CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE SPĂLARE A BANILOR 1. Criminalitatea ca fenomen global. Criminalitatea, ca ansamblu de încălcări ale legii penale care se comit într-o perioadă şi pe un spaţiu determinat constituie, după cum se ştie, un fenomen social, atât pentru faptul că are loc în societate în cadrul relaţiilor dintre membrii grupului social, dar şi pentru că interesează în mod hotărâtor societatea, influenţând buna desfăşurare a relaţiilor de convieţuire socială. În relaţiile dintre oameni, în societate, se manifestă nu numai tendinţe pozitive constructive, de continuă amplificare şi diferenţiere a relaţiilor de colaborare şi sprijin reciproc dintre membrii grupului social (acţiuni evaluate drept convenabile de colectivitate), dar şi tendinţe negative de subminare a bunelor relaţii de convieţuire, de încălcare a regulilor de comportare în societate, de impunere prin violenţă sau fraudă a voinţei unora dintre membrii grupului social în prejudiciul altora, de negare a valorilor sociale pe care le respectă şi le ocrotesc majoritatea oamenilor (acţiuni evaluate drept neconvenabile de grupul social)1. Constituind un fenomen social, criminalitatea a fost, inevitabil, influenţată de schimbările petrecute în societate. Fiecărui tip de societate (antică, medievală, modernă, contemporană) i-a corespuns un anumit tip de criminalitate care a purtat amprenta mentalităţii şi particularităţilor societăţii respective2. Aceste particularităţi au
1 2

Vintilă Dongoroz, Drept penal, Bucureşti, 1939, Editura Tempus, p.5. Costică Voicu, Florin Sandu, Alex. Boroi şi Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p.1.

1

privit nu numai latura cantitativă a fenomenului (sporirea continuă a numărului de infracţiuni), dar şi latura lui calitativă, apărând noi forme de încălcări ale legii penale, strâns legate de însăşi procesele sociale ale timpului. Aceste modificări şi transformări ale substanţei fenomenului infracţional (cantitativ şi calitativ) au atras schimbări şi în privinţa mijloacelor de combatere a infracţiunilor, inclusiv a conţinutului legislaţiei penale şi procesual penale, ca instrumente ale politicii penale a statelor în lupta contra încălcărilor grave ale disciplinei sociale. 2. Scurt istoric privind fenomenul de spălare a banilor Noţiunea de „spălare a banilor” a apărut destul de recent în vocabularul specialiştilor din domeniul politic, economic şi juridic, deşi practica de a ascunde natura sau existenţa unor valori, a căror provenienţă era ilicită sau cel puţin dubioasă, era cunoscută oamenilor din cele mai îndepărtate vremuri, chiar dacă asemenea practici n-au fost incriminate decât în perioada modernă. Fenomenul de spălarea banilor apare în vechime strâns legat de fenomenul ascunderii averilor pentru a evita impozitele excesive sau confiscarea abuzivă a bunurilor de către autorităţi. În perioadele timpurii ale activităţii economice ascunderea averilor se confunda cu evaziunea fiscală. Nu ne aflăm încă în perioada când ascunderea averilor să se facă pentru a evita descoperirea provenienţei ei ilegale. Între cele două scopuri ale ascunderii valorilor există deosebiri evidente. În timp ce evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe cale legală sau chiar ascunderea lor (dacă, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă), situaţii în care, venitul legal se transformă într-un venit ilegal

deoarece a fost sustras obligaţiilor fiscale, spălarea banilor presupune ascunderea provenienţei ilegale a valorilor prin metode care să le confere o aparenţă legală, folosirea lor fiind apoi supusă impozitelor fixate de stat1. În China cu 2000 de ani înainte de Hristos, comercianţii îşi ascundeau averile de teama ca dictatorii printr-un act abuziv să nu dispună confiscarea lor. În Grecia antică este cunoscut cazul Atenei când conducătorii cetăţii au impus o taxă de 20% asupra importurilor şi exporturilor efectuate pe o anumită rută, acest fapt determinându-i pe comercianţii greci şi fenicieni să facă un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite2. Mai târziu, în secolul al XV-lea, Olanda ajunsese un înfloritor centru comercial internaţional şi datorită faptului că legislaţia prevedea puţine restricţii sau taxe asupra schimburilor interne şi externe. Drept urmare, comercianţii englezi preferau să-şi vândă lâna în Olanda şi nu în Anglia, unde trebuiau să plătească taxe şi impozite ridicate3. Printre cazurile de spălare a banilor, se citează în epoca medievală procedeul folosit de negustori şi cămătari pentru a eluda interdicţia de a lua camătă la banii împrumutaţi (deoarece biserica catolică socotea camăta un păcat). Aceştia anticipând tehnicile moderne de ascundere, transferare şi spălare a banilor, atunci când negociau împrumuturi pe terme lung, „umflau” artificial ratele periodice de restituire, suficient cât să acopere şi plata dobânzilor, pretinzând că acestea sunt un fel de recompensă pentru riscul asumat. Chiar dacă termenul de „spălare a banilor” nu era atunci cunoscut, se poate susţine că atâta timp cât au existat asemenea practici în viaţa economică de a masca anumite tranzacţii financiare, fenomenul menţionat chiar într-o formă incipientă, a existat încă în acele timpuri.
1 2

Ion Pitulescu, Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor, R.D. nr.8/2002, p.147. Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed. Imprimeria Naţională, Bucureşti. p.7 3 Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed.Imprimeria Naţională, Bucureşti p.7

3

Iulia Adochiţei. Adochiţei. insule).94 . nici Capone. din exploatarea prostituţiei şi a jocurilor de noroc. Apăruse chiar o competiţie între statele mediteraneene în atragerea averilor piraţilor. Din iniţiativa lui au apărut lanţul de spălătorii chimice utilizate şi pentru transformarea banilor obţinuţi din câştiguri ilicite în bani curaţi1. pirateria s-a transformat în activităţi de tipul celor desfăşurate mai târziu de organizaţiile criminale care obţineau profituri uriaşe din vânzarea alcoolului (pe timpul prohibiţiei americane). p. a rămas în istoria crimei organizate ca fondatorul unei organizaţii criminale care rula anual peste 100 milioane de dolari. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestor sume. în anul 1612 Anglia a oferit piraţilor o iertare totală dacă se reîntorceau în Anglia. piraţii care operau între Europa şi America au fost primii utilizatori ai „paradisurilor fiscale”. Celebrul Alphonse Capone. Cu timpul. care nu erau altceva decât locuri (în special. el folosea practica investirii sumelor ilicite în afaceri legale amestecând profiturile legale cu cele ilegale.În secolul al XVIII-lea. După îndelungi încercări. Totodată ei îşi păstrau drepturile asupra valorilor acumulate prin piraterie. op. Astfel. În ciuda eforturilor depuse la acea vreme. în care îşi depozitau averile şi bunurile sustrase fără să fie obligaţi să plătească vreunei autorităţi taxe şi impozite.cit. nici complicii săi nu au putut fi dovediţi că spălau bani. prin tot felul de înlesniri folosite uneori şi ca stimulent pentru a-i determina să revină în ţara de origine. Din această legătură între spălătoriile înfiinţate de gangsterii acelor timpuri pentru a ascunde provenienţa banilor proveniţi din infracţiuni şi sumele „curate” obţinute în urma acestor operaţii s-a născut şi expresia „spălare de bani” folosită ulterior pentru a defini toate operaţiunile ilegale prin care se obţinea convertirea „banilor negri murdari” în bani „curaţi”. autorităţile americane au 1 C.

trebuit să se mulţumească să reţină în sarcina lor infracţiunea de evaziune fiscală, singura sub care au putut să fie arestaţi celebrii infractori. După Capone, polonezul Maier Suchowljanschi, cu numele americanizat de Mayer Lansky (considerat geniul financiar al crimei organizate din New York, cunoscut şi sub denumirea de „contabilul mafiei”), a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5 decenii la rând. Lui Mayer i se atribuie meritul de a fi descoperit avantajele conturilor cu parolă numerică din băncile elveţiene, depunând astfel milioane de dolari în conturi bancare din întreaga lume pentru spălarea banilor murdari1. El a fost printre primii pionieri ai parteneriatului dintre lumea gangsterilor şi cea a marilor politicieni, înţelegând că pentru a se dezvolta organizaţiile criminale, trebuie să lucreze în cooperare cu oficialii guvernamentali „flexibili”. Considerat „sfântul patron” al afacerilor de spălare de bani, Lansky a murit ca un adevărat „erou”, fără să execute o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele organizaţiei criminale şi a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscală care i-au fost intentate. Lansky este considerat a fi unul dintre cei mai eficienţi spălători de bani din toate timpurile, fiindu-i atribuită şi prima metodă propriu-zisă de spălare a banilor, denumită „returnarea împrumutului”, care însemna că sumele de bani provenite din afaceri dubioase puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngăduitoarele bănci străine. Experţii în spălarea banilor nu au reuşit nici până astăzi să identifice toate mecanismele folosite de Lansky pentru spălarea banilor, ajungând la concluzia că probabil, o parte din banii spălaţi nu s-au întors niciodată în economia americană. Expresia „spălarea banilor” a fost folosită şi mai târziu, prima apariţie fiind semnalată într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata despre afacerea „WATERGATE”. Din acest moment, expresia s-a răspândit în
1

C. Adochiţei, Iulia Adochiţei, op.cit. p.94

5

majoritatea limbilor, fiind folosită pe toate meridianele 1. Infracţiunea de spălare a banilor a atras atenţia autorităţilor, mai ales începând cu anii 1980, ocupând treptat un loc de frunte în preocupările multor state europene de a combate prin toate mijloacele criminalitatea modernă. Autorităţile au desprins concluzia că investigarea cazurilor de reciclare a sumelor provenite din infracţiune poate deveni un mijloc eficient chiar pentru descoperirea şi sancţionarea faptelor din care provin banii murdari. 3. Spălarea banilor –noţiune şi reglementare legală. Pentru prima dată, noţiunea de spălare a banilor a apărut în Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena2, adoptată la data de 19 decembrie 1988, care o defineşte astfel: „preocuparea de a disimula provenienţa, natura, dispoziţia, mişcarea sau proprietarul fondurilor provenite din trafic ilicit de stupefiante, incluzând mişcarea sau convertibilitatea prin procedee electronice de transmitere, cu scopul de a da acestor fonduri aspectul că sunt rezultate din activităţi legale”. Şi totuşi, înainte de această Convenţie, în anul 1986, Comitetul pentru Relaţii Internaţionale al Senatului S.U.A. afirma că „spălarea banilor reprezintă conversia profiturilor provenite din activităţi ilegale în active financiare care par să provină din activităţi legale”. Pe plan european, Consiliul Comunităţii Europene a adoptat, în iunie 1991, Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor3, iar Consiliul Europei a aprobat, în anul 1994 „cele 40 de recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională asupra spălării capitalurilor 4”. Conform

1 2

Costică Voicu şi colaboratorii, op.cit., p.17 Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena, adoptată la data de 19.12.1988 3 Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun.1991. 4 Cele 40 de recomandări ale G.A.F.I ,asupra spălării capitalurilor din 1994.

Directivei Consiliului Comunităţii Europene, spălarea banilor înseamnă următoarea acţiune, atunci când este săvârşită cu intenţie: a) transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau sprijinirii oricărei persoane implicate în efectuarea unei astfel de activităţi, pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale; b) ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasării, mişcării drepturilor reale cu privire la proprietate sau la dreptul de deţinere a acesteia, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; c) dobândirea, posesia sau folosirea unei proprietăţi, cunoscând la data primirii că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; d) participarea, asocierea, tentativa de comitere, sprijinirea, încurajarea, înlesnirea, sfătuirea în vederea comiterii oricărei dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare. Până în anul 1999, în România nu a existat o lege specială care să sancţioneze spălarea banilor, însă organele de control şi cele de urmărire penală au instrumentat cauze care ar fi putut avea legătură cu operaţiunea de spălare a banilor, în baza prevederilor legale care incriminează infracţiunile prin care se obţin valori şi bunuri ilicite. Astfel, Codul Penal incriminează faptele de fals şi uz de fals, înşelăciune, delapidare, prostituţie, proxenetism, trafic de arme, trafic de stupefiante, încălcarea regimului jocurilor de noroc, iar prin alte legi speciale penale au fost incriminate infracţiunile de contrabandă, evaziune fiscală, bancrută frauduloasă.

7

1999.Partea I. act normativ ce s-a înscris în acţiunea de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene. . judecată sau executarea pedepsei. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23.656/2002-publicată în M.Of. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. Lg. 23 sunt: a) schimbarea sau transferul de bunuri.12. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Nr. În prezent.2002.18din 21. Faptele prevăzute la art.Partea I. Nr. termenul de spălare a banilor a apărut şi a fost consacrat prin Legea nr. deţinerea sau folosirea de bunuri. Persoanele fizice şi juridice prevăzute la articolul 8 sunt: a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine .pt. Legea 21/1999 a fost abrogată odată cu apariţia Legii 656/2002 2. c) dobândirea. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art.În legislaţia din ţara noastră. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.21/1999-publicată în M. 21/19991.Of.904 din 12. lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. Potrivit Legii 656/2002. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. 8. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 1 2 Lg. a situării.01.pt. a dispoziţiei.

c) administratorii de fonduri de pensii private. constituirea sau administrarea de conturi bancare. i) agenţii imobiliari . precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine . 9 . a altor activităţi fiduciare. administrarea ori conducerea societăţilor comerciale. organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea. d) cazinourile e) auditorii. constituirea. acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ. de economii ori de instrumente financiare. în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri imobile. h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare . aşa cum sunt definiţi la art. în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează. j) asociaţiile şi fundaţiile . lit. 2. potrivit legii. alţii decât cei prevăzuţi la lit. persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă . f) notarii publici. j) . e) sau f). funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale. agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private . administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor. organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii. precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile . avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale.b) instituţiile financiare. g) furnizorii de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi.

indiferent dacă trnzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. în lei sau valută.k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. Potrivit articolului 23:”Constituie infracţiune de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani: . numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. Legea 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.8. precum şi în Recomandările Consiliului Europei. a căror limită minimă reprezintă echivalentul in lei a 15. putem afirma că România s-a aliniat eforturilor internaţionale în lupta pentru prevenirea şi combaterea fenomenului spălării banilor. a intrat în vigoare la 22. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. care a preluat şi adaptat la realităţile social-economice din România prevederi ce apar în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substanţe psihotrope. Potrivit articolului 2 litera a) din Legea 21/1999. fiind o lege specială cu dispoziţii penale de inspiraţie europeană. 4.000 euro.04. sechestrarea şi confiscarea produselor rezultate din infracţiuni.Comparaţie între reglementările Legii 21/1999 şi cele ale Legii 656/2002 şi apariţia Legii 508/2004 Aspecte de noutate aduse de Legea 656/2002.1999. Odată adoptată această lege. adoptată la Viena în 1988 şi în Convenţia Consiliului Comunităţii Europene privind spălarea. adoptată în 1990 la Strasbourg. depistarea.

în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani”. nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor în forma agravantă. falsificarea de monede sau de alte valori. posesia sau utilizarea de bunuri. 11 . Prin natura sa. aderarea sau sprijinirea sub orice formă. nerespectarea regimului materiilor explozive. infracţiunea de spălare a banilor. proxenetismul. infracţiunile săvârşite cu cărţi de credit. comerţul de ţesuturi şi organe umane. infracţiunile săvârşite de persoane care fac parte din asociaţii de infractori. nerespectarea regimului de ocrotire a bunurilor. b) ascunderea sau disimularea naturii reale a provenienţei. bancrută frauduloasă. 2 stabileşte că “asocierea.a) schimbarea sau transferul de valori. contrabanda. şantajul. aşa cum a fost prevăzută la articolul 23 din Legea 21/1999. furtul şi tăinuirea de autovehicule. iniţierea. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora. cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni: traficul de stupefiante. cunoscând că acestea provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). traficul de animale ocrotite în ţările lor. nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive. c) dobândirea. nerespectarea dispoziţiilor privind jocurile de noroc. înşelăciunea în domeniul bancar. Alin. dispoziţiei. financiar sau de asigurari. lipsirea de libertate în mod ilegal. nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri. precum şi în scop de tăinuire sau favorizare a persoanelor implicate în astfel de activităţi sau presupuse că s-ar sustrage consecinţelor juridice ale faptelor lor. infracţiunile săvărşite prin intermediul calculatoarelor. mişcării proprietăţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora. apartenenţei. este o infracţiune subsecventă şi complementară infracţiunilor generatoare de „bani murdari”. cunoscând că aceste bunuri provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a).

astfel că s-a impus cu necesitate modificarea acestui act normativ. ”operaţiunile cu sume în numerar. care este principala sursă de fonduri pentru economia subterană. a demonstrat că limitarea listei „infracţiunilor predicat” nu a dus la o eficientă combatere a acestui fenomen. o serie de infracţiuni necuprinse în listă.2002. Există. pentru care există obigativitatea raportării către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. fiind abrogate prevederile legii 21/1999.180 din 01. cum ar fi evaziunea fiscală. cum ar fi traficul de animale ocrotite în ţările de origine. indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele”. de asemenea.1997-privind Codul vamal. aşa cum a fost ea adoptată. din partea persoanelor prevăzute la art. cea mai importantă modificare fiind eliminarea enumerării limitative a infracţiunilor predicat. litera a). atât Legea 21/1999. astfel că orice infracţiune care are drept rezultat obţinerea de fonduri ilicite să poată fi considerată infracţiune-premisă a faptei de spălare a banilor.12. pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.141/1997-publicată în M. cât şi Legea 656/2002 prevăd că sunt operaţiuni suspecte. infracţiunile prevăzute de Legea 141/1997 privind Codul vamal1. referitor la operaţiunile suspecte – tranzacţiile suspecte cum sunt denumite de lege -care trezesc suspiciunea de spălare a banilor. adăugăm că. etc.Partea I. lucru ce s-a realizat prin Legea 656 din data de 07.000 Euro. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. Nr. Continuând analiza aspectelor de noutate aduse de Legea 656/2002. Aplicarea prevederilor Legii 21/1999.08.Referitor la Legea 21/1991 s-au formulat opinii diferite privind stabilirea listei limitative de infracţiuni predicat în articolul 23 aliniatul 1. în sensul că există infracţiuni nedefinite de legislaţia penală. .8. Un element de noutate adus de Legea 656/2002 constă în aceea că obligaţiile de 1 Lg. altele decât infracţiunea de contrabandă. dar care sunt generatoare de mari sume de bani murdari. infracţiunile săvârşite prin intermediul calculatoarelor. în lei sau în valută.Of.

I.8 lit. potrivit legii. 2 al Directivei Europene nr. Un alt element de noutate în această privinţă –articolul 3 aliniatul 8 din Legea 656/2002 prevede că “ persoanele prevăzute la art. asociaţiilor şi fundaţiilor.000 Euro. în lei sau în valută. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. Legea 656/2002 a extins aria entităţilor raportoare în conformitate cu art.I.10 a G. inclusiv al acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare. Totodată. 2 Este prevăzută şi obigativitatea raportării tranzacţiilor externe mai mari decât echivalentul a 15.A.3 al Directivei 97/2001/CE1 şi Recomandarea nr.000 de euro.identificare se vor aplica în momentul intrării în relaţii de afaceri cu un client. indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte. 1 2 Directiva 97din 2001 a CE Recomandarea nr. faţă de 24.A. cât era abilitat în vechiul normativ.F. Oficiul poate dispune suspendarea unei operaţiuni 48 de ore. 13 .F. instituţii financiare. a personalului cu responsabilităţi în procesul de privatizare. 97/2001/CE prin extinderea ariei de acoperire a furnizorilor de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi. Potrivit noului act normativ privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. firmele care asigură servicii de transfer electronic rapid al fondurilor. aşa cum prevede de altfel şi art. e) şi f) nu au obligaţia de a raporta către Oficiu informaţiile pe care le primesc sau pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul determinării situaţiei juridice a acestuia ori al apărării sau reprezentării acestuia în cadrul unor proceduri judiciare ori în legătură cu acestea. în timpul ori după încheierea procedurilor. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.10 a G. agenţilor imobiliari.

la solicitarea Oficiului. în baza reciprocităţii. De asemenea. În cazul infracţiunilor prevăzute la art. Potrivit Legii 656/2002. Datele şi informaţiile se transmit la solicitarea scrisă a procurorului sau a organelor de cercetare penală. va transmite de îndată informaţiile deţinute Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. ori a instanţelor de judecată. 23 şi 24 din Legea 656/2002. În ce priveşte Oficiul. De asemenea. dacă cererea acestora a fost autorizată de procuror. Potrivit noii reglementări. În situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism. va sesiza de indată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism. cu instituţii străine care au funcţii asemănătoare şi care au obligaţia păstrării secretului în condiţii similare. 5 al Legii 656/2002 instituie în sarcina Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. în lumina ambelor reglementări. secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art. dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor. 8 nu este opozabil Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. secretul bancar şi cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmărire penală după începerea de către procuror. Oficiul poate face schimb de informaţii. şi nici instanţelor de judecată. potrivit ambelor reglementări. a urmăririi penale. atunci când acesta constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor. art. 6 alin. obligaţia “de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau altor structuri din cadrul . Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie comunică trimestrial stadiul soluţionării sesizărilor transmise.indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.

I.2004-privind înfiinţarea D. Totodată. aliniatul 1 al acestui articol prevede că procurorul poate să dispună. 1 Lg. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor.T.C.Măsura poate fi dispusă de procuror pe o durată de cel mult 30 de zile. pe o perioadă determinată accesul la aceste sisteme.11. sub stricta supraveghere a acestuia.Of. la solicitarea acestora. această măsură poate fi prelungită de procuror prin ordonanţă motivată.” Un alt element demn de reţinut este acela adus prin art. Pentru motive temeinice. Modificările aduse de noul act normativ sunt în concordanţă cu Directiva 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei.Cauze şi condiţii care favorizează comiterea infracţiunilor de spălare a banilor.1089 din 23.27 din Legea 656/2002.O. atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor.I. şi anume că atunci când există indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea infracţiunii de spălare a banilor foloseşte sisteme de telecomunicaţii sau informatice.508/2004-publicată în M. 4. procurorul poate să dispună. Durata maximă a măsuirii dispuse nu poate depăşi 4 luni.Ministerului Public. punerea sub supraveghere pe o durată determinată a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora.Partea I Nr. 15 . Apariţia Legii 508/20041 privind infiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aduce ca noutate faptul că infracţiunea de spălare a banilor intra în competenţa exclusiva a procurorului. datele şi informaţiile pe care le-a obţinut potrivit dispoziţiilor legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. ofiţerii de poliţie judiciară desfăşurând activităţi de cercetare penală în aceste dosare pe baza rezoluţiilor de delegare emise de procuror.

Astfel.Necesitatea combaterii spălării banilor rezidă din aceea că utilizarea mecanismelor financiar-bancare în scopul transformării fondurilor ilicite în patrimoniu licit conduce la subminarea autorităţii şi credibilităţii instituţiilor statale şi a întregului sistem financiar bancar. amplificarea violenţei. integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalurilor au crescut uşurinţa cu care banii obţinuţi din infracţiuni pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire mai mult în caracter transfrontalier. infractorii pot investi în sectoare ale economiei unde activele pot fi utilizate ulterior ca mijloc de spălare a banilor. generarea corupţiei. . concentrarea ilegală a bogăţiei. ceea ce echivalează cu subminarea sau chiar desfiinţarea activităţii statale şi domnia debitorului de tip mafiot. putând genera efecte inflaţioniste. Procesul de spălare a banilor influenţează cererea de numerar. riscul ca “banii spălaţi” să devină motorul economiei şi să-şi impună propriile reguli. între aceste cauze care pot genera şi favoriza fapte de spălare a banilor. spălarea banilor produce şi alte efecte negative.transnaţionalizarea celor mai mari bănci şi grupări de societăţi comerciale în concerne şi holdinguri. considerăm necesar să căutăm şi să analizăm cauzele şi condiţiile care favorizează săvârşirea faptelor de spălare de bani. Instituţiile financiare implicate în scandaluri de spălare a banilor pierd buna reputaţie pe piaţă. menţionăm: . Există astfel. nivelul ratei dobânzii şi a ratei de schimb valutar. impietarea imaginii internaţionale. Alături de afectarea conţinutului şi formei economiei naţionale. În acelaşi timp. descurajează şi îndepărtează investitorii cinstiţi. Pentru a găsi mijloacele cele mai eficiente de luptă împotriva acestui flagel. Pe de altă parte. cum sunt: deteriorarea moralei sociale.

pe fondul unor lacune în sistemul financiar-fiscal.impactul deosebit produs de perfecţionarea tehnologiei electronice de calcul şi de transmitere a informaţiilor în domeniul financiar-bancar. prin conturile bancare apaţinând persoanelor fizice şi persoanelor juridice. condiţia propice spălării banilor. Poliţia Economico-Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Străini. . funcţionarii din acest domeniu nu ţin evidenţa societăţilor comerciale care funcţionează pe raza teritorială de competenţă.amploarea operaţiunilor în numerar. fapt ce permite înmatricularea ilegală a mai multor societăţi comerciale în forma juridică de societate cu raspundere limitată în numele unei singure persoane fizice. Ed. în baza unor contracte de închiriere false.subliniem. în mare măsură. . folosite cu succes de către unele firme româneşti. Polipress. care încurajează înfiinţarea firmelor “fantomă” prin acceptarea stabilirii sediului mai multora într-un singur apartament. rolul negativ al paradisurilor fiscale. . constituie. 221. pag241 17 . de asemenea. dar face dificilă urmărirea acesteia datorită întreruperii frecvente a fluxurilor financiare1. F. . Investigarea infractiunilor financiar-bancare. 1 2 C. ce angajează sume în lei şi în valută deosebit de mari. Ed.. 2001.existenţa unor lacune grave în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. care nu prevăd verificări în baza proprie de date.modul defectuos de aplicare a procedurilor de înmatriculare a societăţilor comerciale. prin exportarea ilegală a valutei sub acoperirea contractelor false de consultanţă sau exportul de mărfuri la preţuri subevaluate reflectate în bilanţurile contabile prin înregistrarea de pierderi semnificative an de an. nu controlează şi nu cooperează cu Garda Financiară. pentru a stabili legalitatea funcţionării lor şi corectitudinea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul statului.Sandu. pag. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. Rosetti. . Al. precum şi oportunitatea şederii în România a asociaţilor străini2. prealabile înmatriculării. Boroi şi I.Voicu.Molnar -"Dreptul penal al afacerilor".2002.

lista putând continua.Plasarea Plasarea presupune transformarea fizică a sumelor în numerar. În literatura de specialitate. prin depunerea lor la o instituţie financiară (bănci. case de economii. privind achitarea integrală a obligaţiilor fiscale la bugetul statului. . şi nu limitativă.Etapele procesului de spălarea banilor .organele financiar fiscale nu dispun de proceduri riguroase de verificare a realităţii încasării sumelor de TVA rambursate. s-a demonstrat că procesele care se efectuează în vederea spălării banilor şi a punerii în circulaţie a valorilor aşa zis curate ar parcurge trei etape şi anume : Plasarea valorilor..coruperea unor funcţionari ai diferitelor instituţii. prin aceasta realizând o enumerare enunţiativă a cauzelor şi condiţiilor favorizatoare. 5. aceste depuneri sunt fărâmiţate în fracţiuni mai .existenţa unor lacune în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi în ceea ce priveşte înregistrarea menţiunilor referitoare la cesionarea firmelor care se efectuează fără un control prealabil al situaţiei datoriilor faţă de bugetul statului. . A. uniuni de credit. menţiunile privind cesionarea firmelor ar trebui să se facă de către judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului numai la prezentarea de către părţile implicate a adeverinţei emise de administraţia financiară competentă.). Pentru a evita orice suspiciune sau raportarea autorităţilor a depunerilor peste o anumită sumă. case de împrumut etc. stratificarea şi integrarea acestora.

avioane. plasează şi valori de provenienţă ilegală. iahturi) bunurile achiziţionate vor fi folosite şi apoi revândute. În plasarea numerarului este de asemenea folosit exportul ilegal de valută. la vedere. O altă metodă de plasare este amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite. sumele provenite din infracţiuni sunt transformate în valută şi transferate cel mai adesea prin bănci în străinătate.mici de 15. După depunerea în aceste bănci. Aceste ultime două metode de plasare merită o atenţie deosebită. Sunt de asemenea folosite instituţii financiare netradiţionale precum birourile de schimb valutar. Transferurile bancare dintr-o ţară în alta sunt protejate de legi care apără confidenţialitatea. plasarea are loc în ţări cunoscute ca paradisuri fiscale şi unde nu se pune problema justificării sumelor în numerar cu ocazia depunerii acestora în bănci. redepozitându-le în alta şi transferându-le ulterior într-o a treia. Astfel referitor la exportul de valută . Mai sunt folosite pentru plasarea valorilor ilicite agenţii de bursă şi companiile de asigurări dat fiind că şi acestea utilizează în mod curent sume mari în numerar pentru plăţi. obţinându-se astfel pe lângă satisfacţia unui trai luxos. care generează importante fonduri în numerar . numite „de faţadă” care pe lângă încasări din activităţi reale. a transferurilor electronice. de regulă. uneori chiar cu complicitatea instituţiei financiare (mai ales când aceste instituţii sunt controlate de infractori). sumele se întorc în ţara de unde au provenit prin utilizarea. comercianţii de bunuri de folosinţă îndelungată de mare valoare (autoturisme. societăţile de valori imobiliare. uneori chiar sunt create astfel de firme. cazinourile.000 euro. bursele de mărfuri. Acesta se realizează fără a se respecta legislaţia cu privire la raportarea sumelor care ies din ţară. 19 . cei care dispun de fonduri ilicite fiind în acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale. ca urmare sumele transferate pot fi depistate doar în momentul în care cei care le spală le ridică în numerar de la o bancă dintr-o zonă. sume în numerar cu origine relativ licită.

astfel introducerea sau scoaterea din România de sume cash în monedă naţională sau valută. care îşi păstrează valoarea în orice parte a globului şi care vor fi transformate în bani lichizi odată ajunse la destinaţie. trecând banii murdari prin această bancă după care procedează la închiderea ei şi la distrugerea evidenţelor. folosind chiar paşapoarte diplomatice. aur. se face numai în limitele şi condiţiile prevăzute de lege. Deşi un număr tot mai mare de ţări au impus raportarea exportului tuturor instrumentelor monetare (de pildă. metoda cea mai des folosită de plasare este aceea de transportare a banilor lichizi în străinătate. Pentru a evita riscurile acestui transfer de valută în străinătate există reţele profesioniste de curieri care asigură transportul.3/1997. Dacă se doreşte evitarea sistemului bancar. unde există un secret bancar şi comercial foarte . O altă metodă de plasare este şi aceea a folosirii statelor sau a zonelor care oferă facilităţi maxime pentru transferul valorilor provenite din infracţiuni.000 dolari). ca măsură de prevenire în acest sens sunt dispoziţiile Regulamentului nr. Cu toate că aceste mărfuri sunt mai uşor de transportat. în Statele Unite este obligatorie raportarea unor depuneri peste 10. aceasta nu a constituit până în prezent un impediment în calea exportului de valută.Traseul se dovedeşte şi mai complicat dacă infractorii achiziţionează o „bancă instant” dintr-una sau mai multe state care oferă astfel de facilităţi. În România. Atunci când sumele sunt deosebit de mari. metoda nu este atât de frecvent folosită ca transferul în numerar deoarece sunt necesare o serie întreagă de operaţiuni complicate pentru reconversia bunurilor în lichidităţi. timbre preţioase sau alte obiecte de colecţie cu valoare ridicată. rezidenţii au obligaţia de a proba cu documente natura operaţiunii valutare. se recurge la convertirea acestora în mărfuri precum diamante. Acest caracter de „paradisuri financiare” îl au statele care nu percep impozite sau impozitele sunt reduse la toate categoriile de venituri. la solicitarea efectuării unui transfer extern din disponibilităţile valutare proprii. în conformitate cu care.

care contra unui comision 1 Costică Voicu. dar îşi desfăşoară activitatea în alte zone (mai ales în teritoriile considerate paradisuri financiare)1. O metodă de plasare a valorilor ilicite este şi aceea a băncilor off-shore. Cele mai cunoscute teritorii care acordă aceste facilităţi sunt : Insulele Bahamas (coasta de est a Floridei de Sud). n-au restricţii la dobânzi. Elveţia nu mai este în totalitate un paradis financiar deoarece percepe impozite pe venituri. insulele Bermude (în largul coastei Carolinei de Nord). Ştefan Popa. nu există niciun fel de restricţii asupra schimburilor valutare şi nici nu se fac raportări asupra sumelor mari care au fost depuse la instituţiile financiare. servicii aeriene extinse şi regulate). Editura Argument. 1999. De adăugat la aceste înlesniri. p.85-100. Adrian Cucu. 2001. Spălarea banilor murdari. economişti). Sunt protejate atât depunerile cât şi retragerile din cont. Economia subterană şi spălarea banilor. internet. Bucureşti. 12-20 .rigid (nici chiar autorităţile nu au acces la datele respective). clientul primind un document din care rezultă provenienţa legală a valorilor retrase. O dată plasate în băncile din aceste state. insula Omului (în marea Irlandei). Panama. valutele circulă fără obstacole în orice zonă a globului. cablu optic. Bucureşti. insulele Cayman (la sud de Cuba). Bucureşti.10. Liechtenstein (stat independent între Elveţia şi Austria) insula Montserrat (în apropiere de Porto Rico). insulele Canalului (situate în canalul Mânecii între Anglia şi Franţa). Luxemburg. Editura Sylvi. insulele Virgine şi altele. servicii telefonice. nu li se cer garanţii. p. 21 . Antilele Olandeze (stat aparţinând de Olanda). Aceste bănci sunt înregistrate într-o ţară care nu oferă facilităţi financiare. p. De regulă. sunt scutite de taxe. nu sunt supuse niciunei verificări. chiar dacă secretul bancar este păstrat cu sfinţenie (în anul 1984 a avut loc un referendum dacă să se renunţe la secretul bancar la care majoritatea populaţiei a răspuns negativ). Ion Dascălu. Centrele financiare off-shore. Editura Exvent. telex. 2000. mijloacele de comunicaţie modernă de care dispun (computer. Băncile şi instituţiile financiare off-shore sunt scutite de o seamă de obligaţii care le-ar reveni în ţara unde se înregistrează. telefax. asemenea companii se înfiinţează de intermediari (jurişti. paradisurile fiscale şi secretul bancar.

deschid conturi bancare în numele clienţilor. . adică pe seama adevăratului proprietar care furnizează şi valorile provenite din infracţiuni rămânând în umbră într-un anonimat complet. în timp ce valoarea tranzacţiilor electronice a crescut de la 9 miliarde la 540 miliarde de dolari.2 milioane.000 de transferuri electronice zilnice o bună parte o constituie acţiunile de spălarea banilor acţiuni care ating suma de 300 milioane dolari zilnic. O parte din ce în ce mai mare din fondurile companiilor şi corporaţiilor circulă sub formă electronică. Pentru revenirea în ţara de origine sub forma banilor curaţi. Tranzacţiile cu sumele provenite din infracţiuni. Infractorul solicită un împrumut bancar în ţara sa pe care îl plăteşte cu banii aflaţi întro bancă off-shore. din cele 700. După o statistică americană. deţinătorul valorilor provenite din infracţiuni foloseşte cel mai adesea metoda „împrumutului de afaceri”. desfăşoară orice activitate în numele şi pe contul acestora. Operaţiile bancare prin mijloace electronice (on-line) slăbesc capacitatea băncilor de a supraveghea activitatea conturilor şi obţinerea de informaţii certe asupra expeditorului şi primitorului banilor prin transfer electronic. le vând gata înregistrate. În felul acesta banii se reîntorc în ţară ca bani curaţi. şi plasarea acestora în diferite zone ale globului sunt mult înlesnite de dezvoltarea modernă a comunicaţiilor. bani care îi aparţin tot lui. În SUA valoarea tranzacţiilor în bani lichizi a scăzut de la aproximativ 550 milioane de dolari la 2.le înfiinţează. Transferurile electronice oferă mari posibilităţi de spălare a valorilor ilicite putând circula rapid între diferite bănci şi instituţii financiare dispărând orice urmă a provenienţei lor ilegale. După ce un client a depus o sumă întrun cont numerarul poate fi transferat imediat în orice parte a lumii inclusiv în zone reprezentând paradisuri financiare iar depunerile dintr-un loc pe glob pot fi ridicate imediat în cealaltă parte a globului.

obligaţiuni. În această fază.În ultimul timp este folosit şi Internet-ul pentru acţiuni de spălare a banilor. face aproape imposibilă descoperirea originii fondurilor. ca plată pentru servicii şi operaţiuni fictive. presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe tranzacţii financiare. sunt puse în funcţiune instrumente financiare mai uşor de manipulat (cec-uri de călătorie. şi operaţiuni în afara ţării. 23 . neputându-se lua astfel măsura confiscării şi demonstra legătura între actualul bun şi sursa ilegală a fondurilor iniţiale. Stratificarea Stratificarea sau sedimentarea. concepute a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite. O altă modalitate de stratificare facilă o constituie transferurile electronice. banii se transferă din locul iniţial de plasare (bancă). în altă bancă. practic nu se mai poate identifica sursa iniţială a bunului dobândit în prezent. acţiuni). fără a mai fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere. astfel că. În felul acesta. Revânzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia plasării numerarului. cu care se pot efectua în continuare tranzacţii. B. Ciclul de revânzare se reia de mai multe ori. după ce numerarul a ajuns să fie depus în instituţii financiare fără a fi descoperit. Pe această cale o persoană are posibilitatea de acces la contul său din orice parte a lumii fie personal fie prin intermediar. incluzând şi zone paradisuri financiare. Reluarea acestor transferuri de cât mai multe ori sub diferite pretexte. constituie de asemenea o metodă eficientă de stratificare. adesea dintr-o ţară în alta. fonduri care şi-au pierdut individualitatea. cel care reciclează valorile ilicite construieşte tranzacţii financiare sau comerciale fictive (total sau parţial) prin înfiinţarea de societăţii paravan sau în baza unor documente de import-export fictive. ori se pot depune în conturi de la bănci interne.

fonduri care sunt reintroduse în circuitul legal fără a mai fi suspecte . achiziţionarea de bunuri imobiliare sau afaceri subevaluabile care ulterior sunt vândute supraevaluat sau vânzarea acestor bunuri unor societăţi de tip captiv (ce aparţin în fapt proprietarului bunurilor). profiturile au acum o acoperire legală. Sunt de menţionat şi împrumuturile fictive acordate de o companie „de faţadă” înregistrată într-un paradis financiar. se caută astfel să se dea aparenţă licită bunurilor dobândite în baza unei activităţi ilicite. rezultatele obţinute din activităţi ilegale devenind legale. fie în activităţi licite. dar controlată de o companie din ţară. 6. deţinătorul folosindu-le fără teamă. Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export. Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate în economia reală. Integrarea Este a treia etapă a procesului de spălare a fondurilor. Metode de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului . supraevaluate. reprezintă tot atâtea moduri de integrare a capitalului reciclat. presupunând legitimarea fondurilor provenite din infracţiuni. legitimă.C. fondurile ei fiind de fapt fondurile reciclate ale acestei companii din ţară. chiar prin achiziţionarea de bunuri la vedere. căpătând astfel un aspect „curat”. cu generaţii de profituri investite fie în activităţi mult mai ilegale decât cele ce le-au produs. Banii reciclaţi aflaţi în conturile firmei de faţadă sunt împrumutaţi firmei din ţară (este vorba de un autoîmprumut) pentru care aceasta din urmă plăteşte dobânzi încasate tot de adevăratul proprietar al firmei de faţadă. Ciclul economic al lumii clandestine este unul continuu şi dinamic.

Acest lucru se realizează prin divizarea sumelor în numerar în sume mai mici şi depunerea acestora în mai multe conturi bancare. 25 . în cele ce urmează. ce implică utilizarea numerarului este structurarea depozitelor de numerar ( SMURFFING ). curierii de numerar sunt deseori folosiţi de grupările criminale în vederea efectuării unor operaţiuni având ca scop spălarea banilor şi/ sau finanţarea terorismului. dar folosesc şi diverse alte mijloace de transport ( autovehicule sau vase ce transportă bunuri. spălare a banilor şi finanţare a terorismului”. fie de către mai multe persoane ( în conturi deschise la aceeaşi bancă ). o enumerare limitativă a acestor procedee fiind practic imposibilă. foarte numeroase şi pot fi derulate în toate sectoarele de activitate.000 de euro în legislaţia românească ). metodele de spălare a banilor şi de finanţare a terorosmului sunt extrem de variate. De aceea. atunci când tranzacţia a depăşit o anumită valoare ( echivalentul a 15. infractorii urmăresc să evite prevederile legale referitoare la raportarea operaţiunilor cu numerar. contrabanda cu numerar reprezintă „ una dintre principalele metode de mişcare a fondurilor ilicite . vom prezenta cu titlu de exemplu câteva din metodele de spălare a banilor şi de finanţare a actelor de terorism.Conform Grupului de Acţiune Financiară Internaţională ( FATF/GAFI) . Prin acest procedeu. fie de către aceeaşi persoană ( în conturi deschise la bănci sau sucursale diferite ). aşa cum au fost acestea identificate în practica românească şi internaţională: a) O metodă foarte des folosită de infractori. Pentru trecerea frauduloasă a numerarului peste frontieră. în derulare unor operaţiuni de comerţ exterior ). Astfel. folosind preponderent rute scurte sau zboruri directe ( ceea ce le conferă posibilitatea de a fi mereru aproape de bani şi de a ajunge rapid la destinaţie).În prezent. b) O altă metodă de spălare a numerarului murdar sau de punere a acestuia la dispoziţia unor grupări teroriste o reprezintă transportul fizic al banilor peste graniţele ţării ( contrabanda cu numerar ). curierii preferă deplasarea cu avionul.

.

specializată în comercializarea en-detail a combustibililor la pompă. conform informaţiilor primite de la organele vamale.1. firma X a primit de la două firme din Olanda şi Hong Kong 35 milioane USD. În urma comercializării către consumatori a mărfii. deşi. Firmele „fantomă” au facturat marfa cu accizele şi taxa de drum incluse în preţ către un grup de firme al căror obiect de activitate era „comercializarea en-gros a carburanţilor ”. firma en-detail a încasat echivalentul a 60 milioane USD. Firma X este o societate românească al cărei obiect de activitate declarat la Registrul Comerţului nu are nimic în comun cu producerea şi comercializarea produselor petroliere. La numai câteva săptămâni. firma nu efectuase nici o operaţiune de comerţ exterior. Spălarea banilor obţinuţi din comercializarea ilicită a carburanţilor. După primirea celor 35 milioane de USD. au vândut combustibilul unei alte firme. În realitate marfa era de fapt benzină şi motorină.CAPITOLUL AL III-LEA INFACŢIUNI GENERATOARE SPĂLĂRII BANILOR SPECIFICE ROMÂNIEI 3. Interesant de precizat că asociat unic al firmei X este o societate comercială înregistrată într-un paradis fiscal. 27 . la rândul lor. Un grup de societăţi comerciale a achiziţionat de la mai multe rafinării produse petroliere inferioare care nu sunt supuse accizării şi nici purtătoare de taxă de drum. firma X îi transferă la extern cu titlu „contravaloare facturi”. firma a dirijat 35 milioane de USD către o societate comercială X SRL. şi care. Din această sumă.

USD au achiziţionat diverse bunuri imobiliare. Pe plan intern. adică 20 mil. utilizarea de firme „fantomă” în circuitul comercial al combustibililor a permis atât sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor aferente. USD. iar din această sumă. care au retras din conturile firmelor echivalentul a 4 mil. iar acesta a investit suma pentru achiziţionarea unui obiectiv strategic. cea mai mare parte din contravaloarea accizelor şi taxei de drum aferente combustibililor a fost direcţionată ilegal la extern. plata fiind efectuată în numele asociatului unic al firmei X. bani pe care i-au păstrat în conturile curente. iar acestea mai departe au achitat rafinăriilor contravaloarea mărfii achiziţionată iniţial. USD. pe care aceştia i-au investit astfel: cu 2 milioane de USD au constituit depozite la termen. firma en-detail a plătit contravaloarea carburanţilor către grupul de firme en-gros. iar ulterior valuta a ajuns la firma detailistă care a investit-o într-un domeniu deosebit de profitabil. cu diferenţa de 25 mil. USD. Astfel. iar împuterniciţii a dispune pe conturi erau cetăţenii străini de origine arabă. Deci.Important de menţionat este faptul că aceste două firme străine au creditat contul USD al firmei X cu menţiunea „capital circulant”. În urma analizei s-a stabilit că acest grup iniţial era constituit din firme „fantomă”. USD. Grupul de firme en-gros a achitat către grupul iniţial de firme 24 mil. bani care au ajuns în final în conturile personale ale administratorilor societăţilor comerciale. respectiv societatea comercială înregistrată în paradisul fiscal. Aceşti bani au fost regăsiţi în conturile personale ale administratorilor firmelor “fantomă”. Urmărind fluxurile financiare s-a constatat că întreaga sumă a fost transferată în favoarea grupului de firme en-detail. USD. de unde în numai câteva săptămâni a fost transferată în ţară cu titlu „capital circulant”. administratorii şi-au transferat în conturile personale echivalentul a cca 1 mil. cât şi posibilitatea scoaterii din circuitul bancar a echivalentului a 4 milioane USD. iar cu 2 mil. .

Rafinăria B a încasat 8. cele patru societăţi au efectuat o serie de operatiuni fictive.Z.2.5 mil. cu obiect de activitate „comeţul cu produse petroliere” au comercializat astfel de produse în valoare de 33 mil.5 mil. După întregirea fondurilor încasate de către rafinăria A.Y şi T cu titlul de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”. Aceste fonduri au fost transferate societăţilor X. care au dus la prejudicierea bugetului cu circa 10 mil. cele 33 mil. Pentru a respecta prevederile legale cu privire la comercializarea produselor petroliere.RON au fost investite în bunuri mobile şi imobile.RON lei rafinăriei A. sumă care ulterior a revenit în ţară „spălată” şi apoi investită într-un domeniu profitabil 3.RON. acestea au returnat fondurile cu titlul de „accize”. Spălarea banilor proveniţi din comercializarea ilicită a produselor petroliere şi înşelăciune în dauna bugetului de stat Într-o perioadă de trei luni. cu titlul de „finanţare”.RON de la rafinăria A. reprezentând contravaloarea ţiţeiului neprocesat.Prezentarea unor documente vamale şi comerciale false funcţionarilor bancari a făcut posibil transferul ilegal la extern a 35 milioane USD. în câteva luni. rafinăria B să returneze cele 8. În aceleaşi zile.RON .5 mil. în final. bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume importante din care au ieşit în evidenţă cele 10 mil. din care 8.Y. respectiv: 29 . respectiv pentru a face dovada efectuării plăţii anticipate a accizelor către rafinărie.RON reprezentau accize. realizând în acest fel şi spălarea fondurilor obţinute ilegal. patru societăţi comerciale ( X. Prin această schemă. pentru ca.RON .Z si T ).

firma „fantomă” X a achiziţionat utilajele uzate de la un producător. s-a făcut de către exportator. Spălarea banilor proveniţi din rambursări ilegale de TVA ca urmare a unor exporturi supraevaluate. Deci. asociat fiind un cetăţean arab B care nu a intrat niciodată în România. Analizând fluxul comercial s-a constatat că exportatorul a achiziţionat utilajele uzate la preţul de 250 RON. dar nu prin instrumente bancare. -1. bani care în aceeaşi zi au fost schimbaţi în lei şi transferaţi în contul Firmei X cu titlul „contravaloare marfă” (în total 1.5 mil.-8. primul pas al înşelăciunii l-a constituit supraevaluarea preţului de către firma „fantomă” X de la 25 RON/kg la 250 RON lei/kg. ci în numerar. La rândul ei. care nu funcţionează la sediul social declarat. Pornind de la un Raport de Tranzacţii Suspecte primit de Oficiu de la o bancă raportoare s-a stabilit că un EXPORTATOR a încasat din străinătate suma totală de 800.3.000 RON.RON ). Din analiza ulterioară a reieşit că plata mărfurilor către producător la preţul de 25 RON/kg.8 mil. Din documentele de export s-a stabilit că EXPORTATORUL a livrat la extern utilaje uzate la un preţ de 100 USD /kg (echivalentul a 250 RON/kg). de la o firmă „fantomă” X.RON – accizele aferente produselor petroliere încasate şi nevirate la buget.5 mil. în total 200.000 USD.RON – TVA aferentă facturilor fictive de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”. Sumele încasate de la exportator de firma . nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi bilanţurile contabile. 3. Pe contul firmei „fantomă” X a acţionat ca împuternicit administratorul exportatorului – persoană fizică A. la un preţ de 25 RON/kg.

exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferente exporturilor efectuate în sumă totală de 380. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferent exporturilor efectuate în sumă totală de 380. la rândul ei.000. firmă care. În urma operaţiunilor descrise. apărând ca fiind sume de provenienţă licită ( restituire creditare firmă). 3. Important de 31 . bani care. au fost spălaţi. nu funcţionează la sediul social declarat şi nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. cu justificarea „restituire împrumut asociat”. Spălarea banilor obţinuţi din producerea şi comercializarea ilicită a alcoolului şi băuturilor alcoolice. Pe baza unor contracte de împrumut fictive. cetăţeanul arab B (persoană fictivă). prin operaţiunile enumerate anterior. De menţionat este faptul că împuternicitul pe contul firmei „fantomă” Y este tot administratorul exportatorului. împuternicit şi pe contul firmei „fantomă” X. X şi Y sunt două societăţi comerciale a căror activitate se desfăşoară în domeniul producerii şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. de unde banii au fost retraşi în numerar de către administratorul exportatorului – persoană fizică A. a transferat banii în străinătate sub forma plăţii în avans a unor produse care nu s-au importat niciodată şi nici avansul nu s-a mai repatriat.4. cu justificarea „contravaloare marfă”.000 RON. În timp ce firma „fantomă” X nu a achitat la buget TVA colectată şi impozitul pe profit aferent profitului realizat din vânzarea mărfurilor la un preţ supraevaluat. Firma „fantomă” Y. împuternicit şi pe contul cetăţeanului fictiv B.„fantomă” X au fost transferate pe baza unor facturi fictive unei firme „fantomă”Y. firma „fantomă” X a transferat cele 380. bani care au fost transferaţi firmei „fantomă” X.000 RON în contul personal al asociatului firmei. la fel ca firma X.

ca urmare a unor livrări de marfă. RON. iar în urma prelevării de probe s-a constatat că marfa avea altă calitate decât cea înscrisă în documente. în acest fel consumatorii fiind înşelaţi.RON. Prejudiciul adus bugetului de stat de către firma X prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor a fost calculat la peste 8. iar firma X şi-a plătit parţial datoria către firma Y prin emiterea unor bilete la ordin în valoare de 3. firma Y a emis în favoarea firmei X un număr de facturi fiscale în valoare totală de 7. deoarece erau destinate transportului de combustibili. în caz de neplată. La o analiză atentă a copiilor după biletele la ordin s-a observat că acestea au fost completate şi girate în acelaşi moment şi. iar la scadenţă. s-a mai constatat că marfa nu putea fi transportată cu autovehiculele care apăreau în factură drept mijloace de transport. RON. că fie beneficiarul nu era interesat de plată. Se poate spune.menţionat este faptul că firmei Y i-au fost retrase licenţele de fabricaţie şi autorizaţiile de producere a alcoolului şi băuturilor alcoolice. Asociaţii şi administratorii firmei X şi Y sunt cetăţeni români.9 mil. fie ştia oricum că aceste titluri au fost emise cu un alt scop decât cel declarat. beneficiarul nu le putea investi cu formula executorie. De asemenea.3 mil. În acest context. ceea ce induce nulitatea acestora. totodată. deci. În urma controlului efectuat de Garda Financiară s-a stabilit că facturile fiscale emise de firma Y figurau în evidenţele acesteia ca fiind sustrase şi nicidecum emise. Asociaţii firmei Y au numit în funcţia de administrator pentru numai 39 de zile un cetăţean egiptean care s-a dovedit că acţiona în România sub alte trei identităţi şi care face parte dintr-o reţea criminală.7 mil. completarea lor nu a fost făcută cu respectarea rubricaţiei. Girul dat de firma Y a fost făcut în favoarea a numeroase firme care în urma analizei a rezultat că funcţionau pe principiul firmelor .

Pentru a da o aparenţă de legalitate acestui transfer extern direcţionat de la o bancă din Filipine firma Z şi asociata sa nerezidentă au încheiat un contract de împrumut extern pe care l-au înregistrat la BNR. Cu banii primiţi. precum şi multe alte societăţi comerciale au direcţionat fondurile. Urmărind circuitul financiar s-a constat că aceste firme „fantomă”. La câteva luni după aceste transferuri externe.„fantomă”. respectiv 30. în contul datoriei private externe. bani negri. iar în baza unor documente comerciale şi vamale false prezentate băncilor au transferat 12 milioane USD în China. în favoarea a numeroase firme şi persoane fizice. RON exclusiv în conturile altor două firme care s-au dovedit a funcţiona tot pe principiul firmelor „fantomă”. care a cumpărat pachete de acţiuni la mai multe obiective turistice. administratorii şi împuterniciţii pe cont erau exclusiv cetăţeni irakieni şi egipteni. iar administratorii sunt cetăţenii români implicaţi în firmele X şi Y. Astfel se observă că în urma producerii şi comercializării la negru a alcoolului şi băuturilor alcoolice s-a obţinut în numai câteva luni. 33 . înregistrată într-un paradis fiscal. administratorii firmei Z au achiziţionat mai multe pachete majoritare de acţiuni a unor obiective rustice din ţară. firma românească Z devine beneficiară unui credit extern de aceeaşi valoare. Asociat majoritar al acestei firme este o societate comercială străină. iar ulterior a fost introdusă în ţară ca împrumut extern acordat unei firme româneşti. Acestea din urmă au schimbat sumele din lei în USD. iar asociaţii.9 mil. echivalentul a 12 milioane de USD. Întreaga sumă a fost transferată ilegal la extern. RON şi 19.3 mil.

societate care nu funcţionează la sediul social declarat şi care nu a depus la organele fiscale nicio declaraţie privind impozitele şi taxele datorate bugetului de stat. B şi ale firmei de tip „fantomă” s-a constatat că între acestea nu au avut loc nici un fel de tranzacţii bancare. B şi C) patronate de 2 cetăţeni români X şi Y. unde societatea comercială A deţine un procent de 60% din acţiuni.3. Un grup de trei societăţi comerciale (A. Mergând pe firul operaţiunilor comerciale s-a constatat că mărfurile erau achiziţionate de la o firmă de tip „fantomă” patronată de un cetăţean arab. Astfel societatea comercială A a obţinut de la o bancă comercială mai multe credite pentru a efectua acte de comerţ. Utilizarea creditelor bancare pentru derularea de operaţiuni fictive în vederea obţinerii de rambursări ilegale de TVA şi spălare de bani. cu justificarea „avans societate”. Sumele depuse în numerar au fost utilizate de societatea comercială A pentru a achiziţiona mărfuri de la societatea comercială B administrată tot de persoanele fizice X şi Y. În aceeaşi zi.5.RON. folosindu-se de o firmă „fantomă”. banii au fost transferaţi de către administratorul societăţii X în contul societăţii comerciale C. în valoare totală de 14 mil. Din analiza rulajelor înregistrate în conturile socităţilor comerciale A. Analizând modalitatea de plată a facturilor a rezultat că societăţile comerciale A şi B au achitat contravaloarea mărfurilor în numerar înregistrând în casieriile . au derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora au obţinut rambursări de zeci de miliarde de lei. deoarece aparţineau altei societăţi comerciale. Din verificările efectuate a rezultat că facturile folosite de firma de tip „fantomă” erau false.

000. bani care au fost retraşi în numerar de către administratorii X şi Y cu justificarea „restituire împrumut”. Conturile cetăţeanului britanic A (deschise la o bancă comercială din România). Aceste sume. societatea comercială A a beneficiat de o rambursare de TVA în valoare de 2.6 mil. într-un scop contrar intereselor acesteia şi în folosul administratorilor.RON.000. Suma de 5. De asemenea. folosindu-se de facturi false şi de firme de tip „fantomă”. societatea comercială B a derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora a dedus nejustificat TVA în valoare de 2. de unde ulterior. Astfel. cu obiect de activitate. provenind de la firme din Marea Britanie şi Germania. au fost ulterior depuse în numerar în contul cetăţeanului român C. fabricarea de articole confecţionate din textile. RON.societăţilor mai multe chitanţe cu regim special înseriate şi numerotate de către Imprimeria Naţională. asociat şi administrator al societăţii. au fost alimentate cu sume importante de bani.000 USD a fost transferată în conturile personale ale cetăţeanului iordanian B şi ale soţiei acestuia. 3.000 USD. Spălarea banilor obţinuţi din folosirea cu rea-credinţă a activelor unei societăţi comerciale.28 mil. Acesta a transferat banii mai departe în contul 35 . O societate comercială cu răspundere limitată X. unul iordanian şi unul român. administrator şi asociat al societăţii. aceştia i-au retras în numerar.000 USD ).000. care are ca asociaţi şi administratori un cetăţean britanic. societatea X a înregistrat în anul 2002 numeroase pierderi şi datorii către bugetul de stat. beneficiare ale exporturilor (5. a efectuat exporturi în anul 2002 în valoare de 5. către mai multe firme din Marea Britanie şi Germania. care au fost eliberate altor societăţi comerciale.6.

suma spălată fiind de 5. În concluzie. Cei trei cetăţeni au săvârşit infracţiunea de spălare a banilor. un imobil „de patrimoniu”. în calitate de preşedinte al firmei cumpărătoare. Suma respectivă a fost folosită pentru creditarea firmei. echivalent cu aproximativ 310. După 5 luni. 3. situat în centrul comercial istoric al capitalei pentru sume de 260.000 USD.7. .000 RON. urmărindu-se prin această operaţiune crearea unei aparenţe de legalitate.000 USD şi putea fi achitat în 150 de zile.000 USD. conform clauzelor contractuale. preţ ce putea fi achitat. într-un scop contrar intereselor societăţii şi în folos propriu. Preţul din acest contract a fost de 270. În urma unei privatizari prin „negociere directă”. firma cumpărătoare a vândut acelaşi imobil doamnei X. echivalentul a aproximativ 313. La negocierea contractului a participat. cetăţean român de origine arabă.000 RON.000. în calitate de preşedinte. Administratorii societăţii prezentate mai sus au folosit cu rea credinţă activele acesteia.000 USD datorată societăţii comerciale X a fost deturnată. X. cu justificarea „restituire credit”. fără a putea fi influenţat prin depreciere previzibilă a monedei naţionale.socităţii cu justificarea „creditare firmă”. în temeiul legislaţiei româneşti referitoare la comunitatea bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei. suma de 5. După un interval de timp. în 45 de zile.000. o societate cu capital de stat a vândut unei firme aparţinând unui cetăţean arab. suma respectivă a fost transferată în contul cetăţeanului român C. negociase cumpărarea imobilului respectiv. ajungând în conturile personale ale unuia dintre administratorii firmei. De menţionat că cetăţeanul X a dobândit 50% din dreptul de proprietate asupra imobilului achiziţionat de soţia sa. Fonduri băneşti obţinute în mod fraudulos în cadrul procesului de privatizare sunt spălate prin „afaceri” cu instituţiile statului. soţia celui care. dl.

înregistrată pe numele unei persoane fizice fictive.După aproximativ nouă luni de la dobândirea imobilului. În urma acestei acţiuni. Instituţia de stat a virat promt preţul în contul personal al domnului X. Spălarea banilor obţinuţi în urma săvârşirii unor acte de corupţie. -creditarea uneia dintre firmele proprii.000 RON faţă de preţul stabilit prin contract. domnul X a achiziţionat.000 USD din Israel.RON. Pentru aceasta şi-a deschis 37 .7 milioane USD.000. Folosindu-se de această calitate a intervenit pentru încheierea unui contract în valoare de 300.6 mil. Din analiza efectuată a rezultat că cetăţeanul respectiv era funcţionar public al administraţiei centrale. o reţea organizată de cetăţeni străini şi români. echivalând 1. -achiziţionarea unor active ale statului vândute în cadrul procesului de privatizare. cetăţeanul urma să primească drept recompensă de la partenerul extern o sumă de bani. Din banii astfel obţinuţi. suma de peste un milion USD. soţii X l-au revândut unei instituţii reprezentative a statului pentru un preţ de peste 2. -transferuri către persoane fizice. prin schimb valutar. între o societate din Israel şi o societate românească cu capital de stat. Societatea comercială care a achiziţionat iniţial imobilului este o firmă de tip „fantomă”.000. prin care statul român a fost prejudiciat cu sume considerabile. Un cetăţean român a încasat într-un cont bancar deschis în România suma de 2. plătibili în două zile de la data încheierii contractului. creată special pentru comiterea unor infracţiuni.000 USD. de fapt. inclusiv un „supliment” de peste 10. În spatele acestei firme se află. care a fost folosită astfel: -retrageri de numerar ( aproximativ o zecime). 3.8. cu menţiunea că banii reprezintă comision conform unui contract secret.

000 USD. cont în care a fost virată suma de 2. însă ulterior a deschis un cont bancar în România.000 USD.000 USD. . care într-o perioadă scurtă a retras numerar suma de 585. -ulterior a lichidat depozitele înainte de termen şi a cumpărat titluri de stat. Afacerile pe care le-a condus în această ţară s-au încheiat fie prin falimente. 3.000 USD.9.000.000 USD.000 USD a creditat societatea la care este acţionar.000 USD. Această societate este un magazin de lux şi a fost folosită ca paravan pentru reciclarea fondurilor ilicite. Ulterior a mai creditat societatea cu încă 150. iar cu 200.000 USD. perioadă în care a cunoscut persoanele din conducerea firmei israeliene. cetăţeanul respectiv a efectuat următoarele operaţiuni: -în prima fază a retras în numerar 600. Este important de menţionat şi faptul că această persoană a derulat afaceri în Israel. O parte a banilor obţinuţi prin acte de corupţie a fost utilizată pentru rambursarea unor credite bancare. fie prin cercetări pentru evaziune fiscală. Spălarea banilor încasaţi ca mită pentru intermedierea de adopţii internaţionale de copii români.iniţial cont în Elveţia.000 USD şi a constituit depozite bancare în valoare de 1. după ce în prealabil a efectuat schimbul valutar. a retras în numerar 300. şi-a cumpărat un autoturism în valoare de 250.400. a constituit un depozit la o altă bancă. Pe baza analizei Rapoartelor privind depunerile şi retragerile de numerar de peste 15. După ce a încasat banii. -după ce a vândut titluirile de stat.000 euro primite la Oficiu de la o bancă au rezultat suspiciuni cu privire la sumele în valută retrase în numerar de o persoană fizică A. în valoare de 650.

Din analiza rualjului contului persoanei fizice A a rezultat că banii proveneau de la mai multi cetaţeni americani, care au creditat contul persoanei fizice cu suma totală de 560.000 USD şi de la o persoană jurudică cu sediul în SUA specializată în adopţii, care a creditat contul persoanei fizice A cu suma de 25.000 USD. Din verificările efectuate în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a rezultat că persoana fizică A este preşedintele unei fundaţii autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Ca urmare a verificărilor efectuate asupra operaţiunilor derulate în contul fundaţiei, s-a constatat că şi aceasta a încasat sume în valută de la aceleaşi persoane fizice şi juridice străine care au creditat şi contul personal al preşedintelui fundaţiei. Rezultând suspiciuni, în sensul că banii ar putea proveni din intermedierea de adopţii, a fost consultată la Comitetul Român pentru Adopţii lista cetăţenilor străini care au adoptat copii din România în perioada respectivă, de unde a reieşit că toţi cetăţenii americani care au creditat contul personal al persoanei fizice A – preşedinte al fundaţiei, se regăsesc în această listă. Din verificările efectuate la Registrul Comerţului s-a constatat că persoana fizică B – soţia preşedintelui fundaţiei, figurează ca asociat unic la societatea comercială X. Din analiza derulării operaţiunilor s-a constatat că sumele retrase în numerar din contul preşedintelui fundaţiei persoana fizică A – erau depuse tot în numerar, în aceeaşi zi, în contul societăţii comerciale X, cu justificarea „acordare împrumut firmă” bani care la interval de câteva zile erau retraşi numerar cu justificarea, „restituire împrumut asociat” – în total 1,4 mil.RON. În acest mod, sumele de bani încasate necuvenit, în contul preşedintelui fundaţiei – persoana fizică A, în schimbul facilitării adoptiei de copii români în străinătate, au fost spălate prin intermediul societăţii comerciale X, la care soţia persoanei fizice A este asociat dându-se acestora o aparenţă de legalitate.
39

Fapta persoanei fizice A care, în calitate de preşedinte al unei fundaţii, s-a folosit de autoritatea sa pentru a intermedia adopţii de copii români în străinătate cu scopul de a obţine pentru sine sume de bani întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie1. Având în vedere că sumele de bani pe care preşedintele fundaţiei le-a încasat în contul personal, în schimbul intermedierii unor adopţii, provin din infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, infracţiune aflată în legătură cu infracţiunile asimilate infracţiunii de corupţie. 3.10. Spălarea banilor proveniţi din trafic de stupefiante. Cetăţeanul român X, domiciliat în Columbia, a achiziţionat în două tranşe un teren de la societatea comercială A, cu suma totală de 300.000 euro. Cumpărătorul nu a achitat preţul terenului la datele prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare. Ulterior, cetăţeanul X a revândut terenul cu suma de 3.000.000 euro unei socităţi imobiliare B ai cărei asociaţi sunt două companii cu sediul în Germania. Despre aceste societăţi au existat informaţii că au bonitate îndoielnică. După încasarea banilor de la cumpărătorul final, catăţeanul X a plătit şi contravaloarea terenului către societatea comercială A de la care îl achiziţionase iniţial. Astfel, cetăţeanul X a realizat un profit de 2.700.000 euro fără nici un risc şi fără să fi investit nici un ban.

1

Lg.78/2000-publicată în M.Of.Partea I,Nr.219 din 18.05.2000-privind prevenirea,descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie

Cetăţeanul X are legături

strânse cu un cartel el cocainei din Columbia.

Cetăţeanul român Y, care are calitatea de administrator la societatea comercială A are certe legături cu cetăţeanul X ( care l-a împrumutat de bani cu doi ani în urmă ) şi a fost implicat în traficul de droguri pe ruta Columbia-Germania-România. Astfel se explică de ce societatea comercială a acceptat neplata tranşelor reprezentând contravaloarea terenului vândut lui X. Mai mult chiar, societatea A a continuat să îi vândă cetăţeanului X o altă parcelă de teren, în continuarea celei dintâi cu toate că nu a încasat nici un leu pentru prima vânzare. Banii cu care s-a achitat terenul de către societatea B cetăţeanului X provin din Germania şi fac parte dintr-un contract de împrumut în valoare de 8.000.000 euro, acordat de către una dintre societăţile germane care au caliatea de asociat la B. În aceste condiţii, bonitatea îndoielnică a societăţii germane care a împrumutat societatea comercială B cu 8.000.000 euro, preţul exagerat de mare cu care a fost vândut terenul de către cetăţeanul X către societatea A, precum şi legăturile cu mafia cocainei, se poate trage concluzia că banii ar putea proveni din trafic de stupefiante pe relaţia Columbia-Germania-Romania şi că ei se întorc, spălaţi, la vânzătorii de stupefiante, ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea terenului a fost doar un pretext pentru a explica provenienţa sumei de 3.000.000 euro ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea este, în mod evident, „aranjată” între persoane care se cunosc, deoarece, deşi în joc sunt sume mari de bani, iar contractul nu este respectat, totuşi potenţialul păgubit nu are nicio reacţie. 3.11. Spălarea banilor obţinut din înşelăciuni săvârşite pentru obţinerea de credite bancare. Reprezentanţii firmei A s-au adresat băncii comerciale unde societatea avea conturile pentru a i se deschide un acreditiv de import în valoare de 7 mil. euro.
41

banca i-a acordat un credit de aceeaşi valoare.RON au fost transferaţi în contul firmei C ( firma în care aceştia deţin calitatea de acţionari majoritari). reprezentanţii firmei A au ordonat schimbul valutar al întregii sume. care le aparţine. După încasarea sumei. firma A ar fi trebuit să pună la dispoziţia băncii suma plătită la extern.5 mil. transfer efectuat fără nici o motivaţie. scop pentru care au fost constituite garanţii materiale în valoare totală de 40. respectiv 7 mil.000 RON în contul firmei E. contul firmei A deschis în evidenţele unei alte bănci comerciale a fost creditat cu suma de 1 milion Euro de către firma externă S. La executarea fizică a garanţiilor s-a constatat că acestea aveau o valoare reală de doar 624 milioane lei şi că. euro. motiv pentru care banca a trecut la executarea garanţiilor constituite şi înregistrate în evidenţele ei cu valoarea de 40. implicit. cu 1.000 RON în contul firmei A cu titlul „creditare firmă”. cu motivaţia „ aport capital social”.64 mil.000 RON au fost ridicaţi în numerar cu titlul „plăţi salarii”.RON. reprezentanţii firmei A au depus 500. obţinându-se 3. La livrarea mărfii în ţară. acreditivul a fost executat şi implicit contul firmei externe S a fost creditat cu contravaloarea mărfii. la constituire acestea au fost supraevaluate. pe care i-au utilizat astfel: 1.1 mil. RON.RON. După câteva luni. 760.Având în vedere că firma nu dispunea de această sumă. În aceeaşi zi în care a fost ridicat numerarul. însă în conturile acesteia nu a existat disponibil. . După efectuarea plăţii externe. bani cu care au fost achitate taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la firma externă S.RON.2 mil. firma A a plătit taxele vamale pentru un import de marfă al cărei furnizor a fost tot firma externă S. şi 260.2 mil.

Restul banilor (760. Foarte des aceste sisteme alternative de trimitere a banilor sunt numite în mod eronat “under-ground-banking”. Supraevaluată a fost şi marfa importată de firma românească.000 RON) a fost ridicat în numerar şi introdus în circuitul economic al firmelor ca aport capital social şi creditare firmă. Punctul de plecare al acestor tranzacţii e în Asia. fapt care a permis ulterior reprezentanţilor acestora obţinerea unor fonduri albite. de regulă. deoarece. căci aceste sisteme aduc multe avantaje celor care spală bani. tranzacţiile se desfăşoară fără a fi depistate. SISTEME ALTERNATIVE DE TRANSMITERE A BANILOR (HAWALA-HUNDI) Nu doar începând cu septembrie 2001 se acordă o mai mare atenţie sistemelor de transmitere a banilor. bani care au fost folosiţi în mare parte la plata de taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la acelaşi partener străin. deşi această expresie nu e întotdeauna corectă. 43 . înainte de dezvoltarea sistemului bancar din Vest şi a dovedit satisfacţii tuturor participanţilor. atâta timp cât firma externă S a plătit părţii române 1 milion de EURO fără nicio motivaţie economică.Înregistrarea în evidenţele băncii a unor garanţii scriptice fără a fi verificate în teren a permis supraevaluarea acestora şi obţinerea unui credit mult mai mare decât cel care putea fi legal acordat.

). cu nucleul în sudul Asiei şi se bucură de recunoaştere în toată lumea. -durata trimiterii banilor. contactează pe un “Hawaladar” şi află că această tranzacţie este: -mai rapidă. prezentarea identităţii. într-un mod familial şi funcţionează prin transportarea banilor. alor lui. De exemplu. -programul băncilor (ore fixe ). -directă. un cetăţean asiatic cu viză turistică.deoarece participarea la aceste sisteme este în mod sporadic în unele ţări întru-totul legală. o sumă de bani. de întrebuinţare extensivă. Modul de funcţionare a sistemului “Hawala”. de legături. dar nu în mod actualizat. -cheltuieli de tranzacţii. Unul din sistemele cele mai cunoscute şi cu cea mai mare trecere poartă denumirea “Hawala”. Exemplu: . Se explică printr-o tranzacţie unică. mai ales între muncitorii din această zonă. lucrează ilegal în Austria şi vrea să trimită acasă . care este sinonimă cu “Hundi”. Sistemul se bucură de încredere. -mai avantajoasă financiar. -mai de încredere. -deschiderea contului (formalităţi. Acest asiatic contactează în primă instanţă o bancă austriacă şi întâmpină următoarele dificultăţi: -probleme de comunicare (limbă).etc. Cu această experienţă practică. Hawala este un sistem de transmitere a banilor alternativ sau paralel.

care aranjează tranzacţia în valuta locală. foloseşte o dovadă scrisă sau o parolă pentru a demonstra că este persoana îndreptăţită să primească banii. Persoana care primeşte. de obicei. Acest exemplu arată cât de importantă este reţeaua. fax. e-mail. banii. deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul respectiv se vor depune bani sau. În fapt. cartele de telefon. Nu există o circulaţie în mod fizic a capitalului între dealerii Hawala în nicio tranzacţie şi nu există. În ipoteza mai sus-menţionată . banii în numerar sunt depozitaţi printr-un agent “Hawala” care adesea este proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri. deoarece nu toate operaţiunile se realizează pe hârtie. ce vor fi returnaţi(returnate) printr-o tranzacţie reversibilă viitoare. în alte cazuri. aranjează ca o sumă egală să fie colectată la un dealer Hawala din altă ţară. la rândul său. înregistrări scrise privind tranzacţia. Acest sistem este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de multă vreme şi se bazează pe încredere. principala caracteristică a Hawala este “compensarea”. cu afacerea de import-export. iar contactările se fac prin telefon. Apare întrebarea cum ajunge partenerul “Hawaladarului” la banii săi? Deoarece cele două persoane sunt “parteneri”. alimente) în Austria şi contactează pe unul din “partenerii” săi prezenţi în orice ţară spre care se vor trimite banii. se pot manevra uşor banii prin manipularea socotelilor supra şi subfacturate. Cu acest sistem. se transmit bunuri.“Hawaladarul” desfăşoară printre alte afaceri şi una de import-export(de casete. 45 . precum şi pe asigurarea anonimatului. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic. împărţirea banilor nu reprezintă o problemă. Dealerii Hawala compensează conturile între ei per total o dată sau de mai multe ori pe an. care. în final.

mai ales cecurile. Hawaladarul nu are nevoie pentru activitatea sa de un birou sau firmă cu suportara costurilor multor angajaţi. Sistemul nu cuprinde formalităţi de genul deschiderii de cont. totuşi dezvoltara acestor reţele arată tocmai opusul. Problemele valutare sau din domeniul “swift” pot întârzia tranzacţia până la o săptămână. Deoarece există atâtea posibilităţi de transfer de bani. Hawaladarul nu păstrează niciun fel de evidenţă a tranzacţiilor efectuate. După încheierea lor. plăţi neconforme cu scopul firmei-fapt sesizat de Interpol în centrele financiare sau transportul fizic al banilor supervizat prin controale de bani în numerar. tranzacţia durează 2 zile. tranzacţiile putându-se realiza oriunde. De regulă. . de obicei se distrug toate urmele efectuării tranzacţiei.Sistemul Hawala reprezintă un important mijloc de colectare a fondurilor care apoi sunt utilizate pentru finanţarea terorismului. este aproape imposibil să fie recunoscută „Hawala” şi localizaţi participanţii ei. prezentării identităţii. reiese că “Hawala” ar putea reprezenta risc şi desfăşurare greoaie. Aceşti parametri permit prestarea acestui serviciu cu costuri reduse. Aceste sisteme informale sau alternative de transmitere a banilor nu sunt reglementate în toate ţările. Singura ustensilă în afacere este reţeaua care trebuie să funcţioneze. Se pot doar observa anumite fenomene cum ar fi nivelul ridicat de încasări de bani în numerar. Comparând acest sistem de transmitere a banilor alternativ cu sistemele tradiţionale.

CAPITOLUL AL V-LEA LEGEA PENALĂ ROMÂNĂ ŞI TRATAMENTUL INFRACŢIUNII DE SPĂLARE A BANILOR A. deoarece a intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală ca urmare a amnistiei. c) dobândirea. a situării. judecată sau executarea pedepsei. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.Conţinutul normei de incriminare a spălării banilor. constituie infracţiunea de spălare a banilor săvârşirea următoarelor acţiuni: a) schimbarea sau transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. 23 din legea numărul 656/2002. prescripţiei răspunderii 47 . Potrivit art. derivată. graţierii. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. a dispoziţiei. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. Condiţionarea infracţiunii de spălare a banilor de existenţa prealabilă a unei infracţiuni din care să provină bunul supus unei operaţii de spălare conferă infracţiunii de spălarea banilor caracterul de infracţiune corelativă.1. Va constitui bun provenit din infracţiune şi bunul care a făcut obiectul unei fapte în raport cu care s-a încetat procesul penal. deţinerea sau folosirea de bunuri. Legea 656/2002 nu a prevăzut nimic în legătură cu gravitatea infracţiunii principale din care urmează să provină bunurile susceptibile de spălare.

10 Cod procedură penală sau achitarea. În toate aceste cazuri este înlăturată numai răspunderea penală şi pedeapsa. 6/2003. economic. deoarece în aceste ipoteze nu există o infracţiune şi ca urmare bunul respectiv nu provine dintr-o infracţiune pentru a se verifica existenţa situaţiei prealabile menţionate. pag. a retragerii plângerii prealabile sau a împăcării părţilor. a lipsei plângerii prealabile. provenite din săvârşirea unor infracţiuni grave prevăzute de lege. Sorin Cătineanu „ Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (Legea 656/2002) şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” în R. a-e din art. comercial şi civil). nu va exista situaţia premisă. dar nu şi caracterul de infracţiune al faptei din care provin bunurile supuse spălării.D. spre a preveni şi combate circulaţia ilegală a bunurilor. De asemenea. însă hotărârea a fost ulterior desfiinţată pe o cale de atac ordinară sau extraordinară. Dimpotrivă nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă pentru infracţiunea din care provine bunul „spălat” s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru motivele prevăzute la lit.Obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. aceasta inevitabil se va răsfrânge asupra infracţiunii de spălare a banilor lipsind un element constitutiv al infracţiuni. Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal (financiar.1 1 Valerică Dabu. dacă bunul provenit dintr-o infracţiune nu îndeplineşte cerinţele de gravitate stabilite de lege. 36 . nr. instituindu-se anumite obligaţii ale unor persoane fizice şi juridice de a sesiza operaţiunile cu astfel de bunuri şi de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de produsul infracţiunii de natură a favoriza pe autorii ori participanţii la infracţiunile principale. bancar. 2. Tot astfel şi dacă iniţial a existat o condamnare pentru infracţiunea principală. Fiind înlăturată infracţiunea anterioară.penale sau a executării pedepsei.

ci se referă numai la o sferă limitată. Al. În ceea ce priveşte obiectul juridic special este de observat. Aceste pretenţii ar fi susceptibile de a se bucura de ocrotirea societăţii. de credit. Opere citite pag. în RDP nr. Ca urmare. I. Lavinia Lefterache. 172 şi urm. infracţiunea de spălare a banilor ar face parte din categoria infracţiunilor care se comit în legătură cu desfăşurarea afacerilor 1 şi anume în domeniul financiar bancar şi. pretenţii care se înscriu incontestabil în cadrul relaţiilor patrimoniale.După alţi autori.. spre exemplu în domeniul financiar. Prin spălarea banilor. 1 2 C. efemer (până la descoperirea faptei şi restituirea bunurilor celor prejudiciaţi ori confiscarea bunurilor).52 şi urm. ceea ce se urmăreşte prin săvârşirea infracţiunii este consolidarea drepturilor făptuitorului asupra unor bunuri pe care le deţine în mod ilegal. înşelăciune. pag. că infracţiunea de spălare a banilor nu are în vedere totalitatea relaţiilor patrimoniale şi a tuturor normelor de incriminare care asigură ocrotirea lor împotriva faptelor de sustragere. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept . distrugere. etc. comercial. bancar. adică la un mănunchi limitat din aceste relaţii patrimoniale. infracţiuni care se pot comite în orice domeniu al vieţii sociale.2/2002. dar pe care doreşte să le consolideze spre a le valorifica fără nicio teamă că ar putea fi descoperit.Molnar. că bunurile îi aparţin cu adevărat provenind dintr-o activitate licită.2 Ceea ce urmăreşte făptuitorul prin spălarea banilor este tocmai valorificarea mai lesnicioasă a bunurilor obţinute prin infracţiune şi asupra cărora îşi exercită anumite drepturi cu caracter provizoriu. această infracţiune formează obiectul de studiu al dreptului penal al afacerilor. prezentând aceste valori sub aparenţa înşelătoare. făptuitorul intenţionează totodată să pună mai uşor în circulaţie valorile obţinute ilicit. dar numai în măsura în care ar fi legitime.Sandu. Fl.Voicu.Boroi. 49 . ca atare. şi anume acele relaţii care apar şi se dezvoltă într-un domeniu specializat în care cel mai frecvent se produc asemenea fapte.

obiectul juridic special al infracţiunii de spălarea banilor sunt relaţiile patrimoniale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu normala circulaţie a valorilor în cadrul circuitului financiar. traficul de persoane. de credit (adică prin instituţiile menţionate mai sus). O anumită coincidenţă se va putea produce între obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor şi obiectul juridic al infracţiunii din care provin sumele supuse spălării. din infracţiuni de serviciu (abuzul în serviciu. etc. bancar. din infracţiuni contra justiţiei (favorizarea infractorului). O atare acţiune. Astfel.Spălarea banilor apare astfel ca o operaţiune prin mijlocirea căreia se poate realiza mai uşor punerea în circulaţie a valorilor ilegale (finalitate urmărită de infractor încă din momentul comiterii infracţiunii principale). ca sferă specializată a relaţiilor patrimoniale. pe când infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune contra proprietăţii. darea şi luarea de mită). împotriva încercărilor de denaturare şi subminare a acestor circuite economice ca urmare a infuziunii de valori provenite din infracţiune. Nu trebuie confundat obiectul juridic generic al infracţiunii de spălare a banilor cu obiectul juridic al infracţiunii principale.). De pildă. din infracţiuni economice (specula) şi altele. numai când acestea din urmă provin tot dintr-o . divulgarea secretului profesional. obiectul juridic al infracţiunii de spălarea banilor se referă numai la anumite valori patrimoniale. valorile supuse spălării ar putea să provină dintr-o infracţiune contra persoanei (exemplu: şantajul. Dacă valorile supuse spălării pot să provină din orice infracţiune gravă (fiecare având obiectul său juridic generic). (punerea în circulaţie şi valorificarea bunurilor ilicite) implică inevitabil folosirea anumitor instituţii şi persoane specializate prin intermediul cărora să se poată înfăptui o atare pătrundere a valorilor ilegale în circuitul economic şi valorificarea lor. Valoarea socială ocrotită prin norma de incriminare este circulaţia normală a bunurilor realizată prin unele instituţii specializate.

infracţiune contra proprietăţii (de exemplu. chiar prin echivalent dacă nu în natură). corelativ. nu se va putea reţine această infracţiune decât după ce s-a constatat săvârşirea infracţiunii principale. aducând astfel atingere şi relaţiilor sociale privind realizarea justiţiei şi descoperirea adevărului în legătură cu faptele de spălare a banilor. distrugere. caracterul complex al obiectului juridic special al infracţiunii de spălare a banilor. să pătrundă în circuitul financiar. etc. de asigurare. Nu interesează dacă pentru infracţiunea principală săvârşită anterior sau concomitent s-a încetat urmărirea penală sau s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenţiei unor cauze care înlătură răspunderea penală. nr. faptele de ascundere a bunurilor provenite din infracţiune împiedicând aflarea adevărului.2 Pericolul faptelor de spălare a banilor nu constă. Drept penal. Bucureşti 2004.). derivat fiind condiţionată de existenţa infracţiunii din care provin valorile supuse spălării. pag. „Spălarea banilor-actualitate. Este de observat de asemenea. cât în faptul că prin spălare autorul urmăreşte să pună mai uşor în circulaţie aceste valori obţinute ilegal. atât în curăţarea lor (deoarece dacă autorul va fi tras la răspundere el va trebui să restituie sumele obţinute ilicit. vol. 6/2003. .D.385 51 . din furt. abuz de încredere. bancar.Lumina Lex. tâlhărie. Pe lângă obiectul juridic special principal pe care l-am definit ca fiind relaţiile sociale cu caracter patrimonial care se desfăşoară într-un domeniu specializat al relaţiilor patrimoniale şi anume în cadrul operaţiunilor financiar-bancare. partea specială. în cazul acestei infracţiuni există şi un obiect juridic special secundar1. etc.13 Vasile Dobrinoiu. De asemenea. Întrucât infracţiunea de spălare a banilor are caracter adiacent. spre a se pierde complet urma 1 2 Ioan Lascu. comercial. suficient că autorul infracţiunii de spălare a banilor să ştie că banii provin dintr-o infracţiune. nu interesează dacă autorul infracţiunii anterioare sau concomitente este necunoscut. Ed. pag. realitate socială şi incriminare”.I. constituit din relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu activitatea justiţiei. R.

o etapă necesară în desfăşurarea activităţii de punere în circulaţie a banilor murdari. supuse pericolului unor îndelungate procese. etc. Chiar dacă aceste din urmă acţiuni le regăsim şi în descrierea conţinutului infracţiunii . provizorii. ceea ce determină cum am mai arătat. ori pentru despăgubirea persoanei vătămate. iar pe de altă parte. 23. Spălarea banilor devine astfel o operaţie nu numai de ascundere a provenienţei ilicite (implicit de denaturare a probelor). disimularea adevăratei naturi a acestora ca şi atunci când se referă la dobândirea. În lumina acestui obiect juridic special principal (relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu ocrotirea patrimoniului împotriva faptelor de denaturare a circuitului economico-financiar prin pătrunderea în acest circuit a unor valori numai cu aparenţă de legalitate). ascunderea. aceasta conducând inevitabil la anularea operaţiilor efectuate cu aceste valori numai aparent legale şi a căror aparenţă a fost înlăturată). atunci când se referă la schimbarea. deţinerea sau folosirea de bunuri de provenienţă ilicită (art. la ascunderea probelor în legătură cu săvârşirea infracţiunii principale. drepturile asupra bunurilor devenind contestabile. 23 din legea numărul 656/2002.caracterului lor ilicit. ale stabilităţii şi normalităţii relaţiilor patrimoniale din cadrul circuitului economic şi financiar. trebuie interpretate şi prevederile din art. Aceste consecinţe de ordin economico-financiar a infracţiunii de spălare a banilor se vor răsfrânge şi asupra relaţiilor patrimoniale care stau la baza operaţiilor financiare şi de credit. prin confiscarea lor în momentul descoperirii infracţiunii principale. . lit. la denaturarea circuitului economic prin pătrunderea de valori având o provenienţă ilegală.c). fiind oricând susceptibile de a fi retrase. falsificarea tranzacţiilor economice. transferarea de bunuri. crearea unor relaţii de provizorat (fondurile introduse în circuitul economic. bancar. Punerea în circulaţie devine astfel scopul spălării banilor. ci în acelaşi timp. un scop a cărui atingere conduce la două rezultate la fel de periculoase: pe de o parte. ceea ce va produce inevitabil tulburări ale vieţii economice.

23. nu ar putea să corespundă gravităţii faptelor de spălare a banilor (legea prevede pentru asemenea fapte pedeapsa închisorii stricte de la 3 la 12 ani).c din legea 656/2002 activităţi care poartă asupra bunurilor de provenienţă ilicită în curs de spălare sau după spălare. şi anume de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni. în sensul art. deoarece acestea deşi sunt acţiuni identice ca denumire au semnificaţii diferite. 23 din legea numărul 656/2002 reprezintă variante normative alternative a infracţiunii de spălare a banilor. ca urmare ele sunt echivalente. Este de menţionat faptul că. folosirea constituie prin urmare.de tăinuire.23 lit. lit. de astă dată este vorba de o favorizare urmărită printr-o activitate specifică. atât ca semnificaţie cât şi ca periculozitate socială. Toate acţiunile descrise în art. fiind prevăzute cu sancţiuni relativ reduse (3 la 7 ani). deţinerea.a. nu ne aflăm în faţa unor incriminări paralele sau a unui concurs de texte. Deşi aparent acest scop este identic cu cel al infracţiunii de favorizare a infractorului. Dobândirea. adică asupra unor bunuri menite să capete o aparenţă de legalitate. referitoare la scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile. când banii care urmează a fi spălaţi provin din acţiuni 53 . în formularea infracţiunii de tăinuire aceste acţiuni au semnificaţia unor activităţi statice de simplă modificare a statutului patrimonial al bunurilor tăinuite. ori care au căpătat o atare aparenţă pentru a putea fi mai uşor puse în circulaţie. fiind acţiuni prin care se realizează fapta incriminată. aceea de spălare a banilor. mai ales când aceste valori provin din infracţiuni foarte grave sau cu consecinţe deosebit de grave (de pildă. Tot în lumina obiectului juridic special principal al infracţiunii de spălarea banilor trebuie interpretate şi prevederile art. tăinuirea şi favorizarea. judecată sau executarea pedepsei spre a evita confundarea acestor infracţiuni cu aceea de favorizare. În timp ce în formularea infracţiunii de spălare a banilor aceste acţiuni reprezintă modalităţi prin care se realizează spălarea banilor în vederea unei mai lesnicioase puneri în circulaţie a acestor valori în circuitul economic. să se sustragă de la urmărire.

1 S-ar mai putea adăuga la aceste deosebiri. considerându-se în mod justificat că asemenea acţiuni săvârşite chiar de soţ sau o rudă apropiată reprezintă fapte deosebit de grave. a numărului. între infracţiunea de spălarea banilor şi infracţiunile de tăinuire şi favorizare.contra statului.4/2005. valori asupra cărora s-au exercitat actele de spălare şi care au provenit din fapte reprezentând infracţiuni grave (de exemplu. constitui ulterior obiectul material al infracţiunii de spălare de bani.). legiuitorul ar fi trebuit să incrimineze şi nedenunţarea faptelor de spălare a banilor. dacă s-au exercitat asupra lor operaţiuni de ascundere a originii ilicite a bunului (de pildă prin falsificarea seriei. Valorile obţinute din săvârşirea infracţiunii principale vor putea. R. sancţionate cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani). pag. a culorii. din corupţie. a documentelor de circulaţie ale autovehiculelor sustrase).153. faptul că acestea din urmă prevăd nepedepsirea tăinuirii sau favorizării săvârşite de soţ sau de o rudă apropiată. Valorile provenite din infracţiunea principală pot să coincidă şi cu obiectul material al infracţiunii principale (de pildă. În alte cazuri însă. calitatea de soţ sau rudă apropiată urmând să fie valorificată numai în cadrul individualizării judiciare.). cât şi cu obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor. etc. etc. nota 2. când este vorba de infracţiuni contra patrimoniului din care au rezultat valorile ilicite). Este cazul valorilor provenite din infracţiune.D. în timp ce sancţiunile prevăzute pentru infracţiunea de spălare a banilor ţin mai bine seama de aceste implicaţii. care au 1 Valerică Dabu. înşelăciune. Obiectul material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002 sunt valorile asupra cărora a fost îndreptată fapta incriminată (bani. care nu există în legea 656/2002. ceea ce nu a făcut-o. o atare coincidenţă nu are loc. dispoziţie de favoare. . bunuri.nr. 3. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală.Obiectul material al infracţiunii de spălarea banilor. furt. când valorile menţionate sunt supuse actelor de spălare. aşadar. trafic de droguri. În mod consecvent.

vol. colecţiile de timbre.IV. iar dacă a provocat sustragerea va fi instigator sau complice moral. colecţia unui numismat. Dacă s-ar încerca înstrăinarea lor. putând fi uşor recunoscute (ex.1 Banii. nu numai pentru că provin din acte ilicite (sunt murdare sau negre). Explicaţii teoretice ale codului penal român. bijuterii celebre cu proprietari cunoscuţi). ca atare asemenea bunuri nu pot fi puse fraudulos în circulaţie. aceasta ar însemna eventual o tentativă de spălare de bunuri. să depăşească valoarea de 15. Ed. orice operaţiune efectuată 1 Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. consultând un specialist şiar da seama imediat de provenienţa lor. etc. Asemenea bunuri. În unele cazuri. însă nu se poate tăgădui că există valori provenite din această infracţiune. Bunurile pot fi corporale sau necorporale. ca obiect material al infracţiunii de spălare a banilor pot fi.000 de euro). dar şi pentru că uneori poartă fizic urma sursei din care provin. de pildă. Cel care le-ar cumpăra. Există şi bunuri care nu pot fi spălate chiar dacă provin dintr-o infracţiune (de pildă. 666. mobilele care poartă înscrise pe ele locul de unde provin.constituit numai obiectul tranzacţiei ilegale (de pildă.). colecţiile de tablouri ale unor pictori celebri. ediţia a II-a. deoarece o atare faptă nu ar putea să se finalizeze. mobile sau imobile. în cazul luării de mită) şi care nu constituie şi obiectul material al infracţiunii de luare de mită. atât în lei. chiar dacă sunt sustrase. constituind obiectul material al infracţiunii trebuie să fie spălate. Aceste bunuri trebuie să aibă o anumită valoare (de pildă. curăţate. pag. La fel infracţiunea de proxenetism are obiect material numai în unele din modalităţile sale de săvârşire. Valorile de o asemenea importanţă. Tempus 2000.657. cât şi în valută. se păstrează pentru folosul noului deţinător şi care devine astfel tăinuitor de bunuri provenite din infracţiune. dezvăluind imediat existenţa acţiunii ilicite din care provin. infracţiunea nici nu are obiect material. bancnotele înregistrate. infracţiunea de joc de noroc. 55 . iar infracţiunea predicat să fie de o periculozitate sporită ( să fie sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate care să depăşească 5 ani ). de regulă.

Mai mult chiar. neglijenţa în serviciu. fiind evidentă originea acestora şi că au fost sustrase de la adevăratul proprietar. În aceste condiţii. „idem est aut non esse aut non probari”). etc. precum şi bunurile provenite dintr-o infracţiune săvârşită în altă ţară unde fapta respectivă nu este incriminată.asupra lor n-ar putea să le confere niciodată o aparenţă de legalitate. autovehiculul sau calculatorul proprietate personală folosite la săvârşirea infracţiunii principale. De asemenea.). ori au o valoare sub 15. nu poate fi probată fiind aplicabilă concluzia antică. bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunii. Legea nu se preocupă de modul cum a dobândit făptuitorul bunul ori valoarea cu caracter ilicit. Legea nu condiţionează existenţa infracţiunii de spălarea banilor de o condamnare concomitentă sau anterioară a autorului pentru infracţiunea din care au provenit sumele spălate (represiune subsidiară derivată). însuşirea bunului găsit. că nimeni nu ascunde decât lucrurile care au provenienţă dubioasă). în această categorie intră şi bunurile care. deoarece nu sunt un produs al infracţiunii. deoarece provenienţa lor nu poate fi mărturisită. etc. fie pentru că. nu prezintă gravitatea prevăzută de lege (de pildă. deşi sunt produse ale unor infracţiuni. cum ar fi infracţiunea de abuz de încredere.000 euro. Nu constituie bun provenit din infracţiune şi ca urmare nici obiect material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002. nu pretinde nici ca organul judiciar să identifice o infracţiune determinată din care provin aceste . deşi cunoscută. în această categorie fiind: instrumentele spargerii. organele judiciare vor desprinde caracterul ilicit al sursei din actele de ascundere a bunului (conform raţionamentului. nu poate fi făcută transparentă şi adusă la cunoştinţa tuturor. pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă nu depăşeşte 5 ani. implicit nu pretinde o cunoaştere precisă a sursei ilicite a bunului (fie pentru că aceasta este bine ascunsă. Tot astfel vor desprinde caracterul dubios al bunului din natura suspectă a tranzacţiilor asupra unor bunuri în raport cu care există dorinţa de a le ascunde.

să circule sub înfăţişarea lor iniţială. Neputând să-şi valorifice produsul infracţiunii pe care este silit să-l păstreze. fără a se face eforturi de autor sau de alte persoane de a se ascunde provenienţa acestor valori şi a li se da o aparenţă de legalitate. ştiind că are asupra sa produsul infracţiunii şi că ar putea fi descoperit oricând. autorul faptei va fi îndemnat să se abţină de la săvârşirea de infracţiuni. se va putea mai uşor descoperi fapta principală. este înlesnită şi în acest caz descoperirea infracţiunii principale (dacă valorile sustrase sunt înregistrate şi pot fi uşor identificate). De pildă. cel mult. chiar întâmplător. observăm că legiuitorul incriminând asemenea fapte. se situează pe poziţia în care bunurile sau valorile de provenienţă ilicită nu ar trebui să circule sau. acestea pot să devină cu timpul inutile (prin schimbarea bancnotelor sau să se degradeze). certitudine care se capătă cel mai adesea din dovada făcută că agentul a ascuns aceste bunuri şi că le-a transformat în altceva care să le confere o aparenţă de legalitate. iar probarea ei va fi mult înlesnită prin descoperirea asupra persoanei suspecte a bunurilor provenite din activităţi ilicite.valori. Dacă valorile de provenienţă ilicită nu circulă. raţionează legiuitorul. când deţinătorul valorilor puse în circulaţie n-ar putea da o explicaţie plauzibilă asupra sursei acestor valori va opera prezumţia că provin dintr-o 57 . ci sunt păstrate de infractor. Dacă autorul n-a fost descoperit şi tras la răspundere este suficient să existe certitudinea că bunurile provin dintr-o infracţiune. Păstrarea bunurilor asupra infractorilor poate să aibă şi alte consecinţe. Continuând să descifrăm mecanismul intern al infracţiunii de spălare a banilor. chiar nedeterminată. fără să mai socotim temerea continuă care va stăpâni pe infractor. Conduita atipică a subiectului se transformă într-o certitudine de existenţă a unor valori murdare provenite dintr-o faptă ilicită nedeterminată sau imposibil de dovedit. Dacă valorile de provenienţă ilicită sunt puse în circulaţie însă în forma lor iniţială fără eforturi de a li se ascunde provenienţa.

Spre deosebire de ipotezele de mai sus. Ion Molnar. 173 . deoarece nu s-a spălat.Sandu. În ambele ipoteze (când valorile dubioase nu sunt puse în circulaţie sau sunt puse în circulaţie fără nici o modificare) nu va exista o faptă de spălare a banilor. curat ca şi când n-ar proveni din infracţiune (prezintă drept 1 Costică Voicu. curăţare.1 Aceasta subliniază că operaţiile de spălare prezintă un pericol important prin contribuţia la denaturarea probelor şi implicit la îngreunarea posibilităţii de a proba fapta principală. căpătând o aparenţă de legalitate. urmând ca la soluţionarea acţiunii civile să se aibă în vedere modul de despăgubire a părţii vătămate în măsura în care bunurile sustrase n-au putut fi restituite în materialitatea lor. În aceste cazuri nu s-ar putea reţine în sarcina infractorului decât infracţiunea principală. o persoană cu venituri modeste îşi cumpără o locuinţă de care avea nevoie). prin incriminarea faptei de spălare a banilor. incriminată sub forma actelor de spălare de bani. Fl. sub un anumit aspect o înşelăciune. Acela care spală bani de provenienţă dubioasă comite. Al. deoarece prezintă bunul spălat. într-o formă modificată. prin spălare.sursă ilicită (de pildă. Opere citite pag. curăţat niciun bun şi ca atare descoperirea bunurilor provenite din infracţiunea la locuinţa infractorului sau identificarea sumei puse în circulaţie cu mijloacele obişnuite ale autorităţilor ca provenind dintr-o infracţiune determinată nu vor atrage răspunderea şi pentru infracţiunea de spălare a banilor murdari. deoarece numai asemenea valori sunt mai greu de identificat cu mijloacele obişnuite la îndemâna autorităţilor şi implicit mult mai greu s-ar putea ajunge la descoperirea infracţiunii principale.Boroi. legiuitorul a urmărit în principal să împiedice punerea în circulaţie a valorilor de provenienţă dubioasă.

Aceste operaţii se realizează prin utilizarea de către infractori a diferite metode şi tehnici implicând sistemul financiar-bancar sau alte verigi ale economiei de piaţă (piaţa de capital. Această înşelăciune. această înşelăciune se realizează prin operaţia de spălare a banilor care presupune curăţarea banilor sau bunurilor rezultate din săvârşirea unei infracţiuni. nu pe baza efortului acuzării de a demonstra în fiecare caz concret că actele de spălare au împiedicat efectiv aflarea adevărului. etc. dispuşi să ia drept valabilă aparenţa creată de infractor. inducând în eroare instanţa de judecată şi că. falsificate. înşelăciunea realizată prin ascunderea provenienţei bunurilor provenite din infracţiune ia forma alterării sau falsificării datelor privind identitatea celor implicaţi în aceste operaţii sau asupra actelor doveditoare ale dreptului de proprietate şi chiar asupra diverselor documente ale tranzacţiei care sunt modificate. în mod inconştient. să înşele societatea asupra provenienţei bunurilor pe care le-au obţinut pe căi necinstite. le slujeşte autorilor infracţiunii principale să micşoreze riscul de a fi descoperiţi şi de a fi traşi la răspundere penală. societăţile de asigurare. operând cu prezumţia că orice act de spălare a bunurilor contribuie la ascunderea adevărului în procesul judiciar. De cele mai multe ori. nu este în afara criticii. ci prin folosirea unui şir de deducţii şi anume că acela care spală bani urmăreşte neapărat să ascundă o anumită realitate. în măsura în care se ascund 59 .). Cei care se lasă înşelaţi de această aparenţă şi privesc valorile de provenienţă ilicită ca şi când ar proveni dintr-o sursă licită devin. inducând în eroare pe cei care primesc aceste bunuri aşa zis curate şi spălate. având o incriminare distinctă. cazinourile. O atare concluzie este desprinsă. Alteori. Justificarea incriminării actelor de spălare a valorilor provenite din infracţiune.adevărate fapte mincinoase). acestea căpătând aspectul de produs legal sau legitim. participanţi la operaţiile de ascundere. în continuare. dar depun eforturi. Autorii actelor de spălare a banilor în aceste cazuri nu se mulţumesc numai să comită infracţiunea principală. speculând încrederea sau naivitatea celor din jur.

nu toate acţiunile atipice sau anormale (socotite . Uneori această dovadă prin schimbarea sarcinii probei ar fi chiar prejudiciabilă pentru cel în cauză (de pildă. sume pe care le-a investit în diferite afaceri. De pildă. acuzarea ar trebui să facă dovada sursei ilicite a valorilor şi nu să oblige pe deţinător să facă dovada provenienţei legale a bunurilor deţinute. acesta fiind obligat să demonstreze că. acestea provin dintr-o infracţiune şi nu din activităţi legale. în realitate activitatea sa a fost licită. O atare schimbare a sarcinii probei poate conduce la erori judiciare. deşi a comis un act care poate fi interpretat ca o încercare de ascundere a adevărului.). inclusiv în cumpărarea de lozuri câştigătoare ori soţia să nu recunoască primirea de bani de la o persoană străină de familie.nişte valori în mod cert. ori soţul să recunoască primirea unui autovehicul de la o femeie. Prezumţia că orice tranzacţie dubioasă cum ar fi oferta de mai sus constituie un act de spălare a banilor determină mutarea sarcinii probei asupra deţinătorului de valori. întrucât urmăreşte ascunderea unor valori de provenienţă ilicită (deşi în realitate în exemplul dat banii care se încearcă a fi ascunşi au o provenienţă eventual imorală. Pe de altă parte. dar nu ilegală) poate să fie în unele cazuri nedreaptă. În realitatea cotidiană. o persoană care a făcut o tranzacţie suspectă precum cea de mai sus. În mod normal în toate aceste cazuri. cel care spală bani în modul arătat este prezumat că prin ascunderea caracterului ilicit al sumelor folosite urmăreşte să ascundă adevărul asupra sursei din care provin sumele respective. drept cadouri de la partenerul său sexual. dacă beneficiarului unui loz câştigător i se oferă un preţ dublu pe bilet din partea unei persoane interesate aceasta înseamnă că ofertantul încearcă să ascundă în modul arătat. un anumit lucru şi anume că foloseşte bani proveniţi din infracţiune pe care încearcă să-i cureţe apărând în calitate de fericit câştigător la loterie a sumelor aflate asupra sa. poate să nu vrea să recunoască că a primit sume mari de bani. Aceasta înseamnă că prezumţia conform căreia orice tranzacţie dubioasă este un act de spălare de bani. etc.

se pretează la supraevaluarea costurilor prin care urmăresc să ascundă valorile negre (de pildă. banii murdari sunt o sursă importantă pentru finanţarea activităţilor criminale de orice natură. inclusiv a actelor de terorism. ci dintr-o activitate parazitară) sunt extrem de „generoşi”. Fiind obligat să dea explicaţii asupra acestor motive (de pildă. depunerea la o bancă a unei sume mari de bani în conturi multiple cu valori reduse poate să aibă la bază dorinţa autorului de a ascunde în faţa familiei. adevărul chiar atunci când prezumţia ar fi în defavoarea unei persoane. a prietenilor. Tot astfel. Aşa de pildă. De asemenea. productive. valorile mari de care dispune (valori provenite din activităţi legale sau morale pe care nu înţelege să le mărturisească). Refuzând să arate adevărul. acela care cumpără cu o sumă dublă un loz câştigător poate să facă o atare tranzacţie cum am mai arătat din motive generoase. putând să existe numeroase alte justificări decât cele pe care i le atribuie prezumţia de mai sus cu care operează organele judiciare. După unii autori. reale. sunt gata să ofere din banii murdari un preţ dublu pentru 61 . altele decât cele care i se atribuie. servesc la coruperea autorităţilor şi la încălcarea legalităţii. vrând totodată să ascundă mobilul real al tranzacţiei. este posibil ca cel în cauză să refuze să dea publicităţii adevăratele scopuri ale actelor sale pretins dubioase şi să recunoască motivele reale. Dar aşa cum am arătat şi mai înainte incriminarea faptei de spălare a banilor îşi are temeiul nu numai în necesitatea ocrotirii activităţii corecte a justiţiei şi împiedicarea denaturării probelor în procesul judiciar (cu neajunsurile semnalate) ci îşi are o justificare şi în alte direcţii. că sumele provin de la partenerul sexual).dubioase) au un conţinut ilicit. Posibilitatea unor erori judiciare prin manipularea acestor prezumţii trebuie să determine organele juridice să opereze cu o maximă prudenţă încercând să stabilească realitatea. Autorii valorilor provenite din infracţiuni (având la dispoziţie valori care nu sunt rezultatul unei activităţi economice. o atare persoană va ajunge să fie acuzată pe nedrept de spălare de bani.

că preocuparea pentru spălarea banilor proveniţi din infracţiuni denaturează viaţa economică.procurarea unor obiecte). deoarece în prezent art. ceea ce împiedică libera concurenţă. disimulate. de asemenea. soluţia de mai sus nu va fi posibilă decât dacă legea penală a statului străin prevede dubla . prevăzându-se cerinţa dublei incriminări. Aceste urmări adiacente ale circulaţiei banilor negri în viaţa economică ar putea fi prevenite. ca pe această cale să ajungă uneori la descoperirea infracţiunilor principale şi totodată să înlăture consecinţele negative asupra circuitului economic a pătrunderii de capitaluri provenite din infracţiuni. a ratei dobânzilor şi a cursului de schimb valutar în care sunt interesaţi. desigur. nerealistă în condiţiile în care există multiple posibilităţi de eludare a legilor. infracţiunea va fi considerată comisă pe teritoriul ţării noastre fie că s-a produs numai un act de executare sau numai rezultatul pe teritoriul român. să combată acţiunile de ascundere intenţionată a valorilor obţinute din infracţiune. În noul cod. marginale. Legea penală română în vigoare va putea fi aplicată şi actelor de spălare comise pe teritoriul străin fără nicio rezervă. În imposibilitatea de a descoperi la timp faptele principale şi de a le proba. parţial în străinătate. determină o creştere artificială a valorilor bunurilor. O atare rezolvare apare însă ideală. S-a remarcat. Actele de spălare a banilor pot fi comise parţial în ţara noastră. Potrivit legii penale române. printr-o promptă şi eficientă represiune împotriva infracţiunilor principale. creează condiţii pentru apariţia de societăţi fantomă pentru încheierea de tranzacţii aparente şi pentru tot felul de activităţi mascate. 4 din codul penal (personalitatea legii penale) nu prevede dubla incriminare. operând principiul ubicuităţii. nelăsând timpul necesar ca autorii să recurgă la acte de spălare pentru a pune în circulaţie valori de provenienţă dubioasă. organele judiciare sunt obligate să-şi îndrepte atenţia spre descoperirea unor fapte derivate.

Sutherland a definit termenul ca: „infracţiune comisă de o persoană respectabilă. Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană fizică care are capacitatea de răspundere penală. având un înalt statut social. fraudele în domeniul titlurilor de valoare. Atunci când subiectul activ al infracţiunii este chiar autorul faptei principale. atât în organele de conducere la nivel central ale unor societăţi sau ale unor organizaţii politice. cu ocazia discursului ţinut de Edwin Sutherland la Societatea Americană de Sociologie. bancare. Astfel.Subiectul activ al infracţiunii de spălarea banilor. Expresia „infracţiune comisă de gulerele albe” a fost introdusă în limbajul juridic şi criminologic în anul 1939. sunt implicate în săvârşirea atât a infracţiunilor principale. evaziunea fiscală. cât şi a infracţiunilor de spălare a banilor. comercializarea de acţiuni profitând de calitatea de angajat superior al instituţiei financiare. fraudele cu cartea de credit. financiare. fraudele financiare. luarea de 63 . În acest sens sunt şi prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite la care neam referit. fraudele prin internet. astăzi se admite că aceste persoane pot săvârşi o varietate de infracţiuni. persoane care. încălcări ale legislaţiei în domeniul mediului. de regulă. trebuie să ţinem seama că asemenea fapte se vor comite mai frecvent de anumite categorii de persoane care ocupă funcţii importante. fraudele în cadrul telemarketing-ului. cât şi în aparatul de stat legislativ sau executiv (criminalitatea gulerelor albe). în cadrul ocupaţiei pe care o are”. Deşi au existat controverse cu privire la infracţiunile care ar putea fi comise de „gulerele albe”. fraudele poştale.incriminare. fraudele privind falimentul. de regulă infracţiuni din domeniul afacerilor comerciale. fraudele în domeniul banilor publici. infracţiunile comise de gulerele albe includ: încălcări ale legilor monopolului. 4. fraudele în domeniul asigurărilor. fraudele în domeniul asistenţei medicale. fără violenţă. legea 656/2002 neprevăzând vreo calitate specială a subiectului.

fiind considerată nu o formă de tăinuire. subiectul activ este o persoană specializată în spălarea banilor. ci o infracţiune care deşi derivată are la bază temeiuri proprii de existenţă. Alteori.Sandu. I.mită.Boroi.)1. proxeneţii. chiar dacă n-au fost şi autorii infracţiunilor din care au provenit aceste valori. infracţiunea de spălare a banilor. 1 Costică Voicu. cum am văzut este proprie legislaţiei penale italiene). etc. traficanţii de droguri. dacă potrivit principiilor legislaţiei interne ale statului actele de spălare se absorb în infracţiunea principală (o atare soluţie. Chiar dacă infracţiunea principală a avut caracterul de infracţiune proprie (de pildă. spionajul economic. 175 . etc. şantajiştii. ratificată de ţara noastră prin legea nr. falsul în înscrisuri publice sau private. atât autorilor infracţiunilor din care s-au obţinut „banii murdari” (contrabandiştii. poate fi concepută a fi comisă şi de autorul infracţiunii principale. operaţiile de spălare a banilor pot fi efectuate în numele funcţionarului (subiect activ calificat). spălarea de bani. Fl. Potrivit legii penale române. cât şi acelora care au efectuat şi intermediat operaţiile de spălare a banilor. deoarece infracţiunea poate fi comisă de orice persoană care deţine valori provenite din infracţiune şi urmăreşte să ascundă provenienţa lor. denumit în doctrină şi practica judiciară „spălători specializaţi”. agentul a obţinut sumele dubioase din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu). Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite.Molnar. A. 565/2002. de alte persoane fără nicio calitate. În asemenea cazuri nu se poate vorbi că subiectul ar avea o calitate specială ceea ce ar conferi infracţiunii comise caracterul de infracţiune proprie. În practică s-a reţinut această calitate de subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor. funcţionarii corupţi. hoţii de autovehicule. nu este obligatorie sancţionarea şi a autorului infracţiunii principale pentru fapta de spălare a banilor. delapidarea. furtul de secrete comerciale. Opere citite pag.

faptele nu pot fi comise decât de persoanele care au calitatea cerută de lege. adică o persoană care n-are această calitate. când autorul s-a aflat într-o eroare principală cu privire la existenţa infracţiunii. Aceasta confirmă concluzia după care această infracţiune nu presupune un subiect activ calificat. Chiar dacă în formularea textului există şi cerinţa esenţială ca autorul faptei să fi cunoscut provenienţa bunurilor din infracţiune. notari.În legătură cu subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor ar fi de observat şi faptul că legea penală română ar fi trebuit să fie mai explicită în această privinţă şi să prevadă mai clar posibila implicare a autorului infracţiunii principale în aceste activităţi ilicite. 23 din legea 656/2002 pot fi săvârşite şi de autorul infracţiunii principale când comite acte de spălare a valorilor provenite din infracţiunea comisă de el însuşi. pe lângă un autor având calitatea cerută de lege. această condiţie poate fi interpretată şi ca referindu-se la autor spre a evita aplicarea textului. aceasta nu este de natură să conducă la abandonarea concluziei (desprinsă şi în practica judiciară) că acţiunile incriminate în art. contabili. În acelaşi sens ar pleda şi faptul că infracţiunea de spălare de bani nu este identică cu cea de tăinuire sau favorizare (în cazul cărora actele de autotăinuire sau autofavorizare nu au relevanţă penală). fapta acesteia din urmă va 65 . subminarea economiei reale şi a intereselor economice ale statului. ci are şi semnificaţii proprii. independente şi care în esenţă privesc denaturarea procesului economic. fiind excluse alte persoane drept autori. semnificaţii care justifică răspunderea penală şi a autorului infracţiunii principale când acesta comite fapte de spălare a banilor proveniţi din infracţiunea săvârşită de el însuşi. executori judecătoreşti). În cazul infracţiunilor proprii. întocmai cum poate fi comisă de persoane fără nicio calitate deosebită. Chiar dacă există unele neclarităţi şi imperfecţiuni de tehnică legislativă. În eventualitatea că la săvârşirea unei asemenea infracţiuni ar participa. Infracţiunea de spălare a banilor poate fi săvârşită şi de anumiţi profesionişti (avocaţi. şi un extraneus.

39/2003 a abrogat expres prevederea din art. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni şi care nu are constituirea sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. aceste persoane se vor supune prevederilor Legii 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi care defineşte ce înseamnă constituirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor . în raport cu prevederile Legii nr. dat fiind obligaţia mai generală a acestora de a păstra secretul profesional1. în afară de cazul când legea prevede expres o atare obligaţie. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. 2 Legea nr. notari publici. Dacă infracţiunea de spălare a banilor este comisă de profesioniştii menţionaţi (avocaţi.2 în formularea iniţială a Legii nr. format din trei sau mai multe persoane. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave.656/2002 care se referea tocmai la asocierea în vederea comiterii infracţiunii de spălarea banilor. nu constituie grup infracţional organizat. printre care se numără şi aceea de spălare de bani2.Subiectul pasiv al infracţiunii de spălarea banilor.23 al.constitui complicitate la infracţiunea comisă de intraneus. executori judecătoreşti.2 din acest act normativ. . Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. executori judecătoreşti. Gheorghe. asociaţie în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor. 5. Conform art. Dacă mai multe persoane se constituie într-o organizaţie. aceştia vor fi scutiţi de obligaţia legală de a informa autorităţile (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor). deşi sub aspect material acesta a comis acte identice cu cele ale autorului calificat. notari publici. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. contabili). 1 Dobrican.

Participaţia este posibilă sub toate formele şi la toate variantele normative ale infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din infracţiune. în primul rând. instituţii bancare sau alte persoane juridice. La fiecare din variantele normative alternative prevăzute în art. atunci când este comis pentru a ajuta pe autor să se sustragă de la urmărire. fie că aceste acte de participaţie sunt săvârşite în raport cu fapta autorului infracţiunii principale când acesta comite şi acte de spălare a banilor. În acest caz. Tot astfel sunt acte de executare a infracţiunii şi cele care constau în dobândirea. dar poate să aibă şi caracterul unui act de favorizare din partea unui terţ spălător. ca titular al obligaţiei de asigurare a unui climat de normalitate în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii economico-financiare şi de afaceri. autor numai al infracţiunii de spălare a banilor. În secundar. executarea pedepsei. 23 din legea 656/2002 se poate concepe existenţa instigării şi complicităţii la infracţiunea de spălare a banilor. Actul de schimbare sau de transfer în scopurile menţionate poate să aibă caracterul unui act de executare săvârşit chiar de autorul infracţiunii principale care comite şi infracţiunea de spălare a banilor. este. dar nu sunt şi autori ai infracţiunii principale. subiect pasiv al infracţiunilor de spălare a banilor pot fi anumite persoane fizice sau juridice (organele de stat. autorul infracţiunii de spălare de bani va răspunde şi pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. Aceste acte sunt concepute însă a fi comise de persoane care săvârşesc nemijlocit numai infracţiunea de spălare a banilor. fie că sunt comise în raport cu fapta terţului spălător. judecată.Subiect pasiv al infracţiunii. statul. 67 . care sunt prejudiciate în urma săvârşirii infracţiunii). deţinerea sau folosirea de bunuri cunoscând că acestea provin din infracţiune. ştiind că acesta a comis infracţiunea din care provin bunurile supuse operaţiei de spălare (favorizare personală).

În raport cu legea noastră penală. fie o altă persoană). acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale. Pe lângă situaţia premisă din conţinutul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. această precizare nu are nimic comun cu complicitatea ca formă de participaţie. dar şi de un terţ intermediar în sprijinul sau pentru a ajuta pe autorul faptei principale. înlesneşte săvârşirea acţiunii de schimbare sau de transfer comisă de autorul infracţiunii principale sau de intermediar. Asupra acestora urmează să ne oprim mai îndeaproape. Calitatea de complice o va avea persoana care eventual ajută. compus din elementul material. instigarea fiind o formă autonomă de participaţie. alături de complicitatea la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor de către autor.Este interesant de observat că în Convenţia Naţiunilor Unite se face vorbire numai de actele de complicitate la infracţiunea de spălare a banilor. ci subliniază numai că acţiunea de schimbare sau transfer poate fi comisă nu numai de autorul faptei principale. să existe şi instigarea la această infracţiune (fie că instigator ar fi autorul infracţiunii principale. mai face parte şi conţinutul constitutiv. Trecând la analiza conţinutului juridic al infracţiunii. 23 din legea 656/2002 se prevede printre scopurile urmărite prin acţiunea de schimbare sau transfer. va exista şi posibilitatea ca. legătura de cauzalitate. preluându-se astfel modelul francez al instituţiei participaţiei potrivit căruia instigarea constituie o formă de complicitate şi nu o formă distinctă de participaţie. . Aşa cum am arătat mai sus complicitatea ca formă de participaţie este posibilă sub toate variantele normative ale infracţiunii. urmarea imediată. Chiar dacă în varianta normativă prevăzută în art. situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor o constituie existenţa unei infracţiuni anterioare din care să provină valorile supuse operaţiunilor de spălare. Împrejurarea că intermediarul acţionează ca mandatar al autorului nu exclude calitatea sa de autor al acţiunii de schimbare sau transfer a bunurilor provenite din infracţiune.

de custodie. Deşi instituţiile financiare şi persoanele intermediare nu mai sunt menţionate în noua reglementare. cum ar fi : fondurile de investiţii. infracţiunea se poate realiza şi când s-a comis doar una dintre acţiunile alternative incriminate. societăţile de valori imobiliare. societăţile de investiţii.23 alin. nu putem să nu observăm că. Pe de altă parte.a. finanţarea tranzacţiilor comerciale. creditul ipotecar. infracţiunea de spălare a banilor se comite numai prin intermediul instituţiilor la care face referire şi legea anterioară şi anume : a) băncile. 656/2002. b) instituţiile financiare. sucursalale băncilor străine şi instituţiile de credit. inclusiv 69 . Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se diferenţiază în funcţie de varianta normativă avută în vedere: a) În varianta prevăzută în art.6. elementul material al infracţiunii îl constituie acţiunea de schimbare sau de transfer de bunuri. incluzând. Întrucât cele două variante normative (schimbarea sau transferul) au un caracter alternativ.1 lit. Legea nr. societăţile de depozitare. nefiind necesară realizarea cumulativă a acestora. în mod frecvent. fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri. factoringul. societăţile de administrare a investiţiilor. atunci când sunt întrunite ambele. ca faptele descrise în norma de incriminare să fi fost comise prin intermediul anumitor instituţii sau persoane pe care Legea 21/1999 le menţiona în mod expres.Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor. preluând incriminarea din legea anterioară (Legea 21/1999) nu a mai precizat ca o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii de spălare a banilor. infracţiunea îşi va păstra unitatea şi nu vor fi incidente regulile cu privire la concursul de infracţiuni. care îndeplinesc următoarele operaţiuni : creditarea. Nu interesează instituţiile sau persoanele prin care se realizează aceste operaţii. Pluralitatea de acţiuni alternative va fi însă avută în vedere la individualizarea pedepsei. săvârşite separat sau împreună. creditul de consum. printre altele. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora.

e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică. c) societăţile de asigurări şi reasigurări . emiterea şi administrarea unor mijloace de plată. ordine de plată. d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc. schimb valutar.forfetarea. certificate de depozite. valori mobiliare. cec-uri de călătorie şi altele asemenea. instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor. h) agenţii imobiliari. participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni. turism. în lei sau în valută. metale şi pietre preţioase. consultanţă acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului. g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani. intermedierea pe pieţele interbancare. leasingul financiar. notarială. financiar-bancară. i) trezoreria statului. acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente. prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor. administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu. strategia industrială. contabilă. amanet. f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare. j) casele de schimb valutar. etc. cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional.. operaţiuni de plăţi. vânzări-cumpărări de obiecte de artă. tranzacţii pe cont propriu sau în contul clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare. cărţi de credit. cec-uri. . custodia şi administrarea valorilor mobiliare. consultanţă şi servicii în domeniul fuziunilor şi al achiziţiilor de întreprinderi. produse financiare derivate. dealeri.

Dabu. În legătură cu prima dintre variantele normative ale infracţiunii şi anume schimbarea. De pildă. o persoană care are o sumă mare obţinută prin infracţiunea principală procedează la spălarea acesteia prin schimbare.cit. op. care pot fi urmărite după serie. pentru acte şi fapte săvârşite în afara sistemului financiar-bancar. observăm că termenul poate avea mai multe accepţiuni. titlurilor de plată. Un prim sens al acestui termen ar fi acela de transformare fizică a bunului prin supunerea acestuia unor modificări susceptibile să-i schimbe înfăţişarea fizică. astfel. consemnat în contractul de vânzare-cumpărare 1 V. cu preţul de 100. culorile şi numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumpărate legal1. schimbarea prin înlocuirea acţiunilor anonime. furate. S. 71 . număr cu altele asemănătoare în circuitul legal. efectuând două operaţiuni de vânzarecumpărare. a certificatelor la purtător. De pildă. adică din efectuarea unor acte juridice sub semnătură privată sau chiar autentificată pentru a ascunde o operaţiune cu caracter ilegal. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalentă sau cel mai adesea la o valoare inferioară. Schimbarea bunului poate să îmbrace şi forma unor modificări cu caracter juridic.k) orice altă persoană fizică sau juridică. a obligaţiilor. schimbarea culorii. seriei şi numărului de înmatriculare al autoturismului nou furat cu seriile. Cătineanu. De pildă. cel în cauză cumpără o proprietate având valoarea reală de 200. materială. fără să afecteze valoarea intrinsecă a obiectului. Un alt sens al termenului de schimbare a bunului ar fi acela de a înlocui lucrul produs prin infracţiune cu un lucru deţinut legal de o altă persoană.000 RON.000 RON. p.37. aceasta înseamnă că se înlătură trăsăturile reale ale obiectului obţinut în mod ilegal atribuindu-i-se alte trăsături care să creeze o aparenţă de origine sau dobândire licită. infractorul având interesul să obţină chiar valori mai reduse însă „curate”.

ori prin plăţi pentru „consultanţă”. pentru scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar se efectuează o plată în avans de marfă sau o plată pentru o marfă supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care transferă (agent care ulterior intră în „faliment” şi nu mai expediază marfa). Infractorul plăteşte vânzătorului.. astfel că vânzătorul îşi primeşte preţul real de 200. după care. aflată tot sub controlul celui care transferă. O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere. suma de 300.000 RON. „asistenţă de specialitate” sau prin constituirea de depozite în ţară din 1 V. p.autentificat. Astfel.000 RON. ori fuziune cu o firmă falimentată intenţionat. a din Legea 656/2002. pe lângă suma consemnată în actul de vânzare-cumpărare. prin „deplasarea capitalului” sub diferite forme de la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul. Transferul de bunuri în scopul ascunderii şi al disimulării originii ilicite a acestora este o altă variantă normativă a acţiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute în art.38 . Cea mai simplă formă de transfer al bunurilor este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită. Un asemenea transfer se realizează de pildă. infractorul păstrează bunul o perioadă de timp necesară efectuării unor amenajări şi îmbunătăţiri investind 100. 23 pct. într-un loc unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală. S. Dabu. op. cu sau fără aparenţă legală (deplasare efectivă sau scriptică ori electronică).000 RON în care este inclusă şi suta de mii „spălată”1. 1 lit.cit.000 RON pentru imobilul în cauză. şi suma pe care vrea să o spele. Prin această operaţiune. infractorul justifică legal provenienţa cu ultimul act de vânzare-cumpărare autentic. infractorul revinde imobilul la un cumpărător de bună credinţă cu suma de 300. Cătineanu.

De aici şi importanţa pe care o capătă identificarea şi selecţionarea tranzacţiilor dubioase. În măsura în care schimbul sau transferul apare ca efectuat în aceste 1 2 Ion Lascu. op. Cătineanu. volumul mare al sumelor tranzacţionate. Acest scop este desprins de organele judiciare chiar din contextul dubios al acţiunilor de schimbare sau transfer. sau disimulării originii ilicite a bunurilor (legea foloseşte expresia „în scopul” cu semnificaţia însă de destinaţie. p. împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlul celui care transferă sau prin transferuri de fonduri interbancare2. Aceasta înseamnă că acţiunile menţionate trebuie să-şi propună să ascundă sau să disimuleze valorile provenite dintr-o infracţiune gravă. dispoziţii de încasare.cit.cit.C.Voicu.12/2002. op. prin sistemul Western-Union. Alte forme de transfer pot consta în : deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţiuni.000 euro şi apoi plata unor cec-uri în străinătate pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării transferului respectiv1.cit.Ş.sume mai mici de 15.295. 73 . p. bunurile respective vor avea acelaşi regim juridic.. Voicu. în momentul şi în forma hotărâtă în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile agentului de decontare. 138. C. Nu interesează dacă schimbarea sau transferarea a avut loc odată sau în mod repetat. ori prin transfer de credit documentar (transferabil). comportamentele atipice ale clienţilor. ori deplasări de valută prin creditare. op.Ungureanu şi A. Acţiunile de schimbare şi de transfer se întregesc cu o cerinţă esenţială şi anume să fie efectuate în vederea ascunderii. p.16 . dispoziţii de plată. Dabu. cesiune de creanţă cu preţ subevaluat sau prin deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă. sau prin folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale inclusiv de societăţi fantomă prin : cec-uri. Revista Dreptul nr. ori prin transfer de fonduri prin intermediul biletului la ordin sau cambiei sau prin transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri3. acreditive. ipoteză în care se acordă beneficiarului dreptul de a cere ca creditul să-i fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi. Transferul de fonduri interbancare este iniţiat de o bancă şi se încheie prin decontarea finală a sumei. titluri de credit. S. nu de finalitate). G. 3 Valerică..

8 din Constituţie potrivit cu care „caracterul licit al dobândirii se prezumă” în cazul proprietăţii private. Într-o anumită viziune. şi anume. se desprinde şi prezumţia că este vorba de o provenienţă ilicită. Aceasta înseamnă că deţinătorul unui bun nu trebuie să facă dovada caracterului licit al deţinerii bunului (deoarece aceasta se prezumă).a se întregeşte cu o a doua cerinţă esenţială relativă la cel de-al doilea scop posibil al schimbului sau transferului de bunuri şi anume de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provine bunurile să se sustragă de la urmărire. o atare cerinţă esenţială ar putea fi considerată de prisos deoarece prin schimbarea sau transferul bunurilor provenite din infracţiune în scopul ascunderii sau disimulării acestora. Actele de schimb şi transfer cu caracter dubios relevă nu numai intenţia de ascundere. dar şi caracterul acestor lucruri. valorile de provenienţă licită nefiind ascunse. judecată sau executarea pedepsei. făcând să se mute sarcina probei asupra deţinătorului. camuflarea bunului. 44 pct . ca acţiunea de schimb sau cea de transfer să aibă ca obiectiv favorizarea autorului infracţiunii principale (favorizare personală). În raport cu acestea din urmă operează prevederile art. Este vorba tot de scop în sens de destinaţie. deoarece numai în raport cu valori ilicite există interesul de a fi ascunse. Disimularea este tot o ascundere urmată de mascarea.scopuri. de disimulare a unor bunuri. obligând pe deţinător să facă dovada contrarie. Acţiunea de schimbare şi de transfer descrisă în cuprinsul art 23 lit. implicit se urmăreşte împiedicarea descoperirii . Prin ascundere se înţelege modificarea înfăţişării fizice a bunului sau a naturii juridice a acestuia în vederea punerii bunului în circulaţie fără temerea de a fi descoperită originea sa ilicită sau pentru a îngreuna descoperirea. acesta apărând ca având o provenienţă legală. disimulate. o asemenea dovadă ar reveni deţinătorului numai după ce organul judiciar a făcut dovada caracterului ilicit al provenienţei bunului. provenienţa lor ilicită.

a dispoziţiei. a situării.1 lit. Această condiţie esenţială nu este îndeplinită dacă. . a din legea 656/2002. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. aceasta implicând împiedicarea descoperirii autorului faptei principale pentru a fi tras la răspundere. 75 . transferat să provină dintr-o infracţiune. Dongoroz şi colab. . disimulării bunului de provenienţă ilegală. cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală.573. 1971. se impune a fi îndeplinită şi o a treia cerinţă esenţială şi anume ca bunul schimbat. Sintagma „adevăratei naturi” se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză. Editura Academiei. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. Bucureşti.ascunderea adevăratei naturi a provenienţei.infracţiunii principale din care a provenit bunul spălat. Pentru întregirea elementului material al ambelor variante normative prevăzute în art. realizarea acestui scop nu are loc prin acte independente de actele prin care se realizează schimbarea sau transferul în scopul ascunderii. Altfel zis.III. 23 lit.disimularea adevăratei naturi a provenienţei. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Este o răsfrângere a situaţiei premisă asupra conţinutului constitutiv al infracţiunii1. Vol. a dispoziţiei. la subiectul care a fost 1 Vintilă. bunul provine dintr-o contravenţie. de pildă. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.b constă în săvârşirea următoarelor acţiuni : . p. Elementul material al variantei normative alternative de la alin.. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. Ascunderea sau disimularea în accepţiunile date mai sus se referă atât la bunul material. a situării. sau dintr-o abatere disciplinară ori dintr-un delict civil şi ca atare infracţiunea nu va mai putea exista.

etc. drepturile de creanţă „incorporate” în acţiuni la purtător. disimulare trebuie să fie de natură a face nesesizabilă. Cu privire la „circulaţia” bunurilor trebuie înţelese actele de denaturare a adevăratei circulaţii a valorilor ori a drepturilor asupra bunurilor între parteneri la 2 V. lucrurile mişcătoare se prescriu „prin faptul posesiunii lor fără să fie trebuinţă de vreo curgere de timp”. Prin situare se înţelege denaturarea locului ocupat de bunul respectiv într-o anumită ordine. cumpărarea biletelor câştigătoare la loto de către făptuitor cu banii obţinuţi din infracţiuni modifică situaţia bunurilor deţinute deoarece acestea apar ca fiind contravaloarea biletului câştigător (aparenţa de dobândire legală) şi nu ceea ce sunt în realitate adică sume provenite din infracţiune. S. De pildă. Cătineanu. Există o asemenea denaturare a drepturilor asupra bunurilor când sunt disimulate adevăratele relaţii din care provine bunul respectiv. De pildă. a produs dobândă. Se ştie că potrivit art. Ascunderea adevăratei naturi a provenienţei presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă. dobândite ilegal li se poate schimba adevărata situare (posesie) prin operaţii care să le confere aparent o provenienţă legală. adică o ascundere sau disimulare a bunului precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective2.Dabu. la prima vedere. originea ilicită a provenienţei bunului prin crearea unei situaţii de apartenenţă „legală” veridică a bunurilor şi a drepturilor asupra acestora. op.cit. cec-uri la purtător. p. evident fictivă. titluri negociabile la purtător. Drept urmare. ierarhie. Activitatea de ascundere.41 . 1909 Cod Civil. unei sume obţinute prin şantaj i se dă aspectul restituirii unei sume împrumutate care pe o perioadă mare. făcând să se creadă că ocupa un alt loc decât cel real.deposedat prin infracţiunea primară.

op. Asemenea vânzări succesive pot fi realizate prin acte juridice încheiate sub formă autentică sau sub semnătură privată înlăturându-se orice urmă de ilicit a pretinsului drept asupra bunurilor. Deţinerea sau folosirea desemnează fapta unei persoane de a avea asupra sa sau de a întrebuinţa un bun pe o perioadă determinată sau nedeterminată.Cătineanu. o trecere fictivă de la o persoană la alta până la făptuitor (folosindu-se în această operaţie de unul sau mai mulţi intermediari). Prin dobândire se înţelege fapta unei persoane de a achiziţiona cu orice titlu bunuri din categoria celor susceptibile de a fi „spălate”. făptuitorul prin vânzări-cumpărări succesive determină o falsă circulaţie a valorilor. cerinţa esenţială este ca 1 V. Elementul material al variantei normative din alin. b presupun de asemenea existenţa unei cerinţe esenţiale şi anume ca bunurile susceptibile de operaţiunile menţionate să provină din săvârşirea unei infracţiuni. pretinzându-se că această circulaţie se referă la valori dobândite licit.1 lit. p. deţinerea sau folosirea de bunuri care în mod obiectiv provin din comiterea unei infracţiuni.Dabu. În cazul acestei variante normative de asemenea.cit. Variantele normative prevăzute în art 23 lit. Deţinerea bunului apare ca fiind legitimă1.42 77 . lăsând să se creadă că este vorba de o circulaţie reală efectivă a bunurilor sau a drepturilor asupra bunurilor. temporar sau continuu. cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni de o anumită gravitate.c este realizat prin dobândirea.tranzacţie. S. Nu va fi îndeplinită această cerinţă esenţială dacă bunurile provin dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil ori o abatere disciplinară. Sintagma „săvârşirea unei infracţiuni” face referire doar la infracţiunea principală prin care s-a obţinut sau se obţine ilicit bunul care va face ulterior obiectul spălării. De pildă.

în cazul variantei alternative. Făptuitorul poate să recurgă şi la transferul bunurilor. şi-au modificat semnificaţia juridică (de pildă. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor trebuie analizată atât sub aspect material. deţinerii. 7. Totodată. În ambele cazuri trebuie să se verifice existenţa unui scop şi anume al ascunderii sau disimulării (rezultatul acţiunii de a camufla. În această variantă normativă. a masca). urmarea imediată va diferi în raport cu fiecare din variantele normative alternative pe care le conţine norma de incriminare. făptuitorul din banii obţinuţi prin înşelăciune cumpără bijuterii pe care le vinde mai departe. momentul obţinerii bunurilor se îndepărtează tot mai mult ca urmare a vânzărilor şi cumpărărilor succesive care s-au interpus. ori a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. disimula originea lor ilicită. în acest caz urmarea imediată este schimbarea locului bunurilor care. 23. înfăţişarea bunurilor se schimbă (fizic) din bani în obiecte dacă. cât şi sub aspect juridic. deşi rămân aceleaşi din punct de vedere fizic.bunul care face obiectul dobândirii. judecată sau executarea pedepselor. sumele obţinute apărând astfel ca având o sursă legitimă (vânzarea unor bunuri) şi nu o sursă ilicită. Sub primul aspect. folosirii să fie un bun provenit din infracţiune. de momentul când se verifică provenienţa lor. urmarea materială imediată ar fi schimbarea efectivă sau transferul efectiv al bunurilor pentru a ascunde. cum este în realitate. prin aceste operaţiuni. a din art. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor. Astfel. de pildă. dacă făptuitorul depune banii sustraşi la o bancă în contul său şi-i foloseşte mai departe ca bani transferaţi dintr-un cont bancar şi nu ca având o provenienţă ilegală). scop care clarifică sensul acţiunilor şi rezultatul acestora de a ascunde originea bunurilor (scopul . prevăzute la lit.

etc. acţiunile incriminate de schimb şi transfer în scopurile arătate aduc atingere obiectului juridic specific al infracţiunii. Sub aspectul urmării imediate juridice.având caracter de destinaţie şi nu de rezultat sau finalitate). etc. dispoziţiei. bancar. Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor. ori a drepturilor asupra acestora. b din legea 656/2002. situării. economic.. Sub aspectul urmării imediate juridice. circulaţiei sau proprietăţii bunurilor. adică în sectorul financiar. Un alt scop este acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale de a se sustrage de la urmărire. 23 lit. urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă a adevăratei naturi. de credit. deţinerea. acţiunile incriminate cu urmările lor naturale semnalate aduc atingere relaţiilor patrimoniale din sectorul financiar. În cazul variantei normative alternative din art. fiind echivalente cu celelalte dintre acţiunile înscrise în norma de incriminare. banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi cu ajutorul unor acte false ca fiind proveniţi dintr-o donaţie). adică relaţiilor care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu raporturile patrimoniale care se desfăşoară într-un sector determinat al economiei naţionale. Aceste acţiuni nu pot fi desfăşurate de autorul infracţiunii principale. În cuprinsul art. asemănarea este numai aparentă. Deşi aceste acţiuni erau incriminate şi sub numele de tăinuire. astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata sa natură sau provenienţă (de pildă. În ipoteza faptelor incriminate în art. fie o schimbare efectivă juridică (prin transfer). 23 lit.c. denaturând aceste relaţii prin infuzia de valori provenite din infracţiune. bancar. judecată sau executarea pedepsei. urmarea imediată naturală este dobândirea.23 din legea 656/2002. acestea sunt modalităţi alternative normative prin care se comite infracţiunea de spălare a banilor. folosirea efectivă (ca rezultate naturale ale acţiunilor enumerate) a bunurilor de provenienţă ilicită. provenienţe. de credit. ci numai de persoanele intermediare care acţionează ca mandatari ai 79 .

un element subiectiv şi două cerinţe esenţiale. cât şi rezultatul acestora. Legiuitorul. adică normalei desfăşurări a relaţiilor de proprietate şi a circuitului economic specific. împotriva mistificărilor şi denaturărilor provenite prin invazia în acest circuit de valori provenite din infracţiune. sub raportul legăturii subiective. 8. 9. folosite de intermediari. înseamnă că rezultatul este implicit acţiunii astfel că nu este necesară o dovadă specială a legăturii de cauzalitate fiind suficient să se fi săvârşit acţiunea incriminată iar schimbarea situaţiei anterioare să se fi produs efectiv.autorului faptelor principale în legătură cu interesele acestuia de a ascunde provenienţa valorilor dobândite. de credit. Sub aspectul urmării juridice. prin acţiunile alternative de dobândire. bancar. deţinere sau folosire descrise în norma de incriminare se aduce atingere valorilor sociale ocrotite prin incriminare. deţinute. Elementul subiectiv constă din intenţie. Este regretabil că legiuitorul nu a găsit formulări mai exacte care să sublinieze specificul infracţiunii de spălare a banilor în raport cu infracţiunea de tăinuire.Legătura de cauzalitate a infracţiunii de spălarea banilor. financiar. Infracţiunea de spălare a banilor cuprinde în conţinutul ei constitutiv. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin activităţile întreprinse ascunde provenienţa banilor proveniţi dintr-o infracţiune şi urmăreşte sau acceptă obţinerea acestui rezultat. . Între elementul material al infracţiunii de spălare a banilor (sub forma acţiunilor descrise în norma de incriminare) şi urmarea imediată naturală trebuie să existe o legătură de cauzalitate. atât manifestarea exterioară. referindu-se la acţiuni care prin natura lor exprimă.Forma de vinovăţie a infracţiunii de spălarea banilor. etc.

ceea ce înseamnă că a admis şi eventualitatea ca bunul să provină din infracţiune. Nu este necesar ca făptuitorul (când nu este însăşi autorul faptei principale) să ştie care anume infracţiune a fost săvârşită şi cine este autorul acesteia sau dacă acesta răspunde penal sau nu pentru infracţiunea săvârşită (beneficiind de o cauză care înlătură caracterul penal al faptei sau răspunderea penală). De observat că legea penală a ţării noastre nu incriminează faptele de spălare de bani proveniţi din infracţiune decât dacă sunt comise cu intenţie directă sau eventuală. actul de spălare are proprietatea de a releva atât intenţia directă a autorului de a ascunde provenienţa bunurilor. Acela care săvârşeşte nemijlocit infracţiunea principală cunoaşte de regulă provenienţa bunului asupra căruia exercită operaţia de spălare. Tot astfel. cât şi ştiinţa sa asupra acestei provenienţe. Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor se întregeşte ca o cerinţă esenţială şi anume cunoaşterea de către făptuitor a împrejurării că bunurile supuse operaţiunilor de curăţire provin din săvârşirea unei infracţiuni.Autorul comite fapta cu intenţie indirectă ori de câte ori când trece la efectuarea de operaţii de spălare a banilor. spre deosebire de alte legislaţii penale (cea germană şi spaniolă) care sancţionează asemenea fapte cu pedepse ceva mai reduse şi când sunt comise din culpă. Numai aceasta poate să manifeste indiferenţă ori îndoială asupra provenienţei bunului. nu îşi clarifică mai întâi îndoiala ca apoi să acţioneze. Cunoaşterea 81 . astfel că în raport cu acesta. aflându-se în dubiu asupra provenienţei bunului. ci acţionează chiar în situaţia de îndoială. admite şi posibilitatea ca bunurile supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracţiune (în acest caz autorul manifestând indiferenţă faţă de provenienţa bunurilor). Posibilitatea intenţiei indirecte ca element subiectiv se verifică evident numai în cazurile în care o altă persoană decât autorul infracţiunii principale comite acte de spălare a banilor. fiind suficient ca în momentul operaţiunii de spălare a banilor să-şi dea seama că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni. autorul va comite fapta cu intenţie indirectă dacă.

sau alt mobil fără o coloratură ilicită. Din moment ce făptuitorul execută în mod conştient operaţiuni de ascundere. De pildă. Elementul subiectiv al infracţiunii este desprins pe baza evaluării modului de comportare al unei persoane şi anume dacă aceasta a avut sau nu o conduită tipică. în mod normal. va fi evaluată ca o comportare anormală. tipică. obişnuită ar putea să aibă la bază un mobil generos. Prin urmare ştiinţa că bunul spălat provine dintr-o infracţiune este dedusă din materialitatea faptelor. este limpede concluzia că cel care cumpără în condiţiile arătate un loz câştigător. adică provin dintr-o operaţie ilicită. Cum o atare convertire nar putea fi încercată decât dacă banii spălaţi în acest mod sunt murdari sau negri. prin folosirea acestei operaţii de cumpărare la un preţ supraevaluat a biletului câştigător. atipică. nimeni nu procedează astfel. firească a oricărei persoane în împrejurări normale. Aceasta înseamnă că multe din operaţiile aşa zis suspecte raportate la o comportare normală. O asemenea purtare va fi suspectată că ascunde intenţia de a converti o sumă într-o altă valoare cu aparenţă de legalitate. Este posibil însă ca subiectul să-şi propună să efectueze operaţia de mai sus pentru a face o donaţie. pe baza . Este adevărat că. disimulare a unor valori spre a le conferi o aparenţă de legalitate se desprinde atât concluzia că bunurile spălate provin dintr-o infracţiune cât şi cunoaşterea de către făptuitor a provenienţei ilicite a bunurilor. încearcă cu ştiinţă să transforme banii proveniţi din infracţiune în bani obţinuţi în mod legal. deoarece. din eventuala publicitate care s-a făcut anterior asupra comiterii infracţiunii principale şi asupra persoanei bănuite a fi autorul infracţiunii şi din alte împrejurări. pentru a ajuta pe căi ascunse pe beneficiarul lozului. acela care cumpără un bilet câştigător la loterie oferind beneficiarului o sumă dublă decât valoarea câştigului.împrejurării de mai sus poate rezulta din modul în care s-au săvârşit faptele. din măsurile luate de autorul infracţiunii principale (din care provine bunul supus spălării) ca totul să fie efectuat în secret.

pot exista acte de pregătire şi acte de 1 Valerică.138 consideră că noţiunea de scop este folosită în sens de finalitate.prezumţiei deduse din abaterile de la comportarea tipică. eroarea asupra unui element constitutiv va înlătura întotdeauna vinovăţia autorului indiferent dacă ar fi o eroare invincibilă sau vincibilă. sancţiuni ale infracţiunii de spălare a banilor. a). nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă autorul s-a aflat în eroare asupra provenienţei bunului ( de pildă.18 admite că infracţiunea de spălarea banilor se poate comite şi cu intenţie judiciară.cit. finalitate susceptibilă a fi realizată chiar după consumarea infracţiunii. a. dacă în loc de scop ar fi folosit o altă expresie( de exemplu: schimbarea sau transferul pentru a ascunde sau disimula originea ilicită a bunurilor ori „de natură” a ascunde ori disimula originea ilicită a bunului). 83 . deşi legiuitorul foloseşte noţiunea de scop (art. deşi în realitate provenienţa a fost licită (fapta putativă). are loc o transferare a sarcinii probei care va trece asupra subiectului suspectat Nu va fi realizată această cerinţă esenţială dacă autorul a crezut eronat că bunul provine din infracţiune. acesta are sensul de destinaţie clarificând elementul material al infracţiunii şi nu de finalitate1. scopul trebuie să fie prevăzut şi realizat chiar în momentul când agentul acţionează în modul în care este descrisă fapta în norma de incriminare. Revista Dreptul 12/2002 p. nu este exclusă intenţia eventuală. Ca atare. Ion Lascu. este susceptibilă de o desfăşurare în timp. Tot astfel. în cuprinsul prevederilor art. În realitate. 9. Legiuitorul putea să se exprime mai corect. modalităţi. op. S. p.Forme. Dabu. 23 lit. O atare reprezentare greşită purtând asupra unei cerinţe esenţiale a infracţiunii constituie o eroare principală care înlătură caracterul penal al faptei. ca orice infracţiune comisivă. Infracţiunea de spălare a banilor. ca atare. Aşa cum am mai arătat în conţinutul infracţiunii de spălare a banilor. Ca atare.cit. op.. a crezut că bunul provine dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil sau dintr-o abatere disciplinară). Cătineanu.. Infracţiunea de spălare a banilor nu se poate comite din culpă. 23 lit. concluzie care s-ar fi desprins dacă scopul la care face referire legiuitorul ar fi avut semnificaţia de finalitate a acţiunii.

transfer. momentul epuizării va fi cel al efectuării ultimului act al acţiunii de spălare a banilor. disimulare. cu aceeaşi rezoluţie infracţională. folosirea). dobândire. De asemenea. 3 din legea 656/2002. transfer. disimularea. ca urmare. în urma verificării îi pune în vedere că refuză să facă orice tranzacţie în numele acestuia fiind suspectat că urmăreşte să spele valori de provenienţă ilegală). cât şi acte de executare care nu şi-au produs efectul (deşi banca a efectuat transferul cerut de client. însă tentativa.executare. dobândire. banca a refuzat cererea de deschidere a unui cont unei persoane suspectate că urmăreşte să spele banii proveniţi din infracţiuni). ascundere. În formularea infracţiunii de spălare a banilor. toate actele incriminate se pot înfăţişa şi sub o formă continuată când sunt comise de aceeaşi persoană la anumite durate rezonabile de timp. vor fi sancţionate conform legii. Infracţiunea de spălare a banilor se consumă în momentul când se produce urmarea imediată naturală şi prin aceasta urmarea juridică. 23 al. actele de executare întrerupte sau care nu şi-au produs efectele. legiuitorul. fie prin încetarea voluntară a acţiunii. folosind cuvinte (substantive provenite din verbe la infinitiv) care exprimă atât acţiunile cât şi rezultatul produs (schimb. disimulare. deşi posibile. În acest caz. Unele din acţiunile incriminate pot să se înfăţişeze ca acţiuni momentane (transferul. fie prin intervenţia autorităţilor. cât şi într-o . ascundere. Infracţiunea se poate comite atât în modalităţile normative prevăzute de lege (schimbare. este pedepsită. dobândirea) altele au caracter continuu (ascunderea. spălare). folosire). conform art. deţinere. momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare. nu sunt incriminate la această infracţiune. potrivit cu specificul fiecăruia din actele care formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii. Actele de pregătire. deţinere. vor fi posibile atât acte de executare întrerupte (de pildă. deţinerea.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată este închisoarea strictă de la 3 la 12 ani. 136 din noul Cod Penal). De asemenea. poate fi trasă la răspundere penală şi persoana juridică pentru săvârşirea acestor fapte. o atare confiscare s-ar putea concepe atât asupra bunurilor produse (fizic) prin infracţiune. Credem că ar fi posibilă confiscarea specială prin aplicarea acestor dispoziţii şi când este vorba de valori provenite dintr-o spălare anterioară a banilor deoarece şi în acest caz aceste valori provin tot dintr-o 85 . 23. a) – c) din Codul Penal. De aceste modalităţi concrete se va ţine seama la individualizarea sancţiunii. la fel în cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite săvârşite de un funcţionar public). fie pentru a determina comiterea faptei. 53*1 alin. 4. cât şi asupra celor care au dobândit un alt regim juridic prin infracţiune (art. b din noul Cod Penal). Potrivit art. alin. Este vorba de bunurile dobândite prin furt. 3. vor fi susceptibile de confiscarea specială valorile supuse acţiunilor de spălare dacă au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii şi nu sunt restituite persoanei vătămate sau nu servesc la despăgubirea acesteia. fie pentru a răsplăti pe infractor. 136 lit. 136 lit. dar nu şi asupra bunurilor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. a din noul Cod Penal). tâlhărie şi alte infracţiuni grave contra patrimoniului. sumele date în cazul infracţiunilor de corupţie. Bunurile supuse procedurilor de spălare sunt confiscabile în baza art. una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. şi asupra bunurilor date sau primite pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau pentru a răsplăti pe infractor (de pildă. Confiscarea specială ar putea opera. instanţa. putând aplica în acest caz. dacă sunt ale infractorului (art. De observat că. de asemenea. 118 din Codul Penal ( art. lit.multitudine de modalităţi faptice în raport cu împrejurările concrete în care a acţionat făptuitorul.

Conform art. Ca urmare. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat.infracţiune principală iniţială. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. vor opera prevederile Legii 39/2003 care. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub . Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor. adică în formă de grup organizat. potrivit prezentei legi. 39/2003. un grup infracţional organizat se pedepseşte potrivit art. 656/2002. B. această pedeapsă nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. nu constituie grup infracţional organizat. au abrogat dispoziţiile din art. 8 din Legea nr. se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de Procedură Penală (art. 323 din Codul Penal. 39/2003. în vederea săvârşirii de infracţiuni. potrivit art. în art. format din trei sau mai multe persoane. Totuşi. 34. 39/2003.a din Legea nr. În raport cu aceste prevederi din Legea nr. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. Art. 25 din Legea 656/2002). 2 referitoare la comiterea infracţiunii în cadrul asociaţiilor criminale din Legea nr. care nu este. Asocierea în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor În cazul în care infracţiunea de spălare a banilor se produce în condiţiile arătate. teza a 2. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. 7 din legea 39/2003 prevede faptul că iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. 2. 23 alin.

potrivit art. aspecte.orice formă a unui grup în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. Dacă în timpul exercitării funcţiei. în condiţiile art.Camelia Voicu. Obiectul juridic al infracţiunii pe care o analizăm constă în aceleaşi relaţii sociale ca şi în cazul infracţiunii de spălare a banilor. indiferent de modul în care sunt fixate pe un suport electronic sau de hârtie. 167 sau 323 din actualul Cod Penal. 39/2003.Ştefania Ungureanu. împrejurări. 1 şi 3 incriminează fapta de nerespectare de către persoanele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a obligaţiilor prevăzute în art. p. ori în alt mod. Nerespectarea dispoziţiilor legale de personalul ONPCSB Art. A.cit. în concret. o persoană din cadrul ONPCSB răspundere penală în baza textului menţionat1. după caz. C. Obiectul material al acestei infracţiuni îl constituie informaţiile pe care personalul Oficiului le-a dobândit în timpul activităţii. adică de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii (alin. implicând şi protecţia informaţiilor deţinute de către personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor2. stări de fapt şi situaţii constatate şi care sunt cuprinse (materializate) în documentele.216 87 . 24 alin. 1 2 transmite informaţiile primite în realizarea atribuţiilor în cadrul Oficiului. Informaţiile se referă.18 C. la date. adică relaţiile sociale care asigură desfăşurarea în legalitate a operaţiilor financiar-bancare. 1). p. În esenţă. se pedepseşte. 8 din Legea nr.18. rapoartele. op. va putea fi trasă la Ion Lascu. 24 din legea 656/2002 prevede o altă infracţiune care de data aceasta se referă la personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. ori în termen de până la 5 ani după încetarea activităţii. obligaţie care se menţine şi după încetarea funcţiei. pe o durată de 5 ani. art.Voicu. G..

precum şi în următorii cinci ani după încetarea calităţii de angajat. În secundar. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se realizează printr-o acţiune de transmitere de către personalul Oficiului a informaţiilor primite în cadrul activităţilor curente pe care le desfăşoară ca angajat. Subiectul activ al acestei infracţiuni este un subiect calificat. ci doar despre complicitate la infracţiune. în alte condiţii decât cele legale. ei vor avea calitatea de coautori. prin orice mijloace. Transmiterea se poate realiza prin diverse mijloace : telefonic. Dacă participantul care a avut o contribuţie de coautor nu avea calitatea necesară (extraneus). către persoane fizice şi juridice care nu sunt îndreptăţite să le cunoască. indiferent de funcţia pe care o ocupă în structura organizatorică şi funcţională a Oficiului. Prin transmitere se înţelege comunicare. deoarece li se pretinde să aibă calitatea de angajat al Oficiului. 8 din lege.comunicările ori sesizările pe care Oficiul le primeşte de la persoanele juridice şi fizice prevăzute în art. precum şi cele pe care Oficiul le transmite organelor judiciare abilitate să efectueze investigaţii şi cercetări în cazurile respective. în acest caz fiecare va trebui să aibă şi calitatea de „personal al Oficiului” pentru a exista această formă de participaţie. predarea fizică a unor acte originale sau . se pot afla în această poziţie şi unele persoane fizice sau juridice care suferă sau pot fi prejudiciate prin săvârşirea infracţiunii. Dacă mai multe persoane săvârşesc nemijlocit infracţiunea de spălare a banilor. nu mai putem vorbi de coautorat. Subiectul pasiv al infracţiunii prevăzute în această variantă este similar cu cel corespunzător faptei incriminate în art. 23 şi anume statul ca titular al valorilor sociale ocrotite şi ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate. a informaţiilor pe care angajaţii Oficiului le-au obţinut în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

informarea verbală a unor persoane. internet. informarea prin orice mijloace tehnice (prin e-mail. Latura subiectivă constă dintr-un element subiectiv sub forma intenţiei directe sau indirecte. Autorul are reprezentarea că prin acţiunea sa realizează transmiterea unor informaţii în alte condiţii decât cele legale şi că aceste informaţii vor ajunge la persoane neîndreptăţite să le cunoască şi urmăreşte sau acceptă producerea acestui rezultat.). Legătura de cauzalitate trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată. este de natură a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare a banilor şi de sesizare a organelor abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze aceste cazuri. 656/2002. dar s-a produs şi rezultatul acţiunii prevăzut de lege. Sancţiuni Actele pregătitoare şi tentativa. etc. 18 din Legea nr.copii ale acestora. Forme. Modalităţi. prin fax. 89 . Mobilul şi scopul sunt doar elemente care vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei. Faptul că informaţiile primite în cadrul Oficiului au fost transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască. adică ajungerea la cunoştinţa unor persoane care nu aveau dreptul să cunoască aceste informaţii. Urmarea imediată constă în transmiterea ilicită a unor date unor persoane fizice sau juridice neîndreptăţite şi în crearea printr-o atare activitate a unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii Oficiului. Sub aspectul urmării imediate această legătură trebuie dovedită în sensul că a avut loc nu numai acţiunea de transmitere. nu sunt incriminate de către legiuitor. infracţiunea se consumă în momentul producerii urmării imediate. deşi posibile. O cerinţă esenţială care întregeşte elementul material este condiţia ca fapta de transmitere ilegală să fie comisă în timpul în care subiectul activ îndeplinea calitatea de angajat al Oficiului şi mai înainte de expirarea termenului de 5 ani de la încetarea acestei calităţi la care se referă art.

săvârşind infracţiuni cu consecinţe deosebit de grave pentru bugetul statului. activităţi de înregistrare menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului..Fapta incriminată în art. In urma cercetărilor efectuate de către ofiţeri de poliţie judiciară. fals şi uz de fals. O.a. de către juriştii sau contabilii de la firmele din grupul Manhattan.. ş.H. CAPITOLUL AL VI-LEA ASPECTE DIN ACTIVITATEA PRACTICĂ Exemplul 1 Un grup infracţional organizat.. Acestei modalităţi normative poate să îi corespundă o multitudine de modalităţi faptice. Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale împotriva unui număr de 17 persoane care au constituit sau sprijinit grupul infracţional organizat (O.N. interpuse în circuitele financiare.martie 2005. evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală. încheierea de contracte de închiriere spaţiu cu destinaţia sediu firmă.H. înşelăciune.M. B. a acţionat în perioada mai 2002 .. O. 24 se realizează prin transmiterea unor informaţii la persoane neîndreptăţite să le cunoască. Firmele de tip fantomă. s-au realizat din dispoziţia fraţilor O. pentru săvârşirea infracţiunilor de crimă organizată.N. ). spălare de bani. ridicarea de documente cu . coordonat de cetăţeanul româno-sirian O.

08. membrii grupului infracţional organizat au solicitat prin intermediul a 12 societăţi comerciale. din care organele fiscale au aprobat aprox. evaziune fiscală şi rambursări ilegale de TVA). 700 miliarde lei. aproximativ 4 milioane USD. evidenţe contabile în fals. s-a mai stabilit că numai prin intermediul a 3 firme fantomă. în vederea acordării unei aparenţe de legalitate a solicitărilor de rambursare TVA ale societăţilor cu activitate reală. deschiderea de conturi curente şi efectuarea de operaţiuni la băncile unde îşi aveau conturi curente şi firmele la care aceştia erau acţionari. în scopul ascunderii originii ilicite a acestor fonduri. 240 miliarde lei. prin transferul în valută în diverse conturi din străinătate. a operaţiunilor comerciale fictive. s-a stabilit că în perioada 2001 până în decembrie 2005.08. TVA de rambursat în valoare de aprox. Exemplul 2 În perioada ianuarie – august 2003. cât şi susţinerea cu prilejul verificărilor încrucişate realizate de către organele de control financiar a aparenţei de legalitate.2003 s-a procedat la efectuarea de verificări şi activităţi specifice de către ofiţerii serviciului. astfel că la data de 28. În perioada 24.2003 s-a organizat prinderea în 91 . Pentru unele dintre firmele interpuse. membrii grupării au transferat în străinătate în baza unor documente false.08 – 27. s-au întocmit în diferite perioade de timp la birourile din Complexul City Center. specializaţi în operaţiuni de spălare a banilor (obţinuţi din contrabandă. care au condus la confirmarea informaţiilor obţinute. Acest sistem a permis membrilor grupului atât supraevaluarea achiziţiilor cu implicaţii directe asupra TVA de rambursat. Totodată.regim special. pe teritoriul României s-au desfăşurat un complex de activităţi cu caracter infracţional desfăşurate de membrii unei reţele de crimă organizată transfrontalieră. În acest context.

emise în numele unor firme înregistrate în România la care asociaţii şi administratorii . membrii grupului infracţional organizat.000 – 1. membrii grupului infracţional au folosit documente de import falsificate (facturi externe.H. respectiv ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA.).C.Voluntari – a RIB SA. Emiratele Arabe Unite. conturi bancare) furnizate membrilor grupului de către legăturile lor din străinătate. în expatrierea ilegală de valută (500. contracte comerciale.A. şi B. FINANS BANK ROMÂNIA SA.H. D. Franţa. Canada. în principal. BANCA ROMÂNEASCĂ SA. desfăşurate în România. care au fost angrenaţi în operaţiuni de spălare de bani. Membrii acestui grup infracţional organizat erau conduşi de cetăţenii sirieni O.881 milioane lei prin contul mai multor firme fantomă.E. Hong Kong. urmând a o transfera ilegal în străinătate. Olanda. ocazie cu care s-a constatat că aceştia transferaseră succesiv suma de 13. Italia. După alimentarea conturilor firmelor fantomă. Iordania).D. Pentru a justifica aceste transferuri ilegale.C. Cea mai mare parte din sumele transferate provin de la diverşi comercianţi arabi şi chinezi rezidenţi pe raza municipiului Bucureşti. în baza unor documente financiar-bancare false. constând. aparţinând mai multor firme fantomă. efectuau zilnic transferuri bancare din conturile curente deschise la băncile enumerate în conturile altor firme fantomă din străinătate. Siria. Liban.flagrant a o parte din membrii reţelei cu ocazia efectuării unor operaţiuni în conturile curente deschise la Suc. BANCA TRANSILVANIA SA şi EUROM BANK SA. Ungaria. pe baza datelor de identificare (denumiri firme.000. utilizând sistemul de tranzacţii bancare « SWIFT ». Elveţia) obţinute din activităţi comerciale ilicite.P. care au apelat la serviciile membrilor reţelei pentru a transfera sume importante de bani în valută în tările de origine (China... dar şi în alte ţări (SUA.000 dolari/zi) prin intermediul mai multor bănci din sistemul bancar românesc.

aceeaşi reţea a oferit servicii similare de expatriere valută mai multor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision cuprins între 5 – 10%.419 USD si 2. care se deplasa periodic în România. După ce primeau confirmările din partea băncilor privind efectuarea transferurilor bancare externe. membrii grupului centralizau aceste transferuri într-un registru special.342. De asemenea. Totodată.634 EURO.890. Ulterior. unii dintre ei nefigurând ca intraţi/ieşiţi în şi din România. transferându-se astfel ilegal din România în perioada ianuarie – august 2003 suma de 62. reţeaua în cauză a fost implicată în activităţi de cămătărie. aceasta constând în oferirea de imprumuturi unor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision de 2 – 5% pe lună. această evidenţă era transmisă în Siria membrilor din exterior ai reţelei de unde se trasau sarcinile referitoare la modalitatea de transfer a banilor în străinătate fie telefonic. 93 . fie pe rând prin intermediul unui membru al grupului.sunt cetăţeni străini (în special de origine arabă).

care a modificat şi completat legea 21/1999. a fost elaborat un pachet de legi cuprinzând dispoziţii speciale. 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. precum şi necesitatea euroconformizării prevederilor normative. fiind într-o continuă creştere. în sensul armonizări legislaţiei interne la prevederile Directivei Europene nr. care sunt complementare celor prevăzute de legea 656/2002. au condus la adoptarea în ţara noastră a legii 656/2002. al combaterii criminaliaţii organizate şi al finanţării terorismului.G. legea 161/2003 privind transparenţa în exercitarea demnităţilor publice. s-a modificat legea 656/2002.CAPITOLUL AL VII-LEA CONCLUZII Fenomenul de spălare a banilor a cunoscut o evolutie ascendentă în ultimii ani. legea 143/2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri. precum şi a adaptării mijloacelor şi metodelor de actiune la dinamica şi evoluţiile structurale ale manifestărilor acestor fenomene. cât şi pe plan international. legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. şi cu prevederile celor 40 de Recomandari ale GAFI. din rândul cărora menţionăm: legea 78/2000 pentru prevenirea. fapt ce a determinat elaborarea unui cadru legislativ adecvat.U. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. prin intermediul legii 230/2005 cât şi al O. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Având în vedere necesitatea intensificări luptei împotriva fenomenului spălării banilor. Astfel. . care să protejeze statul şi economia naţională împotriva manifestărilor criminalităţii organizate. 135/2005. cele 9 Recomandări Speciale GAFI privind finanţarea terorismului. Dinamica acestui fenomen infracţional atât în ţara noastră.

spălarea banilor şi finanţarea terorismului. iar membrii lor nu sunt doar simplii „pioni”. cu o structura ierarhică bine stabilită. ci pot face parte uneori din structura unor servicii secrete străine.care generează noi ameninţari ce au ca suport financiar activităţi infracţionale clasice: evaziune fiscală. ca urmare a dispariţiei unor „sponsori” tradiţonali ai terorismului . stupefiante. Această trăsătură caracteristică a grupurilor infracţionale. armament.legea508/2004 privind înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. -introducerea în procesul de reciclare a banilor murdari. cât şi anihilării resurselor acestora. şi anume faptul că sunt foarte bine oganizate. trafic de persoane. unii membri părăsind ţara după ce şi-au realizat sarcinile ce le aveau. Membrii 95 . Din statisticile Poliţiei rezultă că fenomenul spălării banilor vizează reciclarea sumelor „negre” provenite în special din infracţiuni de natură economico-financiară prin care se aduce atingere bugetului consolidat al statului. La nivel internaţional. se înregistrează o interferenţă între criminalitate organizată. modificată de OUG 7/2005 şi legea 535/2005 privind prevenirea şi combaterea terorismului. etc. deturnare de credite. contrabandă. rezultaţi din săvârşirea de infracţiuni generatoare. fiecare membru având atribuţii strict stabilite în cadrul grupului. Importanţa depistării şi investigării legăturilor dintre crima organizată şi spălarea banilor nu trebuie subestimată. Congruenţa dintre criminalitatea organizată şi spălarea banilor se reflectă prin următoarele aspecte: -activitatea infracţionlă desfăşurată de grupări organizate specializate în spălarea banilor. falsificare de monedă. este confirmată şi de fapul că se ţine o evidenţă clară a acestor sume. având în vedere complexitatea activităţii de reciclare. specifice crimei organizate. Grupările îşi schimbă permanent componenţa. deoarece este necesară atât destructurării grupurilor criminale organizate specializate în astfel de activităţi.

Nr.719 din 25.Of.descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.Nr. 2. 5.219 din 18.219 din 18.pt. BIBLIOGRAFIE ACTE NORMATIVE 1. Lg. 50 din 29.Of.08. 3.Of.grupurilor sunt pregătiţi şi instruiţi în aşa fel încât orice colaborare cu organul de poliţie este exclusă.Partea I.Of.Of.535/2004-publicată în M.1089 din 23.I.Partea I Nr.Of.Partea I. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.publicată în M.11.12.privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.18din 21.privind prevenirea şi combaterea terorismului.Partea I.Partea I. Lg.1997-privind Codul vamal. 8.O.39/2003. Lg. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.Of.MONOGRAFII .01.2000-privind prevenirea.Partea I . CURSURI.656/2002-publicată în M. Lg. Lg. Nr. 4.180 din 01.78/2000-publicată în M.Nr.Partea I.904 din 12.05.09.21/1999-publicată în M.11.2004-privind înfiinţarea D.2004.C.302/2004-publicată în M.Nr.2004-privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.508/2004-publicată în M. Nr.2003. 6. TRATATE. Lg. Lg.I.Partea I. întotdeauna principiul de funcţionare fiind: „cel ce este prins nu va dezvălui niciodată numele celorlalţi”.141/1997-publicată în M. 7. Lg.Of.2002.Nr.pt.01.1999.T.

10. Rosetti. Editura Argument. Investigarea infractiunilor financiarbancare. 15. 2001. 13. 1939. Ed. ediţia a II-a. Ed. partea specială. Universul juridic. Editura Imprimeria Naţională. 19. Ion Dascălu. Boroi şi Ioan Molnar.1991. 17. Drept penal.I.Voicu. 2001.asupra spălării capitalurilor din 1994. Boroi şi I.9. Recomandarea nr.12. Drept penal. Economia subterană şi spălarea banilor. 14. Bucureşti 2000. Ed. . adoptată la data de 19. Vintilă Dongoroz şi colaboratorii.A. Alex. F. Polipress. Drept penal al afacerilor. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. C. 2004. Al. Editura Tempus. Adrian Cucu.Lumina Lex. 24. 23. Editura Exvent.F.1988. Globalizarea şi criminalitatea financiară. Explicaţii teoretice ale codului penal român. bancară. 2003. Bucureşti. Bucureşti. Adriana Voicu. Ioan Melinescu. Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor. 97 E.Molnar -Dreptul penal al afacerilor.Sandu. Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena. Bucureşti. All Beck. Bucureşti. 18.I. Costică Voicu. vol. Ştefan Popa.2002. Bucureşti. paradisurile fiscale şi secretul bancar. Costică Voicu. Directiva nr. 16. 12. Georgeta Ungureanu. 1999 21.10 a G.I . Vasile Dobrinoiu.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul 11. vol. Vintilă Dongoroz. Cele 40 de recomandări ale G. Ed. Editura Sylvi. Costică Voicu. Florin Sandu. Directiva 97din 2001 a CE. Bucureşti 2004. Spălarea banilor murdari. 2000. Bucureşti.A.IV. 20. Centrele financiare off-shore. spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun. Irina Talianu. 22.F. Bucureşti.

Explicaţii teoretice ale Codului penal român. STUDII.D.D. 31. Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor. nr. 1971. . Editura Academiei. R. S. R. Lavinia Lefterache.4/2001.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 6/2003.P.nr. . 29. Iulia Adochiţei.Revista Dreptul nr. Despre „spălarea” produsului infracţiunii”. nr.D. Dongoroz şi colab. RDP. Valerică Dabu. realitate socială şi incriminare”. în raport cu prevederile Legii nr. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. Adochiţei. Despre spălarea banilor. R. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept. Valerică Dabu. Ion Pitulescu. 32. Valerică Dabu. Vol. „Spălarea banilor-actualitate.. A. Guşanu.D. notari publici. executori judecătoreşti.ARTICOLE 26. Valerică Dabu. Cătinean. Reflecţii asupra legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.4/2005. Sorin Cătineanu „Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” R. 30. 6/2003. Gheorghe. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală.III. 33. 34. 27.8/2002.25.D. Dobrican. nr.2/2002 28. nr. nr. C. R. REVISTE. Bucureşti.M. Ioan Lascu. Vintilă.12/2002.

99 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful