Sunteți pe pagina 1din 20

Teste pol.pb. fara raspuns 1. Acceptiunile notiunii de politica sunt: a.

politica este un ansamblu de actiuni si decizii, adoptate de institutii publice adoptate de institutii publice administrative ce dispun de putere publica in scopul satisfacerii unor interese generale b. politica este definita de interese diferite in functie de grupurile de cetateni c. politica este un ansamblu de alternative stabilite pe criterii diferentiate, care conduc la redefinirea programului de guvernare.

2. Care din etapele de mai jos sunt specifice politicilor publice: a. prezicerea impactului alternativelor b. stabilirea starii de fapt c. documentarea stiintifica a realitatii sociale. 3. Care din etapele de mai jos sunt specifice politicilor publice: a. evaluarea impactului b. analiza resurselor necesare pentru solutionarea problemei c. redefinirea programului de guvernare 4. Care din etapele de mai jos sunt specifice politicilor publice: a. evaluarea intensitatii problemei b. redefinirea programului de guvernare. c. compararea alternativelor dupa criterii diferentiate. 5. Care din etapele de mai jos sunt specifice politicilor publice: a. documentarea stiintifica a realitatii soci b. formularea recomandarilor, pe baza evaluarii alternativelor c. evaluarea intensitatii problemei

6. Administratia publica, ca activitate organizata in vederea punerii in executare a legii, in scopul satisfacerii nevoilor cetatenilor, actioneaza: a. numai asupra problemelor publice b. numai asupra problemelor private c. atat asupra problemelor publice, cat si asupra celor private.

7. Prerogativele de politica publica sufera continuu transformari in timp, generate de factori ca: a. interese diferite, functie de grupurile de cetateni, schimbarea guvernantelor, constrangeri bugetare, redefinirea programului de guvernare. b. schimbarea legislatiei, schimbarea partidului aflat la putere, presiuni din partea grupurilor de interes. c. inflatie, instabilitate politica, acordarea unor imprimuturi externe. 8. Factorii care determina ca o problema sa fie cuprinsa in agenda publica sau nu, sunt: a. amploarea, intensitatea si durata problemei, resursele necesare si solutionarea problemei b. insuficienta resurselor financiare c. redefinirea programului de guvernare 9. Care sunt motivele pentru interventia administratiei publice in problemele private: a. bunurile publice, problemele exterioare, monopolurile naturale, asimetria informatiei. b. partidele politice si politicienii care mai sunt denumiti furnizori politici. c. participantii la actiunea publica (beneficiarii bunurilor publice) si administratia care pune in aplicare politicile publice initiate 10. Actorii participanti la procesul de furnizare a politicilor publice sunt: a. societatea civila b. presedintele tarii, autoritatea judecatoreasca c. furnizorii politici, administratia, participantii la activitatea publica.

11. Executivul: a. intervine in toate etapele ciclulului politicilor, de la elaborare, la implementare si evaluare. b. are rol secundar in initierea politicilor publice c. contribuie la raspandirea si cunoasterea solutiilor promovate de grupurile de interes.

12. Mass media:

a.

intervine in toate etapele ciclulului politicilor, de la elaborare, la implementare si evaluare. b. are rol secundar in initierea politicilor publice c. contribuie la raspandirea si cunoasterea solutiilor promovate de grupurile de interes. 13. Legislativul: a. intervine in toate etapele ciclulului politicilor, de la elaborare, la implementare si evaluare. b. are rol secundar in initierea politicilor publice c. contribuie la raspandirea si cunoasterea solutiilor promovate de grupurile de interes. 14. Notiunea de politica publica presupune: a. o retea de decizii legate intre ele privind alegerea obiectivelor, a mijloacelor si a resurselor alocate pentru atingerea lor. b. acele nevoi umane, indiferent de modul in care sunt identificate si care nu pot fi satisfacute prin intermediul pietei. c. acea activitate prin care o problema inscrisa in agenda guvernamentala se transforma in alternative pentru actiune, in solutii. 15. Problemele publice sunt: a. o retea de decizii legate intre ele privind alegerea obiectivelor, a mijloacelor si a resurselor alocate pentru atingerea lor. b. acele nevoi umane, indiferent de modul in care sunt identificate si care nu pot fi satisfacute prin intermediul pietei. c. acea activitate prin care o problema inscrisa in agenda guvernamentala se transforma in alternative pentru actiune, in solutii 16. Procesul de elaborare a politicii (policy making) poate fi privit: a. ca un proces analitic si ca un proces politic b. ca un proces stiintific c. ca un un proces teoretic. 17. Din perspectiva rezolvarii problemelor, policy making atentia cade asupra: a. conflictelor si dezacordurilor, asupra luptelor pentru a controla procesul de luare a deciziei, urmarind propriul interes si pe eforturile de a defini scopurile publice. b. cautarii de solutii pentru problemele existente, facand apel la rationalitate in vederea indeplinirii scopurilor publice.

c. analizei cererilor, stimulilor si problemelor, formularii propunerilor de raspuns la problemele identificate.

18. Din perspectiva procesului de elaborare a politicii vazut ca proces politic, atentia cade: a. conflictelor si dezacordurilor, asupra luptelor pentru a controla procesul de luare a deciziei, urmarind propriul interes si pe eforturile de a defini scopurile publice. b. cautarii de solutii pentru problemele existente, facand apel la rationalitate in vederea indeplinirii scopurilor publice. c. analizei cererilor, stimulilor si problemelor, formularii propunerilor de raspuns la problemele identificate. 19. Politicile publice sunt o abordare aplicata, orientata catre: a. evenimentele care implica eforturi mari de a le face cunoscute autoritatilor publice b. structura procesului politic si angajamentele decidentilor c. conceperea si elaborarea de solutii pentru problemele societatii, inaintarea unor argumente bazate pe valori asumate (value-driven) 20. Analiza de politici publice este: a. acea activitate ce are ca obiectiv dezvoltarea acelor teorii ce contribuie la o mai buna intelegere a societatii, urmarind relatiile dintre o gama larga de variabile comportamentale, cercetarea politicilor publice b. o disciplina aplicata a stiintelor socilae care foloseste metode multiple de cercetare si argumentare pentru a produce si transforma informatiile relevante pentru politica publica , care pot fi folosite in medii politice pentru a rezolva probleme de politici publice. c. acea activitate de implementare ce se refera la deciziile autorizate de catre conducere, care coincid rezultatelor obtinute de catre nivelurile inferioare. 21. Ca o caracteristica fundamentala a stiintei politicilor, interdisciplinaritatea: a. nu are un caracter pur academic, ce se orienteaza spre problemele lumii reale (real world), cautand solutii pentru acestea. b. isi asuma explicit faptul ca nu poate fi absolut obiectiva c. aplica metode si cunostinte din domenii diferite, precum studiul instritutiilor politice,

stiintele economice, teoria organizatiilor, drept, sociologie, psihologie. 22. Ca o caracteristica fundamentala a stiintei politicilor, orientarea spre rezolvarea de probleme: a. nu are un caracter pur academic, ce se orienteaza spre problemele lumii reale (real world), cautand solutii pentru acestea. b. isi asuma explicit faptul ca nu poate fi absolut obiectiva c. aplica metode si cunostinte din domenii diferite, precum studiul instritutiilor politice, stiintele economice, teoria organizatiilor, drept, sociologie, psihologie. 23. Ca o caracteristica fundamentala a stiintei politicilor, normativitatea: a. nu are un caracter pur academic, ce se orienteaza spre problemele lumii reale (real world), cautand solutii pentru acestea. b. isi asuma explicit faptul ca nu poate fi absolut obiectiva c. aplica metode si cunostinte din domenii diferite, precum studiul instritutiilor politice, stiintele economice, teoria organizatiilor, drept, sociologie, psihologie. 24. Caracteristicile fundamentale ale stiintei politicilor sunt: a. diversificarea scopurilor, ambiguitatea scopului initiat. b. normativitatea, interdisciplinaritatea, orientarea spre rezolvarea de probleme. c. spontaneitatea, adoptarea, negocierea. 25. O politica reglementara este: a. o politica ce consta in adoptarea de catre puterea publica a unor criterii care confera acces la anumite avantaje, acest acces nefiind acordat unor cazuri sau unor destinatari desemnati nominal, ci anumitor grupuri de destinatari neindividualizati. b. o actiune publica ce consta in adoptarea de norme autoritare care afecteaza comportmentul destinatarilor c. o actiune prin care puterea publica autorizeaza cazuri speciale desemnate nominal. 26. O politica distributiva reprezinta: a. o politica ce consta in adoptarea de catre puterea publica a unor criterii care confera acces la anumite avantaje, acest acces nefiind acordat unor cazuri sau unor destinatari desemnati nominal, ci anumitor grupuri de destinatari neindividualizati. b. o actiune publica ce consta in adoptarea de norme autoritare care afecteaza comportmentul destinatarilor

c. o actiune prin care puterea publica autorizeaza cazuri speciale desemnate nominal.

27. O politica redistributiva reprezinta: d. o politica ce consta in adoptarea de catre puterea publica a unor criterii care confera acces la anumite avantaje, acest acces nefiind acordat unor cazuri sau unor destinatari desemnati nominal, ci anumitor grupuri de destinatari neindividualizati. e. o actiune publica ce consta in adoptarea de norme autoritare care afecteaza comportmentul destinatarilor f. o actiune prin care puterea publica autorizeaza cazuri speciale desemnate nominal. 28. O politica constitutiva se traduce prin faptul ca: a)actiunea publica defineste reguli privind puterea, caz in care coercitia ii afecteaza pe destinatari in mod real si indirect; b) actiunea publica consta in adoptarea de norme autoritare care apeleaza comportamentul destinatarilor; c)actiunea privata consta in adoptarea de norme autoritare care apeleaza comportamentul destinatarilor. 29. Termenul de autori ai politicilor publice(policy-makers) se refra la: a) un grup de decidenti care determina cursul unei actiuni in mod intentionat si urmarind anumite finalitati; b) acei indivizi, grupati dupa diferite criterii care utilizeaza propriile lor cunostinte, experiente si perceptii pentru a contura solutii de rezolvare a unor probleme comune ale grupului din care fac parte; c) acele autoritati care au ca sarcina rezolvarea conflictelor,dezacordurile si a controla procesul de luare a deciziilor, urmarind propriul interes. 30. Actorii implicati in procesul politicilor publice pot: a) doar indivizi singulari; b) doar grupuri c) atat indivizi cat si grupuri. 31.Guvernul, ca actor implicat in procesul problemelor publice: a) intervine in toate etapele ciclului politicilor( elaborare,implementare,evaluare) b) are rol secundar, in sensul ca, in general, el nu este cel care initiaza propuneri de politici, desi acest lucru nu este exclus c) nu poate intervene in nici una din etapele ciclului politicilor

32.Legislativul ca actor implicat in procesul politicilor publice: a) intervine in toate etapele ciclului politicilor( elaborare,implementare,evaluare) b) are rol secundar, in sensul ca, in general, el nu este cel care initiaza propuneri de politici, desi acest lucru nu este exclus c) nu poate intervene in nici una din etapele ciclului politicilor 33.Grupurile de interese: a) reprezinta grupari independente implicate in cercetarea multidisciplinara, menite sa influenteze politicile publice b) reprezinta principalul mijloc de reprezentare a opiniilor publicului si de aducere a acestora, intr-un mod organizat in fata autoritatilor guvernamentale c) reprezinta grupari care se constituie pe criteriul aderarii membrilor la o platforma politica, care au vocatie la guvernare.

34. Grupurile de universitari,cercetatori si consultanti: a) reprezinta grupari independente implicate in cercetarea multidisciplinara, menite sa influenteze politicile publice b) reprezinta principalul mijloc de reprezentare a opiniilor publicului si de aducere a acestora, intr-un mod organizat in fata autoritatilor guvernamentale c) reprezinta grupari care se constituie pe criteriul aderarii membrilor la o platforma politica, care au vocatie la guvernare. 35.Ciclul politicilor publice reprezinta: a) un process logic deductiv, unde actorul decisional urmareste un parcurs etapizat pentru a gasi solutia la o problema reala din societate b) o pluralitate de actori care participa la actualizarea unei anumite politici si care comunica intre ei,negociaza si in acelasi timp, impartasesc aceleasi set comun de valori si care urmaresc sa indeplineasca aceleasi obiective c) o serie de instrumente indirecte de control cum ar fi: stabilirea obiectivelor, adaptarea, negocierea, cooperarea ca metode de urmat in procesul implementarii. 36. Modelul de coalitie a actorilor, ca model teoretic de implementare a politicilor publice este: a) un process logic deductiv, unde actorul decisional urmareste un parcurs etapizat pentru a gasi solutia la o problema reala din societate b) o pluralitate de actori care participa la actualizarea unei anumite politici si care comunica intre ei,negociaza si in acelasi timp, impartasesc aceleasi set comun de valori si care urmaresc sa indeplineasca aceleasi obiective c) o serie de instrumente indirecte de .cum ar fi: stabilirea obiectivelor,adaptarea, negocierea,cooperarea ca metode de urmat in procesul implementarii.

37. Modelul participativ ca model teoretic de implementare a politicilor publice se refera la: a) un proces logic deductiv, unde actorul decisional urmareste un parcurs etapizat pentru a gasi solutia la o problema reala din societate b) o pluralitate de actori care participa la actualizarea unei anumite politici si care comunica intre ei,negociaza si in acelasi timp, impartasesc aceleasi set comun de valori si care urmaresc sa indeplineasca aceleasi obiective c) o serie de instrumente indirecte de .cum ar fi: stabilirea obiectivelor,adaptarea, negocierea,cooperarea ca metode de urmat in procesul implementarii. 38. Modelul autoritar ca model teoretic de implementare a politicilor publice, pune accent pe : a)instrumente indirecte de control cum ar fi: stabilirea obiectivelor, spontaneitate, training, adaptare, negociere, cooperare si incredere ca metode si conditii de urmat in cadrul implementarii b) instrumente precum instructiuni si ordine ale conducerii, planificare, control, ierarhie si responsabilitate c) participarea unei pluralitati de actori la actualizarea unei anumite politici si care comunica intre ei, negociaza, fac compromisuri, si impartasesc un set comun de valori masuri . 39. Agenda publica: a) cumuleaza toate problemele pe care factorii decizionali isi propun sa se rezolve intr-un interval de timp b) actioneaza ca un facilitator intr-o agenda publica si cea institutionala, insa uneori pot avansa propriile prioritati c) insumeaza toate problemele percepute de membrii unei comunitati. 40. Agenda institutionala: a) cumuleaza toate problemele pe care factorii decizionali isi propun sa se rezolve intr-un interval de timp b) actioneaza ca un facilitator intr-o agenda publica si cea institutionala, insa uneori pot avansa propriile prioritati c) insumeaza toate problemele percepute de membrii unei comunitati. 41. Agenda media: a) cumuleaza toate problemele pe care factorii decizionali isi propun sa se rezolve intr-un interval de timp b) actioneaza ca un facilitator intr-o agenda publica si cea institutionala, insa uneori pot avansa propriile prioritati c) insumeaza toate problemele percepute de membrii unei comunitati.

42. Problemele de politica publica intra si raman pe agenda institutionala numai cu conditia de a indeplini cumulativ urmatorele conditii: a) sa fie licite,importante, rezolvabile b) sa prevada o finalitate, sa fie prioritara, sa existe suficiente resurse pentru a le indeplini c) sa fie sufficient de semnificative, sa aiba intensitate(impact cu magnitudine ridicata), sa aiba durabilitate in timp. 43.Fazele principale ale procesului de stabilire a agendei pe masura ce problemele trec din agenda sistemica, in agenda institutionala sunt: a) initierea problemelor, specificarea solutiilor lor,dezvoltarea argumentelor si trecerea problemei in agenda institutionala b) transmiterea semnalului prin ascultarea argumentelor solicitantilor, constituirea unei comisii de axperti,stabilirea unei proceduri de solutionare a problemei c) anticiparea aparitiei cererii,solutionarea primara a problemei fara a trece la fondul acesteia,stabilirea unei proceduri de solutionare,instituirea unui serviciu specializat de solutionare a problemei.

44.Miza este: a) orice problema in jurul careia se initiaza o dezbatere,o controversa, care face obiectul unor valori contrastante b) acele valori umane, indiferent de modul in care sunt indentificate, si care nu pot fi satisafacute prin intermediul pietei c) un process de responsabilizare din partea unui segment sau altul al societatii. 45. Din momentul in care o problema publica a fost constientizata de catre autoritatea publica,aceasta: a) este obligata sa inscrie cererea b) poate refuza inscrierea cererii c) este obligate sa actioneze conform cererii. 46. Derularea cu succes a procesului politicii publice depinde de: a) definirea corecta a problemei si indentificarea cauzelor b) dispozitiile stabilite de catre factorii de decizie, durata derularii procesului politicii publice c) capacitatea membrilor grupului decizional de a-si gestiona interdependenta, corelarea intre emiterea de dispozitie si punerea lor in aplicare. 47. Prin decizie se intelege: a) o activitate de investigare a problemei,de cautare a optiunilor si alternativelor

b) rezultatul procesului prin care se realizeaza o alegere intre doua sau mai multe posibilitati de actiune alternative care pot conduce la indeplinirea aceluias obiectiv c) activitatea prin care o cerere sau o problema inscrisa pe agenda guvernamentala se transforma in alternative pentru actiune, in solutii. 48. Formularea desemneaza: a) o activitate de investigare a problemei,de cautare a optiunilor si alternativelor b) rezultatul procesului prin care se realizeaza o alegere intre doua sau mai multe posibilitati de actiune alternative care pot conduce la indeplinirea aceluias obiectiv c) activitatea prin care o cerere sau o problema inscrisa pe agenda guvernamentala se transforma in alternative pentru actiune, in solutii. 49. Analiza defineste: a) o activitate de investigare a problemei,de cautare a optiunilor si alternativelor b) rezultatul procesului prin care se realizeaza o alegere intre doua sau mai multe posibilitati de actiune alternative care pot conduce la indeplinirea aceluias obiectiv c) activitatea prin care o cerere sau o problema inscrisa pe agenda guvernamentala se transforma in alternative pentru actiune, in solutii. 50. Etapele generale ale procesului de rezolvare a problemelor sunt: a) faza de definire a unei probleme, de formulare a cererilor b) inscrierea in agenda ce presupune: analiza cererilor,stimulelor si problemelor si formularea propunerilor de raspuns la problemele indentificate c) definirea problemei, gasirea alternativelor posibile de actiune, evaluarea alternativelor, selectarea alternativei.. 51.In activitatea politica se disting urmatoarele stadii: a) o activitate de investigare a problemei,de cautare a optiunilor si alternativelor b) rezultatul procesului prin care se realizeaza o alegere intre doua sau mai multe posibilitati de actiune alternative care pot conduce la indeplinirea aceluias obiectiv c) planificarea in timp si stabilirea de detalii,stabilirea limitelor posibilitatilor de rezolvare, utilizarea limitarilor in scop creator pentru atingerea obiectivului politice publice 52.Fazele procesului decizional sunt: a) faza de definire a unei probleme, de formulare a cererilor b) inscrierea in agenda ce presupune: analiza cererilor,stimulelor si problemelor si formularea propunerilor de raspuns la problemele indentificate

c) faza de formulare si faza de legitimizare 53. Subetapele formularii sunt: a) analiza si selectia b) analiza si legitimizarea c) definirea problemei si selectarea alternativei 54. Legitimizarea este: a) un element central intr-un sistem politic care implica autoritate,aprobare,obligatie,sustinere si consta in alegerea unei solutii in conformitate cu un criteriu de alegere, care face aceasta solutie acceptabila pentru terti b) o activitate de investigare a problemei,de cautare a optiunilor si alternativelor c) activitatea prin care o cerere sau o problema inscrisa pe agenda guvernamentala se transforma in alternative pentru actiune, in solutii. 55.Sprijinul disponibil pentru guvern si pentru ceea ce face acesta poate fi: a) centrat si difuz b) direct si indirect c) imediat,in timp 56. Sprijinul centrat: a) se refera la rezerva de atitudini favorabile sau la bunavointa care-i ajuta pe membrii unei comunitati sa acepte sau sa tolereze rezultatele care nu le convin sau efectele pe care le considera contrare dorintelor lor b) se refera la atitudinile favorabile si predispozitiile stimulate de rezultate care sunt percepute de catre cetateni ca indeplinind cererile lor pe masura ce apar sau chiar anticipandu-le c) se refera la deciziile autorizate de catre conducere care coincide intocmai rezultatelor obtinute de catre nivelele inferioare 57.Sprijinul difuz: a) se refera la rezerva de atitudini favorabile sau la bunavointa care-i ajuta pe membrii unei comunitati sa acepte sau sa tolereze rezultatele care nu le convin sau efectele pe care le considera contrare dorintelor lor b) se refera la atitudinile favorabile si predispozitiile stimulate de rezultate care sunt percepute de catre cetateni ca indeplinind cererile lor pe masura ce apar sau chiar anticipandu-le c) se refera la deciziile autorizate de catre conducere care coincide intocmai rezultatelor obtinute de catre nivelele inferioare 58. In alegerea unei solutii (din mai multe existente)pentru o problema se folosesc metodele colaterale atunci cand:

a) problema este una focalizata, respectiv..cand sunt putine date cantitative,disponibile, iar credibilitatea lor ridica anumite semen de intrebare b) problema pe care ne propunem sa o rezolvam este extinsa, exista date statistice disponibile, iar gradul de deschidere al institutiilor implicate este redus c) problema supusa rezolvarii este una in jurul careia se initiaza o dezbatere, o controversa care face obiectul unor valori contrastante. 59. In alegerea unei solutii (din mai multe existente)pentru o problema se folosesc metodele constatatoare atunci cand: a) problema este una focalizata, res..cand sunt putine date cantitative,disponibile, iar credibilitatea lor ridica anumite semen de intrebare b) problema pe care ne propunem sa o rezolvam este extinsa,exista date statistice disponibile, iar gradul de deschidere al institutiilor implicate este redus c) problema supusa rezolvarii este una in jurul careia se initiaza o dezbatere, o controversa care face obiectul unor valori contrastante. 60.Implementarea politicii publice reprezinta: a) aceea faza a unei politici publice pe durata careia sunt guvernate acte si efecte pornind de la un cadru normative de intentii,texte sau discursuri politice b) consta in alegerea unei solutii in conformitate cu un criteriu de alegere care face solutia aceptabila pentru terti c) aceea faza a unei politici publice care coincide cu momentul in care responsabilul formal ia decizia efectiva. 61. Faza de legimitizare este: a) aceea faza a unei politici publice pe durata careia sunt guvernate acte si efecte pornind de la un cadru normative de intentii,texte sau discursuri politice b) consta in alegerea unei solutii in conformitate cu un criteriu de alegere care face solutia aceptabila pentru terti c) aceea faza a unei politici publice care coincide cu momentul in care responsabilul formal ia decizia efectiva. 62.Instrumentele administrative obligatorii utilizate in implementarea politicilor publice sunt: a) acele instrumente care presupun un grad cat mai mic de implicare a statului, in care obiectivul dorit este indeplinit de o maniera voluntara b) acele instrumente care presupun cel mai mare grad de coercitie si care constau in directionarea actiunilor persoanelor fizice sau juridice in limitele constitutionale si care acorda o putere neinsemnata de decizie indivizilor, grupurilor sau organizatilor implicate c) acele instrumente care imbina caracteristicile celorlalte doua tipuri de instrumente.

63. Instrumentele administrative voluntare utilizate in implementarea politicilor publice sunt: a) acele instrumente care presupun un grad cat mai mic de implicare a statului, in care obiectivul dorit este indeplinit de o maniera voluntara b) acele instrumente care presupun cel mai mare grad de coercitie si care constau in directionarea actiunilor persoanelor fizice sau juridice in limitele constitutionale si care acorda o putere neinsemnata de decizie indivizilor, grupurilor sau organizatilor implicate c) acele instrumente care imbina caracteristicile celorlalte doua tipuri de instrumente. 64. Monitorizarea - ca tip de actiune ce se desfasoara simultan cu implementarea politicii publice are ca obiectiv: a) cuantificarea rezultatelor obtinute in urma implementarii si furnizarea bazelor urmatorului ciclu de politici publice b) asigurarea corespondentei obiectivelor stabilite cu actiunile propuse spre implementare c) determinarea actiunilor care sunt posibile si trecerea acestora in agenda 65. Evaluarea ca tip de actiune ce se desfasoara simultan cu implementarea politicii publice are ca obiectiv: a) cuantificarea rezultatelor obtinute in urma implementarii si furnizarea bazelor urmatorului ciclu de politici publice b) asigurarea corespondentei obiectivelor stabilite cu actiunile propuse spre implementare c) determinarea actiunilor care sunt posibile si trecerea acestora in agenda 66.Evaluarea administrativa reprezinta: a) tipul de evaluare care se concentreaza pe aspectele legale ale implementarii programelor si nu pe bugete,eficienta,prioritati sau cheltuieli b) tipul de evaluare care incearca sa analizeze succesul sau esecul unei politici,utilitatea ei, in vederea mentinerii sau modificarii acesteia, avand caracter unilateral c) tipul de evaluare realizata de catre organele administrative,eventual de catre agentii specializate in evaluarea politicilor publice, de cele mai multe ori insa fiind realizate de inspectori financiari,juridici, politici atasati ministerelor, de catre organele legislative sau judecatoresti 67. Evaluarea juridiciara reprezinta: a) tipul de evaluare care se concentreaza pe aspectele legale ale implementarii programelor si nu pe bugete,eficienta,prioritati sau cheltuieli b) tipul de evaluare care incearca sa analizeze succesul sau esecul unei politici,utilitatea ei, in vederea mentinerii sau modificarii acesteia, avand character unilateral c) tipul de evaluare realizata de catre organele administrative,eventual de catre agentii specializate in evaluarea politicilor publice, de cele mai multe ori insa

fiind realizate de inspectori financiari,juridici, politici atasati ministerelor, de catre organelle legislative sau judecatoresti 68. Evaluarea politica reprezinta: a) tipul de evaluare care se concentreaza pe aspectele legale ale implementarii programelor si nu pe bugete,eficienta,prioritati sau cheltuieli b) tipul de evaluare care incearca sa analizeze succesul sau esecul unei politici,utilitatea ei, in vederea mentinerii sau modificarii acesteia, avand character unilateral c) tipul de evaluare realizata de catre organele administrative,eventual de catre agentii specializate in evaluarea politicilor publice, de cele mai multe ori insa fiind realizate de inspectori financiari,juridici, politici atasati ministerelor, de catre organelle legislative sau judecatoresti 69. Dupa criteriu perspectivei din care se realizeaza evaluarile de politici publice pot fi: a) evaluare politica,judiciara,administrative b) evaluare a posteriori, evaluare a priori,evaluare pe parcurs c) evaluare a rezultatelor, evaluare a eficacitatii politicii publice, evaluare a directiilor viitoare ale politicii publice. 70. Evaluarea a a posteriori,, este: a) a posteriori si este utilizata ca instrument care sa sprijine luarea de decizii cand exista mai multe alternative b) acel tip de evaluare care are drept obiect determinarea primelor rezultate ale politicii si ale programului si furnizeaza informatii care pot fi utilizate pentru imbunatatirea programului c) retrospective si are in vedere atat masurarea rezultatelor cat si studierea procesului prin care s-a ajuns la obtinerea acelor rezultate.

71. Evaluarea a priorii este: a) posteriori si este utilizata ca instrument care sa sprijine luarea de decizii cand exista mai multe alternative b) acel tip de evaluare care are drept obiect determinarea primelor rezultate ale politicii si ale programului si furnizeaza informatii care pot fi utilizate pentru imbunatatirea programului c) retrospective si are in vedere atat masurarea rezultatelor cat si studierea procesului prin care s-a ajuns la obtinerea acelor rezultate. 72. Evaluarea pe parcurs este: a) posteriori si este utilizata ca instrument care sa sprijine luarea de decizii cand exista mai multe alternative

b) acel tip de evaluare care are drept obiect determinarea primelor rezultate ale politicii si ale programului si furnizeaza informatii care pot fi utilizate pentru imbunatatirea programului c) retrospective si are in vedere atat masurarea rezultatelor cat si studierea procesului prin care s-a ajuns la obtinerea acelor rezultate. 73. Masurarea/evaluarea politicilor publice: a) ofera informatii despre rezultate si impact precum si indicii despre ce trebuie facut mai departe b) ofera informatii despre modul in care s-a desfasurat implementarea c) ofera informatii doar despre rezultate si impact, dar nu ofera indicii despre rezultate si impact, dar nu offers indicii despre ce trebuie facut mai departe. 74. Masurarea/evaluarea politicilor publice: a) ofera informatii despre modul in care nu s-a desfasurat procesul b) nu ofera informatii despre modul in care s-a desfasurat implementarea c) ofera informatii despre modul in care s-a desfasurat implementarea 75. Masurarea/evaluarea politicilor publice: a) ofera informatii despre rezultate si impact precum si indicii despre ce trebuie facut mai departe b) ofera informatii despre modul in care s-a desfasurat implementarea c) nu ofera informatii despre pozitiile divergente ale stakeholderilor (potentiali actori) 76. Functia de initiativa a ministerelor in procesul politicilor publice se refera la: a) consultarea grupurilor relevante, negocierea cu alte ministere si cu Centrul Guvernului(COG) b) pregatirea companiei de diseminare a ceea ce semnifica politica respective si pregatirea recomandarilor pentru grupul parlamentar care sprijina guvernul c) identificarea problemelor,stabilirea optiunilor,pregatirea documentelor legale.

77-Prin discriminare directa,in sensul legii egalitatii de sanse intre femei si barbati se intelegea-diferentierea,excluderea sau restrictia ce decurge din reglementari,dispozitii sau practici uzuale,si care prin efecte pe care le genereaza,favorizeaza sau afecteaza persoane de un sex sau altul. b-orice diferentiere, excludere sau restrictie care se face fara temei legal si care lezeaza exercitarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

78-Din perspectiva temporala,preventia poate fi clasificata ina-preventie primara , secundara, tertiara. b-situationala sau sociala. c-defensiva sau ofensiva.

79-Din perspectiva continutului sau a nivelului,preventia poate fi clasificata ina-preventie primara , secundara, tertiara. b-situationala sau sociala. c-defensiva sau ofensiva.

80-Din pct de vedere al strategiei actionale preventia poate fia-preventie primara , secundara, tertiara. b-situationala sau sociala. c-defensiva sau ofensiva

81-Preventia socialaa-implica actiunea asupra factorilor sociali care sunt angrenati in comiterea faptelor ilegale pt orientarea si influentarea lor in sensul dorit. b-presupune luarea in considerare a masurilor care au ca scop reducerea ocaziilor care favorizeaza comiterea faptelor ilegale si sporirea riscului autorilor acestor fapte de a fi descoperiti si trasi la raspundere cu operativitate. c-vizeaza modificarea comportamentelor subiectilor deja indentificati ca fiind delicventi si are ca scop impiedicarea comiterii recidivelor.

82-Preventia primara sau generalaa-vizeaza modificare comportamentelor subiectilor deja identificati ca fiind delicventi si are ca scop impiedicarea comiterii recidivelor. b-incearca reducerea frecventei ori evitarea comiterii faptelor antisociale-ea se adreaseaza grupurilor considerate ca fiind vulnerabile si defineste factorii de risc. c-vizeaza ansamblul populatiei si actioneaza la nivelul factorilor sociali generali (actiuni asupra contextului social, cultural si economic). 83-Preventia secundara sau specificaa-vizeaza modificare comportamentelor subiectilor deja identificati ca fiind delicventi si are ca scop impiedicarea comiterii recidivelor. b-incearca reducerea frecventei ori evitarea comiterii faptelor antisociale-ea se adreaseaza grupurilor considerate ca fiind vulnerabile si defineste factorii de risc. c-vizeaza ansamblul populatiei si actioneaza la nivelul factorilor sociali generali (actiuni asupra contextului social, cultural si economic).

84-Preventia tertiara sau curativaa-vizeaza modificare comportamentelor subiectilor deja identificati ca fiind delicventi si are ca scop impiedicarea comiterii recidivelor. b-incearca reducerea frecventei ori evitarea comiterii faptelor antisociale-ea se adreaseaza grupurilor considerate ca fiind vulnerabile si defineste factorii de risc. c-vizeaza ansamblul populatiei si actioneaza la nivelul factorilor sociali generali (actiuni asupra contextului social, cultural si economic).

85-Preventia situationalaa-implica actiunea asupra factorilor sociali care sunt angrenati in comiterea faptelor ilegale pt orientarea si influentarea lor in sensul dorit. b-presupune luarea in considerare a masurilor care au ca scop reducerea ocaziilor care favorizeaza comiterea faptelor ilegale si sporirea riscului autorilor acestor fapte de a fi descoperiti si trasi la raspundere cu operativitate. c-vizeaza modificarea comportamentelor subiectilor deja indentificati ca fiind delicventi si are ca scop impiedicarea comiterii recidivelor.

86-In cazul preventiei defensivea-problema este deja manifesta,colectivitatile ,grupurile-se apara-cit mai rapid posibil impotriva acestor probleme si a consecintelor lor,lupta se duce asupra simptomelor si deci asupra indivizilo ,strategiile fac apel la forta, la descurajare. b-problemele sunt prevazute si sunt atacate cauzele lor cele mai profunde.se bazeaza pe resursele de personal care actioneaza direct asupra factorilor favorabili delicventei. c-se are in vedere luarea in calcul a masurilor care au ca scop reducerea ocaziilor care favorizeaza comiterea faptelor ilegale.

87-In cazul preventiei ofensivea-problema este deja manifesta,colectivitatile ,grupurile-se apara-cit mai rapid posibil impotriva acestor probleme si a consecintelor lor,lupta se duce asupra simptomelor si deci asupra indivizilo ,strategiile fac apel la forta, la descurajare. b-problemele sunt prevazute si sunt atacate cauzele lor cele mai profunde.se bazeaza pe resursele de personal care actioneaza direct asupra factorilor favorabili delicventei. c-se are in vedere luarea in calcul a masurilor care au ca scop reducerea ocaziilor care favorizeaza comiterea faptelor ilegale.

88-Preventia secundara se mai numeste sia-preventie specifica. b-preventie curativa. c-preventie generala.

89-Preventia primara se mai numeste sia-preventie specifica. b-preventie curativa. c-preventie generala.

90-Preventia tertiara se mai numeste sia-preventie specifica. b-preventie curativa. c-preventie generala.

91-In cadrul modelului teoretic de preventie integrata, echipa de preventiea-constituie factorul fundamental si organic de decizie al oricarui proiect de preventie integrata locala. b-actioneaza continuu pe intregul parcurs al derularii proiectului de preventie integrata locala. c-este compusa din persoane mandatate de grupul de concertare pt a urmari zilnic derularea proiectului.

92--In cadrul modelului teoretic de preventie integrata, grupul de coordonarea-constituie factorul fundamental si organic de decizie al oricarui proiect de preventie integrata locala. b-actioneaza continuu pe intregul parcurs al derularii proiectului de preventie integrata locala. c-este compusa din persoane mandatate de grupul de concertare pt a urmari zilnic derularea proiectului.

93---In cadrul modelului teoretic de preventie integrata, echipa de concertarea-constituie factorul fundamental si organic de decizie al oricarui proiect de preventie integrata locala. b-actioneaza continuu pe intregul parcurs al derularii proiectului de preventie integrata locala. c-este compusa din persoane mandatate de grupul de concertare pt a urmari zilnic derularea proiectului.

94-Beneficiile sociale financiare, ca mijloc de protectie socialaa-cuprind o gama larga de servicii oferite de colectivitate,in mare masura in afara sistemului economic.

b-au ca obiect dezvoltarea, corectarea, refacerea capacitatilor individuale si colective pt o viata normala si autosuficienta c-cuprind transferurile in bani sau in bunuri catre persoanele care reprezinta un important deficit de surse financiare. c-cuprind transferurile in bani sau in bunuri catre persoanele care reprezinta un important deficit de surse financiare.

95-Se cunosc urmatoarele categorii de servicii socialea-pensii,ajutor boala,ajutor de somaj. b-alocatii pt copii,burse de studii,gratuitati sau reduceri,subventiile de preturi. c-invatamint,sanatate si asistenta sociala.

96-Sunt beneficii sociale contributoriia-pensii,ajutor boala,ajutor de somaj. b-alocatii pt copii,burse de studii,gratuitati sau reduceri,subventiile de preturi. c-invatamint,sanatate si asistenta sociala.

97-Sunt beneficii sociale non-contributoriia-pensii,ajutor boala,ajutor de somaj. b-alocatii pt copii,burse de studii,gratuitati sau reduceri,subventiile de preturi. c-invatamint,sanatate si asistenta sociala.

98-Suportul social al persoanelor aflate in dificultate se facea-doar prin transferul de resurse financiare(bani sau bunuri). b-doar prin serviciul de asistenta sociala. c-atit prin transferul de resurse financiare cit si prin servicii de asistenta sociala.

99-Care din urmatoarele constituie principii de organizare a asistentei sociale? a-imbinarea asistentei sociale generale cu asistenta sociala specializata, b-focalizarea si eficientizarea suportului social. c-facilitarea absorbtiei suportului social.

100- Care din urmatoarele constituie principii de organizare a asistentei sociale? a--focalizarea si eficientizarea suportului social b- facilitarea absorbtiei suportului social c-asistenta sociala are un caracter profesional.