P. 1
spalarea banilor

spalarea banilor

|Views: 184|Likes:
Published by Eduard Cișmileanu
Referat spalarea de bani
Referat spalarea de bani

More info:

Categories:Types, Business/Law
Published by: Eduard Cișmileanu on Jun 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/03/2013

pdf

text

original

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE SPĂLARE A BANILOR 1. Criminalitatea ca fenomen global. Criminalitatea, ca ansamblu de încălcări ale legii penale care se comit într-o perioadă şi pe un spaţiu determinat constituie, după cum se ştie, un fenomen social, atât pentru faptul că are loc în societate în cadrul relaţiilor dintre membrii grupului social, dar şi pentru că interesează în mod hotărâtor societatea, influenţând buna desfăşurare a relaţiilor de convieţuire socială. În relaţiile dintre oameni, în societate, se manifestă nu numai tendinţe pozitive constructive, de continuă amplificare şi diferenţiere a relaţiilor de colaborare şi sprijin reciproc dintre membrii grupului social (acţiuni evaluate drept convenabile de colectivitate), dar şi tendinţe negative de subminare a bunelor relaţii de convieţuire, de încălcare a regulilor de comportare în societate, de impunere prin violenţă sau fraudă a voinţei unora dintre membrii grupului social în prejudiciul altora, de negare a valorilor sociale pe care le respectă şi le ocrotesc majoritatea oamenilor (acţiuni evaluate drept neconvenabile de grupul social)1. Constituind un fenomen social, criminalitatea a fost, inevitabil, influenţată de schimbările petrecute în societate. Fiecărui tip de societate (antică, medievală, modernă, contemporană) i-a corespuns un anumit tip de criminalitate care a purtat amprenta mentalităţii şi particularităţilor societăţii respective2. Aceste particularităţi au
1 2

Vintilă Dongoroz, Drept penal, Bucureşti, 1939, Editura Tempus, p.5. Costică Voicu, Florin Sandu, Alex. Boroi şi Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p.1.

1

privit nu numai latura cantitativă a fenomenului (sporirea continuă a numărului de infracţiuni), dar şi latura lui calitativă, apărând noi forme de încălcări ale legii penale, strâns legate de însăşi procesele sociale ale timpului. Aceste modificări şi transformări ale substanţei fenomenului infracţional (cantitativ şi calitativ) au atras schimbări şi în privinţa mijloacelor de combatere a infracţiunilor, inclusiv a conţinutului legislaţiei penale şi procesual penale, ca instrumente ale politicii penale a statelor în lupta contra încălcărilor grave ale disciplinei sociale. 2. Scurt istoric privind fenomenul de spălare a banilor Noţiunea de „spălare a banilor” a apărut destul de recent în vocabularul specialiştilor din domeniul politic, economic şi juridic, deşi practica de a ascunde natura sau existenţa unor valori, a căror provenienţă era ilicită sau cel puţin dubioasă, era cunoscută oamenilor din cele mai îndepărtate vremuri, chiar dacă asemenea practici n-au fost incriminate decât în perioada modernă. Fenomenul de spălarea banilor apare în vechime strâns legat de fenomenul ascunderii averilor pentru a evita impozitele excesive sau confiscarea abuzivă a bunurilor de către autorităţi. În perioadele timpurii ale activităţii economice ascunderea averilor se confunda cu evaziunea fiscală. Nu ne aflăm încă în perioada când ascunderea averilor să se facă pentru a evita descoperirea provenienţei ei ilegale. Între cele două scopuri ale ascunderii valorilor există deosebiri evidente. În timp ce evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe cale legală sau chiar ascunderea lor (dacă, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă), situaţii în care, venitul legal se transformă într-un venit ilegal

deoarece a fost sustras obligaţiilor fiscale, spălarea banilor presupune ascunderea provenienţei ilegale a valorilor prin metode care să le confere o aparenţă legală, folosirea lor fiind apoi supusă impozitelor fixate de stat1. În China cu 2000 de ani înainte de Hristos, comercianţii îşi ascundeau averile de teama ca dictatorii printr-un act abuziv să nu dispună confiscarea lor. În Grecia antică este cunoscut cazul Atenei când conducătorii cetăţii au impus o taxă de 20% asupra importurilor şi exporturilor efectuate pe o anumită rută, acest fapt determinându-i pe comercianţii greci şi fenicieni să facă un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite2. Mai târziu, în secolul al XV-lea, Olanda ajunsese un înfloritor centru comercial internaţional şi datorită faptului că legislaţia prevedea puţine restricţii sau taxe asupra schimburilor interne şi externe. Drept urmare, comercianţii englezi preferau să-şi vândă lâna în Olanda şi nu în Anglia, unde trebuiau să plătească taxe şi impozite ridicate3. Printre cazurile de spălare a banilor, se citează în epoca medievală procedeul folosit de negustori şi cămătari pentru a eluda interdicţia de a lua camătă la banii împrumutaţi (deoarece biserica catolică socotea camăta un păcat). Aceştia anticipând tehnicile moderne de ascundere, transferare şi spălare a banilor, atunci când negociau împrumuturi pe terme lung, „umflau” artificial ratele periodice de restituire, suficient cât să acopere şi plata dobânzilor, pretinzând că acestea sunt un fel de recompensă pentru riscul asumat. Chiar dacă termenul de „spălare a banilor” nu era atunci cunoscut, se poate susţine că atâta timp cât au existat asemenea practici în viaţa economică de a masca anumite tranzacţii financiare, fenomenul menţionat chiar într-o formă incipientă, a existat încă în acele timpuri.
1 2

Ion Pitulescu, Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor, R.D. nr.8/2002, p.147. Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed. Imprimeria Naţională, Bucureşti. p.7 3 Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed.Imprimeria Naţională, Bucureşti p.7

3

op. el folosea practica investirii sumelor ilicite în afaceri legale amestecând profiturile legale cu cele ilegale. piraţii care operau între Europa şi America au fost primii utilizatori ai „paradisurilor fiscale”.În secolul al XVIII-lea. pirateria s-a transformat în activităţi de tipul celor desfăşurate mai târziu de organizaţiile criminale care obţineau profituri uriaşe din vânzarea alcoolului (pe timpul prohibiţiei americane). Adochiţei. p. nici complicii săi nu au putut fi dovediţi că spălau bani. Celebrul Alphonse Capone. Apăruse chiar o competiţie între statele mediteraneene în atragerea averilor piraţilor. În ciuda eforturilor depuse la acea vreme. în care îşi depozitau averile şi bunurile sustrase fără să fie obligaţi să plătească vreunei autorităţi taxe şi impozite. Astfel. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestor sume. Cu timpul.cit. care nu erau altceva decât locuri (în special. Din această legătură între spălătoriile înfiinţate de gangsterii acelor timpuri pentru a ascunde provenienţa banilor proveniţi din infracţiuni şi sumele „curate” obţinute în urma acestor operaţii s-a născut şi expresia „spălare de bani” folosită ulterior pentru a defini toate operaţiunile ilegale prin care se obţinea convertirea „banilor negri murdari” în bani „curaţi”. nici Capone. După îndelungi încercări.94 . prin tot felul de înlesniri folosite uneori şi ca stimulent pentru a-i determina să revină în ţara de origine. a rămas în istoria crimei organizate ca fondatorul unei organizaţii criminale care rula anual peste 100 milioane de dolari. Din iniţiativa lui au apărut lanţul de spălătorii chimice utilizate şi pentru transformarea banilor obţinuţi din câştiguri ilicite în bani curaţi1. din exploatarea prostituţiei şi a jocurilor de noroc. Totodată ei îşi păstrau drepturile asupra valorilor acumulate prin piraterie. autorităţile americane au 1 C. insule). Iulia Adochiţei. în anul 1612 Anglia a oferit piraţilor o iertare totală dacă se reîntorceau în Anglia.

trebuit să se mulţumească să reţină în sarcina lor infracţiunea de evaziune fiscală, singura sub care au putut să fie arestaţi celebrii infractori. După Capone, polonezul Maier Suchowljanschi, cu numele americanizat de Mayer Lansky (considerat geniul financiar al crimei organizate din New York, cunoscut şi sub denumirea de „contabilul mafiei”), a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5 decenii la rând. Lui Mayer i se atribuie meritul de a fi descoperit avantajele conturilor cu parolă numerică din băncile elveţiene, depunând astfel milioane de dolari în conturi bancare din întreaga lume pentru spălarea banilor murdari1. El a fost printre primii pionieri ai parteneriatului dintre lumea gangsterilor şi cea a marilor politicieni, înţelegând că pentru a se dezvolta organizaţiile criminale, trebuie să lucreze în cooperare cu oficialii guvernamentali „flexibili”. Considerat „sfântul patron” al afacerilor de spălare de bani, Lansky a murit ca un adevărat „erou”, fără să execute o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele organizaţiei criminale şi a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscală care i-au fost intentate. Lansky este considerat a fi unul dintre cei mai eficienţi spălători de bani din toate timpurile, fiindu-i atribuită şi prima metodă propriu-zisă de spălare a banilor, denumită „returnarea împrumutului”, care însemna că sumele de bani provenite din afaceri dubioase puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngăduitoarele bănci străine. Experţii în spălarea banilor nu au reuşit nici până astăzi să identifice toate mecanismele folosite de Lansky pentru spălarea banilor, ajungând la concluzia că probabil, o parte din banii spălaţi nu s-au întors niciodată în economia americană. Expresia „spălarea banilor” a fost folosită şi mai târziu, prima apariţie fiind semnalată într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata despre afacerea „WATERGATE”. Din acest moment, expresia s-a răspândit în
1

C. Adochiţei, Iulia Adochiţei, op.cit. p.94

5

majoritatea limbilor, fiind folosită pe toate meridianele 1. Infracţiunea de spălare a banilor a atras atenţia autorităţilor, mai ales începând cu anii 1980, ocupând treptat un loc de frunte în preocupările multor state europene de a combate prin toate mijloacele criminalitatea modernă. Autorităţile au desprins concluzia că investigarea cazurilor de reciclare a sumelor provenite din infracţiune poate deveni un mijloc eficient chiar pentru descoperirea şi sancţionarea faptelor din care provin banii murdari. 3. Spălarea banilor –noţiune şi reglementare legală. Pentru prima dată, noţiunea de spălare a banilor a apărut în Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena2, adoptată la data de 19 decembrie 1988, care o defineşte astfel: „preocuparea de a disimula provenienţa, natura, dispoziţia, mişcarea sau proprietarul fondurilor provenite din trafic ilicit de stupefiante, incluzând mişcarea sau convertibilitatea prin procedee electronice de transmitere, cu scopul de a da acestor fonduri aspectul că sunt rezultate din activităţi legale”. Şi totuşi, înainte de această Convenţie, în anul 1986, Comitetul pentru Relaţii Internaţionale al Senatului S.U.A. afirma că „spălarea banilor reprezintă conversia profiturilor provenite din activităţi ilegale în active financiare care par să provină din activităţi legale”. Pe plan european, Consiliul Comunităţii Europene a adoptat, în iunie 1991, Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor3, iar Consiliul Europei a aprobat, în anul 1994 „cele 40 de recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională asupra spălării capitalurilor 4”. Conform

1 2

Costică Voicu şi colaboratorii, op.cit., p.17 Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena, adoptată la data de 19.12.1988 3 Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun.1991. 4 Cele 40 de recomandări ale G.A.F.I ,asupra spălării capitalurilor din 1994.

Directivei Consiliului Comunităţii Europene, spălarea banilor înseamnă următoarea acţiune, atunci când este săvârşită cu intenţie: a) transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau sprijinirii oricărei persoane implicate în efectuarea unei astfel de activităţi, pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale; b) ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasării, mişcării drepturilor reale cu privire la proprietate sau la dreptul de deţinere a acesteia, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; c) dobândirea, posesia sau folosirea unei proprietăţi, cunoscând la data primirii că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; d) participarea, asocierea, tentativa de comitere, sprijinirea, încurajarea, înlesnirea, sfătuirea în vederea comiterii oricărei dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare. Până în anul 1999, în România nu a existat o lege specială care să sancţioneze spălarea banilor, însă organele de control şi cele de urmărire penală au instrumentat cauze care ar fi putut avea legătură cu operaţiunea de spălare a banilor, în baza prevederilor legale care incriminează infracţiunile prin care se obţin valori şi bunuri ilicite. Astfel, Codul Penal incriminează faptele de fals şi uz de fals, înşelăciune, delapidare, prostituţie, proxenetism, trafic de arme, trafic de stupefiante, încălcarea regimului jocurilor de noroc, iar prin alte legi speciale penale au fost incriminate infracţiunile de contrabandă, evaziune fiscală, bancrută frauduloasă.

7

01. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire.12.18din 21. În prezent.21/1999-publicată în M. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.Partea I. Legea 21/1999 a fost abrogată odată cu apariţia Legii 656/2002 2.2002. 8. 23 sunt: a) schimbarea sau transferul de bunuri. a situării.904 din 12.Partea I.656/2002-publicată în M. Nr. cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. Persoanele fizice şi juridice prevăzute la articolul 8 sunt: a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine . a dispoziţiei. Faptele prevăzute la art. Nr. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. act normativ ce s-a înscris în acţiunea de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene.pt. lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. termenul de spălare a banilor a apărut şi a fost consacrat prin Legea nr. 1 2 Lg. .Of. c) dobândirea. 21/19991. deţinerea sau folosirea de bunuri.pt.În legislaţia din ţara noastră. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. Potrivit Legii 656/2002.Of. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.1999. Lg. judecată sau executarea pedepsei. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.

f) notarii publici. administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor. funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale. c) administratorii de fonduri de pensii private. g) furnizorii de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi.b) instituţiile financiare. alţii decât cei prevăzuţi la lit. j) . în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează. organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii. precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine . agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private . h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare . e) sau f). lit. j) asociaţiile şi fundaţiile . 2. acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ. i) agenţii imobiliari . constituirea sau administrarea de conturi bancare. avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale. 9 . d) cazinourile e) auditorii. precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile . persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă . constituirea. potrivit legii. aşa cum sunt definiţi la art. organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea. administrarea ori conducerea societăţilor comerciale. a altor activităţi fiduciare. de economii ori de instrumente financiare. în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri imobile.

k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. depistarea. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23.000 euro. putem afirma că România s-a aliniat eforturilor internaţionale în lupta pentru prevenirea şi combaterea fenomenului spălării banilor.1999. precum şi în Recomandările Consiliului Europei. a căror limită minimă reprezintă echivalentul in lei a 15. care a preluat şi adaptat la realităţile social-economice din România prevederi ce apar în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substanţe psihotrope. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. Potrivit articolului 2 litera a) din Legea 21/1999. Odată adoptată această lege.04. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art.Comparaţie între reglementările Legii 21/1999 şi cele ale Legii 656/2002 şi apariţia Legii 508/2004 Aspecte de noutate aduse de Legea 656/2002. a intrat în vigoare la 22.8. Legea 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. indiferent dacă trnzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. în lei sau valută. adoptată în 1990 la Strasbourg. fiind o lege specială cu dispoziţii penale de inspiraţie europeană. sechestrarea şi confiscarea produselor rezultate din infracţiuni. 4. adoptată la Viena în 1988 şi în Convenţia Consiliului Comunităţii Europene privind spălarea. Potrivit articolului 23:”Constituie infracţiune de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani: .

cunoscând că acestea provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). mişcării proprietăţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora. comerţul de ţesuturi şi organe umane. infracţiunile săvârşite cu cărţi de credit. infracţiunea de spălare a banilor. nerespectarea regimului de ocrotire a bunurilor. financiar sau de asigurari. aderarea sau sprijinirea sub orice formă. apartenenţei. dispoziţiei. nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri. falsificarea de monede sau de alte valori. c) dobândirea. Prin natura sa. nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive. bancrută frauduloasă. b) ascunderea sau disimularea naturii reale a provenienţei. posesia sau utilizarea de bunuri. traficul de animale ocrotite în ţările lor. lipsirea de libertate în mod ilegal. proxenetismul. 11 . precum şi în scop de tăinuire sau favorizare a persoanelor implicate în astfel de activităţi sau presupuse că s-ar sustrage consecinţelor juridice ale faptelor lor. contrabanda. cunoscând că aceste bunuri provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora. nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor în forma agravantă. şantajul. înşelăciunea în domeniul bancar. 2 stabileşte că “asocierea. cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni: traficul de stupefiante. iniţierea. Alin. furtul şi tăinuirea de autovehicule. nerespectarea regimului materiilor explozive. aşa cum a fost prevăzută la articolul 23 din Legea 21/1999. infracţiunile săvărşite prin intermediul calculatoarelor. în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani”. este o infracţiune subsecventă şi complementară infracţiunilor generatoare de „bani murdari”. nerespectarea dispoziţiilor privind jocurile de noroc.a) schimbarea sau transferul de valori. infracţiunile săvârşite de persoane care fac parte din asociaţii de infractori.

etc. cât şi Legea 656/2002 prevăd că sunt operaţiuni suspecte. Aplicarea prevederilor Legii 21/1999. cum ar fi traficul de animale ocrotite în ţările de origine.1997-privind Codul vamal. Nr. .Of. pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.Referitor la Legea 21/1991 s-au formulat opinii diferite privind stabilirea listei limitative de infracţiuni predicat în articolul 23 aliniatul 1.08. aşa cum a fost ea adoptată. fiind abrogate prevederile legii 21/1999.2002. infracţiunile săvârşite prin intermediul calculatoarelor.141/1997-publicată în M. infracţiunile prevăzute de Legea 141/1997 privind Codul vamal1. Un element de noutate adus de Legea 656/2002 constă în aceea că obligaţiile de 1 Lg. din partea persoanelor prevăzute la art. cea mai importantă modificare fiind eliminarea enumerării limitative a infracţiunilor predicat. o serie de infracţiuni necuprinse în listă. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.12. de asemenea. astfel că orice infracţiune care are drept rezultat obţinerea de fonduri ilicite să poată fi considerată infracţiune-premisă a faptei de spălare a banilor. cum ar fi evaziunea fiscală. altele decât infracţiunea de contrabandă. dar care sunt generatoare de mari sume de bani murdari.Partea I. astfel că s-a impus cu necesitate modificarea acestui act normativ. pentru care există obigativitatea raportării către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. în lei sau în valută. adăugăm că.8. Continuând analiza aspectelor de noutate aduse de Legea 656/2002. care este principala sursă de fonduri pentru economia subterană. referitor la operaţiunile suspecte – tranzacţiile suspecte cum sunt denumite de lege -care trezesc suspiciunea de spălare a banilor. indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele”. lucru ce s-a realizat prin Legea 656 din data de 07. ”operaţiunile cu sume în numerar. în sensul că există infracţiuni nedefinite de legislaţia penală.180 din 01.000 Euro. litera a). a demonstrat că limitarea listei „infracţiunilor predicat” nu a dus la o eficientă combatere a acestui fenomen. atât Legea 21/1999. Există.

faţă de 24. indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte.10 a G. alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii.8 lit. 2 al Directivei Europene nr. Potrivit noului act normativ privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.identificare se vor aplica în momentul intrării în relaţii de afaceri cu un client. 13 .000 de euro.F.3 al Directivei 97/2001/CE1 şi Recomandarea nr. Oficiul poate dispune suspendarea unei operaţiuni 48 de ore.F. agenţilor imobiliari. a personalului cu responsabilităţi în procesul de privatizare. Totodată.000 Euro. asociaţiilor şi fundaţiilor. în lei sau în valută.I. 1 2 Directiva 97din 2001 a CE Recomandarea nr. potrivit legii. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.A. aşa cum prevede de altfel şi art.10 a G. în timpul ori după încheierea procedurilor.A. cât era abilitat în vechiul normativ. e) şi f) nu au obligaţia de a raporta către Oficiu informaţiile pe care le primesc sau pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul determinării situaţiei juridice a acestuia ori al apărării sau reprezentării acestuia în cadrul unor proceduri judiciare ori în legătură cu acestea. instituţii financiare. Legea 656/2002 a extins aria entităţilor raportoare în conformitate cu art. 97/2001/CE prin extinderea ariei de acoperire a furnizorilor de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi. Un alt element de noutate în această privinţă –articolul 3 aliniatul 8 din Legea 656/2002 prevede că “ persoanele prevăzute la art. inclusiv al acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. firmele care asigură servicii de transfer electronic rapid al fondurilor.I. 2 Este prevăzută şi obigativitatea raportării tranzacţiilor externe mai mari decât echivalentul a 15.

obligaţia “de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau altor structuri din cadrul . a urmăririi penale. în baza reciprocităţii. şi nici instanţelor de judecată.indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. Datele şi informaţiile se transmit la solicitarea scrisă a procurorului sau a organelor de cercetare penală. ori a instanţelor de judecată. Oficiul poate face schimb de informaţii. dacă cererea acestora a fost autorizată de procuror. 5 al Legii 656/2002 instituie în sarcina Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism. cu instituţii străine care au funcţii asemănătoare şi care au obligaţia păstrării secretului în condiţii similare. la solicitarea Oficiului. De asemenea. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie comunică trimestrial stadiul soluţionării sesizărilor transmise. În cazul infracţiunilor prevăzute la art. Potrivit Legii 656/2002. potrivit ambelor reglementări. secretul bancar şi cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmărire penală după începerea de către procuror. De asemenea. Potrivit noii reglementări. în lumina ambelor reglementări. 23 şi 24 din Legea 656/2002. va sesiza de indată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism. va transmite de îndată informaţiile deţinute Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. În ce priveşte Oficiul. 6 alin. atunci când acesta constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor. art. secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art. 8 nu este opozabil Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor.

1 Lg.2004-privind înfiinţarea D.Partea I Nr.Cauze şi condiţii care favorizează comiterea infracţiunilor de spălare a banilor. punerea sub supraveghere pe o durată determinată a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora. aliniatul 1 al acestui articol prevede că procurorul poate să dispună. ofiţerii de poliţie judiciară desfăşurând activităţi de cercetare penală în aceste dosare pe baza rezoluţiilor de delegare emise de procuror. şi anume că atunci când există indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea infracţiunii de spălare a banilor foloseşte sisteme de telecomunicaţii sau informatice.T.27 din Legea 656/2002. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor.” Un alt element demn de reţinut este acela adus prin art. la solicitarea acestora.I. Durata maximă a măsuirii dispuse nu poate depăşi 4 luni. această măsură poate fi prelungită de procuror prin ordonanţă motivată. Pentru motive temeinice.O. sub stricta supraveghere a acestuia. Apariţia Legii 508/20041 privind infiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aduce ca noutate faptul că infracţiunea de spălare a banilor intra în competenţa exclusiva a procurorului.I.11. fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.Măsura poate fi dispusă de procuror pe o durată de cel mult 30 de zile. atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor.C. 4. Modificările aduse de noul act normativ sunt în concordanţă cu Directiva 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. Totodată. procurorul poate să dispună.508/2004-publicată în M.Ministerului Public. pe o perioadă determinată accesul la aceste sisteme.1089 din 23. 15 . datele şi informaţiile pe care le-a obţinut potrivit dispoziţiilor legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.Of.

Procesul de spălare a banilor influenţează cererea de numerar. între aceste cauze care pot genera şi favoriza fapte de spălare a banilor. ceea ce echivalează cu subminarea sau chiar desfiinţarea activităţii statale şi domnia debitorului de tip mafiot. Astfel. generarea corupţiei. În acelaşi timp. infractorii pot investi în sectoare ale economiei unde activele pot fi utilizate ulterior ca mijloc de spălare a banilor. spălarea banilor produce şi alte efecte negative. descurajează şi îndepărtează investitorii cinstiţi. Pentru a găsi mijloacele cele mai eficiente de luptă împotriva acestui flagel. menţionăm: . riscul ca “banii spălaţi” să devină motorul economiei şi să-şi impună propriile reguli. amplificarea violenţei. Instituţiile financiare implicate în scandaluri de spălare a banilor pierd buna reputaţie pe piaţă.Necesitatea combaterii spălării banilor rezidă din aceea că utilizarea mecanismelor financiar-bancare în scopul transformării fondurilor ilicite în patrimoniu licit conduce la subminarea autorităţii şi credibilităţii instituţiilor statale şi a întregului sistem financiar bancar. Pe de altă parte. Alături de afectarea conţinutului şi formei economiei naţionale. putând genera efecte inflaţioniste. impietarea imaginii internaţionale. concentrarea ilegală a bogăţiei.transnaţionalizarea celor mai mari bănci şi grupări de societăţi comerciale în concerne şi holdinguri. integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalurilor au crescut uşurinţa cu care banii obţinuţi din infracţiuni pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire mai mult în caracter transfrontalier. cum sunt: deteriorarea moralei sociale. . nivelul ratei dobânzii şi a ratei de schimb valutar. Există astfel. considerăm necesar să căutăm şi să analizăm cauzele şi condiţiile care favorizează săvârşirea faptelor de spălare de bani.

F. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. care încurajează înfiinţarea firmelor “fantomă” prin acceptarea stabilirii sediului mai multora într-un singur apartament. condiţia propice spălării banilor. constituie. care nu prevăd verificări în baza proprie de date. Boroi şi I. .Molnar -"Dreptul penal al afacerilor". prealabile înmatriculării. Ed. . fapt ce permite înmatricularea ilegală a mai multor societăţi comerciale în forma juridică de societate cu raspundere limitată în numele unei singure persoane fizice.subliniem. pentru a stabili legalitatea funcţionării lor şi corectitudinea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul statului. ce angajează sume în lei şi în valută deosebit de mari.Sandu. Investigarea infractiunilor financiar-bancare. folosite cu succes de către unele firme româneşti. 2001.. pag.2002. prin conturile bancare apaţinând persoanelor fizice şi persoanelor juridice. Polipress.Voicu. rolul negativ al paradisurilor fiscale. . 221. Al. de asemenea. precum şi oportunitatea şederii în România a asociaţilor străini2. . nu controlează şi nu cooperează cu Garda Financiară. prin exportarea ilegală a valutei sub acoperirea contractelor false de consultanţă sau exportul de mărfuri la preţuri subevaluate reflectate în bilanţurile contabile prin înregistrarea de pierderi semnificative an de an.modul defectuos de aplicare a procedurilor de înmatriculare a societăţilor comerciale. Rosetti. în baza unor contracte de închiriere false. funcţionarii din acest domeniu nu ţin evidenţa societăţilor comerciale care funcţionează pe raza teritorială de competenţă. . în mare măsură. pag241 17 . dar face dificilă urmărirea acesteia datorită întreruperii frecvente a fluxurilor financiare1. 1 2 C.amploarea operaţiunilor în numerar. Poliţia Economico-Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Străini.impactul deosebit produs de perfecţionarea tehnologiei electronice de calcul şi de transmitere a informaţiilor în domeniul financiar-bancar.existenţa unor lacune grave în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Ed.pe fondul unor lacune în sistemul financiar-fiscal.

existenţa unor lacune în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi în ceea ce priveşte înregistrarea menţiunilor referitoare la cesionarea firmelor care se efectuează fără un control prealabil al situaţiei datoriilor faţă de bugetul statului. prin aceasta realizând o enumerare enunţiativă a cauzelor şi condiţiilor favorizatoare. s-a demonstrat că procesele care se efectuează în vederea spălării banilor şi a punerii în circulaţie a valorilor aşa zis curate ar parcurge trei etape şi anume : Plasarea valorilor. case de împrumut etc. aceste depuneri sunt fărâmiţate în fracţiuni mai .). privind achitarea integrală a obligaţiilor fiscale la bugetul statului. prin depunerea lor la o instituţie financiară (bănci.Plasarea Plasarea presupune transformarea fizică a sumelor în numerar. Pentru a evita orice suspiciune sau raportarea autorităţilor a depunerilor peste o anumită sumă. uniuni de credit. A.coruperea unor funcţionari ai diferitelor instituţii.Etapele procesului de spălarea banilor .. lista putând continua. În literatura de specialitate. . case de economii. şi nu limitativă.organele financiar fiscale nu dispun de proceduri riguroase de verificare a realităţii încasării sumelor de TVA rambursate. menţiunile privind cesionarea firmelor ar trebui să se facă de către judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului numai la prezentarea de către părţile implicate a adeverinţei emise de administraţia financiară competentă. . stratificarea şi integrarea acestora. 5.

Mai sunt folosite pentru plasarea valorilor ilicite agenţii de bursă şi companiile de asigurări dat fiind că şi acestea utilizează în mod curent sume mari în numerar pentru plăţi. uneori chiar cu complicitatea instituţiei financiare (mai ales când aceste instituţii sunt controlate de infractori). sumele se întorc în ţara de unde au provenit prin utilizarea. comercianţii de bunuri de folosinţă îndelungată de mare valoare (autoturisme. care generează importante fonduri în numerar . În plasarea numerarului este de asemenea folosit exportul ilegal de valută.000 euro.mici de 15. obţinându-se astfel pe lângă satisfacţia unui trai luxos. cei care dispun de fonduri ilicite fiind în acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale. 19 . Acesta se realizează fără a se respecta legislaţia cu privire la raportarea sumelor care ies din ţară. societăţile de valori imobiliare. Astfel referitor la exportul de valută . sumele provenite din infracţiuni sunt transformate în valută şi transferate cel mai adesea prin bănci în străinătate. bursele de mărfuri. cazinourile. iahturi) bunurile achiziţionate vor fi folosite şi apoi revândute. Transferurile bancare dintr-o ţară în alta sunt protejate de legi care apără confidenţialitatea. redepozitându-le în alta şi transferându-le ulterior într-o a treia. de regulă. plasează şi valori de provenienţă ilegală. Sunt de asemenea folosite instituţii financiare netradiţionale precum birourile de schimb valutar. la vedere. ca urmare sumele transferate pot fi depistate doar în momentul în care cei care le spală le ridică în numerar de la o bancă dintr-o zonă. avioane. numite „de faţadă” care pe lângă încasări din activităţi reale. O altă metodă de plasare este amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite. uneori chiar sunt create astfel de firme. a transferurilor electronice. Aceste ultime două metode de plasare merită o atenţie deosebită. După depunerea în aceste bănci. plasarea are loc în ţări cunoscute ca paradisuri fiscale şi unde nu se pune problema justificării sumelor în numerar cu ocazia depunerii acestora în bănci. sume în numerar cu origine relativ licită.

se recurge la convertirea acestora în mărfuri precum diamante. timbre preţioase sau alte obiecte de colecţie cu valoare ridicată. trecând banii murdari prin această bancă după care procedează la închiderea ei şi la distrugerea evidenţelor. metoda nu este atât de frecvent folosită ca transferul în numerar deoarece sunt necesare o serie întreagă de operaţiuni complicate pentru reconversia bunurilor în lichidităţi. aceasta nu a constituit până în prezent un impediment în calea exportului de valută.Traseul se dovedeşte şi mai complicat dacă infractorii achiziţionează o „bancă instant” dintr-una sau mai multe state care oferă astfel de facilităţi. aur. astfel introducerea sau scoaterea din România de sume cash în monedă naţională sau valută. Cu toate că aceste mărfuri sunt mai uşor de transportat. în conformitate cu care. metoda cea mai des folosită de plasare este aceea de transportare a banilor lichizi în străinătate. în Statele Unite este obligatorie raportarea unor depuneri peste 10.3/1997. rezidenţii au obligaţia de a proba cu documente natura operaţiunii valutare. ca măsură de prevenire în acest sens sunt dispoziţiile Regulamentului nr. Acest caracter de „paradisuri financiare” îl au statele care nu percep impozite sau impozitele sunt reduse la toate categoriile de venituri. la solicitarea efectuării unui transfer extern din disponibilităţile valutare proprii. folosind chiar paşapoarte diplomatice. care îşi păstrează valoarea în orice parte a globului şi care vor fi transformate în bani lichizi odată ajunse la destinaţie. Pentru a evita riscurile acestui transfer de valută în străinătate există reţele profesioniste de curieri care asigură transportul. unde există un secret bancar şi comercial foarte . Dacă se doreşte evitarea sistemului bancar. Atunci când sumele sunt deosebit de mari. Deşi un număr tot mai mare de ţări au impus raportarea exportului tuturor instrumentelor monetare (de pildă. În România. se face numai în limitele şi condiţiile prevăzute de lege. O altă metodă de plasare este şi aceea a folosirii statelor sau a zonelor care oferă facilităţi maxime pentru transferul valorilor provenite din infracţiuni.000 dolari).

Centrele financiare off-shore. valutele circulă fără obstacole în orice zonă a globului. Adrian Cucu. Editura Sylvi. cablu optic. Bucureşti. chiar dacă secretul bancar este păstrat cu sfinţenie (în anul 1984 a avut loc un referendum dacă să se renunţe la secretul bancar la care majoritatea populaţiei a răspuns negativ). Liechtenstein (stat independent între Elveţia şi Austria) insula Montserrat (în apropiere de Porto Rico). Editura Argument. Sunt protejate atât depunerile cât şi retragerile din cont. Elveţia nu mai este în totalitate un paradis financiar deoarece percepe impozite pe venituri. Băncile şi instituţiile financiare off-shore sunt scutite de o seamă de obligaţii care le-ar reveni în ţara unde se înregistrează. telefax.10. Panama. Cele mai cunoscute teritorii care acordă aceste facilităţi sunt : Insulele Bahamas (coasta de est a Floridei de Sud). nu sunt supuse niciunei verificări. nu există niciun fel de restricţii asupra schimburilor valutare şi nici nu se fac raportări asupra sumelor mari care au fost depuse la instituţiile financiare. care contra unui comision 1 Costică Voicu. Luxemburg. p.85-100. internet.rigid (nici chiar autorităţile nu au acces la datele respective). Spălarea banilor murdari. Bucureşti. clientul primind un document din care rezultă provenienţa legală a valorilor retrase. asemenea companii se înfiinţează de intermediari (jurişti. sunt scutite de taxe. 21 . n-au restricţii la dobânzi. insula Omului (în marea Irlandei). Antilele Olandeze (stat aparţinând de Olanda). p. 12-20 . Ştefan Popa. 1999. Aceste bănci sunt înregistrate într-o ţară care nu oferă facilităţi financiare. insulele Canalului (situate în canalul Mânecii între Anglia şi Franţa). servicii telefonice. Bucureşti. O dată plasate în băncile din aceste state. De adăugat la aceste înlesniri. mijloacele de comunicaţie modernă de care dispun (computer. dar îşi desfăşoară activitatea în alte zone (mai ales în teritoriile considerate paradisuri financiare)1. O metodă de plasare a valorilor ilicite este şi aceea a băncilor off-shore. Ion Dascălu. telex. Economia subterană şi spălarea banilor. Editura Exvent. insulele Virgine şi altele. 2000. 2001. insulele Bermude (în largul coastei Carolinei de Nord). De regulă. economişti). nu li se cer garanţii. servicii aeriene extinse şi regulate). paradisurile fiscale şi secretul bancar. p. insulele Cayman (la sud de Cuba).

În SUA valoarea tranzacţiilor în bani lichizi a scăzut de la aproximativ 550 milioane de dolari la 2. Tranzacţiile cu sumele provenite din infracţiuni. După o statistică americană. O parte din ce în ce mai mare din fondurile companiilor şi corporaţiilor circulă sub formă electronică. bani care îi aparţin tot lui. adică pe seama adevăratului proprietar care furnizează şi valorile provenite din infracţiuni rămânând în umbră într-un anonimat complet. deţinătorul valorilor provenite din infracţiuni foloseşte cel mai adesea metoda „împrumutului de afaceri”. Infractorul solicită un împrumut bancar în ţara sa pe care îl plăteşte cu banii aflaţi întro bancă off-shore.000 de transferuri electronice zilnice o bună parte o constituie acţiunile de spălarea banilor acţiuni care ating suma de 300 milioane dolari zilnic. Pentru revenirea în ţara de origine sub forma banilor curaţi. deschid conturi bancare în numele clienţilor. După ce un client a depus o sumă întrun cont numerarul poate fi transferat imediat în orice parte a lumii inclusiv în zone reprezentând paradisuri financiare iar depunerile dintr-un loc pe glob pot fi ridicate imediat în cealaltă parte a globului. în timp ce valoarea tranzacţiilor electronice a crescut de la 9 miliarde la 540 miliarde de dolari. Operaţiile bancare prin mijloace electronice (on-line) slăbesc capacitatea băncilor de a supraveghea activitatea conturilor şi obţinerea de informaţii certe asupra expeditorului şi primitorului banilor prin transfer electronic.le înfiinţează. În felul acesta banii se reîntorc în ţară ca bani curaţi. le vând gata înregistrate. desfăşoară orice activitate în numele şi pe contul acestora.2 milioane. din cele 700. Transferurile electronice oferă mari posibilităţi de spălare a valorilor ilicite putând circula rapid între diferite bănci şi instituţii financiare dispărând orice urmă a provenienţei lor ilegale. şi plasarea acestora în diferite zone ale globului sunt mult înlesnite de dezvoltarea modernă a comunicaţiilor. .

practic nu se mai poate identifica sursa iniţială a bunului dobândit în prezent. presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe tranzacţii financiare. B. în altă bancă. fonduri care şi-au pierdut individualitatea. Reluarea acestor transferuri de cât mai multe ori sub diferite pretexte. sunt puse în funcţiune instrumente financiare mai uşor de manipulat (cec-uri de călătorie. acţiuni). În această fază. cu care se pot efectua în continuare tranzacţii. după ce numerarul a ajuns să fie depus în instituţii financiare fără a fi descoperit. astfel că. ori se pot depune în conturi de la bănci interne. Ciclul de revânzare se reia de mai multe ori. În felul acesta. ca plată pentru servicii şi operaţiuni fictive. fără a mai fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere.În ultimul timp este folosit şi Internet-ul pentru acţiuni de spălare a banilor. Pe această cale o persoană are posibilitatea de acces la contul său din orice parte a lumii fie personal fie prin intermediar. adesea dintr-o ţară în alta. O altă modalitate de stratificare facilă o constituie transferurile electronice. şi operaţiuni în afara ţării. banii se transferă din locul iniţial de plasare (bancă). 23 . constituie de asemenea o metodă eficientă de stratificare. concepute a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite. obligaţiuni. Revânzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia plasării numerarului. Stratificarea Stratificarea sau sedimentarea. cel care reciclează valorile ilicite construieşte tranzacţii financiare sau comerciale fictive (total sau parţial) prin înfiinţarea de societăţii paravan sau în baza unor documente de import-export fictive. face aproape imposibilă descoperirea originii fondurilor. neputându-se lua astfel măsura confiscării şi demonstra legătura între actualul bun şi sursa ilegală a fondurilor iniţiale. incluzând şi zone paradisuri financiare.

Banii reciclaţi aflaţi în conturile firmei de faţadă sunt împrumutaţi firmei din ţară (este vorba de un autoîmprumut) pentru care aceasta din urmă plăteşte dobânzi încasate tot de adevăratul proprietar al firmei de faţadă. dar controlată de o companie din ţară. legitimă. 6. presupunând legitimarea fondurilor provenite din infracţiuni. căpătând astfel un aspect „curat”. fonduri care sunt reintroduse în circuitul legal fără a mai fi suspecte . profiturile au acum o acoperire legală. chiar prin achiziţionarea de bunuri la vedere. se caută astfel să se dea aparenţă licită bunurilor dobândite în baza unei activităţi ilicite. Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export. Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate în economia reală. Sunt de menţionat şi împrumuturile fictive acordate de o companie „de faţadă” înregistrată într-un paradis financiar. Integrarea Este a treia etapă a procesului de spălare a fondurilor. reprezintă tot atâtea moduri de integrare a capitalului reciclat. Metode de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului . deţinătorul folosindu-le fără teamă. rezultatele obţinute din activităţi ilegale devenind legale. fie în activităţi licite. cu generaţii de profituri investite fie în activităţi mult mai ilegale decât cele ce le-au produs. Ciclul economic al lumii clandestine este unul continuu şi dinamic.C. supraevaluate. fondurile ei fiind de fapt fondurile reciclate ale acestei companii din ţară. achiziţionarea de bunuri imobiliare sau afaceri subevaluabile care ulterior sunt vândute supraevaluat sau vânzarea acestor bunuri unor societăţi de tip captiv (ce aparţin în fapt proprietarului bunurilor).

folosind preponderent rute scurte sau zboruri directe ( ceea ce le conferă posibilitatea de a fi mereru aproape de bani şi de a ajunge rapid la destinaţie). în derulare unor operaţiuni de comerţ exterior ). Acest lucru se realizează prin divizarea sumelor în numerar în sume mai mici şi depunerea acestora în mai multe conturi bancare. vom prezenta cu titlu de exemplu câteva din metodele de spălare a banilor şi de finanţare a actelor de terorism. b) O altă metodă de spălare a numerarului murdar sau de punere a acestuia la dispoziţia unor grupări teroriste o reprezintă transportul fizic al banilor peste graniţele ţării ( contrabanda cu numerar ). curierii de numerar sunt deseori folosiţi de grupările criminale în vederea efectuării unor operaţiuni având ca scop spălarea banilor şi/ sau finanţarea terorismului.În prezent. Pentru trecerea frauduloasă a numerarului peste frontieră. dar folosesc şi diverse alte mijloace de transport ( autovehicule sau vase ce transportă bunuri. fie de către aceeaşi persoană ( în conturi deschise la bănci sau sucursale diferite ). în cele ce urmează. foarte numeroase şi pot fi derulate în toate sectoarele de activitate. aşa cum au fost acestea identificate în practica românească şi internaţională: a) O metodă foarte des folosită de infractori. infractorii urmăresc să evite prevederile legale referitoare la raportarea operaţiunilor cu numerar. curierii preferă deplasarea cu avionul. contrabanda cu numerar reprezintă „ una dintre principalele metode de mişcare a fondurilor ilicite . spălare a banilor şi finanţare a terorismului”. metodele de spălare a banilor şi de finanţare a terorosmului sunt extrem de variate. ce implică utilizarea numerarului este structurarea depozitelor de numerar ( SMURFFING ). atunci când tranzacţia a depăşit o anumită valoare ( echivalentul a 15.Conform Grupului de Acţiune Financiară Internaţională ( FATF/GAFI) . Astfel. o enumerare limitativă a acestor procedee fiind practic imposibilă. fie de către mai multe persoane ( în conturi deschise la aceeaşi bancă ). Prin acest procedeu.000 de euro în legislaţia românească ). 25 . De aceea.

.

au vândut combustibilul unei alte firme. la rândul lor. Spălarea banilor obţinuţi din comercializarea ilicită a carburanţilor. conform informaţiilor primite de la organele vamale. Firmele „fantomă” au facturat marfa cu accizele şi taxa de drum incluse în preţ către un grup de firme al căror obiect de activitate era „comercializarea en-gros a carburanţilor ”. Din această sumă. La numai câteva săptămâni. După primirea celor 35 milioane de USD. specializată în comercializarea en-detail a combustibililor la pompă. 27 .1.CAPITOLUL AL III-LEA INFACŢIUNI GENERATOARE SPĂLĂRII BANILOR SPECIFICE ROMÂNIEI 3. firma X a primit de la două firme din Olanda şi Hong Kong 35 milioane USD. şi care. În realitate marfa era de fapt benzină şi motorină. Interesant de precizat că asociat unic al firmei X este o societate comercială înregistrată într-un paradis fiscal. Firma X este o societate românească al cărei obiect de activitate declarat la Registrul Comerţului nu are nimic în comun cu producerea şi comercializarea produselor petroliere. firma a dirijat 35 milioane de USD către o societate comercială X SRL. Un grup de societăţi comerciale a achiziţionat de la mai multe rafinării produse petroliere inferioare care nu sunt supuse accizării şi nici purtătoare de taxă de drum. firma nu efectuase nici o operaţiune de comerţ exterior. deşi. firma en-detail a încasat echivalentul a 60 milioane USD. firma X îi transferă la extern cu titlu „contravaloare facturi”. În urma comercializării către consumatori a mărfii.

. de unde în numai câteva săptămâni a fost transferată în ţară cu titlu „capital circulant”. firma en-detail a plătit contravaloarea carburanţilor către grupul de firme en-gros.Important de menţionat este faptul că aceste două firme străine au creditat contul USD al firmei X cu menţiunea „capital circulant”. Urmărind fluxurile financiare s-a constatat că întreaga sumă a fost transferată în favoarea grupului de firme en-detail. USD. utilizarea de firme „fantomă” în circuitul comercial al combustibililor a permis atât sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor aferente. respectiv societatea comercială înregistrată în paradisul fiscal. iar acestea mai departe au achitat rafinăriilor contravaloarea mărfii achiziţionată iniţial. În urma analizei s-a stabilit că acest grup iniţial era constituit din firme „fantomă”. Grupul de firme en-gros a achitat către grupul iniţial de firme 24 mil. iar ulterior valuta a ajuns la firma detailistă care a investit-o într-un domeniu deosebit de profitabil. iar cu 2 mil. adică 20 mil. USD. Pe plan intern. USD au achiziţionat diverse bunuri imobiliare. administratorii şi-au transferat în conturile personale echivalentul a cca 1 mil. cât şi posibilitatea scoaterii din circuitul bancar a echivalentului a 4 milioane USD. Deci. care au retras din conturile firmelor echivalentul a 4 mil. bani pe care i-au păstrat în conturile curente. Astfel. cu diferenţa de 25 mil. USD. plata fiind efectuată în numele asociatului unic al firmei X. cea mai mare parte din contravaloarea accizelor şi taxei de drum aferente combustibililor a fost direcţionată ilegal la extern. pe care aceştia i-au investit astfel: cu 2 milioane de USD au constituit depozite la termen. Aceşti bani au fost regăsiţi în conturile personale ale administratorilor firmelor “fantomă”. iar din această sumă. bani care au ajuns în final în conturile personale ale administratorilor societăţilor comerciale. USD. iar acesta a investit suma pentru achiziţionarea unui obiectiv strategic. USD. iar împuterniciţii a dispune pe conturi erau cetăţenii străini de origine arabă.

în câteva luni. cu obiect de activitate „comeţul cu produse petroliere” au comercializat astfel de produse în valoare de 33 mil. Rafinăria B a încasat 8. acestea au returnat fondurile cu titlul de „accize”. care au dus la prejudicierea bugetului cu circa 10 mil.RON lei rafinăriei A. pentru ca.RON . patru societăţi comerciale ( X.5 mil. în final. Spălarea banilor proveniţi din comercializarea ilicită a produselor petroliere şi înşelăciune în dauna bugetului de stat Într-o perioadă de trei luni.2. bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume importante din care au ieşit în evidenţă cele 10 mil. În aceleaşi zile. cu titlul de „finanţare”.Y şi T cu titlul de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”. respectiv: 29 .Z.5 mil.RON.Z si T ).5 mil. rafinăria B să returneze cele 8. Pentru a respecta prevederile legale cu privire la comercializarea produselor petroliere.RON .Y. respectiv pentru a face dovada efectuării plăţii anticipate a accizelor către rafinărie.RON au fost investite în bunuri mobile şi imobile.RON de la rafinăria A. Aceste fonduri au fost transferate societăţilor X. Prin această schemă. din care 8.RON reprezentau accize. După întregirea fondurilor încasate de către rafinăria A.Prezentarea unor documente vamale şi comerciale false funcţionarilor bancari a făcut posibil transferul ilegal la extern a 35 milioane USD. cele patru societăţi au efectuat o serie de operatiuni fictive. realizând în acest fel şi spălarea fondurilor obţinute ilegal. sumă care ulterior a revenit în ţară „spălată” şi apoi investită într-un domeniu profitabil 3. reprezentând contravaloarea ţiţeiului neprocesat. cele 33 mil.

-8. Analizând fluxul comercial s-a constatat că exportatorul a achiziţionat utilajele uzate la preţul de 250 RON. la un preţ de 25 RON/kg. nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi bilanţurile contabile.RON – TVA aferentă facturilor fictive de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”. primul pas al înşelăciunii l-a constituit supraevaluarea preţului de către firma „fantomă” X de la 25 RON/kg la 250 RON lei/kg. Sumele încasate de la exportator de firma .5 mil.000 USD. asociat fiind un cetăţean arab B care nu a intrat niciodată în România. Spălarea banilor proveniţi din rambursări ilegale de TVA ca urmare a unor exporturi supraevaluate. în total 200. care nu funcţionează la sediul social declarat. ci în numerar. bani care în aceeaşi zi au fost schimbaţi în lei şi transferaţi în contul Firmei X cu titlul „contravaloare marfă” (în total 1. -1. de la o firmă „fantomă” X. Din analiza ulterioară a reieşit că plata mărfurilor către producător la preţul de 25 RON/kg.8 mil. 3. dar nu prin instrumente bancare.5 mil. Din documentele de export s-a stabilit că EXPORTATORUL a livrat la extern utilaje uzate la un preţ de 100 USD /kg (echivalentul a 250 RON/kg). firma „fantomă” X a achiziţionat utilajele uzate de la un producător. Pe contul firmei „fantomă” X a acţionat ca împuternicit administratorul exportatorului – persoană fizică A. s-a făcut de către exportator. Pornind de la un Raport de Tranzacţii Suspecte primit de Oficiu de la o bancă raportoare s-a stabilit că un EXPORTATOR a încasat din străinătate suma totală de 800.RON – accizele aferente produselor petroliere încasate şi nevirate la buget.000 RON. Deci.3. La rândul ei.RON ).

cetăţeanul arab B (persoană fictivă). În timp ce firma „fantomă” X nu a achitat la buget TVA colectată şi impozitul pe profit aferent profitului realizat din vânzarea mărfurilor la un preţ supraevaluat. X şi Y sunt două societăţi comerciale a căror activitate se desfăşoară în domeniul producerii şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. împuternicit şi pe contul firmei „fantomă” X. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferent exporturilor efectuate în sumă totală de 380.000. Pe baza unor contracte de împrumut fictive. Important de 31 .000 RON în contul personal al asociatului firmei. cu justificarea „contravaloare marfă”. De menţionat este faptul că împuternicitul pe contul firmei „fantomă” Y este tot administratorul exportatorului. În urma operaţiunilor descrise. la rândul ei. firmă care. au fost spălaţi. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferente exporturilor efectuate în sumă totală de 380.„fantomă” X au fost transferate pe baza unor facturi fictive unei firme „fantomă”Y. nu funcţionează la sediul social declarat şi nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. bani care.4. a transferat banii în străinătate sub forma plăţii în avans a unor produse care nu s-au importat niciodată şi nici avansul nu s-a mai repatriat. împuternicit şi pe contul cetăţeanului fictiv B. cu justificarea „restituire împrumut asociat”. la fel ca firma X. 3. Spălarea banilor obţinuţi din producerea şi comercializarea ilicită a alcoolului şi băuturilor alcoolice. bani care au fost transferaţi firmei „fantomă” X.000 RON. prin operaţiunile enumerate anterior. Firma „fantomă” Y. apărând ca fiind sume de provenienţă licită ( restituire creditare firmă). de unde banii au fost retraşi în numerar de către administratorul exportatorului – persoană fizică A. firma „fantomă” X a transferat cele 380.

Asociaţii şi administratorii firmei X şi Y sunt cetăţeni români. La o analiză atentă a copiilor după biletele la ordin s-a observat că acestea au fost completate şi girate în acelaşi moment şi. Se poate spune. deci. În acest context. Girul dat de firma Y a fost făcut în favoarea a numeroase firme care în urma analizei a rezultat că funcţionau pe principiul firmelor .3 mil.RON. s-a mai constatat că marfa nu putea fi transportată cu autovehiculele care apăreau în factură drept mijloace de transport. completarea lor nu a fost făcută cu respectarea rubricaţiei. ca urmare a unor livrări de marfă. RON. iar la scadenţă. ceea ce induce nulitatea acestora. firma Y a emis în favoarea firmei X un număr de facturi fiscale în valoare totală de 7. totodată. că fie beneficiarul nu era interesat de plată. fie ştia oricum că aceste titluri au fost emise cu un alt scop decât cel declarat.9 mil.7 mil. deoarece erau destinate transportului de combustibili. în acest fel consumatorii fiind înşelaţi. iar în urma prelevării de probe s-a constatat că marfa avea altă calitate decât cea înscrisă în documente. iar firma X şi-a plătit parţial datoria către firma Y prin emiterea unor bilete la ordin în valoare de 3. În urma controlului efectuat de Garda Financiară s-a stabilit că facturile fiscale emise de firma Y figurau în evidenţele acesteia ca fiind sustrase şi nicidecum emise. beneficiarul nu le putea investi cu formula executorie. Asociaţii firmei Y au numit în funcţia de administrator pentru numai 39 de zile un cetăţean egiptean care s-a dovedit că acţiona în România sub alte trei identităţi şi care face parte dintr-o reţea criminală. De asemenea. Prejudiciul adus bugetului de stat de către firma X prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor a fost calculat la peste 8.menţionat este faptul că firmei Y i-au fost retrase licenţele de fabricaţie şi autorizaţiile de producere a alcoolului şi băuturilor alcoolice. RON. în caz de neplată.

RON şi 19. Cu banii primiţi. Acestea din urmă au schimbat sumele din lei în USD. iar administratorii sunt cetăţenii români implicaţi în firmele X şi Y. iar asociaţii. firma românească Z devine beneficiară unui credit extern de aceeaşi valoare. care a cumpărat pachete de acţiuni la mai multe obiective turistice. bani negri. respectiv 30. Urmărind circuitul financiar s-a constat că aceste firme „fantomă”.„fantomă”.3 mil. administratorii şi împuterniciţii pe cont erau exclusiv cetăţeni irakieni şi egipteni. iar în baza unor documente comerciale şi vamale false prezentate băncilor au transferat 12 milioane USD în China. Asociat majoritar al acestei firme este o societate comercială străină. administratorii firmei Z au achiziţionat mai multe pachete majoritare de acţiuni a unor obiective rustice din ţară. precum şi multe alte societăţi comerciale au direcţionat fondurile. Întreaga sumă a fost transferată ilegal la extern. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestui transfer extern direcţionat de la o bancă din Filipine firma Z şi asociata sa nerezidentă au încheiat un contract de împrumut extern pe care l-au înregistrat la BNR. La câteva luni după aceste transferuri externe.9 mil. înregistrată într-un paradis fiscal. iar ulterior a fost introdusă în ţară ca împrumut extern acordat unei firme româneşti. 33 . RON exclusiv în conturile altor două firme care s-au dovedit a funcţiona tot pe principiul firmelor „fantomă”. Astfel se observă că în urma producerii şi comercializării la negru a alcoolului şi băuturilor alcoolice s-a obţinut în numai câteva luni. în favoarea a numeroase firme şi persoane fizice. echivalentul a 12 milioane de USD. în contul datoriei private externe.

societate care nu funcţionează la sediul social declarat şi care nu a depus la organele fiscale nicio declaraţie privind impozitele şi taxele datorate bugetului de stat. Din analiza rulajelor înregistrate în conturile socităţilor comerciale A. B şi ale firmei de tip „fantomă” s-a constatat că între acestea nu au avut loc nici un fel de tranzacţii bancare. cu justificarea „avans societate”. folosindu-se de o firmă „fantomă”. deoarece aparţineau altei societăţi comerciale.5.3. unde societatea comercială A deţine un procent de 60% din acţiuni. În aceeaşi zi. Utilizarea creditelor bancare pentru derularea de operaţiuni fictive în vederea obţinerii de rambursări ilegale de TVA şi spălare de bani. Sumele depuse în numerar au fost utilizate de societatea comercială A pentru a achiziţiona mărfuri de la societatea comercială B administrată tot de persoanele fizice X şi Y. în valoare totală de 14 mil. Analizând modalitatea de plată a facturilor a rezultat că societăţile comerciale A şi B au achitat contravaloarea mărfurilor în numerar înregistrând în casieriile . au derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora au obţinut rambursări de zeci de miliarde de lei.RON. Mergând pe firul operaţiunilor comerciale s-a constatat că mărfurile erau achiziţionate de la o firmă de tip „fantomă” patronată de un cetăţean arab. banii au fost transferaţi de către administratorul societăţii X în contul societăţii comerciale C. Astfel societatea comercială A a obţinut de la o bancă comercială mai multe credite pentru a efectua acte de comerţ. B şi C) patronate de 2 cetăţeni români X şi Y. Din verificările efectuate a rezultat că facturile folosite de firma de tip „fantomă” erau false. Un grup de trei societăţi comerciale (A.

beneficiare ale exporturilor (5. provenind de la firme din Marea Britanie şi Germania. folosindu-se de facturi false şi de firme de tip „fantomă”. asociat şi administrator al societăţii. societatea X a înregistrat în anul 2002 numeroase pierderi şi datorii către bugetul de stat. O societate comercială cu răspundere limitată X. 3. RON.RON. administrator şi asociat al societăţii. unul iordanian şi unul român. într-un scop contrar intereselor acesteia şi în folosul administratorilor. Spălarea banilor obţinuţi din folosirea cu rea-credinţă a activelor unei societăţi comerciale. Aceste sume.6 mil.000. au fost alimentate cu sume importante de bani.000. fabricarea de articole confecţionate din textile. bani care au fost retraşi în numerar de către administratorii X şi Y cu justificarea „restituire împrumut”. aceştia i-au retras în numerar. de unde ulterior.000 USD ).societăţilor mai multe chitanţe cu regim special înseriate şi numerotate de către Imprimeria Naţională.000. Astfel.28 mil.000 USD a fost transferată în conturile personale ale cetăţeanului iordanian B şi ale soţiei acestuia. către mai multe firme din Marea Britanie şi Germania. care au fost eliberate altor societăţi comerciale. De asemenea.000 USD. societatea comercială A a beneficiat de o rambursare de TVA în valoare de 2. cu obiect de activitate. Acesta a transferat banii mai departe în contul 35 . societatea comercială B a derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora a dedus nejustificat TVA în valoare de 2.6. Suma de 5. au fost ulterior depuse în numerar în contul cetăţeanului român C. Conturile cetăţeanului britanic A (deschise la o bancă comercială din România). a efectuat exporturi în anul 2002 în valoare de 5. care are ca asociaţi şi administratori un cetăţean britanic.

în calitate de preşedinte al firmei cumpărătoare. conform clauzelor contractuale. Preţul din acest contract a fost de 270. echivalent cu aproximativ 310. dl.000 RON. într-un scop contrar intereselor societăţii şi în folos propriu. De menţionat că cetăţeanul X a dobândit 50% din dreptul de proprietate asupra imobilului achiziţionat de soţia sa. ajungând în conturile personale ale unuia dintre administratorii firmei. preţ ce putea fi achitat. firma cumpărătoare a vândut acelaşi imobil doamnei X. Cei trei cetăţeni au săvârşit infracţiunea de spălare a banilor. un imobil „de patrimoniu”. În urma unei privatizari prin „negociere directă”.000 RON. negociase cumpărarea imobilului respectiv.000 USD. 3. Suma respectivă a fost folosită pentru creditarea firmei. suma respectivă a fost transferată în contul cetăţeanului român C. cu justificarea „restituire credit”. suma de 5.socităţii cu justificarea „creditare firmă”.7. cetăţean român de origine arabă. suma spălată fiind de 5. La negocierea contractului a participat. fără a putea fi influenţat prin depreciere previzibilă a monedei naţionale.000 USD şi putea fi achitat în 150 de zile. X.000 USD datorată societăţii comerciale X a fost deturnată. Fonduri băneşti obţinute în mod fraudulos în cadrul procesului de privatizare sunt spălate prin „afaceri” cu instituţiile statului. După un interval de timp. soţia celui care.000. o societate cu capital de stat a vândut unei firme aparţinând unui cetăţean arab. . în 45 de zile. situat în centrul comercial istoric al capitalei pentru sume de 260. în temeiul legislaţiei româneşti referitoare la comunitatea bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei. în calitate de preşedinte. În concluzie. urmărindu-se prin această operaţiune crearea unei aparenţe de legalitate. echivalentul a aproximativ 313.000. După 5 luni.000 USD. Administratorii societăţii prezentate mai sus au folosit cu rea credinţă activele acesteia.

suma de peste un milion USD. Instituţia de stat a virat promt preţul în contul personal al domnului X.000 USD din Israel. Spălarea banilor obţinuţi în urma săvârşirii unor acte de corupţie. Folosindu-se de această calitate a intervenit pentru încheierea unui contract în valoare de 300.8.000.După aproximativ nouă luni de la dobândirea imobilului. Societatea comercială care a achiziţionat iniţial imobilului este o firmă de tip „fantomă”. prin schimb valutar. echivalând 1. -transferuri către persoane fizice.6 mil.7 milioane USD. creată special pentru comiterea unor infracţiuni. inclusiv un „supliment” de peste 10. cu menţiunea că banii reprezintă comision conform unui contract secret. 3. între o societate din Israel şi o societate românească cu capital de stat. soţii X l-au revândut unei instituţii reprezentative a statului pentru un preţ de peste 2. -creditarea uneia dintre firmele proprii.000 RON faţă de preţul stabilit prin contract. În urma acestei acţiuni. plătibili în două zile de la data încheierii contractului. Din banii astfel obţinuţi. Din analiza efectuată a rezultat că cetăţeanul respectiv era funcţionar public al administraţiei centrale. înregistrată pe numele unei persoane fizice fictive. -achiziţionarea unor active ale statului vândute în cadrul procesului de privatizare.RON. Un cetăţean român a încasat într-un cont bancar deschis în România suma de 2. o reţea organizată de cetăţeni străini şi români. de fapt. cetăţeanul urma să primească drept recompensă de la partenerul extern o sumă de bani.000. Pentru aceasta şi-a deschis 37 .000 USD. care a fost folosită astfel: -retrageri de numerar ( aproximativ o zecime). domnul X a achiziţionat. prin care statul român a fost prejudiciat cu sume considerabile. În spatele acestei firme se află.

000 euro primite la Oficiu de la o bancă au rezultat suspiciuni cu privire la sumele în valută retrase în numerar de o persoană fizică A.000 USD.000 USD. . Ulterior a mai creditat societatea cu încă 150.000 USD a creditat societatea la care este acţionar. însă ulterior a deschis un cont bancar în România. 3. perioadă în care a cunoscut persoanele din conducerea firmei israeliene.000 USD şi a constituit depozite bancare în valoare de 1. Spălarea banilor încasaţi ca mită pentru intermedierea de adopţii internaţionale de copii români. O parte a banilor obţinuţi prin acte de corupţie a fost utilizată pentru rambursarea unor credite bancare. a retras în numerar 300. în valoare de 650.000 USD. iar cu 200.000 USD.iniţial cont în Elveţia. după ce în prealabil a efectuat schimbul valutar. cont în care a fost virată suma de 2. Această societate este un magazin de lux şi a fost folosită ca paravan pentru reciclarea fondurilor ilicite. Afacerile pe care le-a condus în această ţară s-au încheiat fie prin falimente. şi-a cumpărat un autoturism în valoare de 250.000. a constituit un depozit la o altă bancă. -după ce a vândut titluirile de stat. Pe baza analizei Rapoartelor privind depunerile şi retragerile de numerar de peste 15.9.000 USD. Este important de menţionat şi faptul că această persoană a derulat afaceri în Israel. cetăţeanul respectiv a efectuat următoarele operaţiuni: -în prima fază a retras în numerar 600.000 USD. fie prin cercetări pentru evaziune fiscală. care într-o perioadă scurtă a retras numerar suma de 585.000 USD.400. -ulterior a lichidat depozitele înainte de termen şi a cumpărat titluri de stat. După ce a încasat banii.

Din analiza rualjului contului persoanei fizice A a rezultat că banii proveneau de la mai multi cetaţeni americani, care au creditat contul persoanei fizice cu suma totală de 560.000 USD şi de la o persoană jurudică cu sediul în SUA specializată în adopţii, care a creditat contul persoanei fizice A cu suma de 25.000 USD. Din verificările efectuate în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a rezultat că persoana fizică A este preşedintele unei fundaţii autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Ca urmare a verificărilor efectuate asupra operaţiunilor derulate în contul fundaţiei, s-a constatat că şi aceasta a încasat sume în valută de la aceleaşi persoane fizice şi juridice străine care au creditat şi contul personal al preşedintelui fundaţiei. Rezultând suspiciuni, în sensul că banii ar putea proveni din intermedierea de adopţii, a fost consultată la Comitetul Român pentru Adopţii lista cetăţenilor străini care au adoptat copii din România în perioada respectivă, de unde a reieşit că toţi cetăţenii americani care au creditat contul personal al persoanei fizice A – preşedinte al fundaţiei, se regăsesc în această listă. Din verificările efectuate la Registrul Comerţului s-a constatat că persoana fizică B – soţia preşedintelui fundaţiei, figurează ca asociat unic la societatea comercială X. Din analiza derulării operaţiunilor s-a constatat că sumele retrase în numerar din contul preşedintelui fundaţiei persoana fizică A – erau depuse tot în numerar, în aceeaşi zi, în contul societăţii comerciale X, cu justificarea „acordare împrumut firmă” bani care la interval de câteva zile erau retraşi numerar cu justificarea, „restituire împrumut asociat” – în total 1,4 mil.RON. În acest mod, sumele de bani încasate necuvenit, în contul preşedintelui fundaţiei – persoana fizică A, în schimbul facilitării adoptiei de copii români în străinătate, au fost spălate prin intermediul societăţii comerciale X, la care soţia persoanei fizice A este asociat dându-se acestora o aparenţă de legalitate.
39

Fapta persoanei fizice A care, în calitate de preşedinte al unei fundaţii, s-a folosit de autoritatea sa pentru a intermedia adopţii de copii români în străinătate cu scopul de a obţine pentru sine sume de bani întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie1. Având în vedere că sumele de bani pe care preşedintele fundaţiei le-a încasat în contul personal, în schimbul intermedierii unor adopţii, provin din infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, infracţiune aflată în legătură cu infracţiunile asimilate infracţiunii de corupţie. 3.10. Spălarea banilor proveniţi din trafic de stupefiante. Cetăţeanul român X, domiciliat în Columbia, a achiziţionat în două tranşe un teren de la societatea comercială A, cu suma totală de 300.000 euro. Cumpărătorul nu a achitat preţul terenului la datele prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare. Ulterior, cetăţeanul X a revândut terenul cu suma de 3.000.000 euro unei socităţi imobiliare B ai cărei asociaţi sunt două companii cu sediul în Germania. Despre aceste societăţi au existat informaţii că au bonitate îndoielnică. După încasarea banilor de la cumpărătorul final, catăţeanul X a plătit şi contravaloarea terenului către societatea comercială A de la care îl achiziţionase iniţial. Astfel, cetăţeanul X a realizat un profit de 2.700.000 euro fără nici un risc şi fără să fi investit nici un ban.

1

Lg.78/2000-publicată în M.Of.Partea I,Nr.219 din 18.05.2000-privind prevenirea,descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie

Cetăţeanul X are legături

strânse cu un cartel el cocainei din Columbia.

Cetăţeanul român Y, care are calitatea de administrator la societatea comercială A are certe legături cu cetăţeanul X ( care l-a împrumutat de bani cu doi ani în urmă ) şi a fost implicat în traficul de droguri pe ruta Columbia-Germania-România. Astfel se explică de ce societatea comercială a acceptat neplata tranşelor reprezentând contravaloarea terenului vândut lui X. Mai mult chiar, societatea A a continuat să îi vândă cetăţeanului X o altă parcelă de teren, în continuarea celei dintâi cu toate că nu a încasat nici un leu pentru prima vânzare. Banii cu care s-a achitat terenul de către societatea B cetăţeanului X provin din Germania şi fac parte dintr-un contract de împrumut în valoare de 8.000.000 euro, acordat de către una dintre societăţile germane care au caliatea de asociat la B. În aceste condiţii, bonitatea îndoielnică a societăţii germane care a împrumutat societatea comercială B cu 8.000.000 euro, preţul exagerat de mare cu care a fost vândut terenul de către cetăţeanul X către societatea A, precum şi legăturile cu mafia cocainei, se poate trage concluzia că banii ar putea proveni din trafic de stupefiante pe relaţia Columbia-Germania-Romania şi că ei se întorc, spălaţi, la vânzătorii de stupefiante, ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea terenului a fost doar un pretext pentru a explica provenienţa sumei de 3.000.000 euro ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea este, în mod evident, „aranjată” între persoane care se cunosc, deoarece, deşi în joc sunt sume mari de bani, iar contractul nu este respectat, totuşi potenţialul păgubit nu are nicio reacţie. 3.11. Spălarea banilor obţinut din înşelăciuni săvârşite pentru obţinerea de credite bancare. Reprezentanţii firmei A s-au adresat băncii comerciale unde societatea avea conturile pentru a i se deschide un acreditiv de import în valoare de 7 mil. euro.
41

În aceeaşi zi în care a fost ridicat numerarul.000 RON în contul firmei E. care le aparţine. reprezentanţii firmei A au depus 500.RON au fost transferaţi în contul firmei C ( firma în care aceştia deţin calitatea de acţionari majoritari).RON.2 mil.1 mil.000 RON în contul firmei A cu titlul „creditare firmă”. După efectuarea plăţii externe. euro. cu 1. banca i-a acordat un credit de aceeaşi valoare. .RON. la constituire acestea au fost supraevaluate.5 mil. RON. reprezentanţii firmei A au ordonat schimbul valutar al întregii sume.000 RON au fost ridicaţi în numerar cu titlul „plăţi salarii”. La livrarea mărfii în ţară. obţinându-se 3. 760. implicit. respectiv 7 mil.64 mil. După câteva luni.2 mil. firma A a plătit taxele vamale pentru un import de marfă al cărei furnizor a fost tot firma externă S. scop pentru care au fost constituite garanţii materiale în valoare totală de 40. La executarea fizică a garanţiilor s-a constatat că acestea aveau o valoare reală de doar 624 milioane lei şi că.RON. firma A ar fi trebuit să pună la dispoziţia băncii suma plătită la extern. însă în conturile acesteia nu a existat disponibil. acreditivul a fost executat şi implicit contul firmei externe S a fost creditat cu contravaloarea mărfii. pe care i-au utilizat astfel: 1. După încasarea sumei. şi 260. motiv pentru care banca a trecut la executarea garanţiilor constituite şi înregistrate în evidenţele ei cu valoarea de 40. cu motivaţia „ aport capital social”.Având în vedere că firma nu dispunea de această sumă. transfer efectuat fără nici o motivaţie. bani cu care au fost achitate taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la firma externă S. contul firmei A deschis în evidenţele unei alte bănci comerciale a fost creditat cu suma de 1 milion Euro de către firma externă S.

deşi această expresie nu e întotdeauna corectă. atâta timp cât firma externă S a plătit părţii române 1 milion de EURO fără nicio motivaţie economică. bani care au fost folosiţi în mare parte la plata de taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la acelaşi partener străin. fapt care a permis ulterior reprezentanţilor acestora obţinerea unor fonduri albite. de regulă. SISTEME ALTERNATIVE DE TRANSMITERE A BANILOR (HAWALA-HUNDI) Nu doar începând cu septembrie 2001 se acordă o mai mare atenţie sistemelor de transmitere a banilor.Înregistrarea în evidenţele băncii a unor garanţii scriptice fără a fi verificate în teren a permis supraevaluarea acestora şi obţinerea unui credit mult mai mare decât cel care putea fi legal acordat.000 RON) a fost ridicat în numerar şi introdus în circuitul economic al firmelor ca aport capital social şi creditare firmă. tranzacţiile se desfăşoară fără a fi depistate. Restul banilor (760. Foarte des aceste sisteme alternative de trimitere a banilor sunt numite în mod eronat “under-ground-banking”. 43 . Supraevaluată a fost şi marfa importată de firma românească. înainte de dezvoltarea sistemului bancar din Vest şi a dovedit satisfacţii tuturor participanţilor. deoarece. Punctul de plecare al acestor tranzacţii e în Asia. căci aceste sisteme aduc multe avantaje celor care spală bani.

Modul de funcţionare a sistemului “Hawala”.deoarece participarea la aceste sisteme este în mod sporadic în unele ţări întru-totul legală. de întrebuinţare extensivă. Se explică printr-o tranzacţie unică. alor lui. într-un mod familial şi funcţionează prin transportarea banilor. care este sinonimă cu “Hundi”. cu nucleul în sudul Asiei şi se bucură de recunoaştere în toată lumea. Hawala este un sistem de transmitere a banilor alternativ sau paralel.etc. -directă. mai ales între muncitorii din această zonă. De exemplu. de legături. -cheltuieli de tranzacţii. Sistemul se bucură de încredere. Acest asiatic contactează în primă instanţă o bancă austriacă şi întâmpină următoarele dificultăţi: -probleme de comunicare (limbă). Exemplu: . lucrează ilegal în Austria şi vrea să trimită acasă . Cu această experienţă practică. o sumă de bani. Unul din sistemele cele mai cunoscute şi cu cea mai mare trecere poartă denumirea “Hawala”.). -programul băncilor (ore fixe ). -mai de încredere. dar nu în mod actualizat. contactează pe un “Hawaladar” şi află că această tranzacţie este: -mai rapidă. prezentarea identităţii. -durata trimiterii banilor. un cetăţean asiatic cu viză turistică. -mai avantajoasă financiar. -deschiderea contului (formalităţi.

foloseşte o dovadă scrisă sau o parolă pentru a demonstra că este persoana îndreptăţită să primească banii. Acest sistem este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de multă vreme şi se bazează pe încredere. înregistrări scrise privind tranzacţia. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic. de obicei. banii. 45 . care aranjează tranzacţia în valuta locală. fax. În fapt. se pot manevra uşor banii prin manipularea socotelilor supra şi subfacturate. care. În ipoteza mai sus-menţionată . alimente) în Austria şi contactează pe unul din “partenerii” săi prezenţi în orice ţară spre care se vor trimite banii. aranjează ca o sumă egală să fie colectată la un dealer Hawala din altă ţară. se transmit bunuri. precum şi pe asigurarea anonimatului. Cu acest sistem. deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul respectiv se vor depune bani sau. Persoana care primeşte. iar contactările se fac prin telefon.“Hawaladarul” desfăşoară printre alte afaceri şi una de import-export(de casete. cartele de telefon. în alte cazuri. în final. principala caracteristică a Hawala este “compensarea”. Apare întrebarea cum ajunge partenerul “Hawaladarului” la banii săi? Deoarece cele două persoane sunt “parteneri”. Acest exemplu arată cât de importantă este reţeaua. Nu există o circulaţie în mod fizic a capitalului între dealerii Hawala în nicio tranzacţie şi nu există. e-mail. banii în numerar sunt depozitaţi printr-un agent “Hawala” care adesea este proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri. la rândul său. cu afacerea de import-export. Dealerii Hawala compensează conturile între ei per total o dată sau de mai multe ori pe an. ce vor fi returnaţi(returnate) printr-o tranzacţie reversibilă viitoare. împărţirea banilor nu reprezintă o problemă. deoarece nu toate operaţiunile se realizează pe hârtie.

reiese că “Hawala” ar putea reprezenta risc şi desfăşurare greoaie.Sistemul Hawala reprezintă un important mijloc de colectare a fondurilor care apoi sunt utilizate pentru finanţarea terorismului. de obicei se distrug toate urmele efectuării tranzacţiei. plăţi neconforme cu scopul firmei-fapt sesizat de Interpol în centrele financiare sau transportul fizic al banilor supervizat prin controale de bani în numerar. Hawaladarul nu are nevoie pentru activitatea sa de un birou sau firmă cu suportara costurilor multor angajaţi. De regulă. După încheierea lor. Aceşti parametri permit prestarea acestui serviciu cu costuri reduse. prezentării identităţii. Hawaladarul nu păstrează niciun fel de evidenţă a tranzacţiilor efectuate. tranzacţiile putându-se realiza oriunde. Se pot doar observa anumite fenomene cum ar fi nivelul ridicat de încasări de bani în numerar. mai ales cecurile. este aproape imposibil să fie recunoscută „Hawala” şi localizaţi participanţii ei. Aceste sisteme informale sau alternative de transmitere a banilor nu sunt reglementate în toate ţările. Deoarece există atâtea posibilităţi de transfer de bani. tranzacţia durează 2 zile. totuşi dezvoltara acestor reţele arată tocmai opusul. Comparând acest sistem de transmitere a banilor alternativ cu sistemele tradiţionale. Problemele valutare sau din domeniul “swift” pot întârzia tranzacţia până la o săptămână. . Singura ustensilă în afacere este reţeaua care trebuie să funcţioneze. Sistemul nu cuprinde formalităţi de genul deschiderii de cont.

Conţinutul normei de incriminare a spălării banilor. Condiţionarea infracţiunii de spălare a banilor de existenţa prealabilă a unei infracţiuni din care să provină bunul supus unei operaţii de spălare conferă infracţiunii de spălarea banilor caracterul de infracţiune corelativă. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. deţinerea sau folosirea de bunuri. prescripţiei răspunderii 47 . deoarece a intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală ca urmare a amnistiei. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. Legea 656/2002 nu a prevăzut nimic în legătură cu gravitatea infracţiunii principale din care urmează să provină bunurile susceptibile de spălare. 23 din legea numărul 656/2002. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. derivată.1. graţierii. constituie infracţiunea de spălare a banilor săvârşirea următoarelor acţiuni: a) schimbarea sau transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. Potrivit art. a dispoziţiei. judecată sau executarea pedepsei. c) dobândirea. Va constitui bun provenit din infracţiune şi bunul care a făcut obiectul unei fapte în raport cu care s-a încetat procesul penal. a situării. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.CAPITOLUL AL V-LEA LEGEA PENALĂ ROMÂNĂ ŞI TRATAMENTUL INFRACŢIUNII DE SPĂLARE A BANILOR A.

bancar. nu va exista situaţia premisă. Fiind înlăturată infracţiunea anterioară. instituindu-se anumite obligaţii ale unor persoane fizice şi juridice de a sesiza operaţiunile cu astfel de bunuri şi de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de produsul infracţiunii de natură a favoriza pe autorii ori participanţii la infracţiunile principale. De asemenea. însă hotărârea a fost ulterior desfiinţată pe o cale de atac ordinară sau extraordinară. economic. 6/2003. pag. nr. dacă bunul provenit dintr-o infracţiune nu îndeplineşte cerinţele de gravitate stabilite de lege. comercial şi civil). Sorin Cătineanu „ Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (Legea 656/2002) şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” în R.1 1 Valerică Dabu. a retragerii plângerii prealabile sau a împăcării părţilor. a lipsei plângerii prealabile. deoarece în aceste ipoteze nu există o infracţiune şi ca urmare bunul respectiv nu provine dintr-o infracţiune pentru a se verifica existenţa situaţiei prealabile menţionate. a-e din art. aceasta inevitabil se va răsfrânge asupra infracţiunii de spălare a banilor lipsind un element constitutiv al infracţiuni. provenite din săvârşirea unor infracţiuni grave prevăzute de lege. 2. Tot astfel şi dacă iniţial a existat o condamnare pentru infracţiunea principală. 10 Cod procedură penală sau achitarea.D. Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal (financiar. În toate aceste cazuri este înlăturată numai răspunderea penală şi pedeapsa. Dimpotrivă nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă pentru infracţiunea din care provine bunul „spălat” s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru motivele prevăzute la lit. spre a preveni şi combate circulaţia ilegală a bunurilor. dar nu şi caracterul de infracţiune al faptei din care provin bunurile supuse spălării.Obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. 36 .penale sau a executării pedepsei.

În ceea ce priveşte obiectul juridic special este de observat. pretenţii care se înscriu incontestabil în cadrul relaţiilor patrimoniale. 1 2 C. prezentând aceste valori sub aparenţa înşelătoare. ci se referă numai la o sferă limitată.După alţi autori. Al.2 Ceea ce urmăreşte făptuitorul prin spălarea banilor este tocmai valorificarea mai lesnicioasă a bunurilor obţinute prin infracţiune şi asupra cărora îşi exercită anumite drepturi cu caracter provizoriu. această infracţiune formează obiectul de studiu al dreptului penal al afacerilor. de credit.2/2002.Boroi. înşelăciune. că bunurile îi aparţin cu adevărat provenind dintr-o activitate licită. ceea ce se urmăreşte prin săvârşirea infracţiunii este consolidarea drepturilor făptuitorului asupra unor bunuri pe care le deţine în mod ilegal. comercial. că infracţiunea de spălare a banilor nu are în vedere totalitatea relaţiilor patrimoniale şi a tuturor normelor de incriminare care asigură ocrotirea lor împotriva faptelor de sustragere.52 şi urm. şi anume acele relaţii care apar şi se dezvoltă într-un domeniu specializat în care cel mai frecvent se produc asemenea fapte. pag. efemer (până la descoperirea faptei şi restituirea bunurilor celor prejudiciaţi ori confiscarea bunurilor). Opere citite pag. 172 şi urm.Sandu. făptuitorul intenţionează totodată să pună mai uşor în circulaţie valorile obţinute ilicit. Ca urmare. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept . dar numai în măsura în care ar fi legitime. 49 . Fl.Molnar. bancar. etc. spre exemplu în domeniul financiar.Voicu. Lavinia Lefterache. distrugere. adică la un mănunchi limitat din aceste relaţii patrimoniale. ca atare.. Aceste pretenţii ar fi susceptibile de a se bucura de ocrotirea societăţii. în RDP nr. infracţiunea de spălare a banilor ar face parte din categoria infracţiunilor care se comit în legătură cu desfăşurarea afacerilor 1 şi anume în domeniul financiar bancar şi. infracţiuni care se pot comite în orice domeniu al vieţii sociale. I. Prin spălarea banilor. dar pe care doreşte să le consolideze spre a le valorifica fără nicio teamă că ar putea fi descoperit.

O atare acţiune. (punerea în circulaţie şi valorificarea bunurilor ilicite) implică inevitabil folosirea anumitor instituţii şi persoane specializate prin intermediul cărora să se poată înfăptui o atare pătrundere a valorilor ilegale în circuitul economic şi valorificarea lor. Nu trebuie confundat obiectul juridic generic al infracţiunii de spălare a banilor cu obiectul juridic al infracţiunii principale. Dacă valorile supuse spălării pot să provină din orice infracţiune gravă (fiecare având obiectul său juridic generic). pe când infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune contra proprietăţii. darea şi luarea de mită). bancar. Astfel. etc.Spălarea banilor apare astfel ca o operaţiune prin mijlocirea căreia se poate realiza mai uşor punerea în circulaţie a valorilor ilegale (finalitate urmărită de infractor încă din momentul comiterii infracţiunii principale). traficul de persoane. Valoarea socială ocrotită prin norma de incriminare este circulaţia normală a bunurilor realizată prin unele instituţii specializate. De pildă. ca sferă specializată a relaţiilor patrimoniale. obiectul juridic al infracţiunii de spălarea banilor se referă numai la anumite valori patrimoniale. obiectul juridic special al infracţiunii de spălarea banilor sunt relaţiile patrimoniale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu normala circulaţie a valorilor în cadrul circuitului financiar. numai când acestea din urmă provin tot dintr-o . din infracţiuni economice (specula) şi altele. din infracţiuni contra justiţiei (favorizarea infractorului). de credit (adică prin instituţiile menţionate mai sus). din infracţiuni de serviciu (abuzul în serviciu. divulgarea secretului profesional. împotriva încercărilor de denaturare şi subminare a acestor circuite economice ca urmare a infuziunii de valori provenite din infracţiune. valorile supuse spălării ar putea să provină dintr-o infracţiune contra persoanei (exemplu: şantajul.). O anumită coincidenţă se va putea produce între obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor şi obiectul juridic al infracţiunii din care provin sumele supuse spălării.

realitate socială şi incriminare”. etc.infracţiune contra proprietăţii (de exemplu. Întrucât infracţiunea de spălare a banilor are caracter adiacent.2 Pericolul faptelor de spălare a banilor nu constă. distrugere. De asemenea. . corelativ. nu interesează dacă autorul infracţiunii anterioare sau concomitente este necunoscut. de asigurare. R. derivat fiind condiţionată de existenţa infracţiunii din care provin valorile supuse spălării. bancar. Bucureşti 2004. Ed. comercial. „Spălarea banilor-actualitate. partea specială. tâlhărie. să pătrundă în circuitul financiar. faptele de ascundere a bunurilor provenite din infracţiune împiedicând aflarea adevărului. nu se va putea reţine această infracţiune decât după ce s-a constatat săvârşirea infracţiunii principale. pag. nr. etc.385 51 . vol. constituit din relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu activitatea justiţiei.). cât în faptul că prin spălare autorul urmăreşte să pună mai uşor în circulaţie aceste valori obţinute ilegal.I. chiar prin echivalent dacă nu în natură). din furt. Drept penal. caracterul complex al obiectului juridic special al infracţiunii de spălare a banilor.Lumina Lex. spre a se pierde complet urma 1 2 Ioan Lascu. aducând astfel atingere şi relaţiilor sociale privind realizarea justiţiei şi descoperirea adevărului în legătură cu faptele de spălare a banilor. în cazul acestei infracţiuni există şi un obiect juridic special secundar1.D. Este de observat de asemenea. atât în curăţarea lor (deoarece dacă autorul va fi tras la răspundere el va trebui să restituie sumele obţinute ilicit. abuz de încredere. 6/2003. Nu interesează dacă pentru infracţiunea principală săvârşită anterior sau concomitent s-a încetat urmărirea penală sau s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenţiei unor cauze care înlătură răspunderea penală.13 Vasile Dobrinoiu. Pe lângă obiectul juridic special principal pe care l-am definit ca fiind relaţiile sociale cu caracter patrimonial care se desfăşoară într-un domeniu specializat al relaţiilor patrimoniale şi anume în cadrul operaţiunilor financiar-bancare. pag. suficient că autorul infracţiunii de spălare a banilor să ştie că banii provin dintr-o infracţiune.

provizorii. iar pe de altă parte. . la denaturarea circuitului economic prin pătrunderea de valori având o provenienţă ilegală. ale stabilităţii şi normalităţii relaţiilor patrimoniale din cadrul circuitului economic şi financiar. supuse pericolului unor îndelungate procese. disimularea adevăratei naturi a acestora ca şi atunci când se referă la dobândirea. Punerea în circulaţie devine astfel scopul spălării banilor. crearea unor relaţii de provizorat (fondurile introduse în circuitul economic. o etapă necesară în desfăşurarea activităţii de punere în circulaţie a banilor murdari.caracterului lor ilicit. ceea ce va produce inevitabil tulburări ale vieţii economice. etc. trebuie interpretate şi prevederile din art. Aceste consecinţe de ordin economico-financiar a infracţiunii de spălare a banilor se vor răsfrânge şi asupra relaţiilor patrimoniale care stau la baza operaţiilor financiare şi de credit. ori pentru despăgubirea persoanei vătămate. În lumina acestui obiect juridic special principal (relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu ocrotirea patrimoniului împotriva faptelor de denaturare a circuitului economico-financiar prin pătrunderea în acest circuit a unor valori numai cu aparenţă de legalitate). bancar. ceea ce determină cum am mai arătat. falsificarea tranzacţiilor economice. Spălarea banilor devine astfel o operaţie nu numai de ascundere a provenienţei ilicite (implicit de denaturare a probelor). ascunderea. Chiar dacă aceste din urmă acţiuni le regăsim şi în descrierea conţinutului infracţiunii . aceasta conducând inevitabil la anularea operaţiilor efectuate cu aceste valori numai aparent legale şi a căror aparenţă a fost înlăturată). fiind oricând susceptibile de a fi retrase. 23. deţinerea sau folosirea de bunuri de provenienţă ilicită (art. lit. atunci când se referă la schimbarea. drepturile asupra bunurilor devenind contestabile. transferarea de bunuri. prin confiscarea lor în momentul descoperirii infracţiunii principale. un scop a cărui atingere conduce la două rezultate la fel de periculoase: pe de o parte.c). ci în acelaşi timp. 23 din legea numărul 656/2002. la ascunderea probelor în legătură cu săvârşirea infracţiunii principale.

Este de menţionat faptul că. în sensul art. în formularea infracţiunii de tăinuire aceste acţiuni au semnificaţia unor activităţi statice de simplă modificare a statutului patrimonial al bunurilor tăinuite. tăinuirea şi favorizarea.de tăinuire.c din legea 656/2002 activităţi care poartă asupra bunurilor de provenienţă ilicită în curs de spălare sau după spălare.a. aceea de spălare a banilor. mai ales când aceste valori provin din infracţiuni foarte grave sau cu consecinţe deosebit de grave (de pildă. judecată sau executarea pedepsei spre a evita confundarea acestor infracţiuni cu aceea de favorizare.23 lit. ca urmare ele sunt echivalente. şi anume de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni. Dobândirea. deţinerea. folosirea constituie prin urmare. În timp ce în formularea infracţiunii de spălare a banilor aceste acţiuni reprezintă modalităţi prin care se realizează spălarea banilor în vederea unei mai lesnicioase puneri în circulaţie a acestor valori în circuitul economic. Tot în lumina obiectului juridic special principal al infracţiunii de spălarea banilor trebuie interpretate şi prevederile art. deoarece acestea deşi sunt acţiuni identice ca denumire au semnificaţii diferite. atât ca semnificaţie cât şi ca periculozitate socială. referitoare la scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile. 23 din legea numărul 656/2002 reprezintă variante normative alternative a infracţiunii de spălare a banilor. ori care au căpătat o atare aparenţă pentru a putea fi mai uşor puse în circulaţie. Toate acţiunile descrise în art. să se sustragă de la urmărire. când banii care urmează a fi spălaţi provin din acţiuni 53 . lit. de astă dată este vorba de o favorizare urmărită printr-o activitate specifică. Deşi aparent acest scop este identic cu cel al infracţiunii de favorizare a infractorului. adică asupra unor bunuri menite să capete o aparenţă de legalitate. fiind acţiuni prin care se realizează fapta incriminată. nu ne aflăm în faţa unor incriminări paralele sau a unui concurs de texte. nu ar putea să corespundă gravităţii faptelor de spălare a banilor (legea prevede pentru asemenea fapte pedeapsa închisorii stricte de la 3 la 12 ani). fiind prevăzute cu sancţiuni relativ reduse (3 la 7 ani).23.

. când valorile menţionate sunt supuse actelor de spălare. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. a documentelor de circulaţie ale autovehiculelor sustrase).Obiectul material al infracţiunii de spălarea banilor. etc. ceea ce nu a făcut-o. calitatea de soţ sau rudă apropiată urmând să fie valorificată numai în cadrul individualizării judiciare. considerându-se în mod justificat că asemenea acţiuni săvârşite chiar de soţ sau o rudă apropiată reprezintă fapte deosebit de grave.153. Obiectul material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002 sunt valorile asupra cărora a fost îndreptată fapta incriminată (bani. în timp ce sancţiunile prevăzute pentru infracţiunea de spălare a banilor ţin mai bine seama de aceste implicaţii. bunuri.D. etc. pag. R. dacă s-au exercitat asupra lor operaţiuni de ascundere a originii ilicite a bunului (de pildă prin falsificarea seriei. dispoziţie de favoare. faptul că acestea din urmă prevăd nepedepsirea tăinuirii sau favorizării săvârşite de soţ sau de o rudă apropiată. din corupţie. nota 2. constitui ulterior obiectul material al infracţiunii de spălare de bani. valori asupra cărora s-au exercitat actele de spălare şi care au provenit din fapte reprezentând infracţiuni grave (de exemplu. aşadar. Este cazul valorilor provenite din infracţiune. a numărului. când este vorba de infracţiuni contra patrimoniului din care au rezultat valorile ilicite). o atare coincidenţă nu are loc. În alte cazuri însă. trafic de droguri. care au 1 Valerică Dabu.4/2005.1 S-ar mai putea adăuga la aceste deosebiri. Valorile provenite din infracţiunea principală pot să coincidă şi cu obiectul material al infracţiunii principale (de pildă. 3. înşelăciune. între infracţiunea de spălarea banilor şi infracţiunile de tăinuire şi favorizare. sancţionate cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani).). furt. legiuitorul ar fi trebuit să incrimineze şi nedenunţarea faptelor de spălare a banilor. Valorile obţinute din săvârşirea infracţiunii principale vor putea. a culorii. cât şi cu obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor.contra statului. În mod consecvent. care nu există în legea 656/2002.).nr.

657. iar infracţiunea predicat să fie de o periculozitate sporită ( să fie sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate care să depăşească 5 ani ). În unele cazuri. Tempus 2000. ca atare asemenea bunuri nu pot fi puse fraudulos în circulaţie. mobile sau imobile. dezvăluind imediat existenţa acţiunii ilicite din care provin.constituit numai obiectul tranzacţiei ilegale (de pildă. deoarece o atare faptă nu ar putea să se finalizeze. infracţiunea de joc de noroc. mobilele care poartă înscrise pe ele locul de unde provin. colecţiile de timbre. colecţiile de tablouri ale unor pictori celebri. orice operaţiune efectuată 1 Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. Există şi bunuri care nu pot fi spălate chiar dacă provin dintr-o infracţiune (de pildă. Aceste bunuri trebuie să aibă o anumită valoare (de pildă. 666. constituind obiectul material al infracţiunii trebuie să fie spălate. ca obiect material al infracţiunii de spălare a banilor pot fi. de regulă.000 de euro). infracţiunea nici nu are obiect material. etc. ediţia a II-a. consultând un specialist şiar da seama imediat de provenienţa lor. iar dacă a provocat sustragerea va fi instigator sau complice moral. Valorile de o asemenea importanţă. La fel infracţiunea de proxenetism are obiect material numai în unele din modalităţile sale de săvârşire. colecţia unui numismat. să depăşească valoarea de 15. dar şi pentru că uneori poartă fizic urma sursei din care provin.1 Banii. Explicaţii teoretice ale codului penal român. de pildă. Ed. putând fi uşor recunoscute (ex. însă nu se poate tăgădui că există valori provenite din această infracţiune.IV. Asemenea bunuri. Dacă s-ar încerca înstrăinarea lor. în cazul luării de mită) şi care nu constituie şi obiectul material al infracţiunii de luare de mită. atât în lei. se păstrează pentru folosul noului deţinător şi care devine astfel tăinuitor de bunuri provenite din infracţiune. bijuterii celebre cu proprietari cunoscuţi). bancnotele înregistrate. 55 . Cel care le-ar cumpăra. chiar dacă sunt sustrase. Bunurile pot fi corporale sau necorporale. aceasta ar însemna eventual o tentativă de spălare de bunuri. cât şi în valută. vol. pag. curăţate. nu numai pentru că provin din acte ilicite (sunt murdare sau negre).).

etc. nu poate fi făcută transparentă şi adusă la cunoştinţa tuturor. pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă nu depăşeşte 5 ani. Tot astfel vor desprinde caracterul dubios al bunului din natura suspectă a tranzacţiilor asupra unor bunuri în raport cu care există dorinţa de a le ascunde. bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunii. fiind evidentă originea acestora şi că au fost sustrase de la adevăratul proprietar. însuşirea bunului găsit. „idem est aut non esse aut non probari”). deşi cunoscută. Legea nu se preocupă de modul cum a dobândit făptuitorul bunul ori valoarea cu caracter ilicit. În aceste condiţii. organele judiciare vor desprinde caracterul ilicit al sursei din actele de ascundere a bunului (conform raţionamentului.000 euro. etc. în această categorie intră şi bunurile care. ori au o valoare sub 15. cum ar fi infracţiunea de abuz de încredere. Legea nu condiţionează existenţa infracţiunii de spălarea banilor de o condamnare concomitentă sau anterioară a autorului pentru infracţiunea din care au provenit sumele spălate (represiune subsidiară derivată). deoarece nu sunt un produs al infracţiunii. Mai mult chiar. deşi sunt produse ale unor infracţiuni. că nimeni nu ascunde decât lucrurile care au provenienţă dubioasă). implicit nu pretinde o cunoaştere precisă a sursei ilicite a bunului (fie pentru că aceasta este bine ascunsă. deoarece provenienţa lor nu poate fi mărturisită. nu poate fi probată fiind aplicabilă concluzia antică. nu prezintă gravitatea prevăzută de lege (de pildă. autovehiculul sau calculatorul proprietate personală folosite la săvârşirea infracţiunii principale. nu pretinde nici ca organul judiciar să identifice o infracţiune determinată din care provin aceste .asupra lor n-ar putea să le confere niciodată o aparenţă de legalitate. în această categorie fiind: instrumentele spargerii. De asemenea. fie pentru că. precum şi bunurile provenite dintr-o infracţiune săvârşită în altă ţară unde fapta respectivă nu este incriminată. Nu constituie bun provenit din infracţiune şi ca urmare nici obiect material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002.). neglijenţa în serviciu.

ci sunt păstrate de infractor. fără a se face eforturi de autor sau de alte persoane de a se ascunde provenienţa acestor valori şi a li se da o aparenţă de legalitate. autorul faptei va fi îndemnat să se abţină de la săvârşirea de infracţiuni. acestea pot să devină cu timpul inutile (prin schimbarea bancnotelor sau să se degradeze). să circule sub înfăţişarea lor iniţială. este înlesnită şi în acest caz descoperirea infracţiunii principale (dacă valorile sustrase sunt înregistrate şi pot fi uşor identificate). se va putea mai uşor descoperi fapta principală. Neputând să-şi valorifice produsul infracţiunii pe care este silit să-l păstreze. Conduita atipică a subiectului se transformă într-o certitudine de existenţă a unor valori murdare provenite dintr-o faptă ilicită nedeterminată sau imposibil de dovedit. raţionează legiuitorul. Dacă valorile de provenienţă ilicită sunt puse în circulaţie însă în forma lor iniţială fără eforturi de a li se ascunde provenienţa. Dacă autorul n-a fost descoperit şi tras la răspundere este suficient să existe certitudinea că bunurile provin dintr-o infracţiune. se situează pe poziţia în care bunurile sau valorile de provenienţă ilicită nu ar trebui să circule sau. iar probarea ei va fi mult înlesnită prin descoperirea asupra persoanei suspecte a bunurilor provenite din activităţi ilicite. când deţinătorul valorilor puse în circulaţie n-ar putea da o explicaţie plauzibilă asupra sursei acestor valori va opera prezumţia că provin dintr-o 57 .valori. certitudine care se capătă cel mai adesea din dovada făcută că agentul a ascuns aceste bunuri şi că le-a transformat în altceva care să le confere o aparenţă de legalitate. fără să mai socotim temerea continuă care va stăpâni pe infractor. chiar întâmplător. Păstrarea bunurilor asupra infractorilor poate să aibă şi alte consecinţe. Continuând să descifrăm mecanismul intern al infracţiunii de spălare a banilor. De pildă. cel mult. ştiind că are asupra sa produsul infracţiunii şi că ar putea fi descoperit oricând. Dacă valorile de provenienţă ilicită nu circulă. chiar nedeterminată. observăm că legiuitorul incriminând asemenea fapte.

curăţare. Spre deosebire de ipotezele de mai sus. căpătând o aparenţă de legalitate. incriminată sub forma actelor de spălare de bani. deoarece prezintă bunul spălat. curat ca şi când n-ar proveni din infracţiune (prezintă drept 1 Costică Voicu. 173 . legiuitorul a urmărit în principal să împiedice punerea în circulaţie a valorilor de provenienţă dubioasă. Al. În aceste cazuri nu s-ar putea reţine în sarcina infractorului decât infracţiunea principală. prin spălare. curăţat niciun bun şi ca atare descoperirea bunurilor provenite din infracţiunea la locuinţa infractorului sau identificarea sumei puse în circulaţie cu mijloacele obişnuite ale autorităţilor ca provenind dintr-o infracţiune determinată nu vor atrage răspunderea şi pentru infracţiunea de spălare a banilor murdari. prin incriminarea faptei de spălare a banilor. Fl. deoarece numai asemenea valori sunt mai greu de identificat cu mijloacele obişnuite la îndemâna autorităţilor şi implicit mult mai greu s-ar putea ajunge la descoperirea infracţiunii principale. Acela care spală bani de provenienţă dubioasă comite. În ambele ipoteze (când valorile dubioase nu sunt puse în circulaţie sau sunt puse în circulaţie fără nici o modificare) nu va exista o faptă de spălare a banilor.sursă ilicită (de pildă. urmând ca la soluţionarea acţiunii civile să se aibă în vedere modul de despăgubire a părţii vătămate în măsura în care bunurile sustrase n-au putut fi restituite în materialitatea lor. o persoană cu venituri modeste îşi cumpără o locuinţă de care avea nevoie). Ion Molnar.1 Aceasta subliniază că operaţiile de spălare prezintă un pericol important prin contribuţia la denaturarea probelor şi implicit la îngreunarea posibilităţii de a proba fapta principală. într-o formă modificată. Opere citite pag.Boroi.Sandu. sub un anumit aspect o înşelăciune. deoarece nu s-a spălat.

Această înşelăciune. înşelăciunea realizată prin ascunderea provenienţei bunurilor provenite din infracţiune ia forma alterării sau falsificării datelor privind identitatea celor implicaţi în aceste operaţii sau asupra actelor doveditoare ale dreptului de proprietate şi chiar asupra diverselor documente ale tranzacţiei care sunt modificate. această înşelăciune se realizează prin operaţia de spălare a banilor care presupune curăţarea banilor sau bunurilor rezultate din săvârşirea unei infracţiuni. în mod inconştient. acestea căpătând aspectul de produs legal sau legitim.adevărate fapte mincinoase). Cei care se lasă înşelaţi de această aparenţă şi privesc valorile de provenienţă ilicită ca şi când ar proveni dintr-o sursă licită devin. nu este în afara criticii. O atare concluzie este desprinsă. în continuare. De cele mai multe ori. societăţile de asigurare. Aceste operaţii se realizează prin utilizarea de către infractori a diferite metode şi tehnici implicând sistemul financiar-bancar sau alte verigi ale economiei de piaţă (piaţa de capital. le slujeşte autorilor infracţiunii principale să micşoreze riscul de a fi descoperiţi şi de a fi traşi la răspundere penală.). ci prin folosirea unui şir de deducţii şi anume că acela care spală bani urmăreşte neapărat să ascundă o anumită realitate. dar depun eforturi. în măsura în care se ascund 59 . Alteori. operând cu prezumţia că orice act de spălare a bunurilor contribuie la ascunderea adevărului în procesul judiciar. să înşele societatea asupra provenienţei bunurilor pe care le-au obţinut pe căi necinstite. speculând încrederea sau naivitatea celor din jur. Autorii actelor de spălare a banilor în aceste cazuri nu se mulţumesc numai să comită infracţiunea principală. falsificate. etc. având o incriminare distinctă. participanţi la operaţiile de ascundere. dispuşi să ia drept valabilă aparenţa creată de infractor. Justificarea incriminării actelor de spălare a valorilor provenite din infracţiune. inducând în eroare pe cei care primesc aceste bunuri aşa zis curate şi spălate. cazinourile. nu pe baza efortului acuzării de a demonstra în fiecare caz concret că actele de spălare au împiedicat efectiv aflarea adevărului. inducând în eroare instanţa de judecată şi că.

inclusiv în cumpărarea de lozuri câştigătoare ori soţia să nu recunoască primirea de bani de la o persoană străină de familie. un anumit lucru şi anume că foloseşte bani proveniţi din infracţiune pe care încearcă să-i cureţe apărând în calitate de fericit câştigător la loterie a sumelor aflate asupra sa. Pe de altă parte.nişte valori în mod cert. o persoană care a făcut o tranzacţie suspectă precum cea de mai sus. poate să nu vrea să recunoască că a primit sume mari de bani. în realitate activitatea sa a fost licită. O atare schimbare a sarcinii probei poate conduce la erori judiciare. cel care spală bani în modul arătat este prezumat că prin ascunderea caracterului ilicit al sumelor folosite urmăreşte să ascundă adevărul asupra sursei din care provin sumele respective. drept cadouri de la partenerul său sexual. Aceasta înseamnă că prezumţia conform căreia orice tranzacţie dubioasă este un act de spălare de bani.). sume pe care le-a investit în diferite afaceri. dacă beneficiarului unui loz câştigător i se oferă un preţ dublu pe bilet din partea unei persoane interesate aceasta înseamnă că ofertantul încearcă să ascundă în modul arătat. întrucât urmăreşte ascunderea unor valori de provenienţă ilicită (deşi în realitate în exemplul dat banii care se încearcă a fi ascunşi au o provenienţă eventual imorală. acestea provin dintr-o infracţiune şi nu din activităţi legale. Uneori această dovadă prin schimbarea sarcinii probei ar fi chiar prejudiciabilă pentru cel în cauză (de pildă. acesta fiind obligat să demonstreze că. acuzarea ar trebui să facă dovada sursei ilicite a valorilor şi nu să oblige pe deţinător să facă dovada provenienţei legale a bunurilor deţinute. dar nu ilegală) poate să fie în unele cazuri nedreaptă. nu toate acţiunile atipice sau anormale (socotite . Prezumţia că orice tranzacţie dubioasă cum ar fi oferta de mai sus constituie un act de spălare a banilor determină mutarea sarcinii probei asupra deţinătorului de valori. deşi a comis un act care poate fi interpretat ca o încercare de ascundere a adevărului. În realitatea cotidiană. etc. ori soţul să recunoască primirea unui autovehicul de la o femeie. De pildă. În mod normal în toate aceste cazuri.

vrând totodată să ascundă mobilul real al tranzacţiei.dubioase) au un conţinut ilicit. valorile mari de care dispune (valori provenite din activităţi legale sau morale pe care nu înţelege să le mărturisească). reale. o atare persoană va ajunge să fie acuzată pe nedrept de spălare de bani. Autorii valorilor provenite din infracţiuni (având la dispoziţie valori care nu sunt rezultatul unei activităţi economice. Tot astfel. depunerea la o bancă a unei sume mari de bani în conturi multiple cu valori reduse poate să aibă la bază dorinţa autorului de a ascunde în faţa familiei. Aşa de pildă. putând să existe numeroase alte justificări decât cele pe care i le atribuie prezumţia de mai sus cu care operează organele judiciare. Refuzând să arate adevărul. productive. că sumele provin de la partenerul sexual). Dar aşa cum am arătat şi mai înainte incriminarea faptei de spălare a banilor îşi are temeiul nu numai în necesitatea ocrotirii activităţii corecte a justiţiei şi împiedicarea denaturării probelor în procesul judiciar (cu neajunsurile semnalate) ci îşi are o justificare şi în alte direcţii. adevărul chiar atunci când prezumţia ar fi în defavoarea unei persoane. Fiind obligat să dea explicaţii asupra acestor motive (de pildă. servesc la coruperea autorităţilor şi la încălcarea legalităţii. a prietenilor. ci dintr-o activitate parazitară) sunt extrem de „generoşi”. După unii autori. De asemenea. se pretează la supraevaluarea costurilor prin care urmăresc să ascundă valorile negre (de pildă. banii murdari sunt o sursă importantă pentru finanţarea activităţilor criminale de orice natură. acela care cumpără cu o sumă dublă un loz câştigător poate să facă o atare tranzacţie cum am mai arătat din motive generoase. altele decât cele care i se atribuie. este posibil ca cel în cauză să refuze să dea publicităţii adevăratele scopuri ale actelor sale pretins dubioase şi să recunoască motivele reale. sunt gata să ofere din banii murdari un preţ dublu pentru 61 . inclusiv a actelor de terorism. Posibilitatea unor erori judiciare prin manipularea acestor prezumţii trebuie să determine organele juridice să opereze cu o maximă prudenţă încercând să stabilească realitatea.

4 din codul penal (personalitatea legii penale) nu prevede dubla incriminare. operând principiul ubicuităţii. O atare rezolvare apare însă ideală. nerealistă în condiţiile în care există multiple posibilităţi de eludare a legilor.procurarea unor obiecte). desigur. organele judiciare sunt obligate să-şi îndrepte atenţia spre descoperirea unor fapte derivate. Aceste urmări adiacente ale circulaţiei banilor negri în viaţa economică ar putea fi prevenite. S-a remarcat. a ratei dobânzilor şi a cursului de schimb valutar în care sunt interesaţi. Actele de spălare a banilor pot fi comise parţial în ţara noastră. În noul cod. disimulate. printr-o promptă şi eficientă represiune împotriva infracţiunilor principale. Legea penală română în vigoare va putea fi aplicată şi actelor de spălare comise pe teritoriul străin fără nicio rezervă. de asemenea. infracţiunea va fi considerată comisă pe teritoriul ţării noastre fie că s-a produs numai un act de executare sau numai rezultatul pe teritoriul român. creează condiţii pentru apariţia de societăţi fantomă pentru încheierea de tranzacţii aparente şi pentru tot felul de activităţi mascate. ca pe această cale să ajungă uneori la descoperirea infracţiunilor principale şi totodată să înlăture consecinţele negative asupra circuitului economic a pătrunderii de capitaluri provenite din infracţiuni. ceea ce împiedică libera concurenţă. deoarece în prezent art. determină o creştere artificială a valorilor bunurilor. soluţia de mai sus nu va fi posibilă decât dacă legea penală a statului străin prevede dubla . marginale. că preocuparea pentru spălarea banilor proveniţi din infracţiuni denaturează viaţa economică. parţial în străinătate. nelăsând timpul necesar ca autorii să recurgă la acte de spălare pentru a pune în circulaţie valori de provenienţă dubioasă. prevăzându-se cerinţa dublei incriminări. Potrivit legii penale române. În imposibilitatea de a descoperi la timp faptele principale şi de a le proba. să combată acţiunile de ascundere intenţionată a valorilor obţinute din infracţiune.

în cadrul ocupaţiei pe care o are”. trebuie să ţinem seama că asemenea fapte se vor comite mai frecvent de anumite categorii de persoane care ocupă funcţii importante. În acest sens sunt şi prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite la care neam referit. fraudele prin internet. persoane care. luarea de 63 . astăzi se admite că aceste persoane pot săvârşi o varietate de infracţiuni. legea 656/2002 neprevăzând vreo calitate specială a subiectului. Atunci când subiectul activ al infracţiunii este chiar autorul faptei principale. fraudele în domeniul titlurilor de valoare. infracţiunile comise de gulerele albe includ: încălcări ale legilor monopolului. fraudele privind falimentul. Sutherland a definit termenul ca: „infracţiune comisă de o persoană respectabilă. cât şi în aparatul de stat legislativ sau executiv (criminalitatea gulerelor albe). fraudele în domeniul asigurărilor. de regulă infracţiuni din domeniul afacerilor comerciale. fraudele financiare. fără violenţă. de regulă. 4. fraudele în domeniul asistenţei medicale. Expresia „infracţiune comisă de gulerele albe” a fost introdusă în limbajul juridic şi criminologic în anul 1939. având un înalt statut social. sunt implicate în săvârşirea atât a infracţiunilor principale. fraudele cu cartea de credit. cu ocazia discursului ţinut de Edwin Sutherland la Societatea Americană de Sociologie. fraudele în cadrul telemarketing-ului. comercializarea de acţiuni profitând de calitatea de angajat superior al instituţiei financiare. financiare. evaziunea fiscală. Astfel. cât şi a infracţiunilor de spălare a banilor.incriminare.Subiectul activ al infracţiunii de spălarea banilor. bancare. fraudele poştale. încălcări ale legislaţiei în domeniul mediului. fraudele în domeniul banilor publici. atât în organele de conducere la nivel central ale unor societăţi sau ale unor organizaţii politice. Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană fizică care are capacitatea de răspundere penală. Deşi au existat controverse cu privire la infracţiunile care ar putea fi comise de „gulerele albe”.

etc.mită. Chiar dacă infracţiunea principală a avut caracterul de infracţiune proprie (de pildă. spionajul economic. ci o infracţiune care deşi derivată are la bază temeiuri proprii de existenţă. etc. de alte persoane fără nicio calitate. hoţii de autovehicule. atât autorilor infracţiunilor din care s-au obţinut „banii murdari” (contrabandiştii. şantajiştii. infracţiunea de spălare a banilor.)1. În practică s-a reţinut această calitate de subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor. agentul a obţinut sumele dubioase din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu). poate fi concepută a fi comisă şi de autorul infracţiunii principale. A. deoarece infracţiunea poate fi comisă de orice persoană care deţine valori provenite din infracţiune şi urmăreşte să ascundă provenienţa lor. chiar dacă n-au fost şi autorii infracţiunilor din care au provenit aceste valori. Potrivit legii penale române. cât şi acelora care au efectuat şi intermediat operaţiile de spălare a banilor. proxeneţii.Molnar. subiectul activ este o persoană specializată în spălarea banilor. I. falsul în înscrisuri publice sau private. traficanţii de droguri. ratificată de ţara noastră prin legea nr. În asemenea cazuri nu se poate vorbi că subiectul ar avea o calitate specială ceea ce ar conferi infracţiunii comise caracterul de infracţiune proprie. furtul de secrete comerciale. funcţionarii corupţi. nu este obligatorie sancţionarea şi a autorului infracţiunii principale pentru fapta de spălare a banilor. denumit în doctrină şi practica judiciară „spălători specializaţi”. fiind considerată nu o formă de tăinuire. operaţiile de spălare a banilor pot fi efectuate în numele funcţionarului (subiect activ calificat). Fl. Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite.Sandu. dacă potrivit principiilor legislaţiei interne ale statului actele de spălare se absorb în infracţiunea principală (o atare soluţie. Alteori.Boroi. cum am văzut este proprie legislaţiei penale italiene). 1 Costică Voicu. Opere citite pag. spălarea de bani. 565/2002. delapidarea. 175 .

fapta acesteia din urmă va 65 . faptele nu pot fi comise decât de persoanele care au calitatea cerută de lege. Chiar dacă există unele neclarităţi şi imperfecţiuni de tehnică legislativă. aceasta nu este de natură să conducă la abandonarea concluziei (desprinsă şi în practica judiciară) că acţiunile incriminate în art. În acelaşi sens ar pleda şi faptul că infracţiunea de spălare de bani nu este identică cu cea de tăinuire sau favorizare (în cazul cărora actele de autotăinuire sau autofavorizare nu au relevanţă penală). În eventualitatea că la săvârşirea unei asemenea infracţiuni ar participa. adică o persoană care n-are această calitate.În legătură cu subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor ar fi de observat şi faptul că legea penală română ar fi trebuit să fie mai explicită în această privinţă şi să prevadă mai clar posibila implicare a autorului infracţiunii principale în aceste activităţi ilicite. Infracţiunea de spălare a banilor poate fi săvârşită şi de anumiţi profesionişti (avocaţi. 23 din legea 656/2002 pot fi săvârşite şi de autorul infracţiunii principale când comite acte de spălare a valorilor provenite din infracţiunea comisă de el însuşi. Chiar dacă în formularea textului există şi cerinţa esenţială ca autorul faptei să fi cunoscut provenienţa bunurilor din infracţiune. ci are şi semnificaţii proprii. când autorul s-a aflat într-o eroare principală cu privire la existenţa infracţiunii. Aceasta confirmă concluzia după care această infracţiune nu presupune un subiect activ calificat. întocmai cum poate fi comisă de persoane fără nicio calitate deosebită. În cazul infracţiunilor proprii. fiind excluse alte persoane drept autori. semnificaţii care justifică răspunderea penală şi a autorului infracţiunii principale când acesta comite fapte de spălare a banilor proveniţi din infracţiunea săvârşită de el însuşi. această condiţie poate fi interpretată şi ca referindu-se la autor spre a evita aplicarea textului. pe lângă un autor având calitatea cerută de lege. independente şi care în esenţă privesc denaturarea procesului economic. executori judecătoreşti). notari. contabili. şi un extraneus. subminarea economiei reale şi a intereselor economice ale statului.

Gheorghe. deşi sub aspect material acesta a comis acte identice cu cele ale autorului calificat. Conform art.656/2002 care se referea tocmai la asocierea în vederea comiterii infracţiunii de spălarea banilor. Dacă mai multe persoane se constituie într-o organizaţie. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. . Dacă infracţiunea de spălare a banilor este comisă de profesioniştii menţionaţi (avocaţi. aceste persoane se vor supune prevederilor Legii 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi care defineşte ce înseamnă constituirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave. asociaţie în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor.39/2003 a abrogat expres prevederea din art.23 al.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor . notari publici. în afară de cazul când legea prevede expres o atare obligaţie.Subiectul pasiv al infracţiunii de spălarea banilor.2 în formularea iniţială a Legii nr. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. nu constituie grup infracţional organizat. executori judecătoreşti. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. 5. dat fiind obligaţia mai generală a acestora de a păstra secretul profesional1. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni şi care nu are constituirea sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. contabili). pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.2 din acest act normativ. 1 Dobrican.constitui complicitate la infracţiunea comisă de intraneus. notari publici. aceştia vor fi scutiţi de obligaţia legală de a informa autorităţile (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor). executori judecătoreşti. format din trei sau mai multe persoane. în raport cu prevederile Legii nr. 2 Legea nr. printre care se numără şi aceea de spălare de bani2.

fie că sunt comise în raport cu fapta terţului spălător. judecată. este. 67 . Tot astfel sunt acte de executare a infracţiunii şi cele care constau în dobândirea. ştiind că acesta a comis infracţiunea din care provin bunurile supuse operaţiei de spălare (favorizare personală). executarea pedepsei. statul. deţinerea sau folosirea de bunuri cunoscând că acestea provin din infracţiune. atunci când este comis pentru a ajuta pe autor să se sustragă de la urmărire.Subiect pasiv al infracţiunii. În secundar. care sunt prejudiciate în urma săvârşirii infracţiunii). autorul infracţiunii de spălare de bani va răspunde şi pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. La fiecare din variantele normative alternative prevăzute în art. Aceste acte sunt concepute însă a fi comise de persoane care săvârşesc nemijlocit numai infracţiunea de spălare a banilor. dar poate să aibă şi caracterul unui act de favorizare din partea unui terţ spălător. În acest caz. Participaţia este posibilă sub toate formele şi la toate variantele normative ale infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din infracţiune. autor numai al infracţiunii de spălare a banilor. dar nu sunt şi autori ai infracţiunii principale. fie că aceste acte de participaţie sunt săvârşite în raport cu fapta autorului infracţiunii principale când acesta comite şi acte de spălare a banilor. în primul rând. ca titular al obligaţiei de asigurare a unui climat de normalitate în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii economico-financiare şi de afaceri. subiect pasiv al infracţiunilor de spălare a banilor pot fi anumite persoane fizice sau juridice (organele de stat. 23 din legea 656/2002 se poate concepe existenţa instigării şi complicităţii la infracţiunea de spălare a banilor. instituţii bancare sau alte persoane juridice. Actul de schimbare sau de transfer în scopurile menţionate poate să aibă caracterul unui act de executare săvârşit chiar de autorul infracţiunii principale care comite şi infracţiunea de spălare a banilor.

această precizare nu are nimic comun cu complicitatea ca formă de participaţie. fie o altă persoană). acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale. mai face parte şi conţinutul constitutiv. Pe lângă situaţia premisă din conţinutul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. urmarea imediată. să existe şi instigarea la această infracţiune (fie că instigator ar fi autorul infracţiunii principale.Este interesant de observat că în Convenţia Naţiunilor Unite se face vorbire numai de actele de complicitate la infracţiunea de spălare a banilor. Chiar dacă în varianta normativă prevăzută în art. preluându-se astfel modelul francez al instituţiei participaţiei potrivit căruia instigarea constituie o formă de complicitate şi nu o formă distinctă de participaţie. Calitatea de complice o va avea persoana care eventual ajută. Asupra acestora urmează să ne oprim mai îndeaproape. instigarea fiind o formă autonomă de participaţie. 23 din legea 656/2002 se prevede printre scopurile urmărite prin acţiunea de schimbare sau transfer. înlesneşte săvârşirea acţiunii de schimbare sau de transfer comisă de autorul infracţiunii principale sau de intermediar. Trecând la analiza conţinutului juridic al infracţiunii. În raport cu legea noastră penală. alături de complicitatea la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor de către autor. Împrejurarea că intermediarul acţionează ca mandatar al autorului nu exclude calitatea sa de autor al acţiunii de schimbare sau transfer a bunurilor provenite din infracţiune. dar şi de un terţ intermediar în sprijinul sau pentru a ajuta pe autorul faptei principale. . Aşa cum am arătat mai sus complicitatea ca formă de participaţie este posibilă sub toate variantele normative ale infracţiunii. legătura de cauzalitate. ci subliniază numai că acţiunea de schimbare sau transfer poate fi comisă nu numai de autorul faptei principale. compus din elementul material. va exista şi posibilitatea ca. situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor o constituie existenţa unei infracţiuni anterioare din care să provină valorile supuse operaţiunilor de spălare.

în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora. 656/2002. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se diferenţiază în funcţie de varianta normativă avută în vedere: a) În varianta prevăzută în art. Pluralitatea de acţiuni alternative va fi însă avută în vedere la individualizarea pedepsei. societăţile de investiţii. nu putem să nu observăm că. creditul de consum. inclusiv 69 . atunci când sunt întrunite ambele. societăţile de depozitare. incluzând.1 lit. săvârşite separat sau împreună. Nu interesează instituţiile sau persoanele prin care se realizează aceste operaţii. fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri.6. creditul ipotecar. Întrucât cele două variante normative (schimbarea sau transferul) au un caracter alternativ. nefiind necesară realizarea cumulativă a acestora. elementul material al infracţiunii îl constituie acţiunea de schimbare sau de transfer de bunuri. în mod frecvent. sucursalale băncilor străine şi instituţiile de credit. Pe de altă parte.Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor. printre altele. ca faptele descrise în norma de incriminare să fi fost comise prin intermediul anumitor instituţii sau persoane pe care Legea 21/1999 le menţiona în mod expres. Deşi instituţiile financiare şi persoanele intermediare nu mai sunt menţionate în noua reglementare.a. preluând incriminarea din legea anterioară (Legea 21/1999) nu a mai precizat ca o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii de spălare a banilor. infracţiunea îşi va păstra unitatea şi nu vor fi incidente regulile cu privire la concursul de infracţiuni. infracţiunea de spălare a banilor se comite numai prin intermediul instituţiilor la care face referire şi legea anterioară şi anume : a) băncile. b) instituţiile financiare. societăţile de valori imobiliare. infracţiunea se poate realiza şi când s-a comis doar una dintre acţiunile alternative incriminate.23 alin. care îndeplinesc următoarele operaţiuni : creditarea. societăţile de administrare a investiţiilor. factoringul. cum ar fi : fondurile de investiţii. finanţarea tranzacţiilor comerciale. Legea nr. de custodie.

cec-uri. vânzări-cumpărări de obiecte de artă. emiterea şi administrarea unor mijloace de plată. participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni. consultanţă şi servicii în domeniul fuziunilor şi al achiziţiilor de întreprinderi. d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc. valori mobiliare. . ordine de plată. custodia şi administrarea valorilor mobiliare. metale şi pietre preţioase. operaţiuni de plăţi. c) societăţile de asigurări şi reasigurări . i) trezoreria statului. etc. cărţi de credit. e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică. leasingul financiar. h) agenţii imobiliari. în lei sau în valută. strategia industrială. amanet. consultanţă acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului. turism. prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor. g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani. notarială. tranzacţii pe cont propriu sau în contul clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare. administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu. instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor. contabilă. cec-uri de călătorie şi altele asemenea. schimb valutar.. certificate de depozite. produse financiare derivate. cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional. dealeri.forfetarea. financiar-bancară. f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare. intermedierea pe pieţele interbancare. acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente. j) casele de schimb valutar.

Dabu. cu preţul de 100. De pildă. Un prim sens al acestui termen ar fi acela de transformare fizică a bunului prin supunerea acestuia unor modificări susceptibile să-i schimbe înfăţişarea fizică. cel în cauză cumpără o proprietate având valoarea reală de 200. adică din efectuarea unor acte juridice sub semnătură privată sau chiar autentificată pentru a ascunde o operaţiune cu caracter ilegal. Schimbarea bunului poate să îmbrace şi forma unor modificări cu caracter juridic. De pildă.k) orice altă persoană fizică sau juridică. schimbarea prin înlocuirea acţiunilor anonime. număr cu altele asemănătoare în circuitul legal. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalentă sau cel mai adesea la o valoare inferioară. p.000 RON.cit. care pot fi urmărite după serie. Un alt sens al termenului de schimbare a bunului ar fi acela de a înlocui lucrul produs prin infracţiune cu un lucru deţinut legal de o altă persoană. astfel. fără să afecteze valoarea intrinsecă a obiectului. a certificatelor la purtător. observăm că termenul poate avea mai multe accepţiuni. efectuând două operaţiuni de vânzarecumpărare. seriei şi numărului de înmatriculare al autoturismului nou furat cu seriile. materială. op. o persoană care are o sumă mare obţinută prin infracţiunea principală procedează la spălarea acesteia prin schimbare. pentru acte şi fapte săvârşite în afara sistemului financiar-bancar. aceasta înseamnă că se înlătură trăsăturile reale ale obiectului obţinut în mod ilegal atribuindu-i-se alte trăsături care să creeze o aparenţă de origine sau dobândire licită. Cătineanu.000 RON. S. schimbarea culorii.37. a obligaţiilor. În legătură cu prima dintre variantele normative ale infracţiunii şi anume schimbarea. titlurilor de plată. De pildă. 71 . furate. culorile şi numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumpărate legal1. infractorul având interesul să obţină chiar valori mai reduse însă „curate”. consemnat în contractul de vânzare-cumpărare 1 V.

infractorul revinde imobilul la un cumpărător de bună credinţă cu suma de 300.000 RON pentru imobilul în cauză. Dabu. pentru scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar se efectuează o plată în avans de marfă sau o plată pentru o marfă supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care transferă (agent care ulterior intră în „faliment” şi nu mai expediază marfa). Astfel. Cătineanu.autentificat. şi suma pe care vrea să o spele. Un asemenea transfer se realizează de pildă. op. Infractorul plăteşte vânzătorului.000 RON în care este inclusă şi suta de mii „spălată”1. astfel că vânzătorul îşi primeşte preţul real de 200. O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere. suma de 300. pe lângă suma consemnată în actul de vânzare-cumpărare.. 23 pct. p.cit. „asistenţă de specialitate” sau prin constituirea de depozite în ţară din 1 V. prin „deplasarea capitalului” sub diferite forme de la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul.000 RON. Prin această operaţiune. într-un loc unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală. ori prin plăţi pentru „consultanţă”. Cea mai simplă formă de transfer al bunurilor este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită. după care.38 . infractorul păstrează bunul o perioadă de timp necesară efectuării unor amenajări şi îmbunătăţiri investind 100.000 RON. S. a din Legea 656/2002. Transferul de bunuri în scopul ascunderii şi al disimulării originii ilicite a acestora este o altă variantă normativă a acţiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute în art. infractorul justifică legal provenienţa cu ultimul act de vânzare-cumpărare autentic. ori fuziune cu o firmă falimentată intenţionat. aflată tot sub controlul celui care transferă. cu sau fără aparenţă legală (deplasare efectivă sau scriptică ori electronică). 1 lit.

împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlul celui care transferă sau prin transferuri de fonduri interbancare2.. op. prin sistemul Western-Union. p. nu de finalitate). dispoziţii de plată. cesiune de creanţă cu preţ subevaluat sau prin deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă. Acest scop este desprins de organele judiciare chiar din contextul dubios al acţiunilor de schimbare sau transfer. C.Voicu. p. Dabu.cit. 73 . De aici şi importanţa pe care o capătă identificarea şi selecţionarea tranzacţiilor dubioase. ori deplasări de valută prin creditare. bunurile respective vor avea acelaşi regim juridic. acreditive.Ungureanu şi A.295. titluri de credit. ori prin transfer de fonduri prin intermediul biletului la ordin sau cambiei sau prin transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri3.16 .C. op.cit. volumul mare al sumelor tranzacţionate. p. în momentul şi în forma hotărâtă în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile agentului de decontare. op. dispoziţii de încasare.12/2002. Revista Dreptul nr.Ş. Alte forme de transfer pot consta în : deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţiuni.000 euro şi apoi plata unor cec-uri în străinătate pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării transferului respectiv1. sau disimulării originii ilicite a bunurilor (legea foloseşte expresia „în scopul” cu semnificaţia însă de destinaţie. ipoteză în care se acordă beneficiarului dreptul de a cere ca creditul să-i fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi. S. Transferul de fonduri interbancare este iniţiat de o bancă şi se încheie prin decontarea finală a sumei.sume mai mici de 15.cit. Aceasta înseamnă că acţiunile menţionate trebuie să-şi propună să ascundă sau să disimuleze valorile provenite dintr-o infracţiune gravă. Cătineanu. comportamentele atipice ale clienţilor. 138. 3 Valerică. Nu interesează dacă schimbarea sau transferarea a avut loc odată sau în mod repetat. G. Acţiunile de schimbare şi de transfer se întregesc cu o cerinţă esenţială şi anume să fie efectuate în vederea ascunderii. sau prin folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale inclusiv de societăţi fantomă prin : cec-uri.. ori prin transfer de credit documentar (transferabil). Voicu. În măsura în care schimbul sau transferul apare ca efectuat în aceste 1 2 Ion Lascu.

dar şi caracterul acestor lucruri. judecată sau executarea pedepsei. Disimularea este tot o ascundere urmată de mascarea. ca acţiunea de schimb sau cea de transfer să aibă ca obiectiv favorizarea autorului infracţiunii principale (favorizare personală). obligând pe deţinător să facă dovada contrarie. Actele de schimb şi transfer cu caracter dubios relevă nu numai intenţia de ascundere. provenienţa lor ilicită. făcând să se mute sarcina probei asupra deţinătorului. Într-o anumită viziune.scopuri. 44 pct . În raport cu acestea din urmă operează prevederile art. deoarece numai în raport cu valori ilicite există interesul de a fi ascunse. implicit se urmăreşte împiedicarea descoperirii . camuflarea bunului. se desprinde şi prezumţia că este vorba de o provenienţă ilicită. acesta apărând ca având o provenienţă legală. disimulate.a se întregeşte cu o a doua cerinţă esenţială relativă la cel de-al doilea scop posibil al schimbului sau transferului de bunuri şi anume de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provine bunurile să se sustragă de la urmărire. o asemenea dovadă ar reveni deţinătorului numai după ce organul judiciar a făcut dovada caracterului ilicit al provenienţei bunului. Este vorba tot de scop în sens de destinaţie. Aceasta înseamnă că deţinătorul unui bun nu trebuie să facă dovada caracterului licit al deţinerii bunului (deoarece aceasta se prezumă). Acţiunea de schimbare şi de transfer descrisă în cuprinsul art 23 lit. de disimulare a unor bunuri.8 din Constituţie potrivit cu care „caracterul licit al dobândirii se prezumă” în cazul proprietăţii private. o atare cerinţă esenţială ar putea fi considerată de prisos deoarece prin schimbarea sau transferul bunurilor provenite din infracţiune în scopul ascunderii sau disimulării acestora. Prin ascundere se înţelege modificarea înfăţişării fizice a bunului sau a naturii juridice a acestuia în vederea punerii bunului în circulaţie fără temerea de a fi descoperită originea sa ilicită sau pentru a îngreuna descoperirea. şi anume. valorile de provenienţă licită nefiind ascunse.

a dispoziţiei. Elementul material al variantei normative alternative de la alin.disimularea adevăratei naturi a provenienţei. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. transferat să provină dintr-o infracţiune.. Vol. de pildă.b constă în săvârşirea următoarelor acţiuni : . Pentru întregirea elementului material al ambelor variante normative prevăzute în art. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. a dispoziţiei. Ascunderea sau disimularea în accepţiunile date mai sus se referă atât la bunul material. a situării. . Altfel zis. . a din legea 656/2002. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. Această condiţie esenţială nu este îndeplinită dacă. bunul provine dintr-o contravenţie.ascunderea adevăratei naturi a provenienţei. p. 23 lit. Sintagma „adevăratei naturi” se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză.573. Dongoroz şi colab.III. 75 . aceasta implicând împiedicarea descoperirii autorului faptei principale pentru a fi tras la răspundere. cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală.infracţiunii principale din care a provenit bunul spălat. se impune a fi îndeplinită şi o a treia cerinţă esenţială şi anume ca bunul schimbat. 1971. sau dintr-o abatere disciplinară ori dintr-un delict civil şi ca atare infracţiunea nu va mai putea exista. la subiectul care a fost 1 Vintilă. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Editura Academiei. a situării. disimulării bunului de provenienţă ilegală. Este o răsfrângere a situaţiei premisă asupra conţinutului constitutiv al infracţiunii1.1 lit. realizarea acestui scop nu are loc prin acte independente de actele prin care se realizează schimbarea sau transferul în scopul ascunderii. Bucureşti.

Se ştie că potrivit art. Cu privire la „circulaţia” bunurilor trebuie înţelese actele de denaturare a adevăratei circulaţii a valorilor ori a drepturilor asupra bunurilor între parteneri la 2 V. Există o asemenea denaturare a drepturilor asupra bunurilor când sunt disimulate adevăratele relaţii din care provine bunul respectiv. originea ilicită a provenienţei bunului prin crearea unei situaţii de apartenenţă „legală” veridică a bunurilor şi a drepturilor asupra acestora. la prima vedere. disimulare trebuie să fie de natură a face nesesizabilă.deposedat prin infracţiunea primară. drepturile de creanţă „incorporate” în acţiuni la purtător. Cătineanu. S. a produs dobândă. 1909 Cod Civil.41 . cumpărarea biletelor câştigătoare la loto de către făptuitor cu banii obţinuţi din infracţiuni modifică situaţia bunurilor deţinute deoarece acestea apar ca fiind contravaloarea biletului câştigător (aparenţa de dobândire legală) şi nu ceea ce sunt în realitate adică sume provenite din infracţiune. cec-uri la purtător. făcând să se creadă că ocupa un alt loc decât cel real. lucrurile mişcătoare se prescriu „prin faptul posesiunii lor fără să fie trebuinţă de vreo curgere de timp”. evident fictivă. Ascunderea adevăratei naturi a provenienţei presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă. etc.cit. adică o ascundere sau disimulare a bunului precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective2. De pildă. Activitatea de ascundere. op. dobândite ilegal li se poate schimba adevărata situare (posesie) prin operaţii care să le confere aparent o provenienţă legală. De pildă. Prin situare se înţelege denaturarea locului ocupat de bunul respectiv într-o anumită ordine.Dabu. ierarhie. Drept urmare. titluri negociabile la purtător. unei sume obţinute prin şantaj i se dă aspectul restituirii unei sume împrumutate care pe o perioadă mare. p.

Elementul material al variantei normative din alin.Dabu.Cătineanu. Deţinerea sau folosirea desemnează fapta unei persoane de a avea asupra sa sau de a întrebuinţa un bun pe o perioadă determinată sau nedeterminată. Deţinerea bunului apare ca fiind legitimă1. cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni de o anumită gravitate. De pildă. Asemenea vânzări succesive pot fi realizate prin acte juridice încheiate sub formă autentică sau sub semnătură privată înlăturându-se orice urmă de ilicit a pretinsului drept asupra bunurilor. Prin dobândire se înţelege fapta unei persoane de a achiziţiona cu orice titlu bunuri din categoria celor susceptibile de a fi „spălate”. făptuitorul prin vânzări-cumpărări succesive determină o falsă circulaţie a valorilor. În cazul acestei variante normative de asemenea.1 lit. cerinţa esenţială este ca 1 V. S.cit. Variantele normative prevăzute în art 23 lit. temporar sau continuu. lăsând să se creadă că este vorba de o circulaţie reală efectivă a bunurilor sau a drepturilor asupra bunurilor. o trecere fictivă de la o persoană la alta până la făptuitor (folosindu-se în această operaţie de unul sau mai mulţi intermediari). Sintagma „săvârşirea unei infracţiuni” face referire doar la infracţiunea principală prin care s-a obţinut sau se obţine ilicit bunul care va face ulterior obiectul spălării. b presupun de asemenea existenţa unei cerinţe esenţiale şi anume ca bunurile susceptibile de operaţiunile menţionate să provină din săvârşirea unei infracţiuni.42 77 . deţinerea sau folosirea de bunuri care în mod obiectiv provin din comiterea unei infracţiuni.tranzacţie.c este realizat prin dobândirea. Nu va fi îndeplinită această cerinţă esenţială dacă bunurile provin dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil ori o abatere disciplinară. pretinzându-se că această circulaţie se referă la valori dobândite licit. op. p.

a masca). înfăţişarea bunurilor se schimbă (fizic) din bani în obiecte dacă. de momentul când se verifică provenienţa lor. scop care clarifică sensul acţiunilor şi rezultatul acestora de a ascunde originea bunurilor (scopul . în cazul variantei alternative. disimula originea lor ilicită. urmarea imediată va diferi în raport cu fiecare din variantele normative alternative pe care le conţine norma de incriminare. folosirii să fie un bun provenit din infracţiune. prevăzute la lit. deşi rămân aceleaşi din punct de vedere fizic. În ambele cazuri trebuie să se verifice existenţa unui scop şi anume al ascunderii sau disimulării (rezultatul acţiunii de a camufla. cât şi sub aspect juridic. sumele obţinute apărând astfel ca având o sursă legitimă (vânzarea unor bunuri) şi nu o sursă ilicită. Făptuitorul poate să recurgă şi la transferul bunurilor. făptuitorul din banii obţinuţi prin înşelăciune cumpără bijuterii pe care le vinde mai departe. Astfel.bunul care face obiectul dobândirii. momentul obţinerii bunurilor se îndepărtează tot mai mult ca urmare a vânzărilor şi cumpărărilor succesive care s-au interpus. a din art. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor trebuie analizată atât sub aspect material. dacă făptuitorul depune banii sustraşi la o bancă în contul său şi-i foloseşte mai departe ca bani transferaţi dintr-un cont bancar şi nu ca având o provenienţă ilegală). 7. urmarea materială imediată ar fi schimbarea efectivă sau transferul efectiv al bunurilor pentru a ascunde. cum este în realitate. de pildă. Sub primul aspect. judecată sau executarea pedepselor. În această variantă normativă. ori a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. în acest caz urmarea imediată este schimbarea locului bunurilor care. şi-au modificat semnificaţia juridică (de pildă. 23. deţinerii. Totodată. prin aceste operaţiuni. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor.

denaturând aceste relaţii prin infuzia de valori provenite din infracţiune. Un alt scop este acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale de a se sustrage de la urmărire. Sub aspectul urmării imediate juridice. folosirea efectivă (ca rezultate naturale ale acţiunilor enumerate) a bunurilor de provenienţă ilicită. de credit. adică în sectorul financiar. fiind echivalente cu celelalte dintre acţiunile înscrise în norma de incriminare..23 din legea 656/2002. astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata sa natură sau provenienţă (de pildă. adică relaţiilor care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu raporturile patrimoniale care se desfăşoară într-un sector determinat al economiei naţionale. judecată sau executarea pedepsei. În cazul variantei normative alternative din art. situării. acţiunile incriminate de schimb şi transfer în scopurile arătate aduc atingere obiectului juridic specific al infracţiunii. Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor. fie o schimbare efectivă juridică (prin transfer). b din legea 656/2002. urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă a adevăratei naturi. 23 lit. În cuprinsul art. ci numai de persoanele intermediare care acţionează ca mandatari ai 79 . Deşi aceste acţiuni erau incriminate şi sub numele de tăinuire. Aceste acţiuni nu pot fi desfăşurate de autorul infracţiunii principale.c. etc. dispoziţiei. bancar. provenienţe. banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi cu ajutorul unor acte false ca fiind proveniţi dintr-o donaţie). ori a drepturilor asupra acestora.având caracter de destinaţie şi nu de rezultat sau finalitate). bancar. acestea sunt modalităţi alternative normative prin care se comite infracţiunea de spălare a banilor. etc. acţiunile incriminate cu urmările lor naturale semnalate aduc atingere relaţiilor patrimoniale din sectorul financiar. urmarea imediată naturală este dobândirea. de credit. 23 lit. În ipoteza faptelor incriminate în art. economic. circulaţiei sau proprietăţii bunurilor. Sub aspectul urmării imediate juridice. deţinerea. asemănarea este numai aparentă.

adică normalei desfăşurări a relaţiilor de proprietate şi a circuitului economic specific. înseamnă că rezultatul este implicit acţiunii astfel că nu este necesară o dovadă specială a legăturii de cauzalitate fiind suficient să se fi săvârşit acţiunea incriminată iar schimbarea situaţiei anterioare să se fi produs efectiv. atât manifestarea exterioară.Forma de vinovăţie a infracţiunii de spălarea banilor. deţinute. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin activităţile întreprinse ascunde provenienţa banilor proveniţi dintr-o infracţiune şi urmăreşte sau acceptă obţinerea acestui rezultat. financiar. etc. . Elementul subiectiv constă din intenţie. Între elementul material al infracţiunii de spălare a banilor (sub forma acţiunilor descrise în norma de incriminare) şi urmarea imediată naturală trebuie să existe o legătură de cauzalitate. Infracţiunea de spălare a banilor cuprinde în conţinutul ei constitutiv. cât şi rezultatul acestora.autorului faptelor principale în legătură cu interesele acestuia de a ascunde provenienţa valorilor dobândite. deţinere sau folosire descrise în norma de incriminare se aduce atingere valorilor sociale ocrotite prin incriminare. 8. 9. bancar. Este regretabil că legiuitorul nu a găsit formulări mai exacte care să sublinieze specificul infracţiunii de spălare a banilor în raport cu infracţiunea de tăinuire. prin acţiunile alternative de dobândire. împotriva mistificărilor şi denaturărilor provenite prin invazia în acest circuit de valori provenite din infracţiune. folosite de intermediari.Legătura de cauzalitate a infracţiunii de spălarea banilor. Legiuitorul. referindu-se la acţiuni care prin natura lor exprimă. un element subiectiv şi două cerinţe esenţiale. Sub aspectul urmării juridice. de credit. sub raportul legăturii subiective.

Nu este necesar ca făptuitorul (când nu este însăşi autorul faptei principale) să ştie care anume infracţiune a fost săvârşită şi cine este autorul acesteia sau dacă acesta răspunde penal sau nu pentru infracţiunea săvârşită (beneficiind de o cauză care înlătură caracterul penal al faptei sau răspunderea penală). Acela care săvârşeşte nemijlocit infracţiunea principală cunoaşte de regulă provenienţa bunului asupra căruia exercită operaţia de spălare. actul de spălare are proprietatea de a releva atât intenţia directă a autorului de a ascunde provenienţa bunurilor. admite şi posibilitatea ca bunurile supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracţiune (în acest caz autorul manifestând indiferenţă faţă de provenienţa bunurilor). autorul va comite fapta cu intenţie indirectă dacă. ci acţionează chiar în situaţia de îndoială. Numai aceasta poate să manifeste indiferenţă ori îndoială asupra provenienţei bunului. aflându-se în dubiu asupra provenienţei bunului. Posibilitatea intenţiei indirecte ca element subiectiv se verifică evident numai în cazurile în care o altă persoană decât autorul infracţiunii principale comite acte de spălare a banilor. astfel că în raport cu acesta. Tot astfel. spre deosebire de alte legislaţii penale (cea germană şi spaniolă) care sancţionează asemenea fapte cu pedepse ceva mai reduse şi când sunt comise din culpă. ceea ce înseamnă că a admis şi eventualitatea ca bunul să provină din infracţiune. nu îşi clarifică mai întâi îndoiala ca apoi să acţioneze.Autorul comite fapta cu intenţie indirectă ori de câte ori când trece la efectuarea de operaţii de spălare a banilor. Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor se întregeşte ca o cerinţă esenţială şi anume cunoaşterea de către făptuitor a împrejurării că bunurile supuse operaţiunilor de curăţire provin din săvârşirea unei infracţiuni. fiind suficient ca în momentul operaţiunii de spălare a banilor să-şi dea seama că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni. Cunoaşterea 81 . De observat că legea penală a ţării noastre nu incriminează faptele de spălare de bani proveniţi din infracţiune decât dacă sunt comise cu intenţie directă sau eventuală. cât şi ştiinţa sa asupra acestei provenienţe.

nimeni nu procedează astfel. atipică. tipică. Prin urmare ştiinţa că bunul spălat provine dintr-o infracţiune este dedusă din materialitatea faptelor.împrejurării de mai sus poate rezulta din modul în care s-au săvârşit faptele. din măsurile luate de autorul infracţiunii principale (din care provine bunul supus spălării) ca totul să fie efectuat în secret. pentru a ajuta pe căi ascunse pe beneficiarul lozului. Din moment ce făptuitorul execută în mod conştient operaţiuni de ascundere. disimulare a unor valori spre a le conferi o aparenţă de legalitate se desprinde atât concluzia că bunurile spălate provin dintr-o infracţiune cât şi cunoaşterea de către făptuitor a provenienţei ilicite a bunurilor. încearcă cu ştiinţă să transforme banii proveniţi din infracţiune în bani obţinuţi în mod legal. adică provin dintr-o operaţie ilicită. Aceasta înseamnă că multe din operaţiile aşa zis suspecte raportate la o comportare normală. din eventuala publicitate care s-a făcut anterior asupra comiterii infracţiunii principale şi asupra persoanei bănuite a fi autorul infracţiunii şi din alte împrejurări. firească a oricărei persoane în împrejurări normale. O asemenea purtare va fi suspectată că ascunde intenţia de a converti o sumă într-o altă valoare cu aparenţă de legalitate. De pildă. acela care cumpără un bilet câştigător la loterie oferind beneficiarului o sumă dublă decât valoarea câştigului. sau alt mobil fără o coloratură ilicită. Elementul subiectiv al infracţiunii este desprins pe baza evaluării modului de comportare al unei persoane şi anume dacă aceasta a avut sau nu o conduită tipică. este limpede concluzia că cel care cumpără în condiţiile arătate un loz câştigător. Cum o atare convertire nar putea fi încercată decât dacă banii spălaţi în acest mod sunt murdari sau negri. prin folosirea acestei operaţii de cumpărare la un preţ supraevaluat a biletului câştigător. va fi evaluată ca o comportare anormală. Este adevărat că. în mod normal. pe baza . deoarece. obişnuită ar putea să aibă la bază un mobil generos. Este posibil însă ca subiectul să-şi propună să efectueze operaţia de mai sus pentru a face o donaţie.

Ca atare.. sancţiuni ale infracţiunii de spălare a banilor.Forme. pot exista acte de pregătire şi acte de 1 Valerică. op. O atare reprezentare greşită purtând asupra unei cerinţe esenţiale a infracţiunii constituie o eroare principală care înlătură caracterul penal al faptei. Revista Dreptul 12/2002 p. scopul trebuie să fie prevăzut şi realizat chiar în momentul când agentul acţionează în modul în care este descrisă fapta în norma de incriminare.138 consideră că noţiunea de scop este folosită în sens de finalitate.cit. ca orice infracţiune comisivă. Ion Lascu.. dacă în loc de scop ar fi folosit o altă expresie( de exemplu: schimbarea sau transferul pentru a ascunde sau disimula originea ilicită a bunurilor ori „de natură” a ascunde ori disimula originea ilicită a bunului). 23 lit. Infracţiunea de spălare a banilor. deşi legiuitorul foloseşte noţiunea de scop (art. a crezut că bunul provine dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil sau dintr-o abatere disciplinară). Tot astfel. 83 . Aşa cum am mai arătat în conţinutul infracţiunii de spălare a banilor. a). nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă autorul s-a aflat în eroare asupra provenienţei bunului ( de pildă. 9. este susceptibilă de o desfăşurare în timp. ca atare. p. Cătineanu. în cuprinsul prevederilor art. concluzie care s-ar fi desprins dacă scopul la care face referire legiuitorul ar fi avut semnificaţia de finalitate a acţiunii. Dabu. deşi în realitate provenienţa a fost licită (fapta putativă). În realitate. modalităţi. are loc o transferare a sarcinii probei care va trece asupra subiectului suspectat Nu va fi realizată această cerinţă esenţială dacă autorul a crezut eronat că bunul provine din infracţiune. Ca atare. nu este exclusă intenţia eventuală. finalitate susceptibilă a fi realizată chiar după consumarea infracţiunii. acesta are sensul de destinaţie clarificând elementul material al infracţiunii şi nu de finalitate1. a.prezumţiei deduse din abaterile de la comportarea tipică. op. Legiuitorul putea să se exprime mai corect.18 admite că infracţiunea de spălarea banilor se poate comite şi cu intenţie judiciară. Infracţiunea de spălare a banilor nu se poate comite din culpă. eroarea asupra unui element constitutiv va înlătura întotdeauna vinovăţia autorului indiferent dacă ar fi o eroare invincibilă sau vincibilă. S.cit. 23 lit.

cât şi acte de executare care nu şi-au produs efectul (deşi banca a efectuat transferul cerut de client. vor fi posibile atât acte de executare întrerupte (de pildă. În formularea infracţiunii de spălare a banilor. transfer. deşi posibile. folosirea). disimulare. momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare. dobândire. Infracţiunea de spălare a banilor se consumă în momentul când se produce urmarea imediată naturală şi prin aceasta urmarea juridică. folosire). vor fi sancţionate conform legii. dobândire. banca a refuzat cererea de deschidere a unui cont unei persoane suspectate că urmăreşte să spele banii proveniţi din infracţiuni). ascundere. potrivit cu specificul fiecăruia din actele care formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii. legiuitorul. deţinere. toate actele incriminate se pot înfăţişa şi sub o formă continuată când sunt comise de aceeaşi persoană la anumite durate rezonabile de timp. conform art. transfer. dobândirea) altele au caracter continuu (ascunderea. 3 din legea 656/2002. deţinere. Unele din acţiunile incriminate pot să se înfăţişeze ca acţiuni momentane (transferul. 23 al. Actele de pregătire. ca urmare. spălare). momentul epuizării va fi cel al efectuării ultimului act al acţiunii de spălare a banilor. fie prin intervenţia autorităţilor.executare. Infracţiunea se poate comite atât în modalităţile normative prevăzute de lege (schimbare. În acest caz. în urma verificării îi pune în vedere că refuză să facă orice tranzacţie în numele acestuia fiind suspectat că urmăreşte să spele valori de provenienţă ilegală). cât şi într-o . fie prin încetarea voluntară a acţiunii. însă tentativa. disimulare. este pedepsită. folosind cuvinte (substantive provenite din verbe la infinitiv) care exprimă atât acţiunile cât şi rezultatul produs (schimb. actele de executare întrerupte sau care nu şi-au produs efectele. De asemenea. deţinerea. nu sunt incriminate la această infracţiune. ascundere. disimularea. cu aceeaşi rezoluţie infracţională.

dacă sunt ale infractorului (art. fie pentru a răsplăti pe infractor. a din noul Cod Penal). şi asupra bunurilor date sau primite pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau pentru a răsplăti pe infractor (de pildă. Potrivit art. de asemenea. De asemenea.multitudine de modalităţi faptice în raport cu împrejurările concrete în care a acţionat făptuitorul. 118 din Codul Penal ( art. instanţa. a) – c) din Codul Penal. dar nu şi asupra bunurilor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. De observat că. tâlhărie şi alte infracţiuni grave contra patrimoniului. la fel în cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite săvârşite de un funcţionar public). b din noul Cod Penal). una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 lit. alin. poate fi trasă la răspundere penală şi persoana juridică pentru săvârşirea acestor fapte. 3. fie pentru a determina comiterea faptei. Credem că ar fi posibilă confiscarea specială prin aplicarea acestor dispoziţii şi când este vorba de valori provenite dintr-o spălare anterioară a banilor deoarece şi în acest caz aceste valori provin tot dintr-o 85 . cât şi asupra celor care au dobândit un alt regim juridic prin infracţiune (art. sumele date în cazul infracţiunilor de corupţie. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată este închisoarea strictă de la 3 la 12 ani. vor fi susceptibile de confiscarea specială valorile supuse acţiunilor de spălare dacă au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii şi nu sunt restituite persoanei vătămate sau nu servesc la despăgubirea acesteia. o atare confiscare s-ar putea concepe atât asupra bunurilor produse (fizic) prin infracţiune. 4. 53*1 alin. 23. 136 lit. 136 din noul Cod Penal). De aceste modalităţi concrete se va ţine seama la individualizarea sancţiunii. putând aplica în acest caz. Este vorba de bunurile dobândite prin furt. Bunurile supuse procedurilor de spălare sunt confiscabile în baza art. Confiscarea specială ar putea opera. lit.

adică în formă de grup organizat. nu constituie grup infracţional organizat. 656/2002. Conform art. În raport cu aceste prevederi din Legea nr. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. au abrogat dispoziţiile din art. 8 din Legea nr. 25 din Legea 656/2002). iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub . vor opera prevederile Legii 39/2003 care. un grup infracţional organizat se pedepseşte potrivit art.infracţiune principală iniţială. B. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. 39/2003. teza a 2.a din Legea nr. care nu este. această pedeapsă nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. 39/2003. Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor. 2. format din trei sau mai multe persoane. 39/2003. Art. se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de Procedură Penală (art. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. potrivit prezentei legi. Ca urmare. 323 din Codul Penal. Totuşi. în art. în vederea săvârşirii de infracţiuni. Asocierea în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor În cazul în care infracţiunea de spălare a banilor se produce în condiţiile arătate. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup. potrivit art. 7 din legea 39/2003 prevede faptul că iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. 34. 23 alin. 2 referitoare la comiterea infracţiunii în cadrul asociaţiilor criminale din Legea nr.

după caz. 24 din legea 656/2002 prevede o altă infracţiune care de data aceasta se referă la personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. 1 2 transmite informaţiile primite în realizarea atribuţiilor în cadrul Oficiului. p.18 C. indiferent de modul în care sunt fixate pe un suport electronic sau de hârtie.orice formă a unui grup în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. pe o durată de 5 ani.Ştefania Ungureanu. În esenţă. la date. 1 şi 3 incriminează fapta de nerespectare de către persoanele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a obligaţiilor prevăzute în art.Voicu. o persoană din cadrul ONPCSB răspundere penală în baza textului menţionat1. obligaţie care se menţine şi după încetarea funcţiei. rapoartele. G. Obiectul material al acestei infracţiuni îl constituie informaţiile pe care personalul Oficiului le-a dobândit în timpul activităţii. se pedepseşte.Camelia Voicu. art. Dacă în timpul exercitării funcţiei..18. va putea fi trasă la Ion Lascu. 1).216 87 . stări de fapt şi situaţii constatate şi care sunt cuprinse (materializate) în documentele. implicând şi protecţia informaţiilor deţinute de către personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor2. 167 sau 323 din actualul Cod Penal. 39/2003. C. adică de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii (alin. op. ori în alt mod. 24 alin. adică relaţiile sociale care asigură desfăşurarea în legalitate a operaţiilor financiar-bancare. împrejurări. Nerespectarea dispoziţiilor legale de personalul ONPCSB Art. potrivit art. aspecte. p. 8 din Legea nr. ori în termen de până la 5 ani după încetarea activităţii. A. Informaţiile se referă. în concret. în condiţiile art.cit. Obiectul juridic al infracţiunii pe care o analizăm constă în aceleaşi relaţii sociale ca şi în cazul infracţiunii de spălare a banilor.

precum şi în următorii cinci ani după încetarea calităţii de angajat. Dacă mai multe persoane săvârşesc nemijlocit infracţiunea de spălare a banilor. În secundar. Dacă participantul care a avut o contribuţie de coautor nu avea calitatea necesară (extraneus). a informaţiilor pe care angajaţii Oficiului le-au obţinut în exercitarea atribuţiilor de serviciu. prin orice mijloace. indiferent de funcţia pe care o ocupă în structura organizatorică şi funcţională a Oficiului. predarea fizică a unor acte originale sau .comunicările ori sesizările pe care Oficiul le primeşte de la persoanele juridice şi fizice prevăzute în art. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se realizează printr-o acţiune de transmitere de către personalul Oficiului a informaţiilor primite în cadrul activităţilor curente pe care le desfăşoară ca angajat. Subiectul pasiv al infracţiunii prevăzute în această variantă este similar cu cel corespunzător faptei incriminate în art. nu mai putem vorbi de coautorat. Transmiterea se poate realiza prin diverse mijloace : telefonic. în acest caz fiecare va trebui să aibă şi calitatea de „personal al Oficiului” pentru a exista această formă de participaţie. către persoane fizice şi juridice care nu sunt îndreptăţite să le cunoască. Subiectul activ al acestei infracţiuni este un subiect calificat. Prin transmitere se înţelege comunicare. în alte condiţii decât cele legale. deoarece li se pretinde să aibă calitatea de angajat al Oficiului. 23 şi anume statul ca titular al valorilor sociale ocrotite şi ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate. ei vor avea calitatea de coautori. se pot afla în această poziţie şi unele persoane fizice sau juridice care suferă sau pot fi prejudiciate prin săvârşirea infracţiunii. 8 din lege. ci doar despre complicitate la infracţiune. precum şi cele pe care Oficiul le transmite organelor judiciare abilitate să efectueze investigaţii şi cercetări în cazurile respective.

Sub aspectul urmării imediate această legătură trebuie dovedită în sensul că a avut loc nu numai acţiunea de transmitere. prin fax. O cerinţă esenţială care întregeşte elementul material este condiţia ca fapta de transmitere ilegală să fie comisă în timpul în care subiectul activ îndeplinea calitatea de angajat al Oficiului şi mai înainte de expirarea termenului de 5 ani de la încetarea acestei calităţi la care se referă art. deşi posibile.copii ale acestora. informarea verbală a unor persoane. Autorul are reprezentarea că prin acţiunea sa realizează transmiterea unor informaţii în alte condiţii decât cele legale şi că aceste informaţii vor ajunge la persoane neîndreptăţite să le cunoască şi urmăreşte sau acceptă producerea acestui rezultat. adică ajungerea la cunoştinţa unor persoane care nu aveau dreptul să cunoască aceste informaţii. 89 . Mobilul şi scopul sunt doar elemente care vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei. Forme. 656/2002. internet. informarea prin orice mijloace tehnice (prin e-mail. 18 din Legea nr. dar s-a produs şi rezultatul acţiunii prevăzut de lege. infracţiunea se consumă în momentul producerii urmării imediate. Sancţiuni Actele pregătitoare şi tentativa. Urmarea imediată constă în transmiterea ilicită a unor date unor persoane fizice sau juridice neîndreptăţite şi în crearea printr-o atare activitate a unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii Oficiului.). Latura subiectivă constă dintr-un element subiectiv sub forma intenţiei directe sau indirecte. Legătura de cauzalitate trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată. Modalităţi. Faptul că informaţiile primite în cadrul Oficiului au fost transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască. nu sunt incriminate de către legiuitor. etc. este de natură a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare a banilor şi de sesizare a organelor abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze aceste cazuri.

H. înşelăciune. CAPITOLUL AL VI-LEA ASPECTE DIN ACTIVITATEA PRACTICĂ Exemplul 1 Un grup infracţional organizat. Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale împotriva unui număr de 17 persoane care au constituit sau sprijinit grupul infracţional organizat (O. fals şi uz de fals. Acestei modalităţi normative poate să îi corespundă o multitudine de modalităţi faptice. săvârşind infracţiuni cu consecinţe deosebit de grave pentru bugetul statului. ridicarea de documente cu .Fapta incriminată în art. evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală.martie 2005. interpuse în circuitele financiare.H.. coordonat de cetăţeanul româno-sirian O. O. încheierea de contracte de închiriere spaţiu cu destinaţia sediu firmă. activităţi de înregistrare menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului. Firmele de tip fantomă. ş.N..N. ).. pentru săvârşirea infracţiunilor de crimă organizată. B.a.. s-au realizat din dispoziţia fraţilor O. spălare de bani. de către juriştii sau contabilii de la firmele din grupul Manhattan. In urma cercetărilor efectuate de către ofiţeri de poliţie judiciară. a acţionat în perioada mai 2002 . O.M. 24 se realizează prin transmiterea unor informaţii la persoane neîndreptăţite să le cunoască.

membrii grupării au transferat în străinătate în baza unor documente false. Exemplul 2 În perioada ianuarie – august 2003. s-a mai stabilit că numai prin intermediul a 3 firme fantomă. În acest context. care au condus la confirmarea informaţiilor obţinute.08. deschiderea de conturi curente şi efectuarea de operaţiuni la băncile unde îşi aveau conturi curente şi firmele la care aceştia erau acţionari.2003 s-a procedat la efectuarea de verificări şi activităţi specifice de către ofiţerii serviciului. evaziune fiscală şi rambursări ilegale de TVA). evidenţe contabile în fals. 240 miliarde lei. Pentru unele dintre firmele interpuse. pe teritoriul României s-au desfăşurat un complex de activităţi cu caracter infracţional desfăşurate de membrii unei reţele de crimă organizată transfrontalieră. s-a stabilit că în perioada 2001 până în decembrie 2005. din care organele fiscale au aprobat aprox. Acest sistem a permis membrilor grupului atât supraevaluarea achiziţiilor cu implicaţii directe asupra TVA de rambursat. prin transferul în valută în diverse conturi din străinătate. În perioada 24.2003 s-a organizat prinderea în 91 .08. Totodată. a operaţiunilor comerciale fictive. specializaţi în operaţiuni de spălare a banilor (obţinuţi din contrabandă. TVA de rambursat în valoare de aprox. s-au întocmit în diferite perioade de timp la birourile din Complexul City Center.08 – 27.regim special. în scopul ascunderii originii ilicite a acestor fonduri. aproximativ 4 milioane USD. 700 miliarde lei. astfel că la data de 28. membrii grupului infracţional organizat au solicitat prin intermediul a 12 societăţi comerciale. cât şi susţinerea cu prilejul verificărilor încrucişate realizate de către organele de control financiar a aparenţei de legalitate. în vederea acordării unei aparenţe de legalitate a solicitărilor de rambursare TVA ale societăţilor cu activitate reală.

Siria. desfăşurate în România. membrii grupului infracţional organizat. BANCA ROMÂNEASCĂ SA. în principal.000 dolari/zi) prin intermediul mai multor bănci din sistemul bancar românesc. Elveţia) obţinute din activităţi comerciale ilicite. aparţinând mai multor firme fantomă. care au apelat la serviciile membrilor reţelei pentru a transfera sume importante de bani în valută în tările de origine (China. membrii grupului infracţional au folosit documente de import falsificate (facturi externe. contracte comerciale.000. constând.).C.881 milioane lei prin contul mai multor firme fantomă. în expatrierea ilegală de valută (500. Cea mai mare parte din sumele transferate provin de la diverşi comercianţi arabi şi chinezi rezidenţi pe raza municipiului Bucureşti. Olanda. Membrii acestui grup infracţional organizat erau conduşi de cetăţenii sirieni O. utilizând sistemul de tranzacţii bancare « SWIFT ». pe baza datelor de identificare (denumiri firme. emise în numele unor firme înregistrate în România la care asociaţii şi administratorii . D. Emiratele Arabe Unite. efectuau zilnic transferuri bancare din conturile curente deschise la băncile enumerate în conturile altor firme fantomă din străinătate. Hong Kong.. Canada. respectiv ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA.A. Franţa. care au fost angrenaţi în operaţiuni de spălare de bani. ocazie cu care s-a constatat că aceştia transferaseră succesiv suma de 13.Voluntari – a RIB SA. conturi bancare) furnizate membrilor grupului de către legăturile lor din străinătate. dar şi în alte ţări (SUA. urmând a o transfera ilegal în străinătate.E.D.H.flagrant a o parte din membrii reţelei cu ocazia efectuării unor operaţiuni în conturile curente deschise la Suc. Iordania). Italia. şi B. Liban. FINANS BANK ROMÂNIA SA.P..H. Ungaria. în baza unor documente financiar-bancare false.000 – 1. După alimentarea conturilor firmelor fantomă. BANCA TRANSILVANIA SA şi EUROM BANK SA.C. Pentru a justifica aceste transferuri ilegale.

93 .634 EURO. fie pe rând prin intermediul unui membru al grupului. Totodată. membrii grupului centralizau aceste transferuri într-un registru special. transferându-se astfel ilegal din România în perioada ianuarie – august 2003 suma de 62.sunt cetăţeni străini (în special de origine arabă). aceasta constând în oferirea de imprumuturi unor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision de 2 – 5% pe lună. Ulterior. De asemenea. unii dintre ei nefigurând ca intraţi/ieşiţi în şi din România.342. aceeaşi reţea a oferit servicii similare de expatriere valută mai multor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision cuprins între 5 – 10%.419 USD si 2. care se deplasa periodic în România.890. această evidenţă era transmisă în Siria membrilor din exterior ai reţelei de unde se trasau sarcinile referitoare la modalitatea de transfer a banilor în străinătate fie telefonic. reţeaua în cauză a fost implicată în activităţi de cămătărie. După ce primeau confirmările din partea băncilor privind efectuarea transferurilor bancare externe.

prin intermediul legii 230/2005 cât şi al O. care să protejeze statul şi economia naţională împotriva manifestărilor criminalităţii organizate. Având în vedere necesitatea intensificări luptei împotriva fenomenului spălării banilor. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. . s-a modificat legea 656/2002. precum şi a adaptării mijloacelor şi metodelor de actiune la dinamica şi evoluţiile structurale ale manifestărilor acestor fenomene. şi cu prevederile celor 40 de Recomandari ale GAFI. au condus la adoptarea în ţara noastră a legii 656/2002. precum şi necesitatea euroconformizării prevederilor normative. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. cele 9 Recomandări Speciale GAFI privind finanţarea terorismului. care sunt complementare celor prevăzute de legea 656/2002. Dinamica acestui fenomen infracţional atât în ţara noastră. Astfel.G.U. 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. cât şi pe plan international. fiind într-o continuă creştere. legea 161/2003 privind transparenţa în exercitarea demnităţilor publice. a fost elaborat un pachet de legi cuprinzând dispoziţii speciale. în sensul armonizări legislaţiei interne la prevederile Directivei Europene nr. al combaterii criminaliaţii organizate şi al finanţării terorismului. care a modificat şi completat legea 21/1999.CAPITOLUL AL VII-LEA CONCLUZII Fenomenul de spălare a banilor a cunoscut o evolutie ascendentă în ultimii ani. legea 143/2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri. legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. 135/2005. fapt ce a determinat elaborarea unui cadru legislativ adecvat. din rândul cărora menţionăm: legea 78/2000 pentru prevenirea.

cât şi anihilării resurselor acestora. -introducerea în procesul de reciclare a banilor murdari. este confirmată şi de fapul că se ţine o evidenţă clară a acestor sume. rezultaţi din săvârşirea de infracţiuni generatoare. fiecare membru având atribuţii strict stabilite în cadrul grupului. etc. Din statisticile Poliţiei rezultă că fenomenul spălării banilor vizează reciclarea sumelor „negre” provenite în special din infracţiuni de natură economico-financiară prin care se aduce atingere bugetului consolidat al statului. şi anume faptul că sunt foarte bine oganizate. modificată de OUG 7/2005 şi legea 535/2005 privind prevenirea şi combaterea terorismului. cu o structura ierarhică bine stabilită. contrabandă. stupefiante. ci pot face parte uneori din structura unor servicii secrete străine. se înregistrează o interferenţă între criminalitate organizată. Grupările îşi schimbă permanent componenţa. Congruenţa dintre criminalitatea organizată şi spălarea banilor se reflectă prin următoarele aspecte: -activitatea infracţionlă desfăşurată de grupări organizate specializate în spălarea banilor. având în vedere complexitatea activităţii de reciclare. specifice crimei organizate. Această trăsătură caracteristică a grupurilor infracţionale.care generează noi ameninţari ce au ca suport financiar activităţi infracţionale clasice: evaziune fiscală. falsificare de monedă. iar membrii lor nu sunt doar simplii „pioni”.legea508/2004 privind înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Importanţa depistării şi investigării legăturilor dintre crima organizată şi spălarea banilor nu trebuie subestimată. Membrii 95 . deoarece este necesară atât destructurării grupurilor criminale organizate specializate în astfel de activităţi. spălarea banilor şi finanţarea terorismului. unii membri părăsind ţara după ce şi-au realizat sarcinile ce le aveau. La nivel internaţional. deturnare de credite. armament. ca urmare a dispariţiei unor „sponsori” tradiţonali ai terorismului . trafic de persoane.

11.MONOGRAFII .I.18din 21. Lg. 4.Partea I.Of.Partea I.Of.508/2004-publicată în M.Of.I. 6.11.Nr.01.Of.grupurilor sunt pregătiţi şi instruiţi în aşa fel încât orice colaborare cu organul de poliţie este exclusă.Partea I . 7. BIBLIOGRAFIE ACTE NORMATIVE 1. întotdeauna principiul de funcţionare fiind: „cel ce este prins nu va dezvălui niciodată numele celorlalţi”. Nr. Nr. Nr.2000-privind prevenirea.78/2000-publicată în M.pt.219 din 18.publicată în M.T.01.21/1999-publicată în M.Partea I.privind prevenirea şi combaterea terorismului. Lg.719 din 25.2004-privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. 5.180 din 01. CURSURI.904 din 12. Lg.C. TRATATE.302/2004-publicată în M. 8.Of.Of.Of. 3.219 din 18.08.2002.1997-privind Codul vamal. Lg. 2.39/2003.Nr.2004. Lg.09.Nr.privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.Partea I.05. 50 din 29.656/2002-publicată în M.Partea I Nr.1089 din 23.Of.descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.12.Partea I.535/2004-publicată în M.2003. Lg.141/1997-publicată în M.pt.Partea I. Lg.2004-privind înfiinţarea D.Nr.O.1999. Lg. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

IV.1988.A. Editura Exvent. adoptată la data de 19. Ed. Vasile Dobrinoiu. 19. Editura Sylvi. Investigarea infractiunilor financiarbancare. Ed. Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. 22. Explicaţii teoretice ale codului penal român. Drept penal al afacerilor. Al. Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor. Rosetti. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. Georgeta Ungureanu. 1939. Bucureşti 2000. All Beck.A. Cele 40 de recomandări ale G. 13.1991. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.F. 97 E. Boroi şi I.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul 11. C.Voicu. Spălarea banilor murdari. Bucureşti 2004. ediţia a II-a. Editura Imprimeria Naţională. bancară.I . Costică Voicu. Boroi şi Ioan Molnar. Irina Talianu.2002.Lumina Lex. Editura Tempus.I. 14. Editura Argument. Florin Sandu. Centrele financiare off-shore.asupra spălării capitalurilor din 1994. Ştefan Popa. 15.Molnar -Dreptul penal al afacerilor. 24. Bucureşti. Costică Voicu. Bucureşti. Drept penal. Ion Dascălu. Bucureşti. Ed. 2001. Directiva nr. 2004. Universul juridic. 2001. 2003. . 1999 21. 16.Sandu.9. 2000. Directiva 97din 2001 a CE. 20. 18. paradisurile fiscale şi secretul bancar. 10. 17. F. Costică Voicu. Polipress. Alex. 23.F. Recomandarea nr. Vintilă Dongoroz. Globalizarea şi criminalitatea financiară.12. Bucureşti.10 a G. vol. Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena. Economia subterană şi spălarea banilor. spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun. Adriana Voicu. vol. partea specială. Ioan Melinescu. 12. Adrian Cucu.I. Ed. Drept penal.

Guşanu. STUDII.. Editura Academiei. executori judecătoreşti. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. Cătinean. Vol. notari publici. R. Sorin Cătineanu „Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” R. 6/2003. Reflecţii asupra legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 31. realitate socială şi incriminare”. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept. „Spălarea banilor-actualitate.8/2002. Dongoroz şi colab. R. Dobrican. nr. 1971.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.12/2002. REVISTE. 33.2/2002 28. nr. Ion Pitulescu. 27. RDP. A. 32.D. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. 34. . Adochiţei. S.D. Gheorghe. nr.III. Vintilă.ARTICOLE 26.4/2001. Valerică Dabu. Iulia Adochiţei. 6/2003. Despre „spălarea” produsului infracţiunii”. Valerică Dabu. Valerică Dabu. în raport cu prevederile Legii nr.D. nr.Revista Dreptul nr.4/2005. Despre spălarea banilor. R. 29.D.M.nr. Valerică Dabu. Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor. nr. R.P.25.D. . C. Bucureşti. 30. Ioan Lascu. Lavinia Lefterache.

99 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->