CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE SPĂLARE A BANILOR 1. Criminalitatea ca fenomen global. Criminalitatea, ca ansamblu de încălcări ale legii penale care se comit într-o perioadă şi pe un spaţiu determinat constituie, după cum se ştie, un fenomen social, atât pentru faptul că are loc în societate în cadrul relaţiilor dintre membrii grupului social, dar şi pentru că interesează în mod hotărâtor societatea, influenţând buna desfăşurare a relaţiilor de convieţuire socială. În relaţiile dintre oameni, în societate, se manifestă nu numai tendinţe pozitive constructive, de continuă amplificare şi diferenţiere a relaţiilor de colaborare şi sprijin reciproc dintre membrii grupului social (acţiuni evaluate drept convenabile de colectivitate), dar şi tendinţe negative de subminare a bunelor relaţii de convieţuire, de încălcare a regulilor de comportare în societate, de impunere prin violenţă sau fraudă a voinţei unora dintre membrii grupului social în prejudiciul altora, de negare a valorilor sociale pe care le respectă şi le ocrotesc majoritatea oamenilor (acţiuni evaluate drept neconvenabile de grupul social)1. Constituind un fenomen social, criminalitatea a fost, inevitabil, influenţată de schimbările petrecute în societate. Fiecărui tip de societate (antică, medievală, modernă, contemporană) i-a corespuns un anumit tip de criminalitate care a purtat amprenta mentalităţii şi particularităţilor societăţii respective2. Aceste particularităţi au
1 2

Vintilă Dongoroz, Drept penal, Bucureşti, 1939, Editura Tempus, p.5. Costică Voicu, Florin Sandu, Alex. Boroi şi Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p.1.

1

privit nu numai latura cantitativă a fenomenului (sporirea continuă a numărului de infracţiuni), dar şi latura lui calitativă, apărând noi forme de încălcări ale legii penale, strâns legate de însăşi procesele sociale ale timpului. Aceste modificări şi transformări ale substanţei fenomenului infracţional (cantitativ şi calitativ) au atras schimbări şi în privinţa mijloacelor de combatere a infracţiunilor, inclusiv a conţinutului legislaţiei penale şi procesual penale, ca instrumente ale politicii penale a statelor în lupta contra încălcărilor grave ale disciplinei sociale. 2. Scurt istoric privind fenomenul de spălare a banilor Noţiunea de „spălare a banilor” a apărut destul de recent în vocabularul specialiştilor din domeniul politic, economic şi juridic, deşi practica de a ascunde natura sau existenţa unor valori, a căror provenienţă era ilicită sau cel puţin dubioasă, era cunoscută oamenilor din cele mai îndepărtate vremuri, chiar dacă asemenea practici n-au fost incriminate decât în perioada modernă. Fenomenul de spălarea banilor apare în vechime strâns legat de fenomenul ascunderii averilor pentru a evita impozitele excesive sau confiscarea abuzivă a bunurilor de către autorităţi. În perioadele timpurii ale activităţii economice ascunderea averilor se confunda cu evaziunea fiscală. Nu ne aflăm încă în perioada când ascunderea averilor să se facă pentru a evita descoperirea provenienţei ei ilegale. Între cele două scopuri ale ascunderii valorilor există deosebiri evidente. În timp ce evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe cale legală sau chiar ascunderea lor (dacă, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă), situaţii în care, venitul legal se transformă într-un venit ilegal

deoarece a fost sustras obligaţiilor fiscale, spălarea banilor presupune ascunderea provenienţei ilegale a valorilor prin metode care să le confere o aparenţă legală, folosirea lor fiind apoi supusă impozitelor fixate de stat1. În China cu 2000 de ani înainte de Hristos, comercianţii îşi ascundeau averile de teama ca dictatorii printr-un act abuziv să nu dispună confiscarea lor. În Grecia antică este cunoscut cazul Atenei când conducătorii cetăţii au impus o taxă de 20% asupra importurilor şi exporturilor efectuate pe o anumită rută, acest fapt determinându-i pe comercianţii greci şi fenicieni să facă un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite2. Mai târziu, în secolul al XV-lea, Olanda ajunsese un înfloritor centru comercial internaţional şi datorită faptului că legislaţia prevedea puţine restricţii sau taxe asupra schimburilor interne şi externe. Drept urmare, comercianţii englezi preferau să-şi vândă lâna în Olanda şi nu în Anglia, unde trebuiau să plătească taxe şi impozite ridicate3. Printre cazurile de spălare a banilor, se citează în epoca medievală procedeul folosit de negustori şi cămătari pentru a eluda interdicţia de a lua camătă la banii împrumutaţi (deoarece biserica catolică socotea camăta un păcat). Aceştia anticipând tehnicile moderne de ascundere, transferare şi spălare a banilor, atunci când negociau împrumuturi pe terme lung, „umflau” artificial ratele periodice de restituire, suficient cât să acopere şi plata dobânzilor, pretinzând că acestea sunt un fel de recompensă pentru riscul asumat. Chiar dacă termenul de „spălare a banilor” nu era atunci cunoscut, se poate susţine că atâta timp cât au existat asemenea practici în viaţa economică de a masca anumite tranzacţii financiare, fenomenul menţionat chiar într-o formă incipientă, a existat încă în acele timpuri.
1 2

Ion Pitulescu, Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor, R.D. nr.8/2002, p.147. Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed. Imprimeria Naţională, Bucureşti. p.7 3 Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed.Imprimeria Naţională, Bucureşti p.7

3

prin tot felul de înlesniri folosite uneori şi ca stimulent pentru a-i determina să revină în ţara de origine. Apăruse chiar o competiţie între statele mediteraneene în atragerea averilor piraţilor. Astfel. nici Capone. pirateria s-a transformat în activităţi de tipul celor desfăşurate mai târziu de organizaţiile criminale care obţineau profituri uriaşe din vânzarea alcoolului (pe timpul prohibiţiei americane). piraţii care operau între Europa şi America au fost primii utilizatori ai „paradisurilor fiscale”.În secolul al XVIII-lea. el folosea practica investirii sumelor ilicite în afaceri legale amestecând profiturile legale cu cele ilegale. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestor sume. Din această legătură între spălătoriile înfiinţate de gangsterii acelor timpuri pentru a ascunde provenienţa banilor proveniţi din infracţiuni şi sumele „curate” obţinute în urma acestor operaţii s-a născut şi expresia „spălare de bani” folosită ulterior pentru a defini toate operaţiunile ilegale prin care se obţinea convertirea „banilor negri murdari” în bani „curaţi”. a rămas în istoria crimei organizate ca fondatorul unei organizaţii criminale care rula anual peste 100 milioane de dolari. în care îşi depozitau averile şi bunurile sustrase fără să fie obligaţi să plătească vreunei autorităţi taxe şi impozite. în anul 1612 Anglia a oferit piraţilor o iertare totală dacă se reîntorceau în Anglia. Celebrul Alphonse Capone. Din iniţiativa lui au apărut lanţul de spălătorii chimice utilizate şi pentru transformarea banilor obţinuţi din câştiguri ilicite în bani curaţi1.cit. nici complicii săi nu au putut fi dovediţi că spălau bani. din exploatarea prostituţiei şi a jocurilor de noroc. insule). autorităţile americane au 1 C. În ciuda eforturilor depuse la acea vreme. După îndelungi încercări.94 . Totodată ei îşi păstrau drepturile asupra valorilor acumulate prin piraterie. care nu erau altceva decât locuri (în special. p. Iulia Adochiţei. op. Cu timpul. Adochiţei.

trebuit să se mulţumească să reţină în sarcina lor infracţiunea de evaziune fiscală, singura sub care au putut să fie arestaţi celebrii infractori. După Capone, polonezul Maier Suchowljanschi, cu numele americanizat de Mayer Lansky (considerat geniul financiar al crimei organizate din New York, cunoscut şi sub denumirea de „contabilul mafiei”), a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5 decenii la rând. Lui Mayer i se atribuie meritul de a fi descoperit avantajele conturilor cu parolă numerică din băncile elveţiene, depunând astfel milioane de dolari în conturi bancare din întreaga lume pentru spălarea banilor murdari1. El a fost printre primii pionieri ai parteneriatului dintre lumea gangsterilor şi cea a marilor politicieni, înţelegând că pentru a se dezvolta organizaţiile criminale, trebuie să lucreze în cooperare cu oficialii guvernamentali „flexibili”. Considerat „sfântul patron” al afacerilor de spălare de bani, Lansky a murit ca un adevărat „erou”, fără să execute o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele organizaţiei criminale şi a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscală care i-au fost intentate. Lansky este considerat a fi unul dintre cei mai eficienţi spălători de bani din toate timpurile, fiindu-i atribuită şi prima metodă propriu-zisă de spălare a banilor, denumită „returnarea împrumutului”, care însemna că sumele de bani provenite din afaceri dubioase puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngăduitoarele bănci străine. Experţii în spălarea banilor nu au reuşit nici până astăzi să identifice toate mecanismele folosite de Lansky pentru spălarea banilor, ajungând la concluzia că probabil, o parte din banii spălaţi nu s-au întors niciodată în economia americană. Expresia „spălarea banilor” a fost folosită şi mai târziu, prima apariţie fiind semnalată într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata despre afacerea „WATERGATE”. Din acest moment, expresia s-a răspândit în
1

C. Adochiţei, Iulia Adochiţei, op.cit. p.94

5

majoritatea limbilor, fiind folosită pe toate meridianele 1. Infracţiunea de spălare a banilor a atras atenţia autorităţilor, mai ales începând cu anii 1980, ocupând treptat un loc de frunte în preocupările multor state europene de a combate prin toate mijloacele criminalitatea modernă. Autorităţile au desprins concluzia că investigarea cazurilor de reciclare a sumelor provenite din infracţiune poate deveni un mijloc eficient chiar pentru descoperirea şi sancţionarea faptelor din care provin banii murdari. 3. Spălarea banilor –noţiune şi reglementare legală. Pentru prima dată, noţiunea de spălare a banilor a apărut în Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena2, adoptată la data de 19 decembrie 1988, care o defineşte astfel: „preocuparea de a disimula provenienţa, natura, dispoziţia, mişcarea sau proprietarul fondurilor provenite din trafic ilicit de stupefiante, incluzând mişcarea sau convertibilitatea prin procedee electronice de transmitere, cu scopul de a da acestor fonduri aspectul că sunt rezultate din activităţi legale”. Şi totuşi, înainte de această Convenţie, în anul 1986, Comitetul pentru Relaţii Internaţionale al Senatului S.U.A. afirma că „spălarea banilor reprezintă conversia profiturilor provenite din activităţi ilegale în active financiare care par să provină din activităţi legale”. Pe plan european, Consiliul Comunităţii Europene a adoptat, în iunie 1991, Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor3, iar Consiliul Europei a aprobat, în anul 1994 „cele 40 de recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională asupra spălării capitalurilor 4”. Conform

1 2

Costică Voicu şi colaboratorii, op.cit., p.17 Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena, adoptată la data de 19.12.1988 3 Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun.1991. 4 Cele 40 de recomandări ale G.A.F.I ,asupra spălării capitalurilor din 1994.

Directivei Consiliului Comunităţii Europene, spălarea banilor înseamnă următoarea acţiune, atunci când este săvârşită cu intenţie: a) transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau sprijinirii oricărei persoane implicate în efectuarea unei astfel de activităţi, pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale; b) ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasării, mişcării drepturilor reale cu privire la proprietate sau la dreptul de deţinere a acesteia, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; c) dobândirea, posesia sau folosirea unei proprietăţi, cunoscând la data primirii că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; d) participarea, asocierea, tentativa de comitere, sprijinirea, încurajarea, înlesnirea, sfătuirea în vederea comiterii oricărei dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare. Până în anul 1999, în România nu a existat o lege specială care să sancţioneze spălarea banilor, însă organele de control şi cele de urmărire penală au instrumentat cauze care ar fi putut avea legătură cu operaţiunea de spălare a banilor, în baza prevederilor legale care incriminează infracţiunile prin care se obţin valori şi bunuri ilicite. Astfel, Codul Penal incriminează faptele de fals şi uz de fals, înşelăciune, delapidare, prostituţie, proxenetism, trafic de arme, trafic de stupefiante, încălcarea regimului jocurilor de noroc, iar prin alte legi speciale penale au fost incriminate infracţiunile de contrabandă, evaziune fiscală, bancrută frauduloasă.

7

904 din 12. a dispoziţiei. a situării. Persoanele fizice şi juridice prevăzute la articolul 8 sunt: a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine . prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. c) dobândirea. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. Nr.2002. termenul de spălare a banilor a apărut şi a fost consacrat prin Legea nr. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire.Of.În legislaţia din ţara noastră. 1 2 Lg. Nr.Of. Lg.12. deţinerea sau folosirea de bunuri. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. Faptele prevăzute la art. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.Partea I.21/1999-publicată în M. Potrivit Legii 656/2002. 21/19991. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23.pt. lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 23 sunt: a) schimbarea sau transferul de bunuri. 8. cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni.18din 21. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art.1999.Partea I. Legea 21/1999 a fost abrogată odată cu apariţia Legii 656/2002 2. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.656/2002-publicată în M. . În prezent. act normativ ce s-a înscris în acţiunea de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene. judecată sau executarea pedepsei.01.pt.

j) asociaţiile şi fundaţiile . e) sau f). j) . constituirea sau administrarea de conturi bancare. potrivit legii. de economii ori de instrumente financiare. agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private . în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri imobile. 9 . a altor activităţi fiduciare. 2. persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă . i) agenţii imobiliari . administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor. funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale. aşa cum sunt definiţi la art. administrarea ori conducerea societăţilor comerciale. constituirea. organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea. organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii. lit. d) cazinourile e) auditorii. f) notarii publici. alţii decât cei prevăzuţi la lit. avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale. precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine .b) instituţiile financiare. precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile . în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează. acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ. g) furnizorii de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi. c) administratorii de fonduri de pensii private. h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare .

Potrivit articolului 2 litera a) din Legea 21/1999. adoptată la Viena în 1988 şi în Convenţia Consiliului Comunităţii Europene privind spălarea. Odată adoptată această lege. precum şi în Recomandările Consiliului Europei.000 euro. fiind o lege specială cu dispoziţii penale de inspiraţie europeană.1999. depistarea.k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. Legea 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 4. care a preluat şi adaptat la realităţile social-economice din România prevederi ce apar în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substanţe psihotrope. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23. adoptată în 1990 la Strasbourg.Comparaţie între reglementările Legii 21/1999 şi cele ale Legii 656/2002 şi apariţia Legii 508/2004 Aspecte de noutate aduse de Legea 656/2002. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar.8. putem afirma că România s-a aliniat eforturilor internaţionale în lupta pentru prevenirea şi combaterea fenomenului spălării banilor. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. sechestrarea şi confiscarea produselor rezultate din infracţiuni. indiferent dacă trnzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. în lei sau valută. a căror limită minimă reprezintă echivalentul in lei a 15. a intrat în vigoare la 22.04. Potrivit articolului 23:”Constituie infracţiune de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani: .

nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora. comerţul de ţesuturi şi organe umane. nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor în forma agravantă. cunoscând că acestea provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). apartenenţei. c) dobândirea. iniţierea. infracţiunile săvârşite de persoane care fac parte din asociaţii de infractori. aderarea sau sprijinirea sub orice formă. cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni: traficul de stupefiante. bancrută frauduloasă. b) ascunderea sau disimularea naturii reale a provenienţei. şantajul. infracţiunile săvărşite prin intermediul calculatoarelor. furtul şi tăinuirea de autovehicule. 11 . Prin natura sa. posesia sau utilizarea de bunuri. lipsirea de libertate în mod ilegal. traficul de animale ocrotite în ţările lor. dispoziţiei. proxenetismul. infracţiunile săvârşite cu cărţi de credit. precum şi în scop de tăinuire sau favorizare a persoanelor implicate în astfel de activităţi sau presupuse că s-ar sustrage consecinţelor juridice ale faptelor lor. infracţiunea de spălare a banilor. nerespectarea regimului de ocrotire a bunurilor. nerespectarea dispoziţiilor privind jocurile de noroc. cunoscând că aceste bunuri provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). contrabanda. în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani”. financiar sau de asigurari. aşa cum a fost prevăzută la articolul 23 din Legea 21/1999. falsificarea de monede sau de alte valori. Alin.a) schimbarea sau transferul de valori. 2 stabileşte că “asocierea. este o infracţiune subsecventă şi complementară infracţiunilor generatoare de „bani murdari”. nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive. mişcării proprietăţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora. nerespectarea regimului materiilor explozive. înşelăciunea în domeniul bancar.

Of. dar care sunt generatoare de mari sume de bani murdari. astfel că s-a impus cu necesitate modificarea acestui act normativ. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. în sensul că există infracţiuni nedefinite de legislaţia penală. atât Legea 21/1999. . Un element de noutate adus de Legea 656/2002 constă în aceea că obligaţiile de 1 Lg. litera a). cum ar fi evaziunea fiscală.08.Referitor la Legea 21/1991 s-au formulat opinii diferite privind stabilirea listei limitative de infracţiuni predicat în articolul 23 aliniatul 1. infracţiunile săvârşite prin intermediul calculatoarelor. referitor la operaţiunile suspecte – tranzacţiile suspecte cum sunt denumite de lege -care trezesc suspiciunea de spălare a banilor.Partea I. cum ar fi traficul de animale ocrotite în ţările de origine. cât şi Legea 656/2002 prevăd că sunt operaţiuni suspecte. indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele”.12.000 Euro. adăugăm că. a demonstrat că limitarea listei „infracţiunilor predicat” nu a dus la o eficientă combatere a acestui fenomen. Aplicarea prevederilor Legii 21/1999. o serie de infracţiuni necuprinse în listă. care este principala sursă de fonduri pentru economia subterană. Nr. Există. cea mai importantă modificare fiind eliminarea enumerării limitative a infracţiunilor predicat. etc. Continuând analiza aspectelor de noutate aduse de Legea 656/2002.180 din 01. pentru care există obigativitatea raportării către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. în lei sau în valută.2002. fiind abrogate prevederile legii 21/1999.141/1997-publicată în M. de asemenea. infracţiunile prevăzute de Legea 141/1997 privind Codul vamal1. ”operaţiunile cu sume în numerar. lucru ce s-a realizat prin Legea 656 din data de 07.1997-privind Codul vamal. altele decât infracţiunea de contrabandă. din partea persoanelor prevăzute la art. pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. astfel că orice infracţiune care are drept rezultat obţinerea de fonduri ilicite să poată fi considerată infracţiune-premisă a faptei de spălare a banilor. aşa cum a fost ea adoptată.8.

10 a G. aşa cum prevede de altfel şi art.F. 13 . a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. inclusiv al acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare.10 a G. cât era abilitat în vechiul normativ. asociaţiilor şi fundaţiilor. faţă de 24. indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte.000 de euro. Un alt element de noutate în această privinţă –articolul 3 aliniatul 8 din Legea 656/2002 prevede că “ persoanele prevăzute la art.I.3 al Directivei 97/2001/CE1 şi Recomandarea nr. 2 Este prevăzută şi obigativitatea raportării tranzacţiilor externe mai mari decât echivalentul a 15.A. instituţii financiare. agenţilor imobiliari. Oficiul poate dispune suspendarea unei operaţiuni 48 de ore. e) şi f) nu au obligaţia de a raporta către Oficiu informaţiile pe care le primesc sau pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul determinării situaţiei juridice a acestuia ori al apărării sau reprezentării acestuia în cadrul unor proceduri judiciare ori în legătură cu acestea.A. alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. Potrivit noului act normativ privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.identificare se vor aplica în momentul intrării în relaţii de afaceri cu un client.000 Euro. 1 2 Directiva 97din 2001 a CE Recomandarea nr. 97/2001/CE prin extinderea ariei de acoperire a furnizorilor de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi.F.I. Totodată. Legea 656/2002 a extins aria entităţilor raportoare în conformitate cu art. în lei sau în valută. firmele care asigură servicii de transfer electronic rapid al fondurilor. 2 al Directivei Europene nr. a personalului cu responsabilităţi în procesul de privatizare. în timpul ori după încheierea procedurilor. potrivit legii.8 lit.

În situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism. atunci când acesta constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor. a urmăririi penale. 8 nu este opozabil Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. art. Datele şi informaţiile se transmit la solicitarea scrisă a procurorului sau a organelor de cercetare penală. va transmite de îndată informaţiile deţinute Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. obligaţia “de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau altor structuri din cadrul . De asemenea. În ce priveşte Oficiul. Oficiul poate face schimb de informaţii. De asemenea. dacă cererea acestora a fost autorizată de procuror. şi nici instanţelor de judecată. la solicitarea Oficiului. secretul bancar şi cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmărire penală după începerea de către procuror. va sesiza de indată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism. cu instituţii străine care au funcţii asemănătoare şi care au obligaţia păstrării secretului în condiţii similare. secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art. 5 al Legii 656/2002 instituie în sarcina Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. în lumina ambelor reglementări. Potrivit noii reglementări. dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor. potrivit ambelor reglementări. ori a instanţelor de judecată. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie comunică trimestrial stadiul soluţionării sesizărilor transmise. în baza reciprocităţii. În cazul infracţiunilor prevăzute la art. 6 alin. 23 şi 24 din Legea 656/2002. Potrivit Legii 656/2002.

Pentru motive temeinice. 4. datele şi informaţiile pe care le-a obţinut potrivit dispoziţiilor legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.1089 din 23.T.Măsura poate fi dispusă de procuror pe o durată de cel mult 30 de zile.Partea I Nr. Durata maximă a măsuirii dispuse nu poate depăşi 4 luni. Modificările aduse de noul act normativ sunt în concordanţă cu Directiva 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor.Ministerului Public.I. pe o perioadă determinată accesul la aceste sisteme. aliniatul 1 al acestui articol prevede că procurorul poate să dispună.Of. punerea sub supraveghere pe o durată determinată a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora.27 din Legea 656/2002.2004-privind înfiinţarea D. această măsură poate fi prelungită de procuror prin ordonanţă motivată. la solicitarea acestora. atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. procurorul poate să dispună. fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.I.11.C. 1 Lg. Apariţia Legii 508/20041 privind infiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aduce ca noutate faptul că infracţiunea de spălare a banilor intra în competenţa exclusiva a procurorului.O. ofiţerii de poliţie judiciară desfăşurând activităţi de cercetare penală în aceste dosare pe baza rezoluţiilor de delegare emise de procuror.508/2004-publicată în M. şi anume că atunci când există indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea infracţiunii de spălare a banilor foloseşte sisteme de telecomunicaţii sau informatice. sub stricta supraveghere a acestuia.” Un alt element demn de reţinut este acela adus prin art.Cauze şi condiţii care favorizează comiterea infracţiunilor de spălare a banilor. Totodată. 15 .

infractorii pot investi în sectoare ale economiei unde activele pot fi utilizate ulterior ca mijloc de spălare a banilor. considerăm necesar să căutăm şi să analizăm cauzele şi condiţiile care favorizează săvârşirea faptelor de spălare de bani. În acelaşi timp. Pe de altă parte. Instituţiile financiare implicate în scandaluri de spălare a banilor pierd buna reputaţie pe piaţă.transnaţionalizarea celor mai mari bănci şi grupări de societăţi comerciale în concerne şi holdinguri. descurajează şi îndepărtează investitorii cinstiţi. Astfel. integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalurilor au crescut uşurinţa cu care banii obţinuţi din infracţiuni pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire mai mult în caracter transfrontalier. . concentrarea ilegală a bogăţiei. între aceste cauze care pot genera şi favoriza fapte de spălare a banilor. nivelul ratei dobânzii şi a ratei de schimb valutar.Necesitatea combaterii spălării banilor rezidă din aceea că utilizarea mecanismelor financiar-bancare în scopul transformării fondurilor ilicite în patrimoniu licit conduce la subminarea autorităţii şi credibilităţii instituţiilor statale şi a întregului sistem financiar bancar. Procesul de spălare a banilor influenţează cererea de numerar. generarea corupţiei. ceea ce echivalează cu subminarea sau chiar desfiinţarea activităţii statale şi domnia debitorului de tip mafiot. riscul ca “banii spălaţi” să devină motorul economiei şi să-şi impună propriile reguli. amplificarea violenţei. cum sunt: deteriorarea moralei sociale. Pentru a găsi mijloacele cele mai eficiente de luptă împotriva acestui flagel. spălarea banilor produce şi alte efecte negative. Există astfel. Alături de afectarea conţinutului şi formei economiei naţionale. impietarea imaginii internaţionale. putând genera efecte inflaţioniste. menţionăm: .

nu controlează şi nu cooperează cu Garda Financiară. 221. Ed. Poliţia Economico-Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Străini.Sandu. . rolul negativ al paradisurilor fiscale. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. precum şi oportunitatea şederii în România a asociaţilor străini2.subliniem. constituie.amploarea operaţiunilor în numerar. fapt ce permite înmatricularea ilegală a mai multor societăţi comerciale în forma juridică de societate cu raspundere limitată în numele unei singure persoane fizice. Boroi şi I. pag. 2001. pag241 17 .2002. . de asemenea. dar face dificilă urmărirea acesteia datorită întreruperii frecvente a fluxurilor financiare1.pe fondul unor lacune în sistemul financiar-fiscal. Investigarea infractiunilor financiar-bancare. prin exportarea ilegală a valutei sub acoperirea contractelor false de consultanţă sau exportul de mărfuri la preţuri subevaluate reflectate în bilanţurile contabile prin înregistrarea de pierderi semnificative an de an.. pentru a stabili legalitatea funcţionării lor şi corectitudinea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul statului. Polipress.modul defectuos de aplicare a procedurilor de înmatriculare a societăţilor comerciale. care nu prevăd verificări în baza proprie de date.impactul deosebit produs de perfecţionarea tehnologiei electronice de calcul şi de transmitere a informaţiilor în domeniul financiar-bancar. Ed.existenţa unor lacune grave în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. F. . prealabile înmatriculării. Rosetti. condiţia propice spălării banilor. ce angajează sume în lei şi în valută deosebit de mari. funcţionarii din acest domeniu nu ţin evidenţa societăţilor comerciale care funcţionează pe raza teritorială de competenţă. . prin conturile bancare apaţinând persoanelor fizice şi persoanelor juridice. 1 2 C.Molnar -"Dreptul penal al afacerilor". în baza unor contracte de închiriere false. . Al. folosite cu succes de către unele firme româneşti.Voicu. care încurajează înfiinţarea firmelor “fantomă” prin acceptarea stabilirii sediului mai multora într-un singur apartament. în mare măsură.

organele financiar fiscale nu dispun de proceduri riguroase de verificare a realităţii încasării sumelor de TVA rambursate. A. privind achitarea integrală a obligaţiilor fiscale la bugetul statului. . prin depunerea lor la o instituţie financiară (bănci.Plasarea Plasarea presupune transformarea fizică a sumelor în numerar. uniuni de credit. menţiunile privind cesionarea firmelor ar trebui să se facă de către judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului numai la prezentarea de către părţile implicate a adeverinţei emise de administraţia financiară competentă.).. s-a demonstrat că procesele care se efectuează în vederea spălării banilor şi a punerii în circulaţie a valorilor aşa zis curate ar parcurge trei etape şi anume : Plasarea valorilor.Etapele procesului de spălarea banilor . În literatura de specialitate. prin aceasta realizând o enumerare enunţiativă a cauzelor şi condiţiilor favorizatoare. Pentru a evita orice suspiciune sau raportarea autorităţilor a depunerilor peste o anumită sumă.coruperea unor funcţionari ai diferitelor instituţii. lista putând continua. 5. şi nu limitativă. stratificarea şi integrarea acestora. .existenţa unor lacune în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi în ceea ce priveşte înregistrarea menţiunilor referitoare la cesionarea firmelor care se efectuează fără un control prealabil al situaţiei datoriilor faţă de bugetul statului. case de împrumut etc. aceste depuneri sunt fărâmiţate în fracţiuni mai . case de economii.

Acesta se realizează fără a se respecta legislaţia cu privire la raportarea sumelor care ies din ţară. societăţile de valori imobiliare. numite „de faţadă” care pe lângă încasări din activităţi reale. obţinându-se astfel pe lângă satisfacţia unui trai luxos. cazinourile. care generează importante fonduri în numerar . uneori chiar cu complicitatea instituţiei financiare (mai ales când aceste instituţii sunt controlate de infractori). sumele se întorc în ţara de unde au provenit prin utilizarea. 19 . a transferurilor electronice. Transferurile bancare dintr-o ţară în alta sunt protejate de legi care apără confidenţialitatea. cei care dispun de fonduri ilicite fiind în acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale. la vedere. În plasarea numerarului este de asemenea folosit exportul ilegal de valută. Sunt de asemenea folosite instituţii financiare netradiţionale precum birourile de schimb valutar. bursele de mărfuri. plasarea are loc în ţări cunoscute ca paradisuri fiscale şi unde nu se pune problema justificării sumelor în numerar cu ocazia depunerii acestora în bănci. ca urmare sumele transferate pot fi depistate doar în momentul în care cei care le spală le ridică în numerar de la o bancă dintr-o zonă. avioane. iahturi) bunurile achiziţionate vor fi folosite şi apoi revândute.mici de 15. uneori chiar sunt create astfel de firme. plasează şi valori de provenienţă ilegală. Astfel referitor la exportul de valută .000 euro. sumele provenite din infracţiuni sunt transformate în valută şi transferate cel mai adesea prin bănci în străinătate. redepozitându-le în alta şi transferându-le ulterior într-o a treia. comercianţii de bunuri de folosinţă îndelungată de mare valoare (autoturisme. Mai sunt folosite pentru plasarea valorilor ilicite agenţii de bursă şi companiile de asigurări dat fiind că şi acestea utilizează în mod curent sume mari în numerar pentru plăţi. de regulă. O altă metodă de plasare este amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite. După depunerea în aceste bănci. sume în numerar cu origine relativ licită. Aceste ultime două metode de plasare merită o atenţie deosebită.

3/1997. Dacă se doreşte evitarea sistemului bancar. Atunci când sumele sunt deosebit de mari. astfel introducerea sau scoaterea din România de sume cash în monedă naţională sau valută. unde există un secret bancar şi comercial foarte .000 dolari).Traseul se dovedeşte şi mai complicat dacă infractorii achiziţionează o „bancă instant” dintr-una sau mai multe state care oferă astfel de facilităţi. în conformitate cu care. Acest caracter de „paradisuri financiare” îl au statele care nu percep impozite sau impozitele sunt reduse la toate categoriile de venituri. metoda cea mai des folosită de plasare este aceea de transportare a banilor lichizi în străinătate. trecând banii murdari prin această bancă după care procedează la închiderea ei şi la distrugerea evidenţelor. Cu toate că aceste mărfuri sunt mai uşor de transportat. O altă metodă de plasare este şi aceea a folosirii statelor sau a zonelor care oferă facilităţi maxime pentru transferul valorilor provenite din infracţiuni. ca măsură de prevenire în acest sens sunt dispoziţiile Regulamentului nr. în Statele Unite este obligatorie raportarea unor depuneri peste 10. Deşi un număr tot mai mare de ţări au impus raportarea exportului tuturor instrumentelor monetare (de pildă. folosind chiar paşapoarte diplomatice. aur. la solicitarea efectuării unui transfer extern din disponibilităţile valutare proprii. aceasta nu a constituit până în prezent un impediment în calea exportului de valută. rezidenţii au obligaţia de a proba cu documente natura operaţiunii valutare. se recurge la convertirea acestora în mărfuri precum diamante. metoda nu este atât de frecvent folosită ca transferul în numerar deoarece sunt necesare o serie întreagă de operaţiuni complicate pentru reconversia bunurilor în lichidităţi. se face numai în limitele şi condiţiile prevăzute de lege. care îşi păstrează valoarea în orice parte a globului şi care vor fi transformate în bani lichizi odată ajunse la destinaţie. Pentru a evita riscurile acestui transfer de valută în străinătate există reţele profesioniste de curieri care asigură transportul. timbre preţioase sau alte obiecte de colecţie cu valoare ridicată. În România.

telex. nu există niciun fel de restricţii asupra schimburilor valutare şi nici nu se fac raportări asupra sumelor mari care au fost depuse la instituţiile financiare. valutele circulă fără obstacole în orice zonă a globului. Băncile şi instituţiile financiare off-shore sunt scutite de o seamă de obligaţii care le-ar reveni în ţara unde se înregistrează. clientul primind un document din care rezultă provenienţa legală a valorilor retrase.85-100. Editura Argument. Editura Exvent. 2000. Elveţia nu mai este în totalitate un paradis financiar deoarece percepe impozite pe venituri. internet. Bucureşti. De regulă. insula Omului (în marea Irlandei). economişti). Editura Sylvi. 12-20 . Centrele financiare off-shore. nu sunt supuse niciunei verificări. Adrian Cucu. 2001. telefax. insulele Canalului (situate în canalul Mânecii între Anglia şi Franţa). servicii telefonice. O dată plasate în băncile din aceste state. asemenea companii se înfiinţează de intermediari (jurişti. n-au restricţii la dobânzi. Bucureşti. sunt scutite de taxe. nu li se cer garanţii.rigid (nici chiar autorităţile nu au acces la datele respective). Liechtenstein (stat independent între Elveţia şi Austria) insula Montserrat (în apropiere de Porto Rico). insulele Virgine şi altele. paradisurile fiscale şi secretul bancar. Ion Dascălu. Ştefan Popa. p. Panama. Spălarea banilor murdari. mijloacele de comunicaţie modernă de care dispun (computer. care contra unui comision 1 Costică Voicu. 21 . O metodă de plasare a valorilor ilicite este şi aceea a băncilor off-shore. Cele mai cunoscute teritorii care acordă aceste facilităţi sunt : Insulele Bahamas (coasta de est a Floridei de Sud). Antilele Olandeze (stat aparţinând de Olanda). cablu optic. Bucureşti. Economia subterană şi spălarea banilor. Sunt protejate atât depunerile cât şi retragerile din cont. Aceste bănci sunt înregistrate într-o ţară care nu oferă facilităţi financiare. p. dar îşi desfăşoară activitatea în alte zone (mai ales în teritoriile considerate paradisuri financiare)1. Luxemburg. p.10. servicii aeriene extinse şi regulate). insulele Cayman (la sud de Cuba). 1999. insulele Bermude (în largul coastei Carolinei de Nord). De adăugat la aceste înlesniri. chiar dacă secretul bancar este păstrat cu sfinţenie (în anul 1984 a avut loc un referendum dacă să se renunţe la secretul bancar la care majoritatea populaţiei a răspuns negativ).

Transferurile electronice oferă mari posibilităţi de spălare a valorilor ilicite putând circula rapid între diferite bănci şi instituţii financiare dispărând orice urmă a provenienţei lor ilegale. Infractorul solicită un împrumut bancar în ţara sa pe care îl plăteşte cu banii aflaţi întro bancă off-shore. şi plasarea acestora în diferite zone ale globului sunt mult înlesnite de dezvoltarea modernă a comunicaţiilor. O parte din ce în ce mai mare din fondurile companiilor şi corporaţiilor circulă sub formă electronică. din cele 700. Tranzacţiile cu sumele provenite din infracţiuni. deţinătorul valorilor provenite din infracţiuni foloseşte cel mai adesea metoda „împrumutului de afaceri”. bani care îi aparţin tot lui. După o statistică americană. După ce un client a depus o sumă întrun cont numerarul poate fi transferat imediat în orice parte a lumii inclusiv în zone reprezentând paradisuri financiare iar depunerile dintr-un loc pe glob pot fi ridicate imediat în cealaltă parte a globului. desfăşoară orice activitate în numele şi pe contul acestora. deschid conturi bancare în numele clienţilor. Pentru revenirea în ţara de origine sub forma banilor curaţi. le vând gata înregistrate. adică pe seama adevăratului proprietar care furnizează şi valorile provenite din infracţiuni rămânând în umbră într-un anonimat complet. în timp ce valoarea tranzacţiilor electronice a crescut de la 9 miliarde la 540 miliarde de dolari. Operaţiile bancare prin mijloace electronice (on-line) slăbesc capacitatea băncilor de a supraveghea activitatea conturilor şi obţinerea de informaţii certe asupra expeditorului şi primitorului banilor prin transfer electronic. În felul acesta banii se reîntorc în ţară ca bani curaţi. .2 milioane.le înfiinţează. În SUA valoarea tranzacţiilor în bani lichizi a scăzut de la aproximativ 550 milioane de dolari la 2.000 de transferuri electronice zilnice o bună parte o constituie acţiunile de spălarea banilor acţiuni care ating suma de 300 milioane dolari zilnic.

astfel că. cel care reciclează valorile ilicite construieşte tranzacţii financiare sau comerciale fictive (total sau parţial) prin înfiinţarea de societăţii paravan sau în baza unor documente de import-export fictive. ca plată pentru servicii şi operaţiuni fictive. obligaţiuni. cu care se pot efectua în continuare tranzacţii. În această fază. În felul acesta. Stratificarea Stratificarea sau sedimentarea. în altă bancă. fără a mai fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere. practic nu se mai poate identifica sursa iniţială a bunului dobândit în prezent. concepute a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite. constituie de asemenea o metodă eficientă de stratificare. incluzând şi zone paradisuri financiare. O altă modalitate de stratificare facilă o constituie transferurile electronice. ori se pot depune în conturi de la bănci interne. 23 . după ce numerarul a ajuns să fie depus în instituţii financiare fără a fi descoperit. sunt puse în funcţiune instrumente financiare mai uşor de manipulat (cec-uri de călătorie. neputându-se lua astfel măsura confiscării şi demonstra legătura între actualul bun şi sursa ilegală a fondurilor iniţiale. presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe tranzacţii financiare. adesea dintr-o ţară în alta.În ultimul timp este folosit şi Internet-ul pentru acţiuni de spălare a banilor. şi operaţiuni în afara ţării. face aproape imposibilă descoperirea originii fondurilor. Revânzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia plasării numerarului. Ciclul de revânzare se reia de mai multe ori. banii se transferă din locul iniţial de plasare (bancă). fonduri care şi-au pierdut individualitatea. acţiuni). Pe această cale o persoană are posibilitatea de acces la contul său din orice parte a lumii fie personal fie prin intermediar. B. Reluarea acestor transferuri de cât mai multe ori sub diferite pretexte.

Ciclul economic al lumii clandestine este unul continuu şi dinamic. cu generaţii de profituri investite fie în activităţi mult mai ilegale decât cele ce le-au produs. legitimă. reprezintă tot atâtea moduri de integrare a capitalului reciclat. Sunt de menţionat şi împrumuturile fictive acordate de o companie „de faţadă” înregistrată într-un paradis financiar. Integrarea Este a treia etapă a procesului de spălare a fondurilor.C. fondurile ei fiind de fapt fondurile reciclate ale acestei companii din ţară. fie în activităţi licite. supraevaluate. 6. chiar prin achiziţionarea de bunuri la vedere. deţinătorul folosindu-le fără teamă. căpătând astfel un aspect „curat”. achiziţionarea de bunuri imobiliare sau afaceri subevaluabile care ulterior sunt vândute supraevaluat sau vânzarea acestor bunuri unor societăţi de tip captiv (ce aparţin în fapt proprietarului bunurilor). Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export. Metode de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului . Banii reciclaţi aflaţi în conturile firmei de faţadă sunt împrumutaţi firmei din ţară (este vorba de un autoîmprumut) pentru care aceasta din urmă plăteşte dobânzi încasate tot de adevăratul proprietar al firmei de faţadă. fonduri care sunt reintroduse în circuitul legal fără a mai fi suspecte . se caută astfel să se dea aparenţă licită bunurilor dobândite în baza unei activităţi ilicite. rezultatele obţinute din activităţi ilegale devenind legale. profiturile au acum o acoperire legală. presupunând legitimarea fondurilor provenite din infracţiuni. Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate în economia reală. dar controlată de o companie din ţară.

aşa cum au fost acestea identificate în practica românească şi internaţională: a) O metodă foarte des folosită de infractori. folosind preponderent rute scurte sau zboruri directe ( ceea ce le conferă posibilitatea de a fi mereru aproape de bani şi de a ajunge rapid la destinaţie). Pentru trecerea frauduloasă a numerarului peste frontieră. spălare a banilor şi finanţare a terorismului”. ce implică utilizarea numerarului este structurarea depozitelor de numerar ( SMURFFING ). contrabanda cu numerar reprezintă „ una dintre principalele metode de mişcare a fondurilor ilicite . dar folosesc şi diverse alte mijloace de transport ( autovehicule sau vase ce transportă bunuri.În prezent. Astfel. Prin acest procedeu. metodele de spălare a banilor şi de finanţare a terorosmului sunt extrem de variate.000 de euro în legislaţia românească ). în cele ce urmează. curierii de numerar sunt deseori folosiţi de grupările criminale în vederea efectuării unor operaţiuni având ca scop spălarea banilor şi/ sau finanţarea terorismului. atunci când tranzacţia a depăşit o anumită valoare ( echivalentul a 15. o enumerare limitativă a acestor procedee fiind practic imposibilă.Conform Grupului de Acţiune Financiară Internaţională ( FATF/GAFI) . în derulare unor operaţiuni de comerţ exterior ). Acest lucru se realizează prin divizarea sumelor în numerar în sume mai mici şi depunerea acestora în mai multe conturi bancare. infractorii urmăresc să evite prevederile legale referitoare la raportarea operaţiunilor cu numerar. fie de către mai multe persoane ( în conturi deschise la aceeaşi bancă ). foarte numeroase şi pot fi derulate în toate sectoarele de activitate. fie de către aceeaşi persoană ( în conturi deschise la bănci sau sucursale diferite ). vom prezenta cu titlu de exemplu câteva din metodele de spălare a banilor şi de finanţare a actelor de terorism. 25 . b) O altă metodă de spălare a numerarului murdar sau de punere a acestuia la dispoziţia unor grupări teroriste o reprezintă transportul fizic al banilor peste graniţele ţării ( contrabanda cu numerar ). curierii preferă deplasarea cu avionul. De aceea.

.

După primirea celor 35 milioane de USD. şi care. La numai câteva săptămâni. firma X îi transferă la extern cu titlu „contravaloare facturi”. au vândut combustibilul unei alte firme. conform informaţiilor primite de la organele vamale. Interesant de precizat că asociat unic al firmei X este o societate comercială înregistrată într-un paradis fiscal. specializată în comercializarea en-detail a combustibililor la pompă. Firmele „fantomă” au facturat marfa cu accizele şi taxa de drum incluse în preţ către un grup de firme al căror obiect de activitate era „comercializarea en-gros a carburanţilor ”. firma X a primit de la două firme din Olanda şi Hong Kong 35 milioane USD. firma a dirijat 35 milioane de USD către o societate comercială X SRL. firma nu efectuase nici o operaţiune de comerţ exterior. Un grup de societăţi comerciale a achiziţionat de la mai multe rafinării produse petroliere inferioare care nu sunt supuse accizării şi nici purtătoare de taxă de drum. Din această sumă.1.CAPITOLUL AL III-LEA INFACŢIUNI GENERATOARE SPĂLĂRII BANILOR SPECIFICE ROMÂNIEI 3. 27 . În urma comercializării către consumatori a mărfii. În realitate marfa era de fapt benzină şi motorină. Firma X este o societate românească al cărei obiect de activitate declarat la Registrul Comerţului nu are nimic în comun cu producerea şi comercializarea produselor petroliere. la rândul lor. deşi. Spălarea banilor obţinuţi din comercializarea ilicită a carburanţilor. firma en-detail a încasat echivalentul a 60 milioane USD.

bani care au ajuns în final în conturile personale ale administratorilor societăţilor comerciale. Grupul de firme en-gros a achitat către grupul iniţial de firme 24 mil. cu diferenţa de 25 mil.Important de menţionat este faptul că aceste două firme străine au creditat contul USD al firmei X cu menţiunea „capital circulant”. bani pe care i-au păstrat în conturile curente. Pe plan intern. USD. iar din această sumă. de unde în numai câteva săptămâni a fost transferată în ţară cu titlu „capital circulant”. USD. utilizarea de firme „fantomă” în circuitul comercial al combustibililor a permis atât sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor aferente. Aceşti bani au fost regăsiţi în conturile personale ale administratorilor firmelor “fantomă”. USD. Astfel. . iar ulterior valuta a ajuns la firma detailistă care a investit-o într-un domeniu deosebit de profitabil. administratorii şi-au transferat în conturile personale echivalentul a cca 1 mil. USD. plata fiind efectuată în numele asociatului unic al firmei X. care au retras din conturile firmelor echivalentul a 4 mil. cât şi posibilitatea scoaterii din circuitul bancar a echivalentului a 4 milioane USD. În urma analizei s-a stabilit că acest grup iniţial era constituit din firme „fantomă”. firma en-detail a plătit contravaloarea carburanţilor către grupul de firme en-gros. Deci. iar acesta a investit suma pentru achiziţionarea unui obiectiv strategic. respectiv societatea comercială înregistrată în paradisul fiscal. Urmărind fluxurile financiare s-a constatat că întreaga sumă a fost transferată în favoarea grupului de firme en-detail. iar împuterniciţii a dispune pe conturi erau cetăţenii străini de origine arabă. pe care aceştia i-au investit astfel: cu 2 milioane de USD au constituit depozite la termen. iar cu 2 mil. iar acestea mai departe au achitat rafinăriilor contravaloarea mărfii achiziţionată iniţial. USD. adică 20 mil. cea mai mare parte din contravaloarea accizelor şi taxei de drum aferente combustibililor a fost direcţionată ilegal la extern. USD au achiziţionat diverse bunuri imobiliare.

Prin această schemă.Y.RON de la rafinăria A. Aceste fonduri au fost transferate societăţilor X. din care 8. pentru ca. cele 33 mil. cu titlul de „finanţare”.2. acestea au returnat fondurile cu titlul de „accize”. în final.RON reprezentau accize.Prezentarea unor documente vamale şi comerciale false funcţionarilor bancari a făcut posibil transferul ilegal la extern a 35 milioane USD. Rafinăria B a încasat 8.Y şi T cu titlul de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”. respectiv: 29 . bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume importante din care au ieşit în evidenţă cele 10 mil.5 mil. respectiv pentru a face dovada efectuării plăţii anticipate a accizelor către rafinărie. Pentru a respecta prevederile legale cu privire la comercializarea produselor petroliere. sumă care ulterior a revenit în ţară „spălată” şi apoi investită într-un domeniu profitabil 3. realizând în acest fel şi spălarea fondurilor obţinute ilegal. patru societăţi comerciale ( X.RON. cu obiect de activitate „comeţul cu produse petroliere” au comercializat astfel de produse în valoare de 33 mil.RON .RON . Spălarea banilor proveniţi din comercializarea ilicită a produselor petroliere şi înşelăciune în dauna bugetului de stat Într-o perioadă de trei luni.5 mil. în câteva luni.5 mil.RON au fost investite în bunuri mobile şi imobile. cele patru societăţi au efectuat o serie de operatiuni fictive. rafinăria B să returneze cele 8.Z. După întregirea fondurilor încasate de către rafinăria A.RON lei rafinăriei A. care au dus la prejudicierea bugetului cu circa 10 mil. În aceleaşi zile.Z si T ). reprezentând contravaloarea ţiţeiului neprocesat.

care nu funcţionează la sediul social declarat. Pornind de la un Raport de Tranzacţii Suspecte primit de Oficiu de la o bancă raportoare s-a stabilit că un EXPORTATOR a încasat din străinătate suma totală de 800.000 USD. Deci.8 mil. firma „fantomă” X a achiziţionat utilajele uzate de la un producător. La rândul ei.5 mil.5 mil. -1. Spălarea banilor proveniţi din rambursări ilegale de TVA ca urmare a unor exporturi supraevaluate.RON – accizele aferente produselor petroliere încasate şi nevirate la buget. dar nu prin instrumente bancare. Din analiza ulterioară a reieşit că plata mărfurilor către producător la preţul de 25 RON/kg.-8. Sumele încasate de la exportator de firma . în total 200. s-a făcut de către exportator. asociat fiind un cetăţean arab B care nu a intrat niciodată în România.3. la un preţ de 25 RON/kg. primul pas al înşelăciunii l-a constituit supraevaluarea preţului de către firma „fantomă” X de la 25 RON/kg la 250 RON lei/kg. Analizând fluxul comercial s-a constatat că exportatorul a achiziţionat utilajele uzate la preţul de 250 RON. bani care în aceeaşi zi au fost schimbaţi în lei şi transferaţi în contul Firmei X cu titlul „contravaloare marfă” (în total 1. de la o firmă „fantomă” X. Din documentele de export s-a stabilit că EXPORTATORUL a livrat la extern utilaje uzate la un preţ de 100 USD /kg (echivalentul a 250 RON/kg). 3. ci în numerar.RON ).RON – TVA aferentă facturilor fictive de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”.000 RON. Pe contul firmei „fantomă” X a acţionat ca împuternicit administratorul exportatorului – persoană fizică A. nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi bilanţurile contabile.

bani care. nu funcţionează la sediul social declarat şi nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferente exporturilor efectuate în sumă totală de 380. În urma operaţiunilor descrise. Important de 31 . au fost spălaţi. a transferat banii în străinătate sub forma plăţii în avans a unor produse care nu s-au importat niciodată şi nici avansul nu s-a mai repatriat. apărând ca fiind sume de provenienţă licită ( restituire creditare firmă). De menţionat este faptul că împuternicitul pe contul firmei „fantomă” Y este tot administratorul exportatorului. de unde banii au fost retraşi în numerar de către administratorul exportatorului – persoană fizică A.000 RON în contul personal al asociatului firmei. 3. X şi Y sunt două societăţi comerciale a căror activitate se desfăşoară în domeniul producerii şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. cetăţeanul arab B (persoană fictivă).4. firma „fantomă” X a transferat cele 380. împuternicit şi pe contul firmei „fantomă” X. firmă care. bani care au fost transferaţi firmei „fantomă” X. la rândul ei.„fantomă” X au fost transferate pe baza unor facturi fictive unei firme „fantomă”Y.000 RON. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferent exporturilor efectuate în sumă totală de 380. împuternicit şi pe contul cetăţeanului fictiv B. În timp ce firma „fantomă” X nu a achitat la buget TVA colectată şi impozitul pe profit aferent profitului realizat din vânzarea mărfurilor la un preţ supraevaluat. la fel ca firma X.000. Pe baza unor contracte de împrumut fictive. prin operaţiunile enumerate anterior. cu justificarea „restituire împrumut asociat”. Spălarea banilor obţinuţi din producerea şi comercializarea ilicită a alcoolului şi băuturilor alcoolice. Firma „fantomă” Y. cu justificarea „contravaloare marfă”.

În urma controlului efectuat de Garda Financiară s-a stabilit că facturile fiscale emise de firma Y figurau în evidenţele acesteia ca fiind sustrase şi nicidecum emise. în acest fel consumatorii fiind înşelaţi. în caz de neplată. completarea lor nu a fost făcută cu respectarea rubricaţiei. firma Y a emis în favoarea firmei X un număr de facturi fiscale în valoare totală de 7. ca urmare a unor livrări de marfă. RON. Se poate spune. Prejudiciul adus bugetului de stat de către firma X prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor a fost calculat la peste 8. iar în urma prelevării de probe s-a constatat că marfa avea altă calitate decât cea înscrisă în documente. De asemenea. deoarece erau destinate transportului de combustibili. beneficiarul nu le putea investi cu formula executorie. iar la scadenţă. Girul dat de firma Y a fost făcut în favoarea a numeroase firme care în urma analizei a rezultat că funcţionau pe principiul firmelor .RON. fie ştia oricum că aceste titluri au fost emise cu un alt scop decât cel declarat. Asociaţii firmei Y au numit în funcţia de administrator pentru numai 39 de zile un cetăţean egiptean care s-a dovedit că acţiona în România sub alte trei identităţi şi care face parte dintr-o reţea criminală.3 mil. În acest context. La o analiză atentă a copiilor după biletele la ordin s-a observat că acestea au fost completate şi girate în acelaşi moment şi.menţionat este faptul că firmei Y i-au fost retrase licenţele de fabricaţie şi autorizaţiile de producere a alcoolului şi băuturilor alcoolice. ceea ce induce nulitatea acestora. Asociaţii şi administratorii firmei X şi Y sunt cetăţeni români. RON.7 mil.9 mil. deci. totodată. iar firma X şi-a plătit parţial datoria către firma Y prin emiterea unor bilete la ordin în valoare de 3. că fie beneficiarul nu era interesat de plată. s-a mai constatat că marfa nu putea fi transportată cu autovehiculele care apăreau în factură drept mijloace de transport.

respectiv 30. în contul datoriei private externe.3 mil. iar în baza unor documente comerciale şi vamale false prezentate băncilor au transferat 12 milioane USD în China. Întreaga sumă a fost transferată ilegal la extern.„fantomă”. iar ulterior a fost introdusă în ţară ca împrumut extern acordat unei firme româneşti. care a cumpărat pachete de acţiuni la mai multe obiective turistice. Acestea din urmă au schimbat sumele din lei în USD. Urmărind circuitul financiar s-a constat că aceste firme „fantomă”. bani negri. firma românească Z devine beneficiară unui credit extern de aceeaşi valoare. La câteva luni după aceste transferuri externe. precum şi multe alte societăţi comerciale au direcţionat fondurile. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestui transfer extern direcţionat de la o bancă din Filipine firma Z şi asociata sa nerezidentă au încheiat un contract de împrumut extern pe care l-au înregistrat la BNR. RON exclusiv în conturile altor două firme care s-au dovedit a funcţiona tot pe principiul firmelor „fantomă”.9 mil. RON şi 19. iar asociaţii. administratorii şi împuterniciţii pe cont erau exclusiv cetăţeni irakieni şi egipteni. Asociat majoritar al acestei firme este o societate comercială străină. Cu banii primiţi. administratorii firmei Z au achiziţionat mai multe pachete majoritare de acţiuni a unor obiective rustice din ţară. Astfel se observă că în urma producerii şi comercializării la negru a alcoolului şi băuturilor alcoolice s-a obţinut în numai câteva luni. echivalentul a 12 milioane de USD. iar administratorii sunt cetăţenii români implicaţi în firmele X şi Y. înregistrată într-un paradis fiscal. 33 . în favoarea a numeroase firme şi persoane fizice.

În aceeaşi zi. Astfel societatea comercială A a obţinut de la o bancă comercială mai multe credite pentru a efectua acte de comerţ.3. B şi C) patronate de 2 cetăţeni români X şi Y. în valoare totală de 14 mil. Din verificările efectuate a rezultat că facturile folosite de firma de tip „fantomă” erau false. folosindu-se de o firmă „fantomă”. Mergând pe firul operaţiunilor comerciale s-a constatat că mărfurile erau achiziţionate de la o firmă de tip „fantomă” patronată de un cetăţean arab. Analizând modalitatea de plată a facturilor a rezultat că societăţile comerciale A şi B au achitat contravaloarea mărfurilor în numerar înregistrând în casieriile . societate care nu funcţionează la sediul social declarat şi care nu a depus la organele fiscale nicio declaraţie privind impozitele şi taxele datorate bugetului de stat. Un grup de trei societăţi comerciale (A. deoarece aparţineau altei societăţi comerciale. au derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora au obţinut rambursări de zeci de miliarde de lei. Sumele depuse în numerar au fost utilizate de societatea comercială A pentru a achiziţiona mărfuri de la societatea comercială B administrată tot de persoanele fizice X şi Y. Din analiza rulajelor înregistrate în conturile socităţilor comerciale A. cu justificarea „avans societate”. banii au fost transferaţi de către administratorul societăţii X în contul societăţii comerciale C. B şi ale firmei de tip „fantomă” s-a constatat că între acestea nu au avut loc nici un fel de tranzacţii bancare.5. unde societatea comercială A deţine un procent de 60% din acţiuni. Utilizarea creditelor bancare pentru derularea de operaţiuni fictive în vederea obţinerii de rambursări ilegale de TVA şi spălare de bani.RON.

a efectuat exporturi în anul 2002 în valoare de 5. Acesta a transferat banii mai departe în contul 35 . societatea comercială B a derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora a dedus nejustificat TVA în valoare de 2. RON.000 USD a fost transferată în conturile personale ale cetăţeanului iordanian B şi ale soţiei acestuia. Suma de 5. de unde ulterior. beneficiare ale exporturilor (5.000. 3. Conturile cetăţeanului britanic A (deschise la o bancă comercială din România).000 USD. societatea X a înregistrat în anul 2002 numeroase pierderi şi datorii către bugetul de stat. cu obiect de activitate. administrator şi asociat al societăţii.000. unul iordanian şi unul român.6 mil. aceştia i-au retras în numerar. care are ca asociaţi şi administratori un cetăţean britanic. către mai multe firme din Marea Britanie şi Germania. într-un scop contrar intereselor acesteia şi în folosul administratorilor. De asemenea.societăţilor mai multe chitanţe cu regim special înseriate şi numerotate de către Imprimeria Naţională. Aceste sume.28 mil. Astfel. au fost alimentate cu sume importante de bani. folosindu-se de facturi false şi de firme de tip „fantomă”.RON. provenind de la firme din Marea Britanie şi Germania. care au fost eliberate altor societăţi comerciale.000 USD ). O societate comercială cu răspundere limitată X.000. au fost ulterior depuse în numerar în contul cetăţeanului român C. societatea comercială A a beneficiat de o rambursare de TVA în valoare de 2. asociat şi administrator al societăţii. bani care au fost retraşi în numerar de către administratorii X şi Y cu justificarea „restituire împrumut”. fabricarea de articole confecţionate din textile. Spălarea banilor obţinuţi din folosirea cu rea-credinţă a activelor unei societăţi comerciale.6.

echivalentul a aproximativ 313. După 5 luni. suma spălată fiind de 5.000. ajungând în conturile personale ale unuia dintre administratorii firmei. Suma respectivă a fost folosită pentru creditarea firmei. echivalent cu aproximativ 310. Fonduri băneşti obţinute în mod fraudulos în cadrul procesului de privatizare sunt spălate prin „afaceri” cu instituţiile statului. conform clauzelor contractuale. firma cumpărătoare a vândut acelaşi imobil doamnei X. suma respectivă a fost transferată în contul cetăţeanului român C.000 RON. situat în centrul comercial istoric al capitalei pentru sume de 260.000 RON. într-un scop contrar intereselor societăţii şi în folos propriu.000 USD. în 45 de zile. un imobil „de patrimoniu”. în temeiul legislaţiei româneşti referitoare la comunitatea bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei. Administratorii societăţii prezentate mai sus au folosit cu rea credinţă activele acesteia. urmărindu-se prin această operaţiune crearea unei aparenţe de legalitate. În concluzie. dl. cetăţean român de origine arabă. 3. soţia celui care.7.000 USD şi putea fi achitat în 150 de zile.000 USD datorată societăţii comerciale X a fost deturnată. . suma de 5. La negocierea contractului a participat. fără a putea fi influenţat prin depreciere previzibilă a monedei naţionale. negociase cumpărarea imobilului respectiv. În urma unei privatizari prin „negociere directă”.000. în calitate de preşedinte al firmei cumpărătoare. în calitate de preşedinte. După un interval de timp. o societate cu capital de stat a vândut unei firme aparţinând unui cetăţean arab.000 USD. Cei trei cetăţeni au săvârşit infracţiunea de spălare a banilor. X. De menţionat că cetăţeanul X a dobândit 50% din dreptul de proprietate asupra imobilului achiziţionat de soţia sa. cu justificarea „restituire credit”. preţ ce putea fi achitat.socităţii cu justificarea „creditare firmă”. Preţul din acest contract a fost de 270.

cu menţiunea că banii reprezintă comision conform unui contract secret. suma de peste un milion USD. plătibili în două zile de la data încheierii contractului. creată special pentru comiterea unor infracţiuni. echivalând 1. domnul X a achiziţionat. înregistrată pe numele unei persoane fizice fictive. inclusiv un „supliment” de peste 10. -transferuri către persoane fizice. Un cetăţean român a încasat într-un cont bancar deschis în România suma de 2. o reţea organizată de cetăţeni străini şi români. -creditarea uneia dintre firmele proprii. Pentru aceasta şi-a deschis 37 .000. Din analiza efectuată a rezultat că cetăţeanul respectiv era funcţionar public al administraţiei centrale. În spatele acestei firme se află. Din banii astfel obţinuţi. care a fost folosită astfel: -retrageri de numerar ( aproximativ o zecime).După aproximativ nouă luni de la dobândirea imobilului.7 milioane USD. soţii X l-au revândut unei instituţii reprezentative a statului pentru un preţ de peste 2. între o societate din Israel şi o societate românească cu capital de stat. Spălarea banilor obţinuţi în urma săvârşirii unor acte de corupţie. Instituţia de stat a virat promt preţul în contul personal al domnului X. Folosindu-se de această calitate a intervenit pentru încheierea unui contract în valoare de 300. prin schimb valutar.RON.000 USD. -achiziţionarea unor active ale statului vândute în cadrul procesului de privatizare.8.000. 3. prin care statul român a fost prejudiciat cu sume considerabile. de fapt. cetăţeanul urma să primească drept recompensă de la partenerul extern o sumă de bani.000 RON faţă de preţul stabilit prin contract.000 USD din Israel.6 mil. În urma acestei acţiuni. Societatea comercială care a achiziţionat iniţial imobilului este o firmă de tip „fantomă”.

cont în care a fost virată suma de 2. Pe baza analizei Rapoartelor privind depunerile şi retragerile de numerar de peste 15. O parte a banilor obţinuţi prin acte de corupţie a fost utilizată pentru rambursarea unor credite bancare. . cetăţeanul respectiv a efectuat următoarele operaţiuni: -în prima fază a retras în numerar 600. Spălarea banilor încasaţi ca mită pentru intermedierea de adopţii internaţionale de copii români. iar cu 200.000 USD.000 USD. Această societate este un magazin de lux şi a fost folosită ca paravan pentru reciclarea fondurilor ilicite.000 USD. a retras în numerar 300.000 USD. fie prin cercetări pentru evaziune fiscală. -ulterior a lichidat depozitele înainte de termen şi a cumpărat titluri de stat. 3.000 euro primite la Oficiu de la o bancă au rezultat suspiciuni cu privire la sumele în valută retrase în numerar de o persoană fizică A.000 USD a creditat societatea la care este acţionar. După ce a încasat banii. Este important de menţionat şi faptul că această persoană a derulat afaceri în Israel. însă ulterior a deschis un cont bancar în România. a constituit un depozit la o altă bancă. după ce în prealabil a efectuat schimbul valutar. care într-o perioadă scurtă a retras numerar suma de 585.000 USD. Afacerile pe care le-a condus în această ţară s-au încheiat fie prin falimente. -după ce a vândut titluirile de stat.iniţial cont în Elveţia. Ulterior a mai creditat societatea cu încă 150.000 USD. şi-a cumpărat un autoturism în valoare de 250. perioadă în care a cunoscut persoanele din conducerea firmei israeliene.000. în valoare de 650.000 USD şi a constituit depozite bancare în valoare de 1.000 USD.9.400.

Din analiza rualjului contului persoanei fizice A a rezultat că banii proveneau de la mai multi cetaţeni americani, care au creditat contul persoanei fizice cu suma totală de 560.000 USD şi de la o persoană jurudică cu sediul în SUA specializată în adopţii, care a creditat contul persoanei fizice A cu suma de 25.000 USD. Din verificările efectuate în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a rezultat că persoana fizică A este preşedintele unei fundaţii autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Ca urmare a verificărilor efectuate asupra operaţiunilor derulate în contul fundaţiei, s-a constatat că şi aceasta a încasat sume în valută de la aceleaşi persoane fizice şi juridice străine care au creditat şi contul personal al preşedintelui fundaţiei. Rezultând suspiciuni, în sensul că banii ar putea proveni din intermedierea de adopţii, a fost consultată la Comitetul Român pentru Adopţii lista cetăţenilor străini care au adoptat copii din România în perioada respectivă, de unde a reieşit că toţi cetăţenii americani care au creditat contul personal al persoanei fizice A – preşedinte al fundaţiei, se regăsesc în această listă. Din verificările efectuate la Registrul Comerţului s-a constatat că persoana fizică B – soţia preşedintelui fundaţiei, figurează ca asociat unic la societatea comercială X. Din analiza derulării operaţiunilor s-a constatat că sumele retrase în numerar din contul preşedintelui fundaţiei persoana fizică A – erau depuse tot în numerar, în aceeaşi zi, în contul societăţii comerciale X, cu justificarea „acordare împrumut firmă” bani care la interval de câteva zile erau retraşi numerar cu justificarea, „restituire împrumut asociat” – în total 1,4 mil.RON. În acest mod, sumele de bani încasate necuvenit, în contul preşedintelui fundaţiei – persoana fizică A, în schimbul facilitării adoptiei de copii români în străinătate, au fost spălate prin intermediul societăţii comerciale X, la care soţia persoanei fizice A este asociat dându-se acestora o aparenţă de legalitate.
39

Fapta persoanei fizice A care, în calitate de preşedinte al unei fundaţii, s-a folosit de autoritatea sa pentru a intermedia adopţii de copii români în străinătate cu scopul de a obţine pentru sine sume de bani întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie1. Având în vedere că sumele de bani pe care preşedintele fundaţiei le-a încasat în contul personal, în schimbul intermedierii unor adopţii, provin din infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, infracţiune aflată în legătură cu infracţiunile asimilate infracţiunii de corupţie. 3.10. Spălarea banilor proveniţi din trafic de stupefiante. Cetăţeanul român X, domiciliat în Columbia, a achiziţionat în două tranşe un teren de la societatea comercială A, cu suma totală de 300.000 euro. Cumpărătorul nu a achitat preţul terenului la datele prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare. Ulterior, cetăţeanul X a revândut terenul cu suma de 3.000.000 euro unei socităţi imobiliare B ai cărei asociaţi sunt două companii cu sediul în Germania. Despre aceste societăţi au existat informaţii că au bonitate îndoielnică. După încasarea banilor de la cumpărătorul final, catăţeanul X a plătit şi contravaloarea terenului către societatea comercială A de la care îl achiziţionase iniţial. Astfel, cetăţeanul X a realizat un profit de 2.700.000 euro fără nici un risc şi fără să fi investit nici un ban.

1

Lg.78/2000-publicată în M.Of.Partea I,Nr.219 din 18.05.2000-privind prevenirea,descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie

Cetăţeanul X are legături

strânse cu un cartel el cocainei din Columbia.

Cetăţeanul român Y, care are calitatea de administrator la societatea comercială A are certe legături cu cetăţeanul X ( care l-a împrumutat de bani cu doi ani în urmă ) şi a fost implicat în traficul de droguri pe ruta Columbia-Germania-România. Astfel se explică de ce societatea comercială a acceptat neplata tranşelor reprezentând contravaloarea terenului vândut lui X. Mai mult chiar, societatea A a continuat să îi vândă cetăţeanului X o altă parcelă de teren, în continuarea celei dintâi cu toate că nu a încasat nici un leu pentru prima vânzare. Banii cu care s-a achitat terenul de către societatea B cetăţeanului X provin din Germania şi fac parte dintr-un contract de împrumut în valoare de 8.000.000 euro, acordat de către una dintre societăţile germane care au caliatea de asociat la B. În aceste condiţii, bonitatea îndoielnică a societăţii germane care a împrumutat societatea comercială B cu 8.000.000 euro, preţul exagerat de mare cu care a fost vândut terenul de către cetăţeanul X către societatea A, precum şi legăturile cu mafia cocainei, se poate trage concluzia că banii ar putea proveni din trafic de stupefiante pe relaţia Columbia-Germania-Romania şi că ei se întorc, spălaţi, la vânzătorii de stupefiante, ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea terenului a fost doar un pretext pentru a explica provenienţa sumei de 3.000.000 euro ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea este, în mod evident, „aranjată” între persoane care se cunosc, deoarece, deşi în joc sunt sume mari de bani, iar contractul nu este respectat, totuşi potenţialul păgubit nu are nicio reacţie. 3.11. Spălarea banilor obţinut din înşelăciuni săvârşite pentru obţinerea de credite bancare. Reprezentanţii firmei A s-au adresat băncii comerciale unde societatea avea conturile pentru a i se deschide un acreditiv de import în valoare de 7 mil. euro.
41

În aceeaşi zi în care a fost ridicat numerarul. La executarea fizică a garanţiilor s-a constatat că acestea aveau o valoare reală de doar 624 milioane lei şi că. firma A ar fi trebuit să pună la dispoziţia băncii suma plătită la extern.RON. .2 mil. După efectuarea plăţii externe. După câteva luni. banca i-a acordat un credit de aceeaşi valoare. scop pentru care au fost constituite garanţii materiale în valoare totală de 40.2 mil. cu 1. pe care i-au utilizat astfel: 1.000 RON în contul firmei A cu titlul „creditare firmă”.64 mil. însă în conturile acesteia nu a existat disponibil. transfer efectuat fără nici o motivaţie.1 mil.RON. După încasarea sumei. RON. acreditivul a fost executat şi implicit contul firmei externe S a fost creditat cu contravaloarea mărfii. care le aparţine. la constituire acestea au fost supraevaluate. 760. implicit. obţinându-se 3. euro.000 RON au fost ridicaţi în numerar cu titlul „plăţi salarii”. La livrarea mărfii în ţară. bani cu care au fost achitate taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la firma externă S. firma A a plătit taxele vamale pentru un import de marfă al cărei furnizor a fost tot firma externă S. motiv pentru care banca a trecut la executarea garanţiilor constituite şi înregistrate în evidenţele ei cu valoarea de 40. şi 260. cu motivaţia „ aport capital social”.Având în vedere că firma nu dispunea de această sumă.RON au fost transferaţi în contul firmei C ( firma în care aceştia deţin calitatea de acţionari majoritari). contul firmei A deschis în evidenţele unei alte bănci comerciale a fost creditat cu suma de 1 milion Euro de către firma externă S.000 RON în contul firmei E. reprezentanţii firmei A au ordonat schimbul valutar al întregii sume. reprezentanţii firmei A au depus 500. respectiv 7 mil.5 mil.RON.

Punctul de plecare al acestor tranzacţii e în Asia. de regulă. căci aceste sisteme aduc multe avantaje celor care spală bani. tranzacţiile se desfăşoară fără a fi depistate. bani care au fost folosiţi în mare parte la plata de taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la acelaşi partener străin. 43 . Restul banilor (760.000 RON) a fost ridicat în numerar şi introdus în circuitul economic al firmelor ca aport capital social şi creditare firmă. înainte de dezvoltarea sistemului bancar din Vest şi a dovedit satisfacţii tuturor participanţilor. atâta timp cât firma externă S a plătit părţii române 1 milion de EURO fără nicio motivaţie economică.Înregistrarea în evidenţele băncii a unor garanţii scriptice fără a fi verificate în teren a permis supraevaluarea acestora şi obţinerea unui credit mult mai mare decât cel care putea fi legal acordat. SISTEME ALTERNATIVE DE TRANSMITERE A BANILOR (HAWALA-HUNDI) Nu doar începând cu septembrie 2001 se acordă o mai mare atenţie sistemelor de transmitere a banilor. deoarece. fapt care a permis ulterior reprezentanţilor acestora obţinerea unor fonduri albite. deşi această expresie nu e întotdeauna corectă. Foarte des aceste sisteme alternative de trimitere a banilor sunt numite în mod eronat “under-ground-banking”. Supraevaluată a fost şi marfa importată de firma românească.

lucrează ilegal în Austria şi vrea să trimită acasă . care este sinonimă cu “Hundi”. de legături.). Se explică printr-o tranzacţie unică. -mai de încredere.etc. De exemplu. Modul de funcţionare a sistemului “Hawala”. -deschiderea contului (formalităţi. Exemplu: . -programul băncilor (ore fixe ). contactează pe un “Hawaladar” şi află că această tranzacţie este: -mai rapidă. -cheltuieli de tranzacţii. un cetăţean asiatic cu viză turistică. Unul din sistemele cele mai cunoscute şi cu cea mai mare trecere poartă denumirea “Hawala”. -durata trimiterii banilor. Cu această experienţă practică. -mai avantajoasă financiar. într-un mod familial şi funcţionează prin transportarea banilor. Hawala este un sistem de transmitere a banilor alternativ sau paralel. de întrebuinţare extensivă. cu nucleul în sudul Asiei şi se bucură de recunoaştere în toată lumea. prezentarea identităţii. dar nu în mod actualizat. Acest asiatic contactează în primă instanţă o bancă austriacă şi întâmpină următoarele dificultăţi: -probleme de comunicare (limbă). -directă. Sistemul se bucură de încredere.deoarece participarea la aceste sisteme este în mod sporadic în unele ţări întru-totul legală. mai ales între muncitorii din această zonă. o sumă de bani. alor lui.

înregistrări scrise privind tranzacţia. fax. ce vor fi returnaţi(returnate) printr-o tranzacţie reversibilă viitoare. Acest sistem este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de multă vreme şi se bazează pe încredere. banii. Apare întrebarea cum ajunge partenerul “Hawaladarului” la banii săi? Deoarece cele două persoane sunt “parteneri”. precum şi pe asigurarea anonimatului. Acest exemplu arată cât de importantă este reţeaua. Dealerii Hawala compensează conturile între ei per total o dată sau de mai multe ori pe an. iar contactările se fac prin telefon. la rândul său. cu afacerea de import-export. cartele de telefon. se transmit bunuri. deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul respectiv se vor depune bani sau. se pot manevra uşor banii prin manipularea socotelilor supra şi subfacturate. care. Cu acest sistem. care aranjează tranzacţia în valuta locală. Nu există o circulaţie în mod fizic a capitalului între dealerii Hawala în nicio tranzacţie şi nu există. aranjează ca o sumă egală să fie colectată la un dealer Hawala din altă ţară. deoarece nu toate operaţiunile se realizează pe hârtie. 45 . Persoana care primeşte. banii în numerar sunt depozitaţi printr-un agent “Hawala” care adesea este proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri. În fapt. e-mail. alimente) în Austria şi contactează pe unul din “partenerii” săi prezenţi în orice ţară spre care se vor trimite banii. împărţirea banilor nu reprezintă o problemă. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic.“Hawaladarul” desfăşoară printre alte afaceri şi una de import-export(de casete. în final. de obicei. foloseşte o dovadă scrisă sau o parolă pentru a demonstra că este persoana îndreptăţită să primească banii. În ipoteza mai sus-menţionată . în alte cazuri. principala caracteristică a Hawala este “compensarea”.

este aproape imposibil să fie recunoscută „Hawala” şi localizaţi participanţii ei. prezentării identităţii. reiese că “Hawala” ar putea reprezenta risc şi desfăşurare greoaie. Singura ustensilă în afacere este reţeaua care trebuie să funcţioneze. Aceşti parametri permit prestarea acestui serviciu cu costuri reduse. Comparând acest sistem de transmitere a banilor alternativ cu sistemele tradiţionale. . Aceste sisteme informale sau alternative de transmitere a banilor nu sunt reglementate în toate ţările. Problemele valutare sau din domeniul “swift” pot întârzia tranzacţia până la o săptămână. tranzacţia durează 2 zile. Sistemul nu cuprinde formalităţi de genul deschiderii de cont.Sistemul Hawala reprezintă un important mijloc de colectare a fondurilor care apoi sunt utilizate pentru finanţarea terorismului. tranzacţiile putându-se realiza oriunde. de obicei se distrug toate urmele efectuării tranzacţiei. plăţi neconforme cu scopul firmei-fapt sesizat de Interpol în centrele financiare sau transportul fizic al banilor supervizat prin controale de bani în numerar. De regulă. totuşi dezvoltara acestor reţele arată tocmai opusul. După încheierea lor. Deoarece există atâtea posibilităţi de transfer de bani. Se pot doar observa anumite fenomene cum ar fi nivelul ridicat de încasări de bani în numerar. mai ales cecurile. Hawaladarul nu are nevoie pentru activitatea sa de un birou sau firmă cu suportara costurilor multor angajaţi. Hawaladarul nu păstrează niciun fel de evidenţă a tranzacţiilor efectuate.

23 din legea numărul 656/2002. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. Condiţionarea infracţiunii de spălare a banilor de existenţa prealabilă a unei infracţiuni din care să provină bunul supus unei operaţii de spălare conferă infracţiunii de spălarea banilor caracterul de infracţiune corelativă. prescripţiei răspunderii 47 . c) dobândirea. constituie infracţiunea de spălare a banilor săvârşirea următoarelor acţiuni: a) schimbarea sau transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. Potrivit art. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. deţinerea sau folosirea de bunuri. deoarece a intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală ca urmare a amnistiei. Legea 656/2002 nu a prevăzut nimic în legătură cu gravitatea infracţiunii principale din care urmează să provină bunurile susceptibile de spălare. a dispoziţiei. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. judecată sau executarea pedepsei. derivată. a situării. graţierii. Va constitui bun provenit din infracţiune şi bunul care a făcut obiectul unei fapte în raport cu care s-a încetat procesul penal. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.1.Conţinutul normei de incriminare a spălării banilor. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire.CAPITOLUL AL V-LEA LEGEA PENALĂ ROMÂNĂ ŞI TRATAMENTUL INFRACŢIUNII DE SPĂLARE A BANILOR A.

Fiind înlăturată infracţiunea anterioară. dar nu şi caracterul de infracţiune al faptei din care provin bunurile supuse spălării. aceasta inevitabil se va răsfrânge asupra infracţiunii de spălare a banilor lipsind un element constitutiv al infracţiuni. De asemenea. a retragerii plângerii prealabile sau a împăcării părţilor. deoarece în aceste ipoteze nu există o infracţiune şi ca urmare bunul respectiv nu provine dintr-o infracţiune pentru a se verifica existenţa situaţiei prealabile menţionate. însă hotărârea a fost ulterior desfiinţată pe o cale de atac ordinară sau extraordinară. nu va exista situaţia premisă. Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal (financiar. 36 . Sorin Cătineanu „ Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (Legea 656/2002) şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” în R. a-e din art. În toate aceste cazuri este înlăturată numai răspunderea penală şi pedeapsa.penale sau a executării pedepsei. spre a preveni şi combate circulaţia ilegală a bunurilor. Tot astfel şi dacă iniţial a existat o condamnare pentru infracţiunea principală. provenite din săvârşirea unor infracţiuni grave prevăzute de lege.D. pag. 2. dacă bunul provenit dintr-o infracţiune nu îndeplineşte cerinţele de gravitate stabilite de lege. Dimpotrivă nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă pentru infracţiunea din care provine bunul „spălat” s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru motivele prevăzute la lit.Obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. nr. bancar. 10 Cod procedură penală sau achitarea. economic. comercial şi civil). 6/2003.1 1 Valerică Dabu. a lipsei plângerii prealabile. instituindu-se anumite obligaţii ale unor persoane fizice şi juridice de a sesiza operaţiunile cu astfel de bunuri şi de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de produsul infracţiunii de natură a favoriza pe autorii ori participanţii la infracţiunile principale.

Ca urmare.Boroi. 172 şi urm.Voicu. că infracţiunea de spălare a banilor nu are în vedere totalitatea relaţiilor patrimoniale şi a tuturor normelor de incriminare care asigură ocrotirea lor împotriva faptelor de sustragere. Prin spălarea banilor. distrugere. ci se referă numai la o sferă limitată. Lavinia Lefterache.2/2002. făptuitorul intenţionează totodată să pună mai uşor în circulaţie valorile obţinute ilicit. prezentând aceste valori sub aparenţa înşelătoare. spre exemplu în domeniul financiar. Opere citite pag. ca atare. înşelăciune. I. în RDP nr.. ceea ce se urmăreşte prin săvârşirea infracţiunii este consolidarea drepturilor făptuitorului asupra unor bunuri pe care le deţine în mod ilegal. 49 .Molnar. această infracţiune formează obiectul de studiu al dreptului penal al afacerilor. adică la un mănunchi limitat din aceste relaţii patrimoniale. comercial. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept . dar numai în măsura în care ar fi legitime. de credit. infracţiuni care se pot comite în orice domeniu al vieţii sociale. etc. efemer (până la descoperirea faptei şi restituirea bunurilor celor prejudiciaţi ori confiscarea bunurilor).După alţi autori.52 şi urm. pag. pretenţii care se înscriu incontestabil în cadrul relaţiilor patrimoniale. Al. Fl. Aceste pretenţii ar fi susceptibile de a se bucura de ocrotirea societăţii.Sandu. bancar. dar pe care doreşte să le consolideze spre a le valorifica fără nicio teamă că ar putea fi descoperit. că bunurile îi aparţin cu adevărat provenind dintr-o activitate licită. În ceea ce priveşte obiectul juridic special este de observat. şi anume acele relaţii care apar şi se dezvoltă într-un domeniu specializat în care cel mai frecvent se produc asemenea fapte. infracţiunea de spălare a banilor ar face parte din categoria infracţiunilor care se comit în legătură cu desfăşurarea afacerilor 1 şi anume în domeniul financiar bancar şi.2 Ceea ce urmăreşte făptuitorul prin spălarea banilor este tocmai valorificarea mai lesnicioasă a bunurilor obţinute prin infracţiune şi asupra cărora îşi exercită anumite drepturi cu caracter provizoriu. 1 2 C.

împotriva încercărilor de denaturare şi subminare a acestor circuite economice ca urmare a infuziunii de valori provenite din infracţiune. O atare acţiune. ca sferă specializată a relaţiilor patrimoniale. O anumită coincidenţă se va putea produce între obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor şi obiectul juridic al infracţiunii din care provin sumele supuse spălării. bancar. valorile supuse spălării ar putea să provină dintr-o infracţiune contra persoanei (exemplu: şantajul. din infracţiuni de serviciu (abuzul în serviciu. traficul de persoane. darea şi luarea de mită). De pildă. obiectul juridic special al infracţiunii de spălarea banilor sunt relaţiile patrimoniale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu normala circulaţie a valorilor în cadrul circuitului financiar. obiectul juridic al infracţiunii de spălarea banilor se referă numai la anumite valori patrimoniale.). din infracţiuni economice (specula) şi altele. (punerea în circulaţie şi valorificarea bunurilor ilicite) implică inevitabil folosirea anumitor instituţii şi persoane specializate prin intermediul cărora să se poată înfăptui o atare pătrundere a valorilor ilegale în circuitul economic şi valorificarea lor. Dacă valorile supuse spălării pot să provină din orice infracţiune gravă (fiecare având obiectul său juridic generic). Valoarea socială ocrotită prin norma de incriminare este circulaţia normală a bunurilor realizată prin unele instituţii specializate. Nu trebuie confundat obiectul juridic generic al infracţiunii de spălare a banilor cu obiectul juridic al infracţiunii principale. etc. numai când acestea din urmă provin tot dintr-o . de credit (adică prin instituţiile menţionate mai sus). pe când infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune contra proprietăţii. Astfel. divulgarea secretului profesional. din infracţiuni contra justiţiei (favorizarea infractorului).Spălarea banilor apare astfel ca o operaţiune prin mijlocirea căreia se poate realiza mai uşor punerea în circulaţie a valorilor ilegale (finalitate urmărită de infractor încă din momentul comiterii infracţiunii principale).

atât în curăţarea lor (deoarece dacă autorul va fi tras la răspundere el va trebui să restituie sumele obţinute ilicit. constituit din relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu activitatea justiţiei. partea specială. pag. Bucureşti 2004. comercial. „Spălarea banilor-actualitate. etc.). abuz de încredere. aducând astfel atingere şi relaţiilor sociale privind realizarea justiţiei şi descoperirea adevărului în legătură cu faptele de spălare a banilor. Pe lângă obiectul juridic special principal pe care l-am definit ca fiind relaţiile sociale cu caracter patrimonial care se desfăşoară într-un domeniu specializat al relaţiilor patrimoniale şi anume în cadrul operaţiunilor financiar-bancare. de asigurare. nu se va putea reţine această infracţiune decât după ce s-a constatat săvârşirea infracţiunii principale. cât în faptul că prin spălare autorul urmăreşte să pună mai uşor în circulaţie aceste valori obţinute ilegal. Drept penal. etc. să pătrundă în circuitul financiar. corelativ.385 51 . faptele de ascundere a bunurilor provenite din infracţiune împiedicând aflarea adevărului. bancar. Este de observat de asemenea. suficient că autorul infracţiunii de spălare a banilor să ştie că banii provin dintr-o infracţiune. spre a se pierde complet urma 1 2 Ioan Lascu. derivat fiind condiţionată de existenţa infracţiunii din care provin valorile supuse spălării. caracterul complex al obiectului juridic special al infracţiunii de spălare a banilor.2 Pericolul faptelor de spălare a banilor nu constă. . R.D. tâlhărie. din furt. nu interesează dacă autorul infracţiunii anterioare sau concomitente este necunoscut.13 Vasile Dobrinoiu. Nu interesează dacă pentru infracţiunea principală săvârşită anterior sau concomitent s-a încetat urmărirea penală sau s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenţiei unor cauze care înlătură răspunderea penală. Ed. realitate socială şi incriminare”.I.infracţiune contra proprietăţii (de exemplu.Lumina Lex. nr. pag. vol. chiar prin echivalent dacă nu în natură). în cazul acestei infracţiuni există şi un obiect juridic special secundar1. Întrucât infracţiunea de spălare a banilor are caracter adiacent. De asemenea. 6/2003. distrugere.

prin confiscarea lor în momentul descoperirii infracţiunii principale. . Chiar dacă aceste din urmă acţiuni le regăsim şi în descrierea conţinutului infracţiunii . fiind oricând susceptibile de a fi retrase. Aceste consecinţe de ordin economico-financiar a infracţiunii de spălare a banilor se vor răsfrânge şi asupra relaţiilor patrimoniale care stau la baza operaţiilor financiare şi de credit. ori pentru despăgubirea persoanei vătămate. drepturile asupra bunurilor devenind contestabile. În lumina acestui obiect juridic special principal (relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu ocrotirea patrimoniului împotriva faptelor de denaturare a circuitului economico-financiar prin pătrunderea în acest circuit a unor valori numai cu aparenţă de legalitate). supuse pericolului unor îndelungate procese. disimularea adevăratei naturi a acestora ca şi atunci când se referă la dobândirea. ascunderea.c). Spălarea banilor devine astfel o operaţie nu numai de ascundere a provenienţei ilicite (implicit de denaturare a probelor).caracterului lor ilicit. provizorii. ceea ce determină cum am mai arătat. Punerea în circulaţie devine astfel scopul spălării banilor. ale stabilităţii şi normalităţii relaţiilor patrimoniale din cadrul circuitului economic şi financiar. trebuie interpretate şi prevederile din art. 23. deţinerea sau folosirea de bunuri de provenienţă ilicită (art. crearea unor relaţii de provizorat (fondurile introduse în circuitul economic. ceea ce va produce inevitabil tulburări ale vieţii economice. bancar. 23 din legea numărul 656/2002. la ascunderea probelor în legătură cu săvârşirea infracţiunii principale. aceasta conducând inevitabil la anularea operaţiilor efectuate cu aceste valori numai aparent legale şi a căror aparenţă a fost înlăturată). etc. o etapă necesară în desfăşurarea activităţii de punere în circulaţie a banilor murdari. un scop a cărui atingere conduce la două rezultate la fel de periculoase: pe de o parte. atunci când se referă la schimbarea. la denaturarea circuitului economic prin pătrunderea de valori având o provenienţă ilegală. falsificarea tranzacţiilor economice. ci în acelaşi timp. transferarea de bunuri. iar pe de altă parte. lit.

şi anume de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni. ca urmare ele sunt echivalente. referitoare la scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile. când banii care urmează a fi spălaţi provin din acţiuni 53 . nu ne aflăm în faţa unor incriminări paralele sau a unui concurs de texte. Deşi aparent acest scop este identic cu cel al infracţiunii de favorizare a infractorului. În timp ce în formularea infracţiunii de spălare a banilor aceste acţiuni reprezintă modalităţi prin care se realizează spălarea banilor în vederea unei mai lesnicioase puneri în circulaţie a acestor valori în circuitul economic. în formularea infracţiunii de tăinuire aceste acţiuni au semnificaţia unor activităţi statice de simplă modificare a statutului patrimonial al bunurilor tăinuite.de tăinuire. aceea de spălare a banilor. mai ales când aceste valori provin din infracţiuni foarte grave sau cu consecinţe deosebit de grave (de pildă. atât ca semnificaţie cât şi ca periculozitate socială. Toate acţiunile descrise în art. 23 din legea numărul 656/2002 reprezintă variante normative alternative a infracţiunii de spălare a banilor. folosirea constituie prin urmare. tăinuirea şi favorizarea. deţinerea. fiind acţiuni prin care se realizează fapta incriminată. Este de menţionat faptul că.23.23 lit. ori care au căpătat o atare aparenţă pentru a putea fi mai uşor puse în circulaţie. fiind prevăzute cu sancţiuni relativ reduse (3 la 7 ani). Tot în lumina obiectului juridic special principal al infracţiunii de spălarea banilor trebuie interpretate şi prevederile art. adică asupra unor bunuri menite să capete o aparenţă de legalitate. Dobândirea. în sensul art. deoarece acestea deşi sunt acţiuni identice ca denumire au semnificaţii diferite.c din legea 656/2002 activităţi care poartă asupra bunurilor de provenienţă ilicită în curs de spălare sau după spălare.a. nu ar putea să corespundă gravităţii faptelor de spălare a banilor (legea prevede pentru asemenea fapte pedeapsa închisorii stricte de la 3 la 12 ani). de astă dată este vorba de o favorizare urmărită printr-o activitate specifică. să se sustragă de la urmărire. judecată sau executarea pedepsei spre a evita confundarea acestor infracţiuni cu aceea de favorizare. lit.

etc. care au 1 Valerică Dabu. între infracţiunea de spălarea banilor şi infracţiunile de tăinuire şi favorizare. înşelăciune. o atare coincidenţă nu are loc. dacă s-au exercitat asupra lor operaţiuni de ascundere a originii ilicite a bunului (de pildă prin falsificarea seriei.153. Este cazul valorilor provenite din infracţiune. constitui ulterior obiectul material al infracţiunii de spălare de bani.contra statului. faptul că acestea din urmă prevăd nepedepsirea tăinuirii sau favorizării săvârşite de soţ sau de o rudă apropiată. dispoziţie de favoare. bunuri. nota 2.D. Valorile obţinute din săvârşirea infracţiunii principale vor putea. R. aşadar. În alte cazuri însă. ceea ce nu a făcut-o. Valorile provenite din infracţiunea principală pot să coincidă şi cu obiectul material al infracţiunii principale (de pildă. În mod consecvent. pag. 3. a culorii. valori asupra cărora s-au exercitat actele de spălare şi care au provenit din fapte reprezentând infracţiuni grave (de exemplu. considerându-se în mod justificat că asemenea acţiuni săvârşite chiar de soţ sau o rudă apropiată reprezintă fapte deosebit de grave.Obiectul material al infracţiunii de spălarea banilor. etc.nr. din corupţie. . care nu există în legea 656/2002.4/2005. furt.1 S-ar mai putea adăuga la aceste deosebiri. când este vorba de infracţiuni contra patrimoniului din care au rezultat valorile ilicite). trafic de droguri. a documentelor de circulaţie ale autovehiculelor sustrase). legiuitorul ar fi trebuit să incrimineze şi nedenunţarea faptelor de spălare a banilor. Obiectul material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002 sunt valorile asupra cărora a fost îndreptată fapta incriminată (bani. când valorile menţionate sunt supuse actelor de spălare. a numărului. cât şi cu obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor. sancţionate cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani). în timp ce sancţiunile prevăzute pentru infracţiunea de spălare a banilor ţin mai bine seama de aceste implicaţii.). calitatea de soţ sau rudă apropiată urmând să fie valorificată numai în cadrul individualizării judiciare.). Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală.

cât şi în valută. deoarece o atare faptă nu ar putea să se finalizeze.000 de euro). Aceste bunuri trebuie să aibă o anumită valoare (de pildă. Asemenea bunuri. infracţiunea nici nu are obiect material. colecţiile de tablouri ale unor pictori celebri. Cel care le-ar cumpăra. Tempus 2000.657.1 Banii. La fel infracţiunea de proxenetism are obiect material numai în unele din modalităţile sale de săvârşire. ca atare asemenea bunuri nu pot fi puse fraudulos în circulaţie. Explicaţii teoretice ale codului penal român. 666. etc.constituit numai obiectul tranzacţiei ilegale (de pildă. Ed. însă nu se poate tăgădui că există valori provenite din această infracţiune.). Bunurile pot fi corporale sau necorporale. mobile sau imobile. de pildă. chiar dacă sunt sustrase. iar dacă a provocat sustragerea va fi instigator sau complice moral. mobilele care poartă înscrise pe ele locul de unde provin. ca obiect material al infracţiunii de spălare a banilor pot fi. colecţiile de timbre. iar infracţiunea predicat să fie de o periculozitate sporită ( să fie sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate care să depăşească 5 ani ). curăţate. 55 . se păstrează pentru folosul noului deţinător şi care devine astfel tăinuitor de bunuri provenite din infracţiune. putând fi uşor recunoscute (ex. ediţia a II-a. colecţia unui numismat. pag. bijuterii celebre cu proprietari cunoscuţi). să depăşească valoarea de 15. consultând un specialist şiar da seama imediat de provenienţa lor. bancnotele înregistrate. constituind obiectul material al infracţiunii trebuie să fie spălate. dar şi pentru că uneori poartă fizic urma sursei din care provin. infracţiunea de joc de noroc.IV. nu numai pentru că provin din acte ilicite (sunt murdare sau negre). în cazul luării de mită) şi care nu constituie şi obiectul material al infracţiunii de luare de mită. vol. dezvăluind imediat existenţa acţiunii ilicite din care provin. aceasta ar însemna eventual o tentativă de spălare de bunuri. de regulă. atât în lei. În unele cazuri. Există şi bunuri care nu pot fi spălate chiar dacă provin dintr-o infracţiune (de pildă. Valorile de o asemenea importanţă. Dacă s-ar încerca înstrăinarea lor. orice operaţiune efectuată 1 Vintilă Dongoroz şi colaboratorii.

deşi sunt produse ale unor infracţiuni.000 euro. în această categorie intră şi bunurile care. nu prezintă gravitatea prevăzută de lege (de pildă. deoarece provenienţa lor nu poate fi mărturisită. „idem est aut non esse aut non probari”). Tot astfel vor desprinde caracterul dubios al bunului din natura suspectă a tranzacţiilor asupra unor bunuri în raport cu care există dorinţa de a le ascunde. etc. nu poate fi probată fiind aplicabilă concluzia antică.). în această categorie fiind: instrumentele spargerii. cum ar fi infracţiunea de abuz de încredere. Mai mult chiar. Legea nu condiţionează existenţa infracţiunii de spălarea banilor de o condamnare concomitentă sau anterioară a autorului pentru infracţiunea din care au provenit sumele spălate (represiune subsidiară derivată). că nimeni nu ascunde decât lucrurile care au provenienţă dubioasă). ori au o valoare sub 15. nu pretinde nici ca organul judiciar să identifice o infracţiune determinată din care provin aceste . deşi cunoscută. deoarece nu sunt un produs al infracţiunii. autovehiculul sau calculatorul proprietate personală folosite la săvârşirea infracţiunii principale. De asemenea. neglijenţa în serviciu. precum şi bunurile provenite dintr-o infracţiune săvârşită în altă ţară unde fapta respectivă nu este incriminată. etc.asupra lor n-ar putea să le confere niciodată o aparenţă de legalitate. organele judiciare vor desprinde caracterul ilicit al sursei din actele de ascundere a bunului (conform raţionamentului. Nu constituie bun provenit din infracţiune şi ca urmare nici obiect material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002. fie pentru că. nu poate fi făcută transparentă şi adusă la cunoştinţa tuturor. fiind evidentă originea acestora şi că au fost sustrase de la adevăratul proprietar. pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă nu depăşeşte 5 ani. implicit nu pretinde o cunoaştere precisă a sursei ilicite a bunului (fie pentru că aceasta este bine ascunsă. însuşirea bunului găsit. bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunii. Legea nu se preocupă de modul cum a dobândit făptuitorul bunul ori valoarea cu caracter ilicit. În aceste condiţii.

chiar întâmplător. iar probarea ei va fi mult înlesnită prin descoperirea asupra persoanei suspecte a bunurilor provenite din activităţi ilicite. raţionează legiuitorul. ştiind că are asupra sa produsul infracţiunii şi că ar putea fi descoperit oricând. să circule sub înfăţişarea lor iniţială. Neputând să-şi valorifice produsul infracţiunii pe care este silit să-l păstreze. se situează pe poziţia în care bunurile sau valorile de provenienţă ilicită nu ar trebui să circule sau. se va putea mai uşor descoperi fapta principală. Conduita atipică a subiectului se transformă într-o certitudine de existenţă a unor valori murdare provenite dintr-o faptă ilicită nedeterminată sau imposibil de dovedit. acestea pot să devină cu timpul inutile (prin schimbarea bancnotelor sau să se degradeze). fără a se face eforturi de autor sau de alte persoane de a se ascunde provenienţa acestor valori şi a li se da o aparenţă de legalitate. chiar nedeterminată. când deţinătorul valorilor puse în circulaţie n-ar putea da o explicaţie plauzibilă asupra sursei acestor valori va opera prezumţia că provin dintr-o 57 . Dacă autorul n-a fost descoperit şi tras la răspundere este suficient să existe certitudinea că bunurile provin dintr-o infracţiune. cel mult.valori. este înlesnită şi în acest caz descoperirea infracţiunii principale (dacă valorile sustrase sunt înregistrate şi pot fi uşor identificate). De pildă. Dacă valorile de provenienţă ilicită sunt puse în circulaţie însă în forma lor iniţială fără eforturi de a li se ascunde provenienţa. observăm că legiuitorul incriminând asemenea fapte. ci sunt păstrate de infractor. Păstrarea bunurilor asupra infractorilor poate să aibă şi alte consecinţe. certitudine care se capătă cel mai adesea din dovada făcută că agentul a ascuns aceste bunuri şi că le-a transformat în altceva care să le confere o aparenţă de legalitate. fără să mai socotim temerea continuă care va stăpâni pe infractor. autorul faptei va fi îndemnat să se abţină de la săvârşirea de infracţiuni. Dacă valorile de provenienţă ilicită nu circulă. Continuând să descifrăm mecanismul intern al infracţiunii de spălare a banilor.

Boroi.Sandu. 173 .1 Aceasta subliniază că operaţiile de spălare prezintă un pericol important prin contribuţia la denaturarea probelor şi implicit la îngreunarea posibilităţii de a proba fapta principală. Acela care spală bani de provenienţă dubioasă comite. o persoană cu venituri modeste îşi cumpără o locuinţă de care avea nevoie). deoarece nu s-a spălat. într-o formă modificată. curat ca şi când n-ar proveni din infracţiune (prezintă drept 1 Costică Voicu.sursă ilicită (de pildă. În aceste cazuri nu s-ar putea reţine în sarcina infractorului decât infracţiunea principală. În ambele ipoteze (când valorile dubioase nu sunt puse în circulaţie sau sunt puse în circulaţie fără nici o modificare) nu va exista o faptă de spălare a banilor. urmând ca la soluţionarea acţiunii civile să se aibă în vedere modul de despăgubire a părţii vătămate în măsura în care bunurile sustrase n-au putut fi restituite în materialitatea lor. deoarece prezintă bunul spălat. sub un anumit aspect o înşelăciune. căpătând o aparenţă de legalitate. Opere citite pag. prin spălare. incriminată sub forma actelor de spălare de bani. curăţat niciun bun şi ca atare descoperirea bunurilor provenite din infracţiunea la locuinţa infractorului sau identificarea sumei puse în circulaţie cu mijloacele obişnuite ale autorităţilor ca provenind dintr-o infracţiune determinată nu vor atrage răspunderea şi pentru infracţiunea de spălare a banilor murdari. prin incriminarea faptei de spălare a banilor. Ion Molnar. Al. curăţare. legiuitorul a urmărit în principal să împiedice punerea în circulaţie a valorilor de provenienţă dubioasă. Fl. deoarece numai asemenea valori sunt mai greu de identificat cu mijloacele obişnuite la îndemâna autorităţilor şi implicit mult mai greu s-ar putea ajunge la descoperirea infracţiunii principale. Spre deosebire de ipotezele de mai sus.

înşelăciunea realizată prin ascunderea provenienţei bunurilor provenite din infracţiune ia forma alterării sau falsificării datelor privind identitatea celor implicaţi în aceste operaţii sau asupra actelor doveditoare ale dreptului de proprietate şi chiar asupra diverselor documente ale tranzacţiei care sunt modificate. nu este în afara criticii. în continuare. De cele mai multe ori. Autorii actelor de spălare a banilor în aceste cazuri nu se mulţumesc numai să comită infracţiunea principală. să înşele societatea asupra provenienţei bunurilor pe care le-au obţinut pe căi necinstite. le slujeşte autorilor infracţiunii principale să micşoreze riscul de a fi descoperiţi şi de a fi traşi la răspundere penală. participanţi la operaţiile de ascundere. etc. Această înşelăciune. dar depun eforturi. această înşelăciune se realizează prin operaţia de spălare a banilor care presupune curăţarea banilor sau bunurilor rezultate din săvârşirea unei infracţiuni. O atare concluzie este desprinsă. inducând în eroare instanţa de judecată şi că.). acestea căpătând aspectul de produs legal sau legitim. în măsura în care se ascund 59 . în mod inconştient. societăţile de asigurare. falsificate. inducând în eroare pe cei care primesc aceste bunuri aşa zis curate şi spălate. speculând încrederea sau naivitatea celor din jur. cazinourile. nu pe baza efortului acuzării de a demonstra în fiecare caz concret că actele de spălare au împiedicat efectiv aflarea adevărului. Alteori. Justificarea incriminării actelor de spălare a valorilor provenite din infracţiune. operând cu prezumţia că orice act de spălare a bunurilor contribuie la ascunderea adevărului în procesul judiciar. ci prin folosirea unui şir de deducţii şi anume că acela care spală bani urmăreşte neapărat să ascundă o anumită realitate.adevărate fapte mincinoase). dispuşi să ia drept valabilă aparenţa creată de infractor. Cei care se lasă înşelaţi de această aparenţă şi privesc valorile de provenienţă ilicită ca şi când ar proveni dintr-o sursă licită devin. având o incriminare distinctă. Aceste operaţii se realizează prin utilizarea de către infractori a diferite metode şi tehnici implicând sistemul financiar-bancar sau alte verigi ale economiei de piaţă (piaţa de capital.

Pe de altă parte. o persoană care a făcut o tranzacţie suspectă precum cea de mai sus. acesta fiind obligat să demonstreze că. Aceasta înseamnă că prezumţia conform căreia orice tranzacţie dubioasă este un act de spălare de bani. etc. ori soţul să recunoască primirea unui autovehicul de la o femeie. În realitatea cotidiană. poate să nu vrea să recunoască că a primit sume mari de bani.). De pildă. sume pe care le-a investit în diferite afaceri. acestea provin dintr-o infracţiune şi nu din activităţi legale. În mod normal în toate aceste cazuri. dacă beneficiarului unui loz câştigător i se oferă un preţ dublu pe bilet din partea unei persoane interesate aceasta înseamnă că ofertantul încearcă să ascundă în modul arătat. drept cadouri de la partenerul său sexual. Prezumţia că orice tranzacţie dubioasă cum ar fi oferta de mai sus constituie un act de spălare a banilor determină mutarea sarcinii probei asupra deţinătorului de valori. dar nu ilegală) poate să fie în unele cazuri nedreaptă.nişte valori în mod cert. inclusiv în cumpărarea de lozuri câştigătoare ori soţia să nu recunoască primirea de bani de la o persoană străină de familie. în realitate activitatea sa a fost licită. O atare schimbare a sarcinii probei poate conduce la erori judiciare. un anumit lucru şi anume că foloseşte bani proveniţi din infracţiune pe care încearcă să-i cureţe apărând în calitate de fericit câştigător la loterie a sumelor aflate asupra sa. acuzarea ar trebui să facă dovada sursei ilicite a valorilor şi nu să oblige pe deţinător să facă dovada provenienţei legale a bunurilor deţinute. Uneori această dovadă prin schimbarea sarcinii probei ar fi chiar prejudiciabilă pentru cel în cauză (de pildă. deşi a comis un act care poate fi interpretat ca o încercare de ascundere a adevărului. nu toate acţiunile atipice sau anormale (socotite . cel care spală bani în modul arătat este prezumat că prin ascunderea caracterului ilicit al sumelor folosite urmăreşte să ascundă adevărul asupra sursei din care provin sumele respective. întrucât urmăreşte ascunderea unor valori de provenienţă ilicită (deşi în realitate în exemplul dat banii care se încearcă a fi ascunşi au o provenienţă eventual imorală.

adevărul chiar atunci când prezumţia ar fi în defavoarea unei persoane. De asemenea. a prietenilor. vrând totodată să ascundă mobilul real al tranzacţiei. Fiind obligat să dea explicaţii asupra acestor motive (de pildă. este posibil ca cel în cauză să refuze să dea publicităţii adevăratele scopuri ale actelor sale pretins dubioase şi să recunoască motivele reale. După unii autori. se pretează la supraevaluarea costurilor prin care urmăresc să ascundă valorile negre (de pildă. Tot astfel. banii murdari sunt o sursă importantă pentru finanţarea activităţilor criminale de orice natură. inclusiv a actelor de terorism.dubioase) au un conţinut ilicit. acela care cumpără cu o sumă dublă un loz câştigător poate să facă o atare tranzacţie cum am mai arătat din motive generoase. depunerea la o bancă a unei sume mari de bani în conturi multiple cu valori reduse poate să aibă la bază dorinţa autorului de a ascunde în faţa familiei. altele decât cele care i se atribuie. că sumele provin de la partenerul sexual). Posibilitatea unor erori judiciare prin manipularea acestor prezumţii trebuie să determine organele juridice să opereze cu o maximă prudenţă încercând să stabilească realitatea. Dar aşa cum am arătat şi mai înainte incriminarea faptei de spălare a banilor îşi are temeiul nu numai în necesitatea ocrotirii activităţii corecte a justiţiei şi împiedicarea denaturării probelor în procesul judiciar (cu neajunsurile semnalate) ci îşi are o justificare şi în alte direcţii. Aşa de pildă. reale. Refuzând să arate adevărul. o atare persoană va ajunge să fie acuzată pe nedrept de spălare de bani. servesc la coruperea autorităţilor şi la încălcarea legalităţii. putând să existe numeroase alte justificări decât cele pe care i le atribuie prezumţia de mai sus cu care operează organele judiciare. valorile mari de care dispune (valori provenite din activităţi legale sau morale pe care nu înţelege să le mărturisească). sunt gata să ofere din banii murdari un preţ dublu pentru 61 . productive. ci dintr-o activitate parazitară) sunt extrem de „generoşi”. Autorii valorilor provenite din infracţiuni (având la dispoziţie valori care nu sunt rezultatul unei activităţi economice.

deoarece în prezent art. nelăsând timpul necesar ca autorii să recurgă la acte de spălare pentru a pune în circulaţie valori de provenienţă dubioasă. operând principiul ubicuităţii. marginale. de asemenea. ca pe această cale să ajungă uneori la descoperirea infracţiunilor principale şi totodată să înlăture consecinţele negative asupra circuitului economic a pătrunderii de capitaluri provenite din infracţiuni. 4 din codul penal (personalitatea legii penale) nu prevede dubla incriminare. parţial în străinătate. Actele de spălare a banilor pot fi comise parţial în ţara noastră. organele judiciare sunt obligate să-şi îndrepte atenţia spre descoperirea unor fapte derivate. prevăzându-se cerinţa dublei incriminări. infracţiunea va fi considerată comisă pe teritoriul ţării noastre fie că s-a produs numai un act de executare sau numai rezultatul pe teritoriul român. ceea ce împiedică libera concurenţă. În noul cod. Potrivit legii penale române. desigur. Legea penală română în vigoare va putea fi aplicată şi actelor de spălare comise pe teritoriul străin fără nicio rezervă. creează condiţii pentru apariţia de societăţi fantomă pentru încheierea de tranzacţii aparente şi pentru tot felul de activităţi mascate. determină o creştere artificială a valorilor bunurilor. să combată acţiunile de ascundere intenţionată a valorilor obţinute din infracţiune.procurarea unor obiecte). că preocuparea pentru spălarea banilor proveniţi din infracţiuni denaturează viaţa economică. soluţia de mai sus nu va fi posibilă decât dacă legea penală a statului străin prevede dubla . Aceste urmări adiacente ale circulaţiei banilor negri în viaţa economică ar putea fi prevenite. a ratei dobânzilor şi a cursului de schimb valutar în care sunt interesaţi. S-a remarcat. nerealistă în condiţiile în care există multiple posibilităţi de eludare a legilor. În imposibilitatea de a descoperi la timp faptele principale şi de a le proba. O atare rezolvare apare însă ideală. printr-o promptă şi eficientă represiune împotriva infracţiunilor principale. disimulate.

Subiectul activ al infracţiunii de spălarea banilor. astăzi se admite că aceste persoane pot săvârşi o varietate de infracţiuni. financiare. cu ocazia discursului ţinut de Edwin Sutherland la Societatea Americană de Sociologie. Atunci când subiectul activ al infracţiunii este chiar autorul faptei principale. având un înalt statut social. fără violenţă. de regulă. cât şi a infracţiunilor de spălare a banilor. Astfel. în cadrul ocupaţiei pe care o are”. Deşi au existat controverse cu privire la infracţiunile care ar putea fi comise de „gulerele albe”. încălcări ale legislaţiei în domeniul mediului. luarea de 63 . Sutherland a definit termenul ca: „infracţiune comisă de o persoană respectabilă. persoane care. fraudele prin internet.incriminare. fraudele în domeniul banilor publici. fraudele în cadrul telemarketing-ului. În acest sens sunt şi prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite la care neam referit. 4. atât în organele de conducere la nivel central ale unor societăţi sau ale unor organizaţii politice. Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană fizică care are capacitatea de răspundere penală. sunt implicate în săvârşirea atât a infracţiunilor principale. evaziunea fiscală. fraudele în domeniul titlurilor de valoare. de regulă infracţiuni din domeniul afacerilor comerciale. legea 656/2002 neprevăzând vreo calitate specială a subiectului. bancare. fraudele poştale. fraudele financiare. trebuie să ţinem seama că asemenea fapte se vor comite mai frecvent de anumite categorii de persoane care ocupă funcţii importante. cât şi în aparatul de stat legislativ sau executiv (criminalitatea gulerelor albe). infracţiunile comise de gulerele albe includ: încălcări ale legilor monopolului. fraudele în domeniul asigurărilor. comercializarea de acţiuni profitând de calitatea de angajat superior al instituţiei financiare. fraudele în domeniul asistenţei medicale. fraudele cu cartea de credit. Expresia „infracţiune comisă de gulerele albe” a fost introdusă în limbajul juridic şi criminologic în anul 1939. fraudele privind falimentul.

şantajiştii. Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite. cât şi acelora care au efectuat şi intermediat operaţiile de spălare a banilor. 175 . nu este obligatorie sancţionarea şi a autorului infracţiunii principale pentru fapta de spălare a banilor. proxeneţii. ratificată de ţara noastră prin legea nr. 1 Costică Voicu. cum am văzut este proprie legislaţiei penale italiene). denumit în doctrină şi practica judiciară „spălători specializaţi”.mită. A. dacă potrivit principiilor legislaţiei interne ale statului actele de spălare se absorb în infracţiunea principală (o atare soluţie. poate fi concepută a fi comisă şi de autorul infracţiunii principale. furtul de secrete comerciale. de alte persoane fără nicio calitate. În practică s-a reţinut această calitate de subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor.Sandu. infracţiunea de spălare a banilor. Potrivit legii penale române. În asemenea cazuri nu se poate vorbi că subiectul ar avea o calitate specială ceea ce ar conferi infracţiunii comise caracterul de infracţiune proprie. hoţii de autovehicule. delapidarea. atât autorilor infracţiunilor din care s-au obţinut „banii murdari” (contrabandiştii. falsul în înscrisuri publice sau private. chiar dacă n-au fost şi autorii infracţiunilor din care au provenit aceste valori. fiind considerată nu o formă de tăinuire. spălarea de bani. Chiar dacă infracţiunea principală a avut caracterul de infracţiune proprie (de pildă. etc. I. etc. Fl. ci o infracţiune care deşi derivată are la bază temeiuri proprii de existenţă.)1.Molnar. operaţiile de spălare a banilor pot fi efectuate în numele funcţionarului (subiect activ calificat). spionajul economic. 565/2002. deoarece infracţiunea poate fi comisă de orice persoană care deţine valori provenite din infracţiune şi urmăreşte să ascundă provenienţa lor. Alteori. Opere citite pag.Boroi. funcţionarii corupţi. agentul a obţinut sumele dubioase din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu). traficanţii de droguri. subiectul activ este o persoană specializată în spălarea banilor.

executori judecătoreşti). aceasta nu este de natură să conducă la abandonarea concluziei (desprinsă şi în practica judiciară) că acţiunile incriminate în art. Chiar dacă în formularea textului există şi cerinţa esenţială ca autorul faptei să fi cunoscut provenienţa bunurilor din infracţiune. 23 din legea 656/2002 pot fi săvârşite şi de autorul infracţiunii principale când comite acte de spălare a valorilor provenite din infracţiunea comisă de el însuşi. fiind excluse alte persoane drept autori. Chiar dacă există unele neclarităţi şi imperfecţiuni de tehnică legislativă. În cazul infracţiunilor proprii. faptele nu pot fi comise decât de persoanele care au calitatea cerută de lege. În acelaşi sens ar pleda şi faptul că infracţiunea de spălare de bani nu este identică cu cea de tăinuire sau favorizare (în cazul cărora actele de autotăinuire sau autofavorizare nu au relevanţă penală). când autorul s-a aflat într-o eroare principală cu privire la existenţa infracţiunii. În eventualitatea că la săvârşirea unei asemenea infracţiuni ar participa. semnificaţii care justifică răspunderea penală şi a autorului infracţiunii principale când acesta comite fapte de spălare a banilor proveniţi din infracţiunea săvârşită de el însuşi. ci are şi semnificaţii proprii. şi un extraneus.În legătură cu subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor ar fi de observat şi faptul că legea penală română ar fi trebuit să fie mai explicită în această privinţă şi să prevadă mai clar posibila implicare a autorului infracţiunii principale în aceste activităţi ilicite. Aceasta confirmă concluzia după care această infracţiune nu presupune un subiect activ calificat. fapta acesteia din urmă va 65 . întocmai cum poate fi comisă de persoane fără nicio calitate deosebită. Infracţiunea de spălare a banilor poate fi săvârşită şi de anumiţi profesionişti (avocaţi. contabili. notari. această condiţie poate fi interpretată şi ca referindu-se la autor spre a evita aplicarea textului. pe lângă un autor având calitatea cerută de lege. adică o persoană care n-are această calitate. independente şi care în esenţă privesc denaturarea procesului economic. subminarea economiei reale şi a intereselor economice ale statului.

pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. . aceste persoane se vor supune prevederilor Legii 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi care defineşte ce înseamnă constituirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave.2 în formularea iniţială a Legii nr.Subiectul pasiv al infracţiunii de spălarea banilor. nu constituie grup infracţional organizat. Gheorghe. contabili). notari publici. deşi sub aspect material acesta a comis acte identice cu cele ale autorului calificat. notari publici. executori judecătoreşti. Conform art.constitui complicitate la infracţiunea comisă de intraneus. Dacă infracţiunea de spălare a banilor este comisă de profesioniştii menţionaţi (avocaţi.656/2002 care se referea tocmai la asocierea în vederea comiterii infracţiunii de spălarea banilor. executori judecătoreşti. în afară de cazul când legea prevede expres o atare obligaţie. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. Dacă mai multe persoane se constituie într-o organizaţie. aceştia vor fi scutiţi de obligaţia legală de a informa autorităţile (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor). printre care se numără şi aceea de spălare de bani2. format din trei sau mai multe persoane. 2 Legea nr.2 din acest act normativ. asociaţie în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor. dat fiind obligaţia mai generală a acestora de a păstra secretul profesional1.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor . în raport cu prevederile Legii nr. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni şi care nu are constituirea sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. 1 Dobrican.39/2003 a abrogat expres prevederea din art.23 al. 5.

subiect pasiv al infracţiunilor de spălare a banilor pot fi anumite persoane fizice sau juridice (organele de stat. autorul infracţiunii de spălare de bani va răspunde şi pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. judecată. Aceste acte sunt concepute însă a fi comise de persoane care săvârşesc nemijlocit numai infracţiunea de spălare a banilor. fie că sunt comise în raport cu fapta terţului spălător. deţinerea sau folosirea de bunuri cunoscând că acestea provin din infracţiune. 23 din legea 656/2002 se poate concepe existenţa instigării şi complicităţii la infracţiunea de spălare a banilor. fie că aceste acte de participaţie sunt săvârşite în raport cu fapta autorului infracţiunii principale când acesta comite şi acte de spălare a banilor. ca titular al obligaţiei de asigurare a unui climat de normalitate în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii economico-financiare şi de afaceri. ştiind că acesta a comis infracţiunea din care provin bunurile supuse operaţiei de spălare (favorizare personală).Subiect pasiv al infracţiunii. atunci când este comis pentru a ajuta pe autor să se sustragă de la urmărire. în primul rând. statul. Tot astfel sunt acte de executare a infracţiunii şi cele care constau în dobândirea. Participaţia este posibilă sub toate formele şi la toate variantele normative ale infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din infracţiune. dar nu sunt şi autori ai infracţiunii principale. În acest caz. Actul de schimbare sau de transfer în scopurile menţionate poate să aibă caracterul unui act de executare săvârşit chiar de autorul infracţiunii principale care comite şi infracţiunea de spălare a banilor. este. executarea pedepsei. autor numai al infracţiunii de spălare a banilor. 67 . În secundar. dar poate să aibă şi caracterul unui act de favorizare din partea unui terţ spălător. instituţii bancare sau alte persoane juridice. La fiecare din variantele normative alternative prevăzute în art. care sunt prejudiciate în urma săvârşirii infracţiunii).

Este interesant de observat că în Convenţia Naţiunilor Unite se face vorbire numai de actele de complicitate la infracţiunea de spălare a banilor. compus din elementul material. situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor o constituie existenţa unei infracţiuni anterioare din care să provină valorile supuse operaţiunilor de spălare. instigarea fiind o formă autonomă de participaţie. Pe lângă situaţia premisă din conţinutul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. Asupra acestora urmează să ne oprim mai îndeaproape. să existe şi instigarea la această infracţiune (fie că instigator ar fi autorul infracţiunii principale. fie o altă persoană). Chiar dacă în varianta normativă prevăzută în art. Împrejurarea că intermediarul acţionează ca mandatar al autorului nu exclude calitatea sa de autor al acţiunii de schimbare sau transfer a bunurilor provenite din infracţiune. Calitatea de complice o va avea persoana care eventual ajută. În raport cu legea noastră penală. alături de complicitatea la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor de către autor. dar şi de un terţ intermediar în sprijinul sau pentru a ajuta pe autorul faptei principale. această precizare nu are nimic comun cu complicitatea ca formă de participaţie. urmarea imediată. înlesneşte săvârşirea acţiunii de schimbare sau de transfer comisă de autorul infracţiunii principale sau de intermediar. mai face parte şi conţinutul constitutiv. 23 din legea 656/2002 se prevede printre scopurile urmărite prin acţiunea de schimbare sau transfer. Trecând la analiza conţinutului juridic al infracţiunii. acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale. ci subliniază numai că acţiunea de schimbare sau transfer poate fi comisă nu numai de autorul faptei principale. preluându-se astfel modelul francez al instituţiei participaţiei potrivit căruia instigarea constituie o formă de complicitate şi nu o formă distinctă de participaţie. . legătura de cauzalitate. Aşa cum am arătat mai sus complicitatea ca formă de participaţie este posibilă sub toate variantele normative ale infracţiunii. va exista şi posibilitatea ca.

creditul de consum. societăţile de administrare a investiţiilor. care îndeplinesc următoarele operaţiuni : creditarea. societăţile de valori imobiliare. Nu interesează instituţiile sau persoanele prin care se realizează aceste operaţii. Întrucât cele două variante normative (schimbarea sau transferul) au un caracter alternativ. societăţile de depozitare.23 alin. Deşi instituţiile financiare şi persoanele intermediare nu mai sunt menţionate în noua reglementare. preluând incriminarea din legea anterioară (Legea 21/1999) nu a mai precizat ca o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii de spălare a banilor. factoringul. infracţiunea de spălare a banilor se comite numai prin intermediul instituţiilor la care face referire şi legea anterioară şi anume : a) băncile. Legea nr. săvârşite separat sau împreună. infracţiunea îşi va păstra unitatea şi nu vor fi incidente regulile cu privire la concursul de infracţiuni. nu putem să nu observăm că. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se diferenţiază în funcţie de varianta normativă avută în vedere: a) În varianta prevăzută în art. în mod frecvent. printre altele. Pe de altă parte. finanţarea tranzacţiilor comerciale. Pluralitatea de acţiuni alternative va fi însă avută în vedere la individualizarea pedepsei.a. nefiind necesară realizarea cumulativă a acestora. societăţile de investiţii. 656/2002.1 lit. incluzând.6. de custodie. ca faptele descrise în norma de incriminare să fi fost comise prin intermediul anumitor instituţii sau persoane pe care Legea 21/1999 le menţiona în mod expres. creditul ipotecar. sucursalale băncilor străine şi instituţiile de credit. fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora. elementul material al infracţiunii îl constituie acţiunea de schimbare sau de transfer de bunuri. inclusiv 69 . cum ar fi : fondurile de investiţii. atunci când sunt întrunite ambele.Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor. b) instituţiile financiare. infracţiunea se poate realiza şi când s-a comis doar una dintre acţiunile alternative incriminate.

produse financiare derivate. . tranzacţii pe cont propriu sau în contul clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare. consultanţă şi servicii în domeniul fuziunilor şi al achiziţiilor de întreprinderi. g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani. ordine de plată. în lei sau în valută. acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente. amanet. e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică. schimb valutar. i) trezoreria statului. h) agenţii imobiliari. operaţiuni de plăţi. emiterea şi administrarea unor mijloace de plată. custodia şi administrarea valorilor mobiliare. participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni. financiar-bancară. strategia industrială. turism. f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare. d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc. intermedierea pe pieţele interbancare. contabilă. certificate de depozite. cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional. prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor. cec-uri. metale şi pietre preţioase.. instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor. administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu. leasingul financiar. j) casele de schimb valutar. dealeri. cec-uri de călătorie şi altele asemenea. valori mobiliare.forfetarea. c) societăţile de asigurări şi reasigurări . notarială. etc. vânzări-cumpărări de obiecte de artă. cărţi de credit. consultanţă acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului.

consemnat în contractul de vânzare-cumpărare 1 V. De pildă. schimbarea prin înlocuirea acţiunilor anonime. a certificatelor la purtător. aceasta înseamnă că se înlătură trăsăturile reale ale obiectului obţinut în mod ilegal atribuindu-i-se alte trăsături care să creeze o aparenţă de origine sau dobândire licită. Cătineanu. Un alt sens al termenului de schimbare a bunului ar fi acela de a înlocui lucrul produs prin infracţiune cu un lucru deţinut legal de o altă persoană. cel în cauză cumpără o proprietate având valoarea reală de 200. op.k) orice altă persoană fizică sau juridică. Schimbarea bunului poate să îmbrace şi forma unor modificări cu caracter juridic. schimbarea culorii. 71 . o persoană care are o sumă mare obţinută prin infracţiunea principală procedează la spălarea acesteia prin schimbare. efectuând două operaţiuni de vânzarecumpărare. a obligaţiilor. Dabu. seriei şi numărului de înmatriculare al autoturismului nou furat cu seriile. titlurilor de plată. furate. culorile şi numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumpărate legal1. În legătură cu prima dintre variantele normative ale infracţiunii şi anume schimbarea. cu preţul de 100. infractorul având interesul să obţină chiar valori mai reduse însă „curate”. fără să afecteze valoarea intrinsecă a obiectului. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalentă sau cel mai adesea la o valoare inferioară. De pildă. adică din efectuarea unor acte juridice sub semnătură privată sau chiar autentificată pentru a ascunde o operaţiune cu caracter ilegal.000 RON.37. S. pentru acte şi fapte săvârşite în afara sistemului financiar-bancar. De pildă. materială.000 RON. număr cu altele asemănătoare în circuitul legal. care pot fi urmărite după serie. Un prim sens al acestui termen ar fi acela de transformare fizică a bunului prin supunerea acestuia unor modificări susceptibile să-i schimbe înfăţişarea fizică. p. observăm că termenul poate avea mai multe accepţiuni. astfel.cit.

Transferul de bunuri în scopul ascunderii şi al disimulării originii ilicite a acestora este o altă variantă normativă a acţiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute în art. suma de 300. op. Dabu. cu sau fără aparenţă legală (deplasare efectivă sau scriptică ori electronică).autentificat.cit.000 RON pentru imobilul în cauză. infractorul justifică legal provenienţa cu ultimul act de vânzare-cumpărare autentic. „asistenţă de specialitate” sau prin constituirea de depozite în ţară din 1 V. 23 pct. infractorul revinde imobilul la un cumpărător de bună credinţă cu suma de 300.38 . astfel că vânzătorul îşi primeşte preţul real de 200. pentru scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar se efectuează o plată în avans de marfă sau o plată pentru o marfă supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care transferă (agent care ulterior intră în „faliment” şi nu mai expediază marfa). Cea mai simplă formă de transfer al bunurilor este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită. Prin această operaţiune. pe lângă suma consemnată în actul de vânzare-cumpărare. Astfel.. ori fuziune cu o firmă falimentată intenţionat. 1 lit. prin „deplasarea capitalului” sub diferite forme de la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul. după care. Un asemenea transfer se realizează de pildă. p. într-un loc unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală. infractorul păstrează bunul o perioadă de timp necesară efectuării unor amenajări şi îmbunătăţiri investind 100. Infractorul plăteşte vânzătorului.000 RON. O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere. Cătineanu. aflată tot sub controlul celui care transferă. a din Legea 656/2002. şi suma pe care vrea să o spele.000 RON în care este inclusă şi suta de mii „spălată”1. S. ori prin plăţi pentru „consultanţă”.000 RON.

De aici şi importanţa pe care o capătă identificarea şi selecţionarea tranzacţiilor dubioase. p. p.12/2002.000 euro şi apoi plata unor cec-uri în străinătate pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării transferului respectiv1.cit. ori prin transfer de fonduri prin intermediul biletului la ordin sau cambiei sau prin transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri3. cesiune de creanţă cu preţ subevaluat sau prin deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă. dispoziţii de încasare. G. Aceasta înseamnă că acţiunile menţionate trebuie să-şi propună să ascundă sau să disimuleze valorile provenite dintr-o infracţiune gravă.sume mai mici de 15. sau prin folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale inclusiv de societăţi fantomă prin : cec-uri. ori deplasări de valută prin creditare.16 . Transferul de fonduri interbancare este iniţiat de o bancă şi se încheie prin decontarea finală a sumei.. dispoziţii de plată. comportamentele atipice ale clienţilor. 3 Valerică. În măsura în care schimbul sau transferul apare ca efectuat în aceste 1 2 Ion Lascu. Acest scop este desprins de organele judiciare chiar din contextul dubios al acţiunilor de schimbare sau transfer.C.295. C.cit.cit. împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlul celui care transferă sau prin transferuri de fonduri interbancare2. volumul mare al sumelor tranzacţionate. prin sistemul Western-Union.Ungureanu şi A. bunurile respective vor avea acelaşi regim juridic. op. Revista Dreptul nr. Alte forme de transfer pot consta în : deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţiuni. ipoteză în care se acordă beneficiarului dreptul de a cere ca creditul să-i fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi. S. op.Ş. 138. ori prin transfer de credit documentar (transferabil). sau disimulării originii ilicite a bunurilor (legea foloseşte expresia „în scopul” cu semnificaţia însă de destinaţie. acreditive. op. titluri de credit. Dabu. nu de finalitate). Acţiunile de schimbare şi de transfer se întregesc cu o cerinţă esenţială şi anume să fie efectuate în vederea ascunderii.Voicu. Voicu. Nu interesează dacă schimbarea sau transferarea a avut loc odată sau în mod repetat. 73 . Cătineanu.. p. în momentul şi în forma hotărâtă în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile agentului de decontare.

Acţiunea de schimbare şi de transfer descrisă în cuprinsul art 23 lit.a se întregeşte cu o a doua cerinţă esenţială relativă la cel de-al doilea scop posibil al schimbului sau transferului de bunuri şi anume de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provine bunurile să se sustragă de la urmărire. 44 pct . camuflarea bunului. Actele de schimb şi transfer cu caracter dubios relevă nu numai intenţia de ascundere. Disimularea este tot o ascundere urmată de mascarea.scopuri. o asemenea dovadă ar reveni deţinătorului numai după ce organul judiciar a făcut dovada caracterului ilicit al provenienţei bunului. dar şi caracterul acestor lucruri. şi anume. implicit se urmăreşte împiedicarea descoperirii . făcând să se mute sarcina probei asupra deţinătorului. provenienţa lor ilicită. o atare cerinţă esenţială ar putea fi considerată de prisos deoarece prin schimbarea sau transferul bunurilor provenite din infracţiune în scopul ascunderii sau disimulării acestora. Este vorba tot de scop în sens de destinaţie. de disimulare a unor bunuri. Prin ascundere se înţelege modificarea înfăţişării fizice a bunului sau a naturii juridice a acestuia în vederea punerii bunului în circulaţie fără temerea de a fi descoperită originea sa ilicită sau pentru a îngreuna descoperirea. acesta apărând ca având o provenienţă legală. Aceasta înseamnă că deţinătorul unui bun nu trebuie să facă dovada caracterului licit al deţinerii bunului (deoarece aceasta se prezumă). În raport cu acestea din urmă operează prevederile art. obligând pe deţinător să facă dovada contrarie. ca acţiunea de schimb sau cea de transfer să aibă ca obiectiv favorizarea autorului infracţiunii principale (favorizare personală). se desprinde şi prezumţia că este vorba de o provenienţă ilicită. deoarece numai în raport cu valori ilicite există interesul de a fi ascunse. disimulate.8 din Constituţie potrivit cu care „caracterul licit al dobândirii se prezumă” în cazul proprietăţii private. valorile de provenienţă licită nefiind ascunse. judecată sau executarea pedepsei. Într-o anumită viziune.

disimulării bunului de provenienţă ilegală. realizarea acestui scop nu are loc prin acte independente de actele prin care se realizează schimbarea sau transferul în scopul ascunderii. p. . Pentru întregirea elementului material al ambelor variante normative prevăzute în art. aceasta implicând împiedicarea descoperirii autorului faptei principale pentru a fi tras la răspundere. cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. Elementul material al variantei normative alternative de la alin. a situării. bunul provine dintr-o contravenţie. a dispoziţiei.573. a situării. a dispoziţiei. Această condiţie esenţială nu este îndeplinită dacă.. Ascunderea sau disimularea în accepţiunile date mai sus se referă atât la bunul material. Editura Academiei. Sintagma „adevăratei naturi” se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză. de pildă. .1 lit.b constă în săvârşirea următoarelor acţiuni : . se impune a fi îndeplinită şi o a treia cerinţă esenţială şi anume ca bunul schimbat. Bucureşti. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Dongoroz şi colab. transferat să provină dintr-o infracţiune. Vol. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. 23 lit.III. Este o răsfrângere a situaţiei premisă asupra conţinutului constitutiv al infracţiunii1. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. a din legea 656/2002. 75 .infracţiunii principale din care a provenit bunul spălat. sau dintr-o abatere disciplinară ori dintr-un delict civil şi ca atare infracţiunea nu va mai putea exista. la subiectul care a fost 1 Vintilă. Altfel zis.ascunderea adevăratei naturi a provenienţei.disimularea adevăratei naturi a provenienţei. 1971. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.

cec-uri la purtător. adică o ascundere sau disimulare a bunului precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective2. disimulare trebuie să fie de natură a face nesesizabilă. dobândite ilegal li se poate schimba adevărata situare (posesie) prin operaţii care să le confere aparent o provenienţă legală. etc. unei sume obţinute prin şantaj i se dă aspectul restituirii unei sume împrumutate care pe o perioadă mare. a produs dobândă. Ascunderea adevăratei naturi a provenienţei presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă. Cătineanu. De pildă. Cu privire la „circulaţia” bunurilor trebuie înţelese actele de denaturare a adevăratei circulaţii a valorilor ori a drepturilor asupra bunurilor între parteneri la 2 V. Prin situare se înţelege denaturarea locului ocupat de bunul respectiv într-o anumită ordine. titluri negociabile la purtător.Dabu. făcând să se creadă că ocupa un alt loc decât cel real. la prima vedere. lucrurile mişcătoare se prescriu „prin faptul posesiunii lor fără să fie trebuinţă de vreo curgere de timp”. S. op. Se ştie că potrivit art.41 . drepturile de creanţă „incorporate” în acţiuni la purtător. ierarhie.cit. 1909 Cod Civil. originea ilicită a provenienţei bunului prin crearea unei situaţii de apartenenţă „legală” veridică a bunurilor şi a drepturilor asupra acestora. cumpărarea biletelor câştigătoare la loto de către făptuitor cu banii obţinuţi din infracţiuni modifică situaţia bunurilor deţinute deoarece acestea apar ca fiind contravaloarea biletului câştigător (aparenţa de dobândire legală) şi nu ceea ce sunt în realitate adică sume provenite din infracţiune. Activitatea de ascundere. p. evident fictivă. Drept urmare.deposedat prin infracţiunea primară. De pildă. Există o asemenea denaturare a drepturilor asupra bunurilor când sunt disimulate adevăratele relaţii din care provine bunul respectiv.

Prin dobândire se înţelege fapta unei persoane de a achiziţiona cu orice titlu bunuri din categoria celor susceptibile de a fi „spălate”. S.c este realizat prin dobândirea. o trecere fictivă de la o persoană la alta până la făptuitor (folosindu-se în această operaţie de unul sau mai mulţi intermediari).cit. În cazul acestei variante normative de asemenea. b presupun de asemenea existenţa unei cerinţe esenţiale şi anume ca bunurile susceptibile de operaţiunile menţionate să provină din săvârşirea unei infracţiuni. temporar sau continuu. Sintagma „săvârşirea unei infracţiuni” face referire doar la infracţiunea principală prin care s-a obţinut sau se obţine ilicit bunul care va face ulterior obiectul spălării. cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni de o anumită gravitate. cerinţa esenţială este ca 1 V. lăsând să se creadă că este vorba de o circulaţie reală efectivă a bunurilor sau a drepturilor asupra bunurilor. Deţinerea bunului apare ca fiind legitimă1.Cătineanu. De pildă.Dabu. p.1 lit. Elementul material al variantei normative din alin. deţinerea sau folosirea de bunuri care în mod obiectiv provin din comiterea unei infracţiuni. pretinzându-se că această circulaţie se referă la valori dobândite licit. făptuitorul prin vânzări-cumpărări succesive determină o falsă circulaţie a valorilor. Nu va fi îndeplinită această cerinţă esenţială dacă bunurile provin dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil ori o abatere disciplinară.42 77 .tranzacţie. Variantele normative prevăzute în art 23 lit. Deţinerea sau folosirea desemnează fapta unei persoane de a avea asupra sa sau de a întrebuinţa un bun pe o perioadă determinată sau nedeterminată. op. Asemenea vânzări succesive pot fi realizate prin acte juridice încheiate sub formă autentică sau sub semnătură privată înlăturându-se orice urmă de ilicit a pretinsului drept asupra bunurilor.

făptuitorul din banii obţinuţi prin înşelăciune cumpără bijuterii pe care le vinde mai departe. urmarea imediată va diferi în raport cu fiecare din variantele normative alternative pe care le conţine norma de incriminare. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor. disimula originea lor ilicită. momentul obţinerii bunurilor se îndepărtează tot mai mult ca urmare a vânzărilor şi cumpărărilor succesive care s-au interpus. prevăzute la lit. 7. Totodată. 23. a din art. de pildă. prin aceste operaţiuni. a masca). scop care clarifică sensul acţiunilor şi rezultatul acestora de a ascunde originea bunurilor (scopul . deţinerii. judecată sau executarea pedepselor. Astfel. În ambele cazuri trebuie să se verifice existenţa unui scop şi anume al ascunderii sau disimulării (rezultatul acţiunii de a camufla. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor trebuie analizată atât sub aspect material. de momentul când se verifică provenienţa lor. deşi rămân aceleaşi din punct de vedere fizic. cât şi sub aspect juridic. sumele obţinute apărând astfel ca având o sursă legitimă (vânzarea unor bunuri) şi nu o sursă ilicită. dacă făptuitorul depune banii sustraşi la o bancă în contul său şi-i foloseşte mai departe ca bani transferaţi dintr-un cont bancar şi nu ca având o provenienţă ilegală). cum este în realitate. ori a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. Făptuitorul poate să recurgă şi la transferul bunurilor. În această variantă normativă.bunul care face obiectul dobândirii. şi-au modificat semnificaţia juridică (de pildă. în cazul variantei alternative. Sub primul aspect. înfăţişarea bunurilor se schimbă (fizic) din bani în obiecte dacă. urmarea materială imediată ar fi schimbarea efectivă sau transferul efectiv al bunurilor pentru a ascunde. folosirii să fie un bun provenit din infracţiune. în acest caz urmarea imediată este schimbarea locului bunurilor care.

judecată sau executarea pedepsei. bancar. urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă a adevăratei naturi. Sub aspectul urmării imediate juridice. În cuprinsul art. de credit. 23 lit. bancar. urmarea imediată naturală este dobândirea. ori a drepturilor asupra acestora.având caracter de destinaţie şi nu de rezultat sau finalitate). situării. b din legea 656/2002. ci numai de persoanele intermediare care acţionează ca mandatari ai 79 . adică relaţiilor care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu raporturile patrimoniale care se desfăşoară într-un sector determinat al economiei naţionale. Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor.23 din legea 656/2002. economic. dispoziţiei. În cazul variantei normative alternative din art. fiind echivalente cu celelalte dintre acţiunile înscrise în norma de incriminare.. etc. Sub aspectul urmării imediate juridice. astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata sa natură sau provenienţă (de pildă. circulaţiei sau proprietăţii bunurilor. folosirea efectivă (ca rezultate naturale ale acţiunilor enumerate) a bunurilor de provenienţă ilicită. deţinerea. acţiunile incriminate de schimb şi transfer în scopurile arătate aduc atingere obiectului juridic specific al infracţiunii. etc. banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi cu ajutorul unor acte false ca fiind proveniţi dintr-o donaţie).c. Deşi aceste acţiuni erau incriminate şi sub numele de tăinuire. Aceste acţiuni nu pot fi desfăşurate de autorul infracţiunii principale. fie o schimbare efectivă juridică (prin transfer). adică în sectorul financiar. provenienţe. acestea sunt modalităţi alternative normative prin care se comite infracţiunea de spălare a banilor. acţiunile incriminate cu urmările lor naturale semnalate aduc atingere relaţiilor patrimoniale din sectorul financiar. de credit. Un alt scop este acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale de a se sustrage de la urmărire. denaturând aceste relaţii prin infuzia de valori provenite din infracţiune. În ipoteza faptelor incriminate în art. asemănarea este numai aparentă. 23 lit.

financiar. adică normalei desfăşurări a relaţiilor de proprietate şi a circuitului economic specific. bancar. deţinute.Legătura de cauzalitate a infracţiunii de spălarea banilor. atât manifestarea exterioară. Sub aspectul urmării juridice. prin acţiunile alternative de dobândire. etc. Infracţiunea de spălare a banilor cuprinde în conţinutul ei constitutiv.Forma de vinovăţie a infracţiunii de spălarea banilor. . referindu-se la acţiuni care prin natura lor exprimă. Legiuitorul. deţinere sau folosire descrise în norma de incriminare se aduce atingere valorilor sociale ocrotite prin incriminare. cât şi rezultatul acestora. 8. împotriva mistificărilor şi denaturărilor provenite prin invazia în acest circuit de valori provenite din infracţiune. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin activităţile întreprinse ascunde provenienţa banilor proveniţi dintr-o infracţiune şi urmăreşte sau acceptă obţinerea acestui rezultat. Elementul subiectiv constă din intenţie. 9. folosite de intermediari. înseamnă că rezultatul este implicit acţiunii astfel că nu este necesară o dovadă specială a legăturii de cauzalitate fiind suficient să se fi săvârşit acţiunea incriminată iar schimbarea situaţiei anterioare să se fi produs efectiv. sub raportul legăturii subiective. un element subiectiv şi două cerinţe esenţiale. Este regretabil că legiuitorul nu a găsit formulări mai exacte care să sublinieze specificul infracţiunii de spălare a banilor în raport cu infracţiunea de tăinuire. Între elementul material al infracţiunii de spălare a banilor (sub forma acţiunilor descrise în norma de incriminare) şi urmarea imediată naturală trebuie să existe o legătură de cauzalitate.autorului faptelor principale în legătură cu interesele acestuia de a ascunde provenienţa valorilor dobândite. de credit.

autorul va comite fapta cu intenţie indirectă dacă. ceea ce înseamnă că a admis şi eventualitatea ca bunul să provină din infracţiune. Numai aceasta poate să manifeste indiferenţă ori îndoială asupra provenienţei bunului. aflându-se în dubiu asupra provenienţei bunului. Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor se întregeşte ca o cerinţă esenţială şi anume cunoaşterea de către făptuitor a împrejurării că bunurile supuse operaţiunilor de curăţire provin din săvârşirea unei infracţiuni. Acela care săvârşeşte nemijlocit infracţiunea principală cunoaşte de regulă provenienţa bunului asupra căruia exercită operaţia de spălare. spre deosebire de alte legislaţii penale (cea germană şi spaniolă) care sancţionează asemenea fapte cu pedepse ceva mai reduse şi când sunt comise din culpă. fiind suficient ca în momentul operaţiunii de spălare a banilor să-şi dea seama că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni. Nu este necesar ca făptuitorul (când nu este însăşi autorul faptei principale) să ştie care anume infracţiune a fost săvârşită şi cine este autorul acesteia sau dacă acesta răspunde penal sau nu pentru infracţiunea săvârşită (beneficiind de o cauză care înlătură caracterul penal al faptei sau răspunderea penală). Cunoaşterea 81 . nu îşi clarifică mai întâi îndoiala ca apoi să acţioneze. admite şi posibilitatea ca bunurile supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracţiune (în acest caz autorul manifestând indiferenţă faţă de provenienţa bunurilor). cât şi ştiinţa sa asupra acestei provenienţe. Tot astfel. astfel că în raport cu acesta. actul de spălare are proprietatea de a releva atât intenţia directă a autorului de a ascunde provenienţa bunurilor. De observat că legea penală a ţării noastre nu incriminează faptele de spălare de bani proveniţi din infracţiune decât dacă sunt comise cu intenţie directă sau eventuală. ci acţionează chiar în situaţia de îndoială. Posibilitatea intenţiei indirecte ca element subiectiv se verifică evident numai în cazurile în care o altă persoană decât autorul infracţiunii principale comite acte de spălare a banilor.Autorul comite fapta cu intenţie indirectă ori de câte ori când trece la efectuarea de operaţii de spălare a banilor.

deoarece. nimeni nu procedează astfel. atipică. din eventuala publicitate care s-a făcut anterior asupra comiterii infracţiunii principale şi asupra persoanei bănuite a fi autorul infracţiunii şi din alte împrejurări. tipică. încearcă cu ştiinţă să transforme banii proveniţi din infracţiune în bani obţinuţi în mod legal. obişnuită ar putea să aibă la bază un mobil generos. O asemenea purtare va fi suspectată că ascunde intenţia de a converti o sumă într-o altă valoare cu aparenţă de legalitate. Elementul subiectiv al infracţiunii este desprins pe baza evaluării modului de comportare al unei persoane şi anume dacă aceasta a avut sau nu o conduită tipică. Cum o atare convertire nar putea fi încercată decât dacă banii spălaţi în acest mod sunt murdari sau negri. pe baza . sau alt mobil fără o coloratură ilicită. acela care cumpără un bilet câştigător la loterie oferind beneficiarului o sumă dublă decât valoarea câştigului. este limpede concluzia că cel care cumpără în condiţiile arătate un loz câştigător. Din moment ce făptuitorul execută în mod conştient operaţiuni de ascundere. disimulare a unor valori spre a le conferi o aparenţă de legalitate se desprinde atât concluzia că bunurile spălate provin dintr-o infracţiune cât şi cunoaşterea de către făptuitor a provenienţei ilicite a bunurilor. Este posibil însă ca subiectul să-şi propună să efectueze operaţia de mai sus pentru a face o donaţie. din măsurile luate de autorul infracţiunii principale (din care provine bunul supus spălării) ca totul să fie efectuat în secret. pentru a ajuta pe căi ascunse pe beneficiarul lozului. firească a oricărei persoane în împrejurări normale. va fi evaluată ca o comportare anormală. prin folosirea acestei operaţii de cumpărare la un preţ supraevaluat a biletului câştigător. De pildă. adică provin dintr-o operaţie ilicită. în mod normal. Prin urmare ştiinţa că bunul spălat provine dintr-o infracţiune este dedusă din materialitatea faptelor. Este adevărat că. Aceasta înseamnă că multe din operaţiile aşa zis suspecte raportate la o comportare normală.împrejurării de mai sus poate rezulta din modul în care s-au săvârşit faptele.

S. Revista Dreptul 12/2002 p. eroarea asupra unui element constitutiv va înlătura întotdeauna vinovăţia autorului indiferent dacă ar fi o eroare invincibilă sau vincibilă. modalităţi. 83 . În realitate. Infracţiunea de spălare a banilor. op. pot exista acte de pregătire şi acte de 1 Valerică.. Cătineanu. deşi în realitate provenienţa a fost licită (fapta putativă). ca orice infracţiune comisivă. ca atare.18 admite că infracţiunea de spălarea banilor se poate comite şi cu intenţie judiciară. deşi legiuitorul foloseşte noţiunea de scop (art. a). O atare reprezentare greşită purtând asupra unei cerinţe esenţiale a infracţiunii constituie o eroare principală care înlătură caracterul penal al faptei. Tot astfel. acesta are sensul de destinaţie clarificând elementul material al infracţiunii şi nu de finalitate1.cit.cit. Aşa cum am mai arătat în conţinutul infracţiunii de spălare a banilor.. scopul trebuie să fie prevăzut şi realizat chiar în momentul când agentul acţionează în modul în care este descrisă fapta în norma de incriminare. în cuprinsul prevederilor art. Dabu. este susceptibilă de o desfăşurare în timp. Legiuitorul putea să se exprime mai corect. Ion Lascu. sancţiuni ale infracţiunii de spălare a banilor.138 consideră că noţiunea de scop este folosită în sens de finalitate.Forme. Ca atare. op. are loc o transferare a sarcinii probei care va trece asupra subiectului suspectat Nu va fi realizată această cerinţă esenţială dacă autorul a crezut eronat că bunul provine din infracţiune. Infracţiunea de spălare a banilor nu se poate comite din culpă. finalitate susceptibilă a fi realizată chiar după consumarea infracţiunii. a crezut că bunul provine dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil sau dintr-o abatere disciplinară). dacă în loc de scop ar fi folosit o altă expresie( de exemplu: schimbarea sau transferul pentru a ascunde sau disimula originea ilicită a bunurilor ori „de natură” a ascunde ori disimula originea ilicită a bunului). Ca atare. concluzie care s-ar fi desprins dacă scopul la care face referire legiuitorul ar fi avut semnificaţia de finalitate a acţiunii. 23 lit. nu este exclusă intenţia eventuală. 23 lit. p. 9. a.prezumţiei deduse din abaterile de la comportarea tipică. nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă autorul s-a aflat în eroare asupra provenienţei bunului ( de pildă.

în urma verificării îi pune în vedere că refuză să facă orice tranzacţie în numele acestuia fiind suspectat că urmăreşte să spele valori de provenienţă ilegală). dobândirea) altele au caracter continuu (ascunderea. cu aceeaşi rezoluţie infracţională. conform art. De asemenea. momentul epuizării va fi cel al efectuării ultimului act al acţiunii de spălare a banilor. disimulare. cât şi într-o . dobândire. deţinere. spălare).executare. nu sunt incriminate la această infracţiune. este pedepsită. fie prin încetarea voluntară a acţiunii. folosire). banca a refuzat cererea de deschidere a unui cont unei persoane suspectate că urmăreşte să spele banii proveniţi din infracţiuni). ca urmare. transfer. 23 al. deţinere. Actele de pregătire. potrivit cu specificul fiecăruia din actele care formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii. ascundere. disimularea. Unele din acţiunile incriminate pot să se înfăţişeze ca acţiuni momentane (transferul. deşi posibile. vor fi posibile atât acte de executare întrerupte (de pildă. toate actele incriminate se pot înfăţişa şi sub o formă continuată când sunt comise de aceeaşi persoană la anumite durate rezonabile de timp. cât şi acte de executare care nu şi-au produs efectul (deşi banca a efectuat transferul cerut de client. Infracţiunea de spălare a banilor se consumă în momentul când se produce urmarea imediată naturală şi prin aceasta urmarea juridică. Infracţiunea se poate comite atât în modalităţile normative prevăzute de lege (schimbare. disimulare. În acest caz. ascundere. transfer. folosind cuvinte (substantive provenite din verbe la infinitiv) care exprimă atât acţiunile cât şi rezultatul produs (schimb. folosirea). dobândire. În formularea infracţiunii de spălare a banilor. legiuitorul. momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare. 3 din legea 656/2002. însă tentativa. actele de executare întrerupte sau care nu şi-au produs efectele. vor fi sancţionate conform legii. deţinerea. fie prin intervenţia autorităţilor.

118 din Codul Penal ( art. a din noul Cod Penal). b din noul Cod Penal). una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. sumele date în cazul infracţiunilor de corupţie. 136 lit. vor fi susceptibile de confiscarea specială valorile supuse acţiunilor de spălare dacă au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii şi nu sunt restituite persoanei vătămate sau nu servesc la despăgubirea acesteia. dacă sunt ale infractorului (art. Este vorba de bunurile dobândite prin furt. 136 din noul Cod Penal). o atare confiscare s-ar putea concepe atât asupra bunurilor produse (fizic) prin infracţiune. cât şi asupra celor care au dobândit un alt regim juridic prin infracţiune (art. a) – c) din Codul Penal. 3. dar nu şi asupra bunurilor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. instanţa. şi asupra bunurilor date sau primite pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau pentru a răsplăti pe infractor (de pildă.multitudine de modalităţi faptice în raport cu împrejurările concrete în care a acţionat făptuitorul. 4. alin. la fel în cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite săvârşite de un funcţionar public). 53*1 alin. 23. fie pentru a răsplăti pe infractor. De asemenea. poate fi trasă la răspundere penală şi persoana juridică pentru săvârşirea acestor fapte. Bunurile supuse procedurilor de spălare sunt confiscabile în baza art. 136 lit. Potrivit art. Credem că ar fi posibilă confiscarea specială prin aplicarea acestor dispoziţii şi când este vorba de valori provenite dintr-o spălare anterioară a banilor deoarece şi în acest caz aceste valori provin tot dintr-o 85 . Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată este închisoarea strictă de la 3 la 12 ani. lit. de asemenea. De observat că. fie pentru a determina comiterea faptei. De aceste modalităţi concrete se va ţine seama la individualizarea sancţiunii. putând aplica în acest caz. Confiscarea specială ar putea opera. tâlhărie şi alte infracţiuni grave contra patrimoniului.

23 alin. 39/2003. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup. Art. un grup infracţional organizat se pedepseşte potrivit art. B. Conform art. 323 din Codul Penal. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub . pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. format din trei sau mai multe persoane. în art. 25 din Legea 656/2002).infracţiune principală iniţială.a din Legea nr. Asocierea în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor În cazul în care infracţiunea de spălare a banilor se produce în condiţiile arătate. 39/2003. care nu este. această pedeapsă nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. În raport cu aceste prevederi din Legea nr. au abrogat dispoziţiile din art. teza a 2. Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor. nu constituie grup infracţional organizat. 39/2003. 34. se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de Procedură Penală (art. Totuşi. Ca urmare. adică în formă de grup organizat. în vederea săvârşirii de infracţiuni. 2. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. potrivit art. potrivit prezentei legi. 8 din Legea nr. 656/2002. 7 din legea 39/2003 prevede faptul că iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. 2 referitoare la comiterea infracţiunii în cadrul asociaţiilor criminale din Legea nr. vor opera prevederile Legii 39/2003 care. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Obiectul material al acestei infracţiuni îl constituie informaţiile pe care personalul Oficiului le-a dobândit în timpul activităţii. se pedepseşte. A.Voicu. aspecte. Informaţiile se referă. 1). 167 sau 323 din actualul Cod Penal. G.Ştefania Ungureanu. potrivit art.18. rapoartele. În esenţă.18 C. 8 din Legea nr. ori în termen de până la 5 ani după încetarea activităţii. C. pe o durată de 5 ani. op. adică de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii (alin. stări de fapt şi situaţii constatate şi care sunt cuprinse (materializate) în documentele. împrejurări. implicând şi protecţia informaţiilor deţinute de către personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor2. p. art.216 87 . în concret. o persoană din cadrul ONPCSB răspundere penală în baza textului menţionat1. Obiectul juridic al infracţiunii pe care o analizăm constă în aceleaşi relaţii sociale ca şi în cazul infracţiunii de spălare a banilor. adică relaţiile sociale care asigură desfăşurarea în legalitate a operaţiilor financiar-bancare. 24 alin.. ori în alt mod.Camelia Voicu. 24 din legea 656/2002 prevede o altă infracţiune care de data aceasta se referă la personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Nerespectarea dispoziţiilor legale de personalul ONPCSB Art.orice formă a unui grup în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. 39/2003. 1 şi 3 incriminează fapta de nerespectare de către persoanele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a obligaţiilor prevăzute în art. p. la date. indiferent de modul în care sunt fixate pe un suport electronic sau de hârtie. va putea fi trasă la Ion Lascu. obligaţie care se menţine şi după încetarea funcţiei. Dacă în timpul exercitării funcţiei.cit. după caz. în condiţiile art. 1 2 transmite informaţiile primite în realizarea atribuţiilor în cadrul Oficiului.

precum şi în următorii cinci ani după încetarea calităţii de angajat. Subiectul activ al acestei infracţiuni este un subiect calificat. prin orice mijloace. se pot afla în această poziţie şi unele persoane fizice sau juridice care suferă sau pot fi prejudiciate prin săvârşirea infracţiunii. Prin transmitere se înţelege comunicare. predarea fizică a unor acte originale sau . 8 din lege. precum şi cele pe care Oficiul le transmite organelor judiciare abilitate să efectueze investigaţii şi cercetări în cazurile respective. Subiectul pasiv al infracţiunii prevăzute în această variantă este similar cu cel corespunzător faptei incriminate în art. Dacă participantul care a avut o contribuţie de coautor nu avea calitatea necesară (extraneus). Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se realizează printr-o acţiune de transmitere de către personalul Oficiului a informaţiilor primite în cadrul activităţilor curente pe care le desfăşoară ca angajat. În secundar. Transmiterea se poate realiza prin diverse mijloace : telefonic. către persoane fizice şi juridice care nu sunt îndreptăţite să le cunoască. în alte condiţii decât cele legale. ci doar despre complicitate la infracţiune. deoarece li se pretinde să aibă calitatea de angajat al Oficiului. în acest caz fiecare va trebui să aibă şi calitatea de „personal al Oficiului” pentru a exista această formă de participaţie. Dacă mai multe persoane săvârşesc nemijlocit infracţiunea de spălare a banilor. nu mai putem vorbi de coautorat. indiferent de funcţia pe care o ocupă în structura organizatorică şi funcţională a Oficiului. 23 şi anume statul ca titular al valorilor sociale ocrotite şi ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate. a informaţiilor pe care angajaţii Oficiului le-au obţinut în exercitarea atribuţiilor de serviciu. ei vor avea calitatea de coautori.comunicările ori sesizările pe care Oficiul le primeşte de la persoanele juridice şi fizice prevăzute în art.

Modalităţi. nu sunt incriminate de către legiuitor. deşi posibile.). internet. adică ajungerea la cunoştinţa unor persoane care nu aveau dreptul să cunoască aceste informaţii. dar s-a produs şi rezultatul acţiunii prevăzut de lege. Sub aspectul urmării imediate această legătură trebuie dovedită în sensul că a avut loc nu numai acţiunea de transmitere.copii ale acestora. infracţiunea se consumă în momentul producerii urmării imediate. Latura subiectivă constă dintr-un element subiectiv sub forma intenţiei directe sau indirecte. este de natură a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare a banilor şi de sesizare a organelor abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze aceste cazuri. 89 . Autorul are reprezentarea că prin acţiunea sa realizează transmiterea unor informaţii în alte condiţii decât cele legale şi că aceste informaţii vor ajunge la persoane neîndreptăţite să le cunoască şi urmăreşte sau acceptă producerea acestui rezultat. 18 din Legea nr. prin fax. Faptul că informaţiile primite în cadrul Oficiului au fost transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască. etc. O cerinţă esenţială care întregeşte elementul material este condiţia ca fapta de transmitere ilegală să fie comisă în timpul în care subiectul activ îndeplinea calitatea de angajat al Oficiului şi mai înainte de expirarea termenului de 5 ani de la încetarea acestei calităţi la care se referă art. Mobilul şi scopul sunt doar elemente care vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei. Forme. Sancţiuni Actele pregătitoare şi tentativa. informarea verbală a unor persoane. informarea prin orice mijloace tehnice (prin e-mail. 656/2002. Urmarea imediată constă în transmiterea ilicită a unor date unor persoane fizice sau juridice neîndreptăţite şi în crearea printr-o atare activitate a unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii Oficiului. Legătura de cauzalitate trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată.

Acestei modalităţi normative poate să îi corespundă o multitudine de modalităţi faptice. ş. CAPITOLUL AL VI-LEA ASPECTE DIN ACTIVITATEA PRACTICĂ Exemplul 1 Un grup infracţional organizat. Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale împotriva unui număr de 17 persoane care au constituit sau sprijinit grupul infracţional organizat (O. O. activităţi de înregistrare menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului. încheierea de contracte de închiriere spaţiu cu destinaţia sediu firmă. B. săvârşind infracţiuni cu consecinţe deosebit de grave pentru bugetul statului.. interpuse în circuitele financiare. ridicarea de documente cu . 24 se realizează prin transmiterea unor informaţii la persoane neîndreptăţite să le cunoască. pentru săvârşirea infracţiunilor de crimă organizată.N. coordonat de cetăţeanul româno-sirian O..a.M. ). In urma cercetărilor efectuate de către ofiţeri de poliţie judiciară. O.N. fals şi uz de fals...H. spălare de bani.Fapta incriminată în art. s-au realizat din dispoziţia fraţilor O. evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală.H. de către juriştii sau contabilii de la firmele din grupul Manhattan. înşelăciune. a acţionat în perioada mai 2002 .martie 2005. Firmele de tip fantomă.

s-a stabilit că în perioada 2001 până în decembrie 2005. Pentru unele dintre firmele interpuse. specializaţi în operaţiuni de spălare a banilor (obţinuţi din contrabandă. s-a mai stabilit că numai prin intermediul a 3 firme fantomă.08 – 27. care au condus la confirmarea informaţiilor obţinute. în vederea acordării unei aparenţe de legalitate a solicitărilor de rambursare TVA ale societăţilor cu activitate reală. s-au întocmit în diferite perioade de timp la birourile din Complexul City Center.2003 s-a procedat la efectuarea de verificări şi activităţi specifice de către ofiţerii serviciului. Exemplul 2 În perioada ianuarie – august 2003. Acest sistem a permis membrilor grupului atât supraevaluarea achiziţiilor cu implicaţii directe asupra TVA de rambursat. a operaţiunilor comerciale fictive. 240 miliarde lei. astfel că la data de 28. 700 miliarde lei. aproximativ 4 milioane USD.regim special. În perioada 24. cât şi susţinerea cu prilejul verificărilor încrucişate realizate de către organele de control financiar a aparenţei de legalitate.2003 s-a organizat prinderea în 91 . TVA de rambursat în valoare de aprox. pe teritoriul României s-au desfăşurat un complex de activităţi cu caracter infracţional desfăşurate de membrii unei reţele de crimă organizată transfrontalieră. evaziune fiscală şi rambursări ilegale de TVA).08. deschiderea de conturi curente şi efectuarea de operaţiuni la băncile unde îşi aveau conturi curente şi firmele la care aceştia erau acţionari.08. În acest context. evidenţe contabile în fals. în scopul ascunderii originii ilicite a acestor fonduri. din care organele fiscale au aprobat aprox. membrii grupului infracţional organizat au solicitat prin intermediul a 12 societăţi comerciale. membrii grupării au transferat în străinătate în baza unor documente false. prin transferul în valută în diverse conturi din străinătate. Totodată.

C.flagrant a o parte din membrii reţelei cu ocazia efectuării unor operaţiuni în conturile curente deschise la Suc. Membrii acestui grup infracţional organizat erau conduşi de cetăţenii sirieni O. Cea mai mare parte din sumele transferate provin de la diverşi comercianţi arabi şi chinezi rezidenţi pe raza municipiului Bucureşti. BANCA ROMÂNEASCĂ SA. Hong Kong. Elveţia) obţinute din activităţi comerciale ilicite.P. utilizând sistemul de tranzacţii bancare « SWIFT ». D.881 milioane lei prin contul mai multor firme fantomă.000 dolari/zi) prin intermediul mai multor bănci din sistemul bancar românesc. în baza unor documente financiar-bancare false. care au fost angrenaţi în operaţiuni de spălare de bani. După alimentarea conturilor firmelor fantomă. respectiv ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA. Iordania). constând. Ungaria. efectuau zilnic transferuri bancare din conturile curente deschise la băncile enumerate în conturile altor firme fantomă din străinătate. desfăşurate în România.000 – 1.A.C. Liban. contracte comerciale.H.). FINANS BANK ROMÂNIA SA. şi B. Emiratele Arabe Unite.Voluntari – a RIB SA.D. urmând a o transfera ilegal în străinătate. Siria. dar şi în alte ţări (SUA.E. Italia. conturi bancare) furnizate membrilor grupului de către legăturile lor din străinătate. Franţa. ocazie cu care s-a constatat că aceştia transferaseră succesiv suma de 13. membrii grupului infracţional organizat. emise în numele unor firme înregistrate în România la care asociaţii şi administratorii . în principal.. Pentru a justifica aceste transferuri ilegale. care au apelat la serviciile membrilor reţelei pentru a transfera sume importante de bani în valută în tările de origine (China. aparţinând mai multor firme fantomă. BANCA TRANSILVANIA SA şi EUROM BANK SA. pe baza datelor de identificare (denumiri firme.. membrii grupului infracţional au folosit documente de import falsificate (facturi externe. Canada.H. în expatrierea ilegală de valută (500. Olanda.000.

care se deplasa periodic în România.634 EURO.342. aceasta constând în oferirea de imprumuturi unor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision de 2 – 5% pe lună. transferându-se astfel ilegal din România în perioada ianuarie – august 2003 suma de 62. unii dintre ei nefigurând ca intraţi/ieşiţi în şi din România. După ce primeau confirmările din partea băncilor privind efectuarea transferurilor bancare externe. Totodată. 93 .890. membrii grupului centralizau aceste transferuri într-un registru special. Ulterior. reţeaua în cauză a fost implicată în activităţi de cămătărie. fie pe rând prin intermediul unui membru al grupului. De asemenea. această evidenţă era transmisă în Siria membrilor din exterior ai reţelei de unde se trasau sarcinile referitoare la modalitatea de transfer a banilor în străinătate fie telefonic.sunt cetăţeni străini (în special de origine arabă).419 USD si 2. aceeaşi reţea a oferit servicii similare de expatriere valută mai multor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision cuprins între 5 – 10%.

U. legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. fiind într-o continuă creştere. al combaterii criminaliaţii organizate şi al finanţării terorismului. şi cu prevederile celor 40 de Recomandari ale GAFI. prin intermediul legii 230/2005 cât şi al O. Astfel. care a modificat şi completat legea 21/1999. din rândul cărora menţionăm: legea 78/2000 pentru prevenirea. precum şi a adaptării mijloacelor şi metodelor de actiune la dinamica şi evoluţiile structurale ale manifestărilor acestor fenomene. care să protejeze statul şi economia naţională împotriva manifestărilor criminalităţii organizate. legea 143/2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri. a fost elaborat un pachet de legi cuprinzând dispoziţii speciale. cele 9 Recomandări Speciale GAFI privind finanţarea terorismului. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. Dinamica acestui fenomen infracţional atât în ţara noastră. în sensul armonizări legislaţiei interne la prevederile Directivei Europene nr. Având în vedere necesitatea intensificări luptei împotriva fenomenului spălării banilor. care sunt complementare celor prevăzute de legea 656/2002.G. . au condus la adoptarea în ţara noastră a legii 656/2002. 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. 135/2005.CAPITOLUL AL VII-LEA CONCLUZII Fenomenul de spălare a banilor a cunoscut o evolutie ascendentă în ultimii ani. fapt ce a determinat elaborarea unui cadru legislativ adecvat. cât şi pe plan international. legea 161/2003 privind transparenţa în exercitarea demnităţilor publice. precum şi necesitatea euroconformizării prevederilor normative. s-a modificat legea 656/2002.

legea508/2004 privind înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. fiecare membru având atribuţii strict stabilite în cadrul grupului. este confirmată şi de fapul că se ţine o evidenţă clară a acestor sume. La nivel internaţional. Din statisticile Poliţiei rezultă că fenomenul spălării banilor vizează reciclarea sumelor „negre” provenite în special din infracţiuni de natură economico-financiară prin care se aduce atingere bugetului consolidat al statului. Importanţa depistării şi investigării legăturilor dintre crima organizată şi spălarea banilor nu trebuie subestimată. trafic de persoane. ca urmare a dispariţiei unor „sponsori” tradiţonali ai terorismului . -introducerea în procesul de reciclare a banilor murdari. deturnare de credite. Grupările îşi schimbă permanent componenţa. etc. Această trăsătură caracteristică a grupurilor infracţionale. armament. spălarea banilor şi finanţarea terorismului. stupefiante. iar membrii lor nu sunt doar simplii „pioni”. se înregistrează o interferenţă între criminalitate organizată. specifice crimei organizate. modificată de OUG 7/2005 şi legea 535/2005 privind prevenirea şi combaterea terorismului. având în vedere complexitatea activităţii de reciclare. cât şi anihilării resurselor acestora. Membrii 95 . rezultaţi din săvârşirea de infracţiuni generatoare. cu o structura ierarhică bine stabilită. unii membri părăsind ţara după ce şi-au realizat sarcinile ce le aveau. şi anume faptul că sunt foarte bine oganizate. ci pot face parte uneori din structura unor servicii secrete străine. Congruenţa dintre criminalitatea organizată şi spălarea banilor se reflectă prin următoarele aspecte: -activitatea infracţionlă desfăşurată de grupări organizate specializate în spălarea banilor.care generează noi ameninţari ce au ca suport financiar activităţi infracţionale clasice: evaziune fiscală. falsificare de monedă. deoarece este necesară atât destructurării grupurilor criminale organizate specializate în astfel de activităţi. contrabandă.

privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.12.2004-privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.Of.grupurilor sunt pregătiţi şi instruiţi în aşa fel încât orice colaborare cu organul de poliţie este exclusă.1997-privind Codul vamal.I.2000-privind prevenirea.01.pt.08.C.656/2002-publicată în M. 6. Nr.719 din 25.Of.302/2004-publicată în M. 5.Partea I.I. Lg.pt.Of.Partea I .2003. 2.publicată în M. Lg. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. BIBLIOGRAFIE ACTE NORMATIVE 1.05.1089 din 23. Nr.904 din 12. Lg.39/2003.508/2004-publicată în M.1999. Lg.Nr.18din 21. Lg. Nr.2002. 3.219 din 18.Partea I.privind prevenirea şi combaterea terorismului. 8. TRATATE.T. Lg.Of.141/1997-publicată în M.Nr.11.Of.09.2004-privind înfiinţarea D.MONOGRAFII . Lg. Lg. 50 din 29.Partea I. 7.2004.01.78/2000-publicată în M.Partea I.Of. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. întotdeauna principiul de funcţionare fiind: „cel ce este prins nu va dezvălui niciodată numele celorlalţi”.Of. CURSURI. 4.Nr.535/2004-publicată în M.180 din 01.Partea I.11.Partea I.Nr.Partea I Nr.219 din 18.descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.O.Of.21/1999-publicată în M.

17. Drept penal. Boroi şi Ioan Molnar. Bucureşti. Ed. Bucureşti 2004.I . 14.1988. Recomandarea nr. 16.Voicu. bancară. 12. Ion Dascălu. partea specială.I. Vasile Dobrinoiu. 1939. spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun.10 a G. Editura Argument. Ed. Bucureşti.A. adoptată la data de 19. Costică Voicu. Ed. Vintilă Dongoroz şi colaboratorii.I. vol.asupra spălării capitalurilor din 1994.1991. 10. 24. Universul juridic. Al. Georgeta Ungureanu. Irina Talianu. Directiva 97din 2001 a CE. Centrele financiare off-shore.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul 11. Ştefan Popa.Lumina Lex.Molnar -Dreptul penal al afacerilor. Bucureşti. Ioan Melinescu.A. vol. 1999 21. F. C. Rosetti. ediţia a II-a. Editura Exvent. Drept penal.9. 15. Alex. Costică Voicu. 18. Editura Sylvi. Economia subterană şi spălarea banilor. 22. Bucureşti 2000.12. Explicaţii teoretice ale codului penal român.IV. Cele 40 de recomandări ale G. All Beck. Directiva nr. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. 20. Spălarea banilor murdari. 13. Adrian Cucu. Bucureşti. 2001. Drept penal al afacerilor. 2004. paradisurile fiscale şi secretul bancar. 2000. Bucureşti. Costică Voicu. Investigarea infractiunilor financiarbancare.Sandu. Globalizarea şi criminalitatea financiară. Ed. Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena. Polipress. Boroi şi I. Bucureşti. Florin Sandu. 2001. 2003. Editura Tempus. 97 E.2002. 19. Editura Imprimeria Naţională.F. 23. Bucureşti.F. Adriana Voicu. Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor. . Vintilă Dongoroz.

Guşanu.P. 31.Revista Dreptul nr. STUDII.25.D. Valerică Dabu.12/2002. Vol. Dongoroz şi colab. realitate socială şi incriminare”. Ioan Lascu. 6/2003. Iulia Adochiţei. Reflecţii asupra legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. S. Valerică Dabu. nr. Ion Pitulescu. în raport cu prevederile Legii nr.D. „Spălarea banilor-actualitate.. Vintilă. Despre spălarea banilor. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. A.D. Sorin Cătineanu „Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” R. Adochiţei. nr.8/2002. nr. Bucureşti. Despre „spălarea” produsului infracţiunii”. Editura Academiei. R.D. Gheorghe. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.M. 27.ARTICOLE 26. R.D. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. nr. Cătinean.4/2005. notari publici. . Dobrican. C.2/2002 28. 29. 34. 6/2003.nr. 32. 30. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept. RDP. nr.III. R.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. . 33. Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor. Valerică Dabu. Valerică Dabu. 1971.4/2001. executori judecătoreşti. Lavinia Lefterache. R. REVISTE.

99 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful