatoare este managerul clasei de copii pe care o conduce. la nivelul invatamantului prescolar. Din acest moment mi se pare ca definitia managementului ca o alternativa este falsa. a conduce si a controla. a organiza. 1. Activitatea cadrelor didactice se desfasoara in fata unor individualitati psihice in formare. care se respecta pe sine si munca pe care o presteaza. desfasoara o munca de crestere si dezvoltare. ci prin fiecare contact relational cu copiii si parintii. 2. Aceasta este perspectiva care le confera cadrelor didactice o pozitie oarecum specialaunica. este dupa parerea mea. In sistemul social actual de educatie si invatamant. De aici deriva necesitatea unei maxime responsabilitati in ce priveste comportamentele si interventiile educatorului. Din acest punct de vedere. care poate fi oricand combatuta. Definitia managementului. Notiuni introductive. 5. profesor.Tema 2 Rolul profesorului si rolul managerului 1. Exista numeroase definitii ale cuvantului „management”: • a prevedea si a planifica.educatoare. invatator. 4. un complement necesar fiecarui cadru didactic . de conducere si directionare. care conduce o clasa de copii. 3. Concluzii. Acesta. Ele nu educa numai la catedra sau in clase. Principalele functii sau roluri manageriale ale cadrului didactic. . Dimensiunile managementului clasei de copii.

dimensiunea psihologica are in vedere atat caracteristicile de ordin psihologic strict. termenul de „management” apare in mai multe ipostaze: management educational – are in vedere politica educationala in general. care revine fiecarui cadru didactic ce conduce acea clasa. management scolar – are in vedere conducerea activitatii scolare din punct de vedere institutional in raport cu prima ipostaza. lucrul cu indivizi sau grupuri pentru indeplinirea unor obiective organizationale. executare / executor. care se raporteaza la randu-i celor doua ipostaze de mai sus. control / controlor. exploatarea resurselor materiale si umane existente. Procesul de invatamant are drept scop asigurarea nivelului de reusita minimala pentru fiecare elev in parte. organizare / organizator. Elementele centrale ale dimensiunii psihologice sunt reprezentate de cunoasterea. ca sfera explicativa si de definitie. respectarea si exploatarea particularitatilor individuale ale copiilor. Managementul unei clase de copii. cu urmatoarele concepte: supraveghere / supraveghetor. comune tuturor: nevoia de obiective si scopuri pentru o activitate. din perspectiva cadrului didactic. Semantica termenului „management” incurajeaza asocierea sau chiar identificarea cu sensul de „reusita” – reusita intr-un domeniu de activitate al vietii sociale. Cuvantul „management” se suprapune.dimensiunea ergonomica ce tine de aranjarea clasei. .are in vedere conducerea activitatii instructiv-educative la nivelul fiecarei clase de copii. Din perspectiva educationala. directiune / director. deci aspectul general al clasei. conducere / lider. In aceste definitii exista cateva elemente-cheie. planificarea si reglementarea activitatii unor oameni care lucreaza pentru un scop comun. managementul clasei .• • asumarea raspunderii pentru deciderea. cat si cele de psihologia educatiei. a mobilierului. dar si atingerea unei reusite educationale. de la afaceri pana la propria personalitate. . de pavoazarea clasei. are mai multe dimensiuni: . in planul formarii personalitatii sale. coordonarea eforturilor individuale. 3.

dimensiunea operationala consta in modalitati de rezolvare a situatiilor de criza. in cazul nostru.dimensiunea inovatoare care reprezinta o conditie esentiala a optimizarii interactiunilor si micro-deciziilor educationale in universul grupului.C. Esenta rolurilor manageriale ale cadrelor didactice in activitatea de la clasa este orientarea si dirijarea resurselor umane si materiale de care dispune clasa si procesul instructiv- .dimensiunea normativa conform careia la baza constructiei grupului clasa stau unele seturi de norme. Ceea ce este specific rolurilor manageriale de baza al cadrului didactic sunt amplitudinile diferite pe care le capata acestea precum si continuitatea si simultaneitatea lor. ar trebui sa aiba: • o pregatire de specialitate comuna in ceea ce priveste functiile si rolurile manageriale de baza (si aici se remarca cursurile de management ce s-au desfasurat la C. are cateva trasaturi si functii comune. si • o pregatire manageriala specifica.D. care are in centru clasa de elevi ca grup social care cuprinde ansambluri de indivizi constituite istoric intre care exista diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate. Din acest punct de vedere managerii din domeniul invatamantului. si pe care le-au urmat multe din colegele noastre). fiind o caracteristica a oricarei activitati organizate. Toate functiile manageriale ale cadrului didactic se coreleaza reciproc. delicventa. reguli. rebuturi ale stilului managerial ce cu greu sau chiar deloc mai pot fi reparate. Spre exemplu.dimensiunea sociala. iar rebuturile pot fi reconditionate si reintroduse in procesul tehnologic. ce presupune adaptarea principiilor generale si a functiilor manageriale la particularitatile domeniului condus. al grupei de copii (aici se remarca insasi aceasta activitate care se desfasoara astazi). iar consecintele unor erori sunt inadaptarea. in comparatie cu procesele manageriale din industrie unde intre manager si personal se interpune masina.. . incompetenta. in procesul educational din clasa conducerea se realizeaza nemijlocit asupra personalitatii copiilor. care vor regla intreaga desfasurare a activitatii scolare cotidiene. in speta cadrele didactice. Managementul. indiferent de domeniu. in gasirea unor procedee si strategii de interventie ale cadrului didactic in aplanarea acestor situatii de criza. . .

4. o principalele actiuni de intreprins. Ca o forma de definire. din mai multe alternative posibile. . Planificarea – nu se refera cu necesitate la alcatuirea unor documente scrise. organizarea poate fi descrisa astfel: 1.decizia educationala. Decizia educationala . in vederea realizarii obiectivelor propuse”. O definitie operationala a deciziei data de profesorul Ioan Jinga. 3. in conditii de eficienta maxima. . o resursele necesare atingerii obiectivelor.educativ la un moment dat catre realizarea obiectivelor proiectate. stabilirea si aplicarea de masuri pentru atingerea obiectivelor stabilite. 2. actiuni. cum ar fi planificarea calendaristica. selectionarea mijloacelor operationale cele mai simple si eficiente.controlul si evaluarea. resurse si etape pentru realizarea acestora. ansamblul de actiuni menite sa valorifice optim mijloacele umane si materiale ale clasei de elevi si ale procesului de invatamant. in conditii de eficienta maxima. o prezinta ca „activitate constienta de alegere a unei modalitati de actiune.planificarea.organizarea.consilierea. ci ea regaseste: o obiectivele prioritare ale etapei. . pentru a ajunge la un anumit rezultat sau obiectiv. Principalele functii sau roluri manageriale ale cadrului didactic cuprind urmatoarele componente: .este un proces de alegere in mod deliberat a unei linii de actiune. Din punct de vedere managerial. . planificarea cuprinde un sistem de decizii privitoare la o serie de obiective si la viitoarele mijloace. . Organizarea – este determinata de permanenta schimbarilor care au loc in pocesul de invatamant.

Politica educationala bazata pe dezideratul „educatia pentru toti” – deziderat stipulat in legislatia internationala si in cea romana. inima si mintea cadrului didactic. Atitudinile moderne. subliniaza necesitatea analizei si proiectarii programelor educationale in raport cu specificitatea si individualitatea copiilor pe care-i avem la un moment dat in grupa pe care o conducem. Consecintele deciziilor au influenta directa asupra personalitatii viitorului adult. de tip integrationist.La nivelul invatamantului. copilul in nevoie. cu scopul declarat de a-l ajuta. o imbunatatire. . Controlul si evaluarea Controlul. ca o componenta a actului managerial. managementul unui proces complex de generare de comportamente durabile. ci. inainte de toate este conducerea. Din tot ce ati audiat pana acum. Consilierea – este o relatie speciala dezvoltata intre cadrul didactic si elevul. finalizate si integrate in viata de zi cu zi”. motivate. rezulta faptul ca activitatea instructiv-educativa nu este „o simpla transmitere de date. Abordarea educativa din perspectiva procesului adaptativ–integrator. Un rol important in activitatea manageriala a educatoarelor este si gasirea unor metode si procedee pentru integrarea si adaptarea copiilor cu cerinte educationale speciale. trebuie sa se organizeze si sa se desfasoare in functie de obiectivele generale stabilite. presupun faptul ca integrarea copiilor cu nevoi speciale reprezinta o necesitate obiectiva a oricarui individ si a colectivitatii. reprezinta verificarea masurii in care scopurile si obiectivele dintr-o etapa manageriala au fost atinse. decizia are un caracter mai complex. elevul in formare. Evaluarea de aceasta natura este atat de tip cantitativ cat si calitativ. necesita noi abordari educationale. din perspectiva manageriala. El va fi cu atat mai eficient cu cat va determina in unitatea procesuala controlata un eveniment. Evaluarea. necesita informatii speciale si modificarea atitudinilor educationale traditionale. Consilierea este doar o arma sau un instrument de lucru in mana. deoarece procesul condus vizeaza omul in formare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->