CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE SPĂLARE A BANILOR 1. Criminalitatea ca fenomen global. Criminalitatea, ca ansamblu de încălcări ale legii penale care se comit într-o perioadă şi pe un spaţiu determinat constituie, după cum se ştie, un fenomen social, atât pentru faptul că are loc în societate în cadrul relaţiilor dintre membrii grupului social, dar şi pentru că interesează în mod hotărâtor societatea, influenţând buna desfăşurare a relaţiilor de convieţuire socială. În relaţiile dintre oameni, în societate, se manifestă nu numai tendinţe pozitive constructive, de continuă amplificare şi diferenţiere a relaţiilor de colaborare şi sprijin reciproc dintre membrii grupului social (acţiuni evaluate drept convenabile de colectivitate), dar şi tendinţe negative de subminare a bunelor relaţii de convieţuire, de încălcare a regulilor de comportare în societate, de impunere prin violenţă sau fraudă a voinţei unora dintre membrii grupului social în prejudiciul altora, de negare a valorilor sociale pe care le respectă şi le ocrotesc majoritatea oamenilor (acţiuni evaluate drept neconvenabile de grupul social)1. Constituind un fenomen social, criminalitatea a fost, inevitabil, influenţată de schimbările petrecute în societate. Fiecărui tip de societate (antică, medievală, modernă, contemporană) i-a corespuns un anumit tip de criminalitate care a purtat amprenta mentalităţii şi particularităţilor societăţii respective2. Aceste particularităţi au
1 2

Vintilă Dongoroz, Drept penal, Bucureşti, 1939, Editura Tempus, p.5. Costică Voicu, Florin Sandu, Alex. Boroi şi Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p.1.

1

privit nu numai latura cantitativă a fenomenului (sporirea continuă a numărului de infracţiuni), dar şi latura lui calitativă, apărând noi forme de încălcări ale legii penale, strâns legate de însăşi procesele sociale ale timpului. Aceste modificări şi transformări ale substanţei fenomenului infracţional (cantitativ şi calitativ) au atras schimbări şi în privinţa mijloacelor de combatere a infracţiunilor, inclusiv a conţinutului legislaţiei penale şi procesual penale, ca instrumente ale politicii penale a statelor în lupta contra încălcărilor grave ale disciplinei sociale. 2. Scurt istoric privind fenomenul de spălare a banilor Noţiunea de „spălare a banilor” a apărut destul de recent în vocabularul specialiştilor din domeniul politic, economic şi juridic, deşi practica de a ascunde natura sau existenţa unor valori, a căror provenienţă era ilicită sau cel puţin dubioasă, era cunoscută oamenilor din cele mai îndepărtate vremuri, chiar dacă asemenea practici n-au fost incriminate decât în perioada modernă. Fenomenul de spălarea banilor apare în vechime strâns legat de fenomenul ascunderii averilor pentru a evita impozitele excesive sau confiscarea abuzivă a bunurilor de către autorităţi. În perioadele timpurii ale activităţii economice ascunderea averilor se confunda cu evaziunea fiscală. Nu ne aflăm încă în perioada când ascunderea averilor să se facă pentru a evita descoperirea provenienţei ei ilegale. Între cele două scopuri ale ascunderii valorilor există deosebiri evidente. În timp ce evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe cale legală sau chiar ascunderea lor (dacă, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă), situaţii în care, venitul legal se transformă într-un venit ilegal

deoarece a fost sustras obligaţiilor fiscale, spălarea banilor presupune ascunderea provenienţei ilegale a valorilor prin metode care să le confere o aparenţă legală, folosirea lor fiind apoi supusă impozitelor fixate de stat1. În China cu 2000 de ani înainte de Hristos, comercianţii îşi ascundeau averile de teama ca dictatorii printr-un act abuziv să nu dispună confiscarea lor. În Grecia antică este cunoscut cazul Atenei când conducătorii cetăţii au impus o taxă de 20% asupra importurilor şi exporturilor efectuate pe o anumită rută, acest fapt determinându-i pe comercianţii greci şi fenicieni să facă un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite2. Mai târziu, în secolul al XV-lea, Olanda ajunsese un înfloritor centru comercial internaţional şi datorită faptului că legislaţia prevedea puţine restricţii sau taxe asupra schimburilor interne şi externe. Drept urmare, comercianţii englezi preferau să-şi vândă lâna în Olanda şi nu în Anglia, unde trebuiau să plătească taxe şi impozite ridicate3. Printre cazurile de spălare a banilor, se citează în epoca medievală procedeul folosit de negustori şi cămătari pentru a eluda interdicţia de a lua camătă la banii împrumutaţi (deoarece biserica catolică socotea camăta un păcat). Aceştia anticipând tehnicile moderne de ascundere, transferare şi spălare a banilor, atunci când negociau împrumuturi pe terme lung, „umflau” artificial ratele periodice de restituire, suficient cât să acopere şi plata dobânzilor, pretinzând că acestea sunt un fel de recompensă pentru riscul asumat. Chiar dacă termenul de „spălare a banilor” nu era atunci cunoscut, se poate susţine că atâta timp cât au existat asemenea practici în viaţa economică de a masca anumite tranzacţii financiare, fenomenul menţionat chiar într-o formă incipientă, a existat încă în acele timpuri.
1 2

Ion Pitulescu, Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor, R.D. nr.8/2002, p.147. Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed. Imprimeria Naţională, Bucureşti. p.7 3 Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed.Imprimeria Naţională, Bucureşti p.7

3

nici Capone. Adochiţei. După îndelungi încercări. Totodată ei îşi păstrau drepturile asupra valorilor acumulate prin piraterie. din exploatarea prostituţiei şi a jocurilor de noroc. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestor sume. a rămas în istoria crimei organizate ca fondatorul unei organizaţii criminale care rula anual peste 100 milioane de dolari. Astfel. op. nici complicii săi nu au putut fi dovediţi că spălau bani. prin tot felul de înlesniri folosite uneori şi ca stimulent pentru a-i determina să revină în ţara de origine. autorităţile americane au 1 C. care nu erau altceva decât locuri (în special. Celebrul Alphonse Capone. În ciuda eforturilor depuse la acea vreme. în care îşi depozitau averile şi bunurile sustrase fără să fie obligaţi să plătească vreunei autorităţi taxe şi impozite.cit. el folosea practica investirii sumelor ilicite în afaceri legale amestecând profiturile legale cu cele ilegale. Din această legătură între spălătoriile înfiinţate de gangsterii acelor timpuri pentru a ascunde provenienţa banilor proveniţi din infracţiuni şi sumele „curate” obţinute în urma acestor operaţii s-a născut şi expresia „spălare de bani” folosită ulterior pentru a defini toate operaţiunile ilegale prin care se obţinea convertirea „banilor negri murdari” în bani „curaţi”. Apăruse chiar o competiţie între statele mediteraneene în atragerea averilor piraţilor. pirateria s-a transformat în activităţi de tipul celor desfăşurate mai târziu de organizaţiile criminale care obţineau profituri uriaşe din vânzarea alcoolului (pe timpul prohibiţiei americane). insule). Cu timpul. p. Din iniţiativa lui au apărut lanţul de spălătorii chimice utilizate şi pentru transformarea banilor obţinuţi din câştiguri ilicite în bani curaţi1. piraţii care operau între Europa şi America au fost primii utilizatori ai „paradisurilor fiscale”.În secolul al XVIII-lea. în anul 1612 Anglia a oferit piraţilor o iertare totală dacă se reîntorceau în Anglia. Iulia Adochiţei.94 .

trebuit să se mulţumească să reţină în sarcina lor infracţiunea de evaziune fiscală, singura sub care au putut să fie arestaţi celebrii infractori. După Capone, polonezul Maier Suchowljanschi, cu numele americanizat de Mayer Lansky (considerat geniul financiar al crimei organizate din New York, cunoscut şi sub denumirea de „contabilul mafiei”), a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5 decenii la rând. Lui Mayer i se atribuie meritul de a fi descoperit avantajele conturilor cu parolă numerică din băncile elveţiene, depunând astfel milioane de dolari în conturi bancare din întreaga lume pentru spălarea banilor murdari1. El a fost printre primii pionieri ai parteneriatului dintre lumea gangsterilor şi cea a marilor politicieni, înţelegând că pentru a se dezvolta organizaţiile criminale, trebuie să lucreze în cooperare cu oficialii guvernamentali „flexibili”. Considerat „sfântul patron” al afacerilor de spălare de bani, Lansky a murit ca un adevărat „erou”, fără să execute o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele organizaţiei criminale şi a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscală care i-au fost intentate. Lansky este considerat a fi unul dintre cei mai eficienţi spălători de bani din toate timpurile, fiindu-i atribuită şi prima metodă propriu-zisă de spălare a banilor, denumită „returnarea împrumutului”, care însemna că sumele de bani provenite din afaceri dubioase puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngăduitoarele bănci străine. Experţii în spălarea banilor nu au reuşit nici până astăzi să identifice toate mecanismele folosite de Lansky pentru spălarea banilor, ajungând la concluzia că probabil, o parte din banii spălaţi nu s-au întors niciodată în economia americană. Expresia „spălarea banilor” a fost folosită şi mai târziu, prima apariţie fiind semnalată într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata despre afacerea „WATERGATE”. Din acest moment, expresia s-a răspândit în
1

C. Adochiţei, Iulia Adochiţei, op.cit. p.94

5

majoritatea limbilor, fiind folosită pe toate meridianele 1. Infracţiunea de spălare a banilor a atras atenţia autorităţilor, mai ales începând cu anii 1980, ocupând treptat un loc de frunte în preocupările multor state europene de a combate prin toate mijloacele criminalitatea modernă. Autorităţile au desprins concluzia că investigarea cazurilor de reciclare a sumelor provenite din infracţiune poate deveni un mijloc eficient chiar pentru descoperirea şi sancţionarea faptelor din care provin banii murdari. 3. Spălarea banilor –noţiune şi reglementare legală. Pentru prima dată, noţiunea de spălare a banilor a apărut în Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena2, adoptată la data de 19 decembrie 1988, care o defineşte astfel: „preocuparea de a disimula provenienţa, natura, dispoziţia, mişcarea sau proprietarul fondurilor provenite din trafic ilicit de stupefiante, incluzând mişcarea sau convertibilitatea prin procedee electronice de transmitere, cu scopul de a da acestor fonduri aspectul că sunt rezultate din activităţi legale”. Şi totuşi, înainte de această Convenţie, în anul 1986, Comitetul pentru Relaţii Internaţionale al Senatului S.U.A. afirma că „spălarea banilor reprezintă conversia profiturilor provenite din activităţi ilegale în active financiare care par să provină din activităţi legale”. Pe plan european, Consiliul Comunităţii Europene a adoptat, în iunie 1991, Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor3, iar Consiliul Europei a aprobat, în anul 1994 „cele 40 de recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională asupra spălării capitalurilor 4”. Conform

1 2

Costică Voicu şi colaboratorii, op.cit., p.17 Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena, adoptată la data de 19.12.1988 3 Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun.1991. 4 Cele 40 de recomandări ale G.A.F.I ,asupra spălării capitalurilor din 1994.

Directivei Consiliului Comunităţii Europene, spălarea banilor înseamnă următoarea acţiune, atunci când este săvârşită cu intenţie: a) transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau sprijinirii oricărei persoane implicate în efectuarea unei astfel de activităţi, pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale; b) ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasării, mişcării drepturilor reale cu privire la proprietate sau la dreptul de deţinere a acesteia, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; c) dobândirea, posesia sau folosirea unei proprietăţi, cunoscând la data primirii că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; d) participarea, asocierea, tentativa de comitere, sprijinirea, încurajarea, înlesnirea, sfătuirea în vederea comiterii oricărei dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare. Până în anul 1999, în România nu a existat o lege specială care să sancţioneze spălarea banilor, însă organele de control şi cele de urmărire penală au instrumentat cauze care ar fi putut avea legătură cu operaţiunea de spălare a banilor, în baza prevederilor legale care incriminează infracţiunile prin care se obţin valori şi bunuri ilicite. Astfel, Codul Penal incriminează faptele de fals şi uz de fals, înşelăciune, delapidare, prostituţie, proxenetism, trafic de arme, trafic de stupefiante, încălcarea regimului jocurilor de noroc, iar prin alte legi speciale penale au fost incriminate infracţiunile de contrabandă, evaziune fiscală, bancrută frauduloasă.

7

Persoanele fizice şi juridice prevăzute la articolul 8 sunt: a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine . termenul de spălare a banilor a apărut şi a fost consacrat prin Legea nr. 1 2 Lg. judecată sau executarea pedepsei. Faptele prevăzute la art.656/2002-publicată în M. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. 21/19991. a situării.1999. .2002.pt.Of. Lg. a dispoziţiei.904 din 12. act normativ ce s-a înscris în acţiunea de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene. Nr. cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni.pt. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. În prezent. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire.În legislaţia din ţara noastră.18din 21. lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.21/1999-publicată în M. c) dobândirea. 8.12. deţinerea sau folosirea de bunuri. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.Partea I. 23 sunt: a) schimbarea sau transferul de bunuri. Legea 21/1999 a fost abrogată odată cu apariţia Legii 656/2002 2.Partea I. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23. Nr. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Potrivit Legii 656/2002.Of.01. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

g) furnizorii de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi. avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale. a altor activităţi fiduciare. j) asociaţiile şi fundaţiile . d) cazinourile e) auditorii. c) administratorii de fonduri de pensii private. funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale. aşa cum sunt definiţi la art. administrarea ori conducerea societăţilor comerciale. agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private .b) instituţiile financiare. constituirea. h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare . în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri imobile. precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile . 9 . persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă . alţii decât cei prevăzuţi la lit. constituirea sau administrarea de conturi bancare. organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii. e) sau f). administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor. organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea. f) notarii publici. lit. precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine . acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ. 2. în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează. de economii ori de instrumente financiare. j) . i) agenţii imobiliari . potrivit legii.

000 euro.1999.04. Legea 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23. indiferent dacă trnzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. 4. depistarea. adoptată la Viena în 1988 şi în Convenţia Consiliului Comunităţii Europene privind spălarea. în lei sau valută. fiind o lege specială cu dispoziţii penale de inspiraţie europeană.Comparaţie între reglementările Legii 21/1999 şi cele ale Legii 656/2002 şi apariţia Legii 508/2004 Aspecte de noutate aduse de Legea 656/2002. a căror limită minimă reprezintă echivalentul in lei a 15.8.k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. sechestrarea şi confiscarea produselor rezultate din infracţiuni. adoptată în 1990 la Strasbourg. Potrivit articolului 23:”Constituie infracţiune de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani: . Odată adoptată această lege. precum şi în Recomandările Consiliului Europei. care a preluat şi adaptat la realităţile social-economice din România prevederi ce apar în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substanţe psihotrope. Potrivit articolului 2 litera a) din Legea 21/1999. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. putem afirma că România s-a aliniat eforturilor internaţionale în lupta pentru prevenirea şi combaterea fenomenului spălării banilor. a intrat în vigoare la 22. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art.

infracţiunile săvârşite de persoane care fac parte din asociaţii de infractori. cunoscând că aceste bunuri provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri. nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor în forma agravantă. Prin natura sa. şantajul. bancrută frauduloasă. b) ascunderea sau disimularea naturii reale a provenienţei. traficul de animale ocrotite în ţările lor. lipsirea de libertate în mod ilegal. Alin. financiar sau de asigurari. dispoziţiei. 11 . falsificarea de monede sau de alte valori. în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani”. înşelăciunea în domeniul bancar. comerţul de ţesuturi şi organe umane. cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni: traficul de stupefiante. aderarea sau sprijinirea sub orice formă. furtul şi tăinuirea de autovehicule. aşa cum a fost prevăzută la articolul 23 din Legea 21/1999. infracţiunea de spălare a banilor. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora. contrabanda. c) dobândirea. nerespectarea dispoziţiilor privind jocurile de noroc.a) schimbarea sau transferul de valori. nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive. precum şi în scop de tăinuire sau favorizare a persoanelor implicate în astfel de activităţi sau presupuse că s-ar sustrage consecinţelor juridice ale faptelor lor. posesia sau utilizarea de bunuri. cunoscând că acestea provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). infracţiunile săvârşite cu cărţi de credit. infracţiunile săvărşite prin intermediul calculatoarelor. este o infracţiune subsecventă şi complementară infracţiunilor generatoare de „bani murdari”. apartenenţei. mişcării proprietăţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora. nerespectarea regimului materiilor explozive. 2 stabileşte că “asocierea. nerespectarea regimului de ocrotire a bunurilor. proxenetismul. iniţierea.

astfel că s-a impus cu necesitate modificarea acestui act normativ. fiind abrogate prevederile legii 21/1999. din partea persoanelor prevăzute la art. cea mai importantă modificare fiind eliminarea enumerării limitative a infracţiunilor predicat.8. aşa cum a fost ea adoptată. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. în lei sau în valută. care este principala sursă de fonduri pentru economia subterană.2002. pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.141/1997-publicată în M. etc. pentru care există obigativitatea raportării către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. dar care sunt generatoare de mari sume de bani murdari. Există.Referitor la Legea 21/1991 s-au formulat opinii diferite privind stabilirea listei limitative de infracţiuni predicat în articolul 23 aliniatul 1. atât Legea 21/1999.180 din 01.000 Euro. cât şi Legea 656/2002 prevăd că sunt operaţiuni suspecte. infracţiunile săvârşite prin intermediul calculatoarelor. cum ar fi traficul de animale ocrotite în ţările de origine. ”operaţiunile cu sume în numerar.1997-privind Codul vamal. cum ar fi evaziunea fiscală. de asemenea. lucru ce s-a realizat prin Legea 656 din data de 07. referitor la operaţiunile suspecte – tranzacţiile suspecte cum sunt denumite de lege -care trezesc suspiciunea de spălare a banilor. Aplicarea prevederilor Legii 21/1999. o serie de infracţiuni necuprinse în listă. infracţiunile prevăzute de Legea 141/1997 privind Codul vamal1. Continuând analiza aspectelor de noutate aduse de Legea 656/2002. . astfel că orice infracţiune care are drept rezultat obţinerea de fonduri ilicite să poată fi considerată infracţiune-premisă a faptei de spălare a banilor.Of. în sensul că există infracţiuni nedefinite de legislaţia penală. litera a). Nr. adăugăm că. altele decât infracţiunea de contrabandă. a demonstrat că limitarea listei „infracţiunilor predicat” nu a dus la o eficientă combatere a acestui fenomen.12.Partea I. indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele”.08. Un element de noutate adus de Legea 656/2002 constă în aceea că obligaţiile de 1 Lg.

10 a G. 2 Este prevăzută şi obigativitatea raportării tranzacţiilor externe mai mari decât echivalentul a 15. cât era abilitat în vechiul normativ. 13 . Legea 656/2002 a extins aria entităţilor raportoare în conformitate cu art. instituţii financiare.8 lit. Un alt element de noutate în această privinţă –articolul 3 aliniatul 8 din Legea 656/2002 prevede că “ persoanele prevăzute la art. asociaţiilor şi fundaţiilor. inclusiv al acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare.F. în lei sau în valută.F. 97/2001/CE prin extinderea ariei de acoperire a furnizorilor de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi.10 a G.identificare se vor aplica în momentul intrării în relaţii de afaceri cu un client.000 de euro. în timpul ori după încheierea procedurilor. Oficiul poate dispune suspendarea unei operaţiuni 48 de ore.I. indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte.A.000 Euro.3 al Directivei 97/2001/CE1 şi Recomandarea nr.A. potrivit legii. alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. faţă de 24. aşa cum prevede de altfel şi art. agenţilor imobiliari. e) şi f) nu au obligaţia de a raporta către Oficiu informaţiile pe care le primesc sau pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul determinării situaţiei juridice a acestuia ori al apărării sau reprezentării acestuia în cadrul unor proceduri judiciare ori în legătură cu acestea. 1 2 Directiva 97din 2001 a CE Recomandarea nr. 2 al Directivei Europene nr. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar.I. Totodată. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. Potrivit noului act normativ privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. firmele care asigură servicii de transfer electronic rapid al fondurilor. a personalului cu responsabilităţi în procesul de privatizare.

la solicitarea Oficiului. dacă cererea acestora a fost autorizată de procuror. 5 al Legii 656/2002 instituie în sarcina Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism. 8 nu este opozabil Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. De asemenea. a urmăririi penale. 23 şi 24 din Legea 656/2002. art. 6 alin. dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor. va transmite de îndată informaţiile deţinute Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art. secretul bancar şi cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmărire penală după începerea de către procuror. De asemenea. În ce priveşte Oficiul. Oficiul poate face schimb de informaţii. atunci când acesta constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor. În cazul infracţiunilor prevăzute la art. Potrivit Legii 656/2002. obligaţia “de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau altor structuri din cadrul . Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie comunică trimestrial stadiul soluţionării sesizărilor transmise. Datele şi informaţiile se transmit la solicitarea scrisă a procurorului sau a organelor de cercetare penală. va sesiza de indată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism. ori a instanţelor de judecată. potrivit ambelor reglementări. în lumina ambelor reglementări. în baza reciprocităţii.indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. Potrivit noii reglementări. şi nici instanţelor de judecată. cu instituţii străine care au funcţii asemănătoare şi care au obligaţia păstrării secretului în condiţii similare.

1089 din 23. datele şi informaţiile pe care le-a obţinut potrivit dispoziţiilor legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Apariţia Legii 508/20041 privind infiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aduce ca noutate faptul că infracţiunea de spălare a banilor intra în competenţa exclusiva a procurorului. 1 Lg. punerea sub supraveghere pe o durată determinată a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora.I. sub stricta supraveghere a acestuia.2004-privind înfiinţarea D. Pentru motive temeinice.I.27 din Legea 656/2002.508/2004-publicată în M. această măsură poate fi prelungită de procuror prin ordonanţă motivată. şi anume că atunci când există indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea infracţiunii de spălare a banilor foloseşte sisteme de telecomunicaţii sau informatice. atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. aliniatul 1 al acestui articol prevede că procurorul poate să dispună. pe o perioadă determinată accesul la aceste sisteme.11.Partea I Nr. Durata maximă a măsuirii dispuse nu poate depăşi 4 luni.” Un alt element demn de reţinut este acela adus prin art.Ministerului Public.Of.T. Modificările aduse de noul act normativ sunt în concordanţă cu Directiva 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. la solicitarea acestora.O. 15 . Totodată. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. procurorul poate să dispună. fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.Măsura poate fi dispusă de procuror pe o durată de cel mult 30 de zile.C. 4.Cauze şi condiţii care favorizează comiterea infracţiunilor de spălare a banilor. ofiţerii de poliţie judiciară desfăşurând activităţi de cercetare penală în aceste dosare pe baza rezoluţiilor de delegare emise de procuror.

În acelaşi timp. ceea ce echivalează cu subminarea sau chiar desfiinţarea activităţii statale şi domnia debitorului de tip mafiot. . concentrarea ilegală a bogăţiei. amplificarea violenţei. Există astfel. descurajează şi îndepărtează investitorii cinstiţi. Instituţiile financiare implicate în scandaluri de spălare a banilor pierd buna reputaţie pe piaţă.Necesitatea combaterii spălării banilor rezidă din aceea că utilizarea mecanismelor financiar-bancare în scopul transformării fondurilor ilicite în patrimoniu licit conduce la subminarea autorităţii şi credibilităţii instituţiilor statale şi a întregului sistem financiar bancar. cum sunt: deteriorarea moralei sociale. Astfel. nivelul ratei dobânzii şi a ratei de schimb valutar. Alături de afectarea conţinutului şi formei economiei naţionale. Pentru a găsi mijloacele cele mai eficiente de luptă împotriva acestui flagel. între aceste cauze care pot genera şi favoriza fapte de spălare a banilor. spălarea banilor produce şi alte efecte negative. infractorii pot investi în sectoare ale economiei unde activele pot fi utilizate ulterior ca mijloc de spălare a banilor.transnaţionalizarea celor mai mari bănci şi grupări de societăţi comerciale în concerne şi holdinguri. Procesul de spălare a banilor influenţează cererea de numerar. integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalurilor au crescut uşurinţa cu care banii obţinuţi din infracţiuni pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire mai mult în caracter transfrontalier. impietarea imaginii internaţionale. considerăm necesar să căutăm şi să analizăm cauzele şi condiţiile care favorizează săvârşirea faptelor de spălare de bani. putând genera efecte inflaţioniste. generarea corupţiei. Pe de altă parte. riscul ca “banii spălaţi” să devină motorul economiei şi să-şi impună propriile reguli. menţionăm: .

1 2 C.modul defectuos de aplicare a procedurilor de înmatriculare a societăţilor comerciale. 2001. în baza unor contracte de închiriere false. Ed. F.. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. funcţionarii din acest domeniu nu ţin evidenţa societăţilor comerciale care funcţionează pe raza teritorială de competenţă. pag241 17 . Boroi şi I. rolul negativ al paradisurilor fiscale.Sandu.impactul deosebit produs de perfecţionarea tehnologiei electronice de calcul şi de transmitere a informaţiilor în domeniul financiar-bancar. nu controlează şi nu cooperează cu Garda Financiară. Al.amploarea operaţiunilor în numerar.subliniem. de asemenea. ce angajează sume în lei şi în valută deosebit de mari. care încurajează înfiinţarea firmelor “fantomă” prin acceptarea stabilirii sediului mai multora într-un singur apartament. . în mare măsură. . Investigarea infractiunilor financiar-bancare. precum şi oportunitatea şederii în România a asociaţilor străini2. care nu prevăd verificări în baza proprie de date. Rosetti. prin conturile bancare apaţinând persoanelor fizice şi persoanelor juridice. pag.2002. constituie.Voicu. dar face dificilă urmărirea acesteia datorită întreruperii frecvente a fluxurilor financiare1. condiţia propice spălării banilor. 221. folosite cu succes de către unele firme româneşti.pe fondul unor lacune în sistemul financiar-fiscal. Ed. prin exportarea ilegală a valutei sub acoperirea contractelor false de consultanţă sau exportul de mărfuri la preţuri subevaluate reflectate în bilanţurile contabile prin înregistrarea de pierderi semnificative an de an. . .Molnar -"Dreptul penal al afacerilor". fapt ce permite înmatricularea ilegală a mai multor societăţi comerciale în forma juridică de societate cu raspundere limitată în numele unei singure persoane fizice. Polipress.existenţa unor lacune grave în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. . Poliţia Economico-Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Străini. pentru a stabili legalitatea funcţionării lor şi corectitudinea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul statului. prealabile înmatriculării.

prin aceasta realizând o enumerare enunţiativă a cauzelor şi condiţiilor favorizatoare. Pentru a evita orice suspiciune sau raportarea autorităţilor a depunerilor peste o anumită sumă. case de împrumut etc.organele financiar fiscale nu dispun de proceduri riguroase de verificare a realităţii încasării sumelor de TVA rambursate. privind achitarea integrală a obligaţiilor fiscale la bugetul statului.coruperea unor funcţionari ai diferitelor instituţii. . s-a demonstrat că procesele care se efectuează în vederea spălării banilor şi a punerii în circulaţie a valorilor aşa zis curate ar parcurge trei etape şi anume : Plasarea valorilor. A.existenţa unor lacune în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi în ceea ce priveşte înregistrarea menţiunilor referitoare la cesionarea firmelor care se efectuează fără un control prealabil al situaţiei datoriilor faţă de bugetul statului. menţiunile privind cesionarea firmelor ar trebui să se facă de către judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului numai la prezentarea de către părţile implicate a adeverinţei emise de administraţia financiară competentă. aceste depuneri sunt fărâmiţate în fracţiuni mai . 5. În literatura de specialitate. prin depunerea lor la o instituţie financiară (bănci.).. . stratificarea şi integrarea acestora. case de economii. lista putând continua.Plasarea Plasarea presupune transformarea fizică a sumelor în numerar. uniuni de credit. şi nu limitativă.Etapele procesului de spălarea banilor .

plasează şi valori de provenienţă ilegală. Acesta se realizează fără a se respecta legislaţia cu privire la raportarea sumelor care ies din ţară. Sunt de asemenea folosite instituţii financiare netradiţionale precum birourile de schimb valutar. După depunerea în aceste bănci. cei care dispun de fonduri ilicite fiind în acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale. uneori chiar cu complicitatea instituţiei financiare (mai ales când aceste instituţii sunt controlate de infractori).mici de 15. de regulă. sume în numerar cu origine relativ licită. În plasarea numerarului este de asemenea folosit exportul ilegal de valută. obţinându-se astfel pe lângă satisfacţia unui trai luxos. cazinourile. 19 . care generează importante fonduri în numerar . sumele se întorc în ţara de unde au provenit prin utilizarea. numite „de faţadă” care pe lângă încasări din activităţi reale.000 euro. bursele de mărfuri. Transferurile bancare dintr-o ţară în alta sunt protejate de legi care apără confidenţialitatea. sumele provenite din infracţiuni sunt transformate în valută şi transferate cel mai adesea prin bănci în străinătate. ca urmare sumele transferate pot fi depistate doar în momentul în care cei care le spală le ridică în numerar de la o bancă dintr-o zonă. O altă metodă de plasare este amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite. uneori chiar sunt create astfel de firme. redepozitându-le în alta şi transferându-le ulterior într-o a treia. la vedere. Astfel referitor la exportul de valută . comercianţii de bunuri de folosinţă îndelungată de mare valoare (autoturisme. a transferurilor electronice. Mai sunt folosite pentru plasarea valorilor ilicite agenţii de bursă şi companiile de asigurări dat fiind că şi acestea utilizează în mod curent sume mari în numerar pentru plăţi. iahturi) bunurile achiziţionate vor fi folosite şi apoi revândute. avioane. societăţile de valori imobiliare. Aceste ultime două metode de plasare merită o atenţie deosebită. plasarea are loc în ţări cunoscute ca paradisuri fiscale şi unde nu se pune problema justificării sumelor în numerar cu ocazia depunerii acestora în bănci.

Acest caracter de „paradisuri financiare” îl au statele care nu percep impozite sau impozitele sunt reduse la toate categoriile de venituri. în Statele Unite este obligatorie raportarea unor depuneri peste 10. se face numai în limitele şi condiţiile prevăzute de lege.Traseul se dovedeşte şi mai complicat dacă infractorii achiziţionează o „bancă instant” dintr-una sau mai multe state care oferă astfel de facilităţi. O altă metodă de plasare este şi aceea a folosirii statelor sau a zonelor care oferă facilităţi maxime pentru transferul valorilor provenite din infracţiuni. la solicitarea efectuării unui transfer extern din disponibilităţile valutare proprii. aur. care îşi păstrează valoarea în orice parte a globului şi care vor fi transformate în bani lichizi odată ajunse la destinaţie. Cu toate că aceste mărfuri sunt mai uşor de transportat. metoda cea mai des folosită de plasare este aceea de transportare a banilor lichizi în străinătate. unde există un secret bancar şi comercial foarte . ca măsură de prevenire în acest sens sunt dispoziţiile Regulamentului nr. Deşi un număr tot mai mare de ţări au impus raportarea exportului tuturor instrumentelor monetare (de pildă. rezidenţii au obligaţia de a proba cu documente natura operaţiunii valutare. folosind chiar paşapoarte diplomatice. se recurge la convertirea acestora în mărfuri precum diamante.3/1997. în conformitate cu care. timbre preţioase sau alte obiecte de colecţie cu valoare ridicată.000 dolari). Pentru a evita riscurile acestui transfer de valută în străinătate există reţele profesioniste de curieri care asigură transportul. Dacă se doreşte evitarea sistemului bancar. trecând banii murdari prin această bancă după care procedează la închiderea ei şi la distrugerea evidenţelor. metoda nu este atât de frecvent folosită ca transferul în numerar deoarece sunt necesare o serie întreagă de operaţiuni complicate pentru reconversia bunurilor în lichidităţi. aceasta nu a constituit până în prezent un impediment în calea exportului de valută. În România. Atunci când sumele sunt deosebit de mari. astfel introducerea sau scoaterea din România de sume cash în monedă naţională sau valută.

Centrele financiare off-shore. 21 . p. Ştefan Popa. economişti). p. insulele Virgine şi altele. De regulă. 2001. nu sunt supuse niciunei verificări. Editura Exvent. Băncile şi instituţiile financiare off-shore sunt scutite de o seamă de obligaţii care le-ar reveni în ţara unde se înregistrează. Bucureşti. Editura Sylvi. insulele Cayman (la sud de Cuba). Antilele Olandeze (stat aparţinând de Olanda).10. O metodă de plasare a valorilor ilicite este şi aceea a băncilor off-shore. servicii telefonice.rigid (nici chiar autorităţile nu au acces la datele respective). p. dar îşi desfăşoară activitatea în alte zone (mai ales în teritoriile considerate paradisuri financiare)1. 2000. chiar dacă secretul bancar este păstrat cu sfinţenie (în anul 1984 a avut loc un referendum dacă să se renunţe la secretul bancar la care majoritatea populaţiei a răspuns negativ).85-100. clientul primind un document din care rezultă provenienţa legală a valorilor retrase. 12-20 . telefax. Panama. Sunt protejate atât depunerile cât şi retragerile din cont. Luxemburg. nu există niciun fel de restricţii asupra schimburilor valutare şi nici nu se fac raportări asupra sumelor mari care au fost depuse la instituţiile financiare. nu li se cer garanţii. Aceste bănci sunt înregistrate într-o ţară care nu oferă facilităţi financiare. Ion Dascălu. Editura Argument. Elveţia nu mai este în totalitate un paradis financiar deoarece percepe impozite pe venituri. servicii aeriene extinse şi regulate). cablu optic. telex. sunt scutite de taxe. valutele circulă fără obstacole în orice zonă a globului. Economia subterană şi spălarea banilor. insula Omului (în marea Irlandei). Adrian Cucu. mijloacele de comunicaţie modernă de care dispun (computer. 1999. internet. insulele Bermude (în largul coastei Carolinei de Nord). Spălarea banilor murdari. insulele Canalului (situate în canalul Mânecii între Anglia şi Franţa). Liechtenstein (stat independent între Elveţia şi Austria) insula Montserrat (în apropiere de Porto Rico). De adăugat la aceste înlesniri. Cele mai cunoscute teritorii care acordă aceste facilităţi sunt : Insulele Bahamas (coasta de est a Floridei de Sud). O dată plasate în băncile din aceste state. Bucureşti. Bucureşti. care contra unui comision 1 Costică Voicu. asemenea companii se înfiinţează de intermediari (jurişti. n-au restricţii la dobânzi. paradisurile fiscale şi secretul bancar.

Infractorul solicită un împrumut bancar în ţara sa pe care îl plăteşte cu banii aflaţi întro bancă off-shore. deţinătorul valorilor provenite din infracţiuni foloseşte cel mai adesea metoda „împrumutului de afaceri”. din cele 700.000 de transferuri electronice zilnice o bună parte o constituie acţiunile de spălarea banilor acţiuni care ating suma de 300 milioane dolari zilnic. le vând gata înregistrate. şi plasarea acestora în diferite zone ale globului sunt mult înlesnite de dezvoltarea modernă a comunicaţiilor. Operaţiile bancare prin mijloace electronice (on-line) slăbesc capacitatea băncilor de a supraveghea activitatea conturilor şi obţinerea de informaţii certe asupra expeditorului şi primitorului banilor prin transfer electronic. desfăşoară orice activitate în numele şi pe contul acestora. deschid conturi bancare în numele clienţilor. O parte din ce în ce mai mare din fondurile companiilor şi corporaţiilor circulă sub formă electronică. Tranzacţiile cu sumele provenite din infracţiuni. adică pe seama adevăratului proprietar care furnizează şi valorile provenite din infracţiuni rămânând în umbră într-un anonimat complet. .le înfiinţează. Pentru revenirea în ţara de origine sub forma banilor curaţi. Transferurile electronice oferă mari posibilităţi de spălare a valorilor ilicite putând circula rapid între diferite bănci şi instituţii financiare dispărând orice urmă a provenienţei lor ilegale.2 milioane. În felul acesta banii se reîntorc în ţară ca bani curaţi. În SUA valoarea tranzacţiilor în bani lichizi a scăzut de la aproximativ 550 milioane de dolari la 2. în timp ce valoarea tranzacţiilor electronice a crescut de la 9 miliarde la 540 miliarde de dolari. După ce un client a depus o sumă întrun cont numerarul poate fi transferat imediat în orice parte a lumii inclusiv în zone reprezentând paradisuri financiare iar depunerile dintr-un loc pe glob pot fi ridicate imediat în cealaltă parte a globului. bani care îi aparţin tot lui. După o statistică americană.

după ce numerarul a ajuns să fie depus în instituţii financiare fără a fi descoperit. O altă modalitate de stratificare facilă o constituie transferurile electronice. B. Revânzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia plasării numerarului. adesea dintr-o ţară în alta. banii se transferă din locul iniţial de plasare (bancă). ca plată pentru servicii şi operaţiuni fictive. presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe tranzacţii financiare. concepute a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite. Reluarea acestor transferuri de cât mai multe ori sub diferite pretexte. practic nu se mai poate identifica sursa iniţială a bunului dobândit în prezent. face aproape imposibilă descoperirea originii fondurilor. Stratificarea Stratificarea sau sedimentarea. acţiuni). Pe această cale o persoană are posibilitatea de acces la contul său din orice parte a lumii fie personal fie prin intermediar. În această fază. sunt puse în funcţiune instrumente financiare mai uşor de manipulat (cec-uri de călătorie. astfel că.În ultimul timp este folosit şi Internet-ul pentru acţiuni de spălare a banilor. neputându-se lua astfel măsura confiscării şi demonstra legătura între actualul bun şi sursa ilegală a fondurilor iniţiale. Ciclul de revânzare se reia de mai multe ori. incluzând şi zone paradisuri financiare. cel care reciclează valorile ilicite construieşte tranzacţii financiare sau comerciale fictive (total sau parţial) prin înfiinţarea de societăţii paravan sau în baza unor documente de import-export fictive. 23 . în altă bancă. cu care se pot efectua în continuare tranzacţii. obligaţiuni. fonduri care şi-au pierdut individualitatea. constituie de asemenea o metodă eficientă de stratificare. fără a mai fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere. În felul acesta. ori se pot depune în conturi de la bănci interne. şi operaţiuni în afara ţării.

căpătând astfel un aspect „curat”. Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export.C. presupunând legitimarea fondurilor provenite din infracţiuni. rezultatele obţinute din activităţi ilegale devenind legale. Metode de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului . dar controlată de o companie din ţară. profiturile au acum o acoperire legală. fonduri care sunt reintroduse în circuitul legal fără a mai fi suspecte . deţinătorul folosindu-le fără teamă. fie în activităţi licite. supraevaluate. 6. Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate în economia reală. reprezintă tot atâtea moduri de integrare a capitalului reciclat. Banii reciclaţi aflaţi în conturile firmei de faţadă sunt împrumutaţi firmei din ţară (este vorba de un autoîmprumut) pentru care aceasta din urmă plăteşte dobânzi încasate tot de adevăratul proprietar al firmei de faţadă. se caută astfel să se dea aparenţă licită bunurilor dobândite în baza unei activităţi ilicite. Sunt de menţionat şi împrumuturile fictive acordate de o companie „de faţadă” înregistrată într-un paradis financiar. achiziţionarea de bunuri imobiliare sau afaceri subevaluabile care ulterior sunt vândute supraevaluat sau vânzarea acestor bunuri unor societăţi de tip captiv (ce aparţin în fapt proprietarului bunurilor). Integrarea Este a treia etapă a procesului de spălare a fondurilor. cu generaţii de profituri investite fie în activităţi mult mai ilegale decât cele ce le-au produs. chiar prin achiziţionarea de bunuri la vedere. Ciclul economic al lumii clandestine este unul continuu şi dinamic. fondurile ei fiind de fapt fondurile reciclate ale acestei companii din ţară. legitimă.

atunci când tranzacţia a depăşit o anumită valoare ( echivalentul a 15. aşa cum au fost acestea identificate în practica românească şi internaţională: a) O metodă foarte des folosită de infractori. b) O altă metodă de spălare a numerarului murdar sau de punere a acestuia la dispoziţia unor grupări teroriste o reprezintă transportul fizic al banilor peste graniţele ţării ( contrabanda cu numerar ). dar folosesc şi diverse alte mijloace de transport ( autovehicule sau vase ce transportă bunuri.Conform Grupului de Acţiune Financiară Internaţională ( FATF/GAFI) . fie de către mai multe persoane ( în conturi deschise la aceeaşi bancă ).În prezent. 25 . curierii preferă deplasarea cu avionul. Acest lucru se realizează prin divizarea sumelor în numerar în sume mai mici şi depunerea acestora în mai multe conturi bancare. Pentru trecerea frauduloasă a numerarului peste frontieră. De aceea. în derulare unor operaţiuni de comerţ exterior ). folosind preponderent rute scurte sau zboruri directe ( ceea ce le conferă posibilitatea de a fi mereru aproape de bani şi de a ajunge rapid la destinaţie). curierii de numerar sunt deseori folosiţi de grupările criminale în vederea efectuării unor operaţiuni având ca scop spălarea banilor şi/ sau finanţarea terorismului. în cele ce urmează. fie de către aceeaşi persoană ( în conturi deschise la bănci sau sucursale diferite ). vom prezenta cu titlu de exemplu câteva din metodele de spălare a banilor şi de finanţare a actelor de terorism. ce implică utilizarea numerarului este structurarea depozitelor de numerar ( SMURFFING ). Prin acest procedeu.000 de euro în legislaţia românească ). spălare a banilor şi finanţare a terorismului”. foarte numeroase şi pot fi derulate în toate sectoarele de activitate. contrabanda cu numerar reprezintă „ una dintre principalele metode de mişcare a fondurilor ilicite . infractorii urmăresc să evite prevederile legale referitoare la raportarea operaţiunilor cu numerar. metodele de spălare a banilor şi de finanţare a terorosmului sunt extrem de variate. o enumerare limitativă a acestor procedee fiind practic imposibilă. Astfel.

.

Din această sumă. Spălarea banilor obţinuţi din comercializarea ilicită a carburanţilor.1. la rândul lor. conform informaţiilor primite de la organele vamale. La numai câteva săptămâni. Firmele „fantomă” au facturat marfa cu accizele şi taxa de drum incluse în preţ către un grup de firme al căror obiect de activitate era „comercializarea en-gros a carburanţilor ”. În realitate marfa era de fapt benzină şi motorină. specializată în comercializarea en-detail a combustibililor la pompă. firma X îi transferă la extern cu titlu „contravaloare facturi”. După primirea celor 35 milioane de USD. firma en-detail a încasat echivalentul a 60 milioane USD. 27 . Firma X este o societate românească al cărei obiect de activitate declarat la Registrul Comerţului nu are nimic în comun cu producerea şi comercializarea produselor petroliere. deşi. firma a dirijat 35 milioane de USD către o societate comercială X SRL. şi care. Un grup de societăţi comerciale a achiziţionat de la mai multe rafinării produse petroliere inferioare care nu sunt supuse accizării şi nici purtătoare de taxă de drum. firma X a primit de la două firme din Olanda şi Hong Kong 35 milioane USD. Interesant de precizat că asociat unic al firmei X este o societate comercială înregistrată într-un paradis fiscal. În urma comercializării către consumatori a mărfii. firma nu efectuase nici o operaţiune de comerţ exterior. au vândut combustibilul unei alte firme.CAPITOLUL AL III-LEA INFACŢIUNI GENERATOARE SPĂLĂRII BANILOR SPECIFICE ROMÂNIEI 3.

utilizarea de firme „fantomă” în circuitul comercial al combustibililor a permis atât sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor aferente. În urma analizei s-a stabilit că acest grup iniţial era constituit din firme „fantomă”. iar acesta a investit suma pentru achiziţionarea unui obiectiv strategic. pe care aceştia i-au investit astfel: cu 2 milioane de USD au constituit depozite la termen. firma en-detail a plătit contravaloarea carburanţilor către grupul de firme en-gros. Astfel. Deci. USD au achiziţionat diverse bunuri imobiliare. iar din această sumă. USD. cu diferenţa de 25 mil. iar cu 2 mil. iar împuterniciţii a dispune pe conturi erau cetăţenii străini de origine arabă. USD. USD. de unde în numai câteva săptămâni a fost transferată în ţară cu titlu „capital circulant”. adică 20 mil. plata fiind efectuată în numele asociatului unic al firmei X. Grupul de firme en-gros a achitat către grupul iniţial de firme 24 mil. respectiv societatea comercială înregistrată în paradisul fiscal. iar ulterior valuta a ajuns la firma detailistă care a investit-o într-un domeniu deosebit de profitabil. bani pe care i-au păstrat în conturile curente. cea mai mare parte din contravaloarea accizelor şi taxei de drum aferente combustibililor a fost direcţionată ilegal la extern. Aceşti bani au fost regăsiţi în conturile personale ale administratorilor firmelor “fantomă”. bani care au ajuns în final în conturile personale ale administratorilor societăţilor comerciale.Important de menţionat este faptul că aceste două firme străine au creditat contul USD al firmei X cu menţiunea „capital circulant”. iar acestea mai departe au achitat rafinăriilor contravaloarea mărfii achiziţionată iniţial. Urmărind fluxurile financiare s-a constatat că întreaga sumă a fost transferată în favoarea grupului de firme en-detail. Pe plan intern. care au retras din conturile firmelor echivalentul a 4 mil. cât şi posibilitatea scoaterii din circuitul bancar a echivalentului a 4 milioane USD. . USD. administratorii şi-au transferat în conturile personale echivalentul a cca 1 mil. USD.

5 mil. bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume importante din care au ieşit în evidenţă cele 10 mil. în câteva luni. cele 33 mil.RON au fost investite în bunuri mobile şi imobile. Pentru a respecta prevederile legale cu privire la comercializarea produselor petroliere. respectiv pentru a face dovada efectuării plăţii anticipate a accizelor către rafinărie. din care 8.Z.Z si T ).2. După întregirea fondurilor încasate de către rafinăria A. sumă care ulterior a revenit în ţară „spălată” şi apoi investită într-un domeniu profitabil 3. Prin această schemă. care au dus la prejudicierea bugetului cu circa 10 mil. cu obiect de activitate „comeţul cu produse petroliere” au comercializat astfel de produse în valoare de 33 mil.5 mil. realizând în acest fel şi spălarea fondurilor obţinute ilegal.RON.RON . în final. Rafinăria B a încasat 8. respectiv: 29 . Aceste fonduri au fost transferate societăţilor X. cu titlul de „finanţare”.Prezentarea unor documente vamale şi comerciale false funcţionarilor bancari a făcut posibil transferul ilegal la extern a 35 milioane USD. acestea au returnat fondurile cu titlul de „accize”. În aceleaşi zile. Spălarea banilor proveniţi din comercializarea ilicită a produselor petroliere şi înşelăciune în dauna bugetului de stat Într-o perioadă de trei luni.Y. patru societăţi comerciale ( X. pentru ca.5 mil.RON reprezentau accize. reprezentând contravaloarea ţiţeiului neprocesat. rafinăria B să returneze cele 8. cele patru societăţi au efectuat o serie de operatiuni fictive.Y şi T cu titlul de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”.RON .RON lei rafinăriei A.RON de la rafinăria A.

8 mil. asociat fiind un cetăţean arab B care nu a intrat niciodată în România.-8. bani care în aceeaşi zi au fost schimbaţi în lei şi transferaţi în contul Firmei X cu titlul „contravaloare marfă” (în total 1.5 mil. Din documentele de export s-a stabilit că EXPORTATORUL a livrat la extern utilaje uzate la un preţ de 100 USD /kg (echivalentul a 250 RON/kg). 3. Din analiza ulterioară a reieşit că plata mărfurilor către producător la preţul de 25 RON/kg. Spălarea banilor proveniţi din rambursări ilegale de TVA ca urmare a unor exporturi supraevaluate. nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi bilanţurile contabile. Analizând fluxul comercial s-a constatat că exportatorul a achiziţionat utilajele uzate la preţul de 250 RON. în total 200. s-a făcut de către exportator.RON ). Deci.3. ci în numerar. care nu funcţionează la sediul social declarat.000 RON.000 USD. de la o firmă „fantomă” X. dar nu prin instrumente bancare.RON – TVA aferentă facturilor fictive de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”.RON – accizele aferente produselor petroliere încasate şi nevirate la buget. Pornind de la un Raport de Tranzacţii Suspecte primit de Oficiu de la o bancă raportoare s-a stabilit că un EXPORTATOR a încasat din străinătate suma totală de 800. Pe contul firmei „fantomă” X a acţionat ca împuternicit administratorul exportatorului – persoană fizică A. la un preţ de 25 RON/kg. firma „fantomă” X a achiziţionat utilajele uzate de la un producător.5 mil. La rândul ei. primul pas al înşelăciunii l-a constituit supraevaluarea preţului de către firma „fantomă” X de la 25 RON/kg la 250 RON lei/kg. Sumele încasate de la exportator de firma . -1.

Pe baza unor contracte de împrumut fictive.000 RON în contul personal al asociatului firmei. Firma „fantomă” Y. prin operaţiunile enumerate anterior. cetăţeanul arab B (persoană fictivă). nu funcţionează la sediul social declarat şi nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. bani care. X şi Y sunt două societăţi comerciale a căror activitate se desfăşoară în domeniul producerii şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. Spălarea banilor obţinuţi din producerea şi comercializarea ilicită a alcoolului şi băuturilor alcoolice. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferent exporturilor efectuate în sumă totală de 380. de unde banii au fost retraşi în numerar de către administratorul exportatorului – persoană fizică A. De menţionat este faptul că împuternicitul pe contul firmei „fantomă” Y este tot administratorul exportatorului. au fost spălaţi. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferente exporturilor efectuate în sumă totală de 380. firmă care.000 RON. 3. la fel ca firma X. În timp ce firma „fantomă” X nu a achitat la buget TVA colectată şi impozitul pe profit aferent profitului realizat din vânzarea mărfurilor la un preţ supraevaluat.4. împuternicit şi pe contul cetăţeanului fictiv B. Important de 31 . cu justificarea „restituire împrumut asociat”. firma „fantomă” X a transferat cele 380. împuternicit şi pe contul firmei „fantomă” X.„fantomă” X au fost transferate pe baza unor facturi fictive unei firme „fantomă”Y. cu justificarea „contravaloare marfă”.000. În urma operaţiunilor descrise. a transferat banii în străinătate sub forma plăţii în avans a unor produse care nu s-au importat niciodată şi nici avansul nu s-a mai repatriat. la rândul ei. bani care au fost transferaţi firmei „fantomă” X. apărând ca fiind sume de provenienţă licită ( restituire creditare firmă).

RON. Girul dat de firma Y a fost făcut în favoarea a numeroase firme care în urma analizei a rezultat că funcţionau pe principiul firmelor . În acest context. De asemenea. fie ştia oricum că aceste titluri au fost emise cu un alt scop decât cel declarat.menţionat este faptul că firmei Y i-au fost retrase licenţele de fabricaţie şi autorizaţiile de producere a alcoolului şi băuturilor alcoolice. firma Y a emis în favoarea firmei X un număr de facturi fiscale în valoare totală de 7. În urma controlului efectuat de Garda Financiară s-a stabilit că facturile fiscale emise de firma Y figurau în evidenţele acesteia ca fiind sustrase şi nicidecum emise. ceea ce induce nulitatea acestora. s-a mai constatat că marfa nu putea fi transportată cu autovehiculele care apăreau în factură drept mijloace de transport. Se poate spune.3 mil. că fie beneficiarul nu era interesat de plată. deoarece erau destinate transportului de combustibili. Asociaţii şi administratorii firmei X şi Y sunt cetăţeni români. beneficiarul nu le putea investi cu formula executorie.9 mil. Asociaţii firmei Y au numit în funcţia de administrator pentru numai 39 de zile un cetăţean egiptean care s-a dovedit că acţiona în România sub alte trei identităţi şi care face parte dintr-o reţea criminală. La o analiză atentă a copiilor după biletele la ordin s-a observat că acestea au fost completate şi girate în acelaşi moment şi. totodată. iar firma X şi-a plătit parţial datoria către firma Y prin emiterea unor bilete la ordin în valoare de 3. iar în urma prelevării de probe s-a constatat că marfa avea altă calitate decât cea înscrisă în documente. în caz de neplată. RON. completarea lor nu a fost făcută cu respectarea rubricaţiei.7 mil. deci. ca urmare a unor livrări de marfă. în acest fel consumatorii fiind înşelaţi. Prejudiciul adus bugetului de stat de către firma X prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor a fost calculat la peste 8. RON. iar la scadenţă.

RON şi 19.3 mil. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestui transfer extern direcţionat de la o bancă din Filipine firma Z şi asociata sa nerezidentă au încheiat un contract de împrumut extern pe care l-au înregistrat la BNR. Întreaga sumă a fost transferată ilegal la extern. precum şi multe alte societăţi comerciale au direcţionat fondurile. firma românească Z devine beneficiară unui credit extern de aceeaşi valoare. Cu banii primiţi. administratorii firmei Z au achiziţionat mai multe pachete majoritare de acţiuni a unor obiective rustice din ţară. Astfel se observă că în urma producerii şi comercializării la negru a alcoolului şi băuturilor alcoolice s-a obţinut în numai câteva luni. în contul datoriei private externe. 33 .9 mil. respectiv 30. Urmărind circuitul financiar s-a constat că aceste firme „fantomă”. RON exclusiv în conturile altor două firme care s-au dovedit a funcţiona tot pe principiul firmelor „fantomă”. La câteva luni după aceste transferuri externe. iar asociaţii. administratorii şi împuterniciţii pe cont erau exclusiv cetăţeni irakieni şi egipteni. care a cumpărat pachete de acţiuni la mai multe obiective turistice. iar în baza unor documente comerciale şi vamale false prezentate băncilor au transferat 12 milioane USD în China. Acestea din urmă au schimbat sumele din lei în USD.„fantomă”. bani negri. echivalentul a 12 milioane de USD. Asociat majoritar al acestei firme este o societate comercială străină. iar administratorii sunt cetăţenii români implicaţi în firmele X şi Y. în favoarea a numeroase firme şi persoane fizice. iar ulterior a fost introdusă în ţară ca împrumut extern acordat unei firme româneşti. înregistrată într-un paradis fiscal.

au derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora au obţinut rambursări de zeci de miliarde de lei. folosindu-se de o firmă „fantomă”. Din analiza rulajelor înregistrate în conturile socităţilor comerciale A.RON. banii au fost transferaţi de către administratorul societăţii X în contul societăţii comerciale C. Sumele depuse în numerar au fost utilizate de societatea comercială A pentru a achiziţiona mărfuri de la societatea comercială B administrată tot de persoanele fizice X şi Y. B şi ale firmei de tip „fantomă” s-a constatat că între acestea nu au avut loc nici un fel de tranzacţii bancare. în valoare totală de 14 mil.3.5. Analizând modalitatea de plată a facturilor a rezultat că societăţile comerciale A şi B au achitat contravaloarea mărfurilor în numerar înregistrând în casieriile . Astfel societatea comercială A a obţinut de la o bancă comercială mai multe credite pentru a efectua acte de comerţ. B şi C) patronate de 2 cetăţeni români X şi Y. Un grup de trei societăţi comerciale (A. Mergând pe firul operaţiunilor comerciale s-a constatat că mărfurile erau achiziţionate de la o firmă de tip „fantomă” patronată de un cetăţean arab. cu justificarea „avans societate”. Din verificările efectuate a rezultat că facturile folosite de firma de tip „fantomă” erau false. Utilizarea creditelor bancare pentru derularea de operaţiuni fictive în vederea obţinerii de rambursări ilegale de TVA şi spălare de bani. unde societatea comercială A deţine un procent de 60% din acţiuni. societate care nu funcţionează la sediul social declarat şi care nu a depus la organele fiscale nicio declaraţie privind impozitele şi taxele datorate bugetului de stat. deoarece aparţineau altei societăţi comerciale. În aceeaşi zi.

fabricarea de articole confecţionate din textile. asociat şi administrator al societăţii.000 USD ). Aceste sume. cu obiect de activitate. folosindu-se de facturi false şi de firme de tip „fantomă”. Astfel.000. care au fost eliberate altor societăţi comerciale.RON. Conturile cetăţeanului britanic A (deschise la o bancă comercială din România). administrator şi asociat al societăţii.000. beneficiare ale exporturilor (5.000. a efectuat exporturi în anul 2002 în valoare de 5. De asemenea. Acesta a transferat banii mai departe în contul 35 . RON. provenind de la firme din Marea Britanie şi Germania. către mai multe firme din Marea Britanie şi Germania. O societate comercială cu răspundere limitată X.6 mil. 3. aceştia i-au retras în numerar.28 mil. unul iordanian şi unul român.000 USD a fost transferată în conturile personale ale cetăţeanului iordanian B şi ale soţiei acestuia. societatea X a înregistrat în anul 2002 numeroase pierderi şi datorii către bugetul de stat. societatea comercială B a derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora a dedus nejustificat TVA în valoare de 2.societăţilor mai multe chitanţe cu regim special înseriate şi numerotate de către Imprimeria Naţională. Suma de 5. societatea comercială A a beneficiat de o rambursare de TVA în valoare de 2.000 USD. într-un scop contrar intereselor acesteia şi în folosul administratorilor. Spălarea banilor obţinuţi din folosirea cu rea-credinţă a activelor unei societăţi comerciale. de unde ulterior. care are ca asociaţi şi administratori un cetăţean britanic. bani care au fost retraşi în numerar de către administratorii X şi Y cu justificarea „restituire împrumut”. au fost alimentate cu sume importante de bani. au fost ulterior depuse în numerar în contul cetăţeanului român C.6.

fără a putea fi influenţat prin depreciere previzibilă a monedei naţionale.000 USD. În urma unei privatizari prin „negociere directă”.7. în calitate de preşedinte al firmei cumpărătoare. echivalentul a aproximativ 313. suma de 5. urmărindu-se prin această operaţiune crearea unei aparenţe de legalitate. Administratorii societăţii prezentate mai sus au folosit cu rea credinţă activele acesteia. soţia celui care.000 RON.000 USD. firma cumpărătoare a vândut acelaşi imobil doamnei X. în calitate de preşedinte. într-un scop contrar intereselor societăţii şi în folos propriu. ajungând în conturile personale ale unuia dintre administratorii firmei. situat în centrul comercial istoric al capitalei pentru sume de 260. În concluzie. în 45 de zile.000. un imobil „de patrimoniu”.socităţii cu justificarea „creditare firmă”. conform clauzelor contractuale. cu justificarea „restituire credit”. 3. o societate cu capital de stat a vândut unei firme aparţinând unui cetăţean arab. preţ ce putea fi achitat. Cei trei cetăţeni au săvârşit infracţiunea de spălare a banilor.000. X. negociase cumpărarea imobilului respectiv.000 RON. echivalent cu aproximativ 310.000 USD şi putea fi achitat în 150 de zile. dl.000 USD datorată societăţii comerciale X a fost deturnată. Fonduri băneşti obţinute în mod fraudulos în cadrul procesului de privatizare sunt spălate prin „afaceri” cu instituţiile statului. suma respectivă a fost transferată în contul cetăţeanului român C. După un interval de timp. Preţul din acest contract a fost de 270. suma spălată fiind de 5. La negocierea contractului a participat. Suma respectivă a fost folosită pentru creditarea firmei. cetăţean român de origine arabă. . De menţionat că cetăţeanul X a dobândit 50% din dreptul de proprietate asupra imobilului achiziţionat de soţia sa. în temeiul legislaţiei româneşti referitoare la comunitatea bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei. După 5 luni.

Din analiza efectuată a rezultat că cetăţeanul respectiv era funcţionar public al administraţiei centrale.000 USD din Israel. 3. Folosindu-se de această calitate a intervenit pentru încheierea unui contract în valoare de 300.000. care a fost folosită astfel: -retrageri de numerar ( aproximativ o zecime). plătibili în două zile de la data încheierii contractului. Spălarea banilor obţinuţi în urma săvârşirii unor acte de corupţie. prin care statul român a fost prejudiciat cu sume considerabile.000. Un cetăţean român a încasat într-un cont bancar deschis în România suma de 2.RON. cetăţeanul urma să primească drept recompensă de la partenerul extern o sumă de bani. -creditarea uneia dintre firmele proprii. Societatea comercială care a achiziţionat iniţial imobilului este o firmă de tip „fantomă”. echivalând 1. În spatele acestei firme se află. înregistrată pe numele unei persoane fizice fictive. creată special pentru comiterea unor infracţiuni.000 USD. suma de peste un milion USD. Pentru aceasta şi-a deschis 37 . soţii X l-au revândut unei instituţii reprezentative a statului pentru un preţ de peste 2.6 mil. o reţea organizată de cetăţeni străini şi români. prin schimb valutar. domnul X a achiziţionat.000 RON faţă de preţul stabilit prin contract. de fapt. -achiziţionarea unor active ale statului vândute în cadrul procesului de privatizare. -transferuri către persoane fizice. cu menţiunea că banii reprezintă comision conform unui contract secret. inclusiv un „supliment” de peste 10. Din banii astfel obţinuţi. În urma acestei acţiuni.8.7 milioane USD.După aproximativ nouă luni de la dobândirea imobilului. între o societate din Israel şi o societate românească cu capital de stat. Instituţia de stat a virat promt preţul în contul personal al domnului X.

după ce în prealabil a efectuat schimbul valutar. însă ulterior a deschis un cont bancar în România. După ce a încasat banii. a retras în numerar 300. Ulterior a mai creditat societatea cu încă 150. în valoare de 650.400.000 USD a creditat societatea la care este acţionar.000 USD.000 euro primite la Oficiu de la o bancă au rezultat suspiciuni cu privire la sumele în valută retrase în numerar de o persoană fizică A. O parte a banilor obţinuţi prin acte de corupţie a fost utilizată pentru rambursarea unor credite bancare.000 USD. perioadă în care a cunoscut persoanele din conducerea firmei israeliene. -ulterior a lichidat depozitele înainte de termen şi a cumpărat titluri de stat.000. . şi-a cumpărat un autoturism în valoare de 250.000 USD şi a constituit depozite bancare în valoare de 1. 3. Această societate este un magazin de lux şi a fost folosită ca paravan pentru reciclarea fondurilor ilicite.000 USD. care într-o perioadă scurtă a retras numerar suma de 585. Pe baza analizei Rapoartelor privind depunerile şi retragerile de numerar de peste 15. cetăţeanul respectiv a efectuat următoarele operaţiuni: -în prima fază a retras în numerar 600.9. iar cu 200. Spălarea banilor încasaţi ca mită pentru intermedierea de adopţii internaţionale de copii români.000 USD.000 USD.000 USD.000 USD. Afacerile pe care le-a condus în această ţară s-au încheiat fie prin falimente. -după ce a vândut titluirile de stat. a constituit un depozit la o altă bancă.iniţial cont în Elveţia. cont în care a fost virată suma de 2. Este important de menţionat şi faptul că această persoană a derulat afaceri în Israel. fie prin cercetări pentru evaziune fiscală.

Din analiza rualjului contului persoanei fizice A a rezultat că banii proveneau de la mai multi cetaţeni americani, care au creditat contul persoanei fizice cu suma totală de 560.000 USD şi de la o persoană jurudică cu sediul în SUA specializată în adopţii, care a creditat contul persoanei fizice A cu suma de 25.000 USD. Din verificările efectuate în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a rezultat că persoana fizică A este preşedintele unei fundaţii autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Ca urmare a verificărilor efectuate asupra operaţiunilor derulate în contul fundaţiei, s-a constatat că şi aceasta a încasat sume în valută de la aceleaşi persoane fizice şi juridice străine care au creditat şi contul personal al preşedintelui fundaţiei. Rezultând suspiciuni, în sensul că banii ar putea proveni din intermedierea de adopţii, a fost consultată la Comitetul Român pentru Adopţii lista cetăţenilor străini care au adoptat copii din România în perioada respectivă, de unde a reieşit că toţi cetăţenii americani care au creditat contul personal al persoanei fizice A – preşedinte al fundaţiei, se regăsesc în această listă. Din verificările efectuate la Registrul Comerţului s-a constatat că persoana fizică B – soţia preşedintelui fundaţiei, figurează ca asociat unic la societatea comercială X. Din analiza derulării operaţiunilor s-a constatat că sumele retrase în numerar din contul preşedintelui fundaţiei persoana fizică A – erau depuse tot în numerar, în aceeaşi zi, în contul societăţii comerciale X, cu justificarea „acordare împrumut firmă” bani care la interval de câteva zile erau retraşi numerar cu justificarea, „restituire împrumut asociat” – în total 1,4 mil.RON. În acest mod, sumele de bani încasate necuvenit, în contul preşedintelui fundaţiei – persoana fizică A, în schimbul facilitării adoptiei de copii români în străinătate, au fost spălate prin intermediul societăţii comerciale X, la care soţia persoanei fizice A este asociat dându-se acestora o aparenţă de legalitate.
39

Fapta persoanei fizice A care, în calitate de preşedinte al unei fundaţii, s-a folosit de autoritatea sa pentru a intermedia adopţii de copii români în străinătate cu scopul de a obţine pentru sine sume de bani întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie1. Având în vedere că sumele de bani pe care preşedintele fundaţiei le-a încasat în contul personal, în schimbul intermedierii unor adopţii, provin din infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, infracţiune aflată în legătură cu infracţiunile asimilate infracţiunii de corupţie. 3.10. Spălarea banilor proveniţi din trafic de stupefiante. Cetăţeanul român X, domiciliat în Columbia, a achiziţionat în două tranşe un teren de la societatea comercială A, cu suma totală de 300.000 euro. Cumpărătorul nu a achitat preţul terenului la datele prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare. Ulterior, cetăţeanul X a revândut terenul cu suma de 3.000.000 euro unei socităţi imobiliare B ai cărei asociaţi sunt două companii cu sediul în Germania. Despre aceste societăţi au existat informaţii că au bonitate îndoielnică. După încasarea banilor de la cumpărătorul final, catăţeanul X a plătit şi contravaloarea terenului către societatea comercială A de la care îl achiziţionase iniţial. Astfel, cetăţeanul X a realizat un profit de 2.700.000 euro fără nici un risc şi fără să fi investit nici un ban.

1

Lg.78/2000-publicată în M.Of.Partea I,Nr.219 din 18.05.2000-privind prevenirea,descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie

Cetăţeanul X are legături

strânse cu un cartel el cocainei din Columbia.

Cetăţeanul român Y, care are calitatea de administrator la societatea comercială A are certe legături cu cetăţeanul X ( care l-a împrumutat de bani cu doi ani în urmă ) şi a fost implicat în traficul de droguri pe ruta Columbia-Germania-România. Astfel se explică de ce societatea comercială a acceptat neplata tranşelor reprezentând contravaloarea terenului vândut lui X. Mai mult chiar, societatea A a continuat să îi vândă cetăţeanului X o altă parcelă de teren, în continuarea celei dintâi cu toate că nu a încasat nici un leu pentru prima vânzare. Banii cu care s-a achitat terenul de către societatea B cetăţeanului X provin din Germania şi fac parte dintr-un contract de împrumut în valoare de 8.000.000 euro, acordat de către una dintre societăţile germane care au caliatea de asociat la B. În aceste condiţii, bonitatea îndoielnică a societăţii germane care a împrumutat societatea comercială B cu 8.000.000 euro, preţul exagerat de mare cu care a fost vândut terenul de către cetăţeanul X către societatea A, precum şi legăturile cu mafia cocainei, se poate trage concluzia că banii ar putea proveni din trafic de stupefiante pe relaţia Columbia-Germania-Romania şi că ei se întorc, spălaţi, la vânzătorii de stupefiante, ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea terenului a fost doar un pretext pentru a explica provenienţa sumei de 3.000.000 euro ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea este, în mod evident, „aranjată” între persoane care se cunosc, deoarece, deşi în joc sunt sume mari de bani, iar contractul nu este respectat, totuşi potenţialul păgubit nu are nicio reacţie. 3.11. Spălarea banilor obţinut din înşelăciuni săvârşite pentru obţinerea de credite bancare. Reprezentanţii firmei A s-au adresat băncii comerciale unde societatea avea conturile pentru a i se deschide un acreditiv de import în valoare de 7 mil. euro.
41

După câteva luni. reprezentanţii firmei A au ordonat schimbul valutar al întregii sume. implicit. cu 1. respectiv 7 mil. la constituire acestea au fost supraevaluate. După încasarea sumei.000 RON în contul firmei E.RON. firma A a plătit taxele vamale pentru un import de marfă al cărei furnizor a fost tot firma externă S.RON. şi 260. motiv pentru care banca a trecut la executarea garanţiilor constituite şi înregistrate în evidenţele ei cu valoarea de 40. scop pentru care au fost constituite garanţii materiale în valoare totală de 40. acreditivul a fost executat şi implicit contul firmei externe S a fost creditat cu contravaloarea mărfii. pe care i-au utilizat astfel: 1. transfer efectuat fără nici o motivaţie. . bani cu care au fost achitate taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la firma externă S. însă în conturile acesteia nu a existat disponibil. RON.RON au fost transferaţi în contul firmei C ( firma în care aceştia deţin calitatea de acţionari majoritari).RON.2 mil. firma A ar fi trebuit să pună la dispoziţia băncii suma plătită la extern. contul firmei A deschis în evidenţele unei alte bănci comerciale a fost creditat cu suma de 1 milion Euro de către firma externă S. 760. euro.Având în vedere că firma nu dispunea de această sumă.000 RON în contul firmei A cu titlul „creditare firmă”.000 RON au fost ridicaţi în numerar cu titlul „plăţi salarii”. cu motivaţia „ aport capital social”.5 mil.64 mil. reprezentanţii firmei A au depus 500. obţinându-se 3. După efectuarea plăţii externe. La livrarea mărfii în ţară.2 mil.1 mil. La executarea fizică a garanţiilor s-a constatat că acestea aveau o valoare reală de doar 624 milioane lei şi că. care le aparţine. În aceeaşi zi în care a fost ridicat numerarul. banca i-a acordat un credit de aceeaşi valoare.

înainte de dezvoltarea sistemului bancar din Vest şi a dovedit satisfacţii tuturor participanţilor. 43 . căci aceste sisteme aduc multe avantaje celor care spală bani. deoarece. de regulă. tranzacţiile se desfăşoară fără a fi depistate. bani care au fost folosiţi în mare parte la plata de taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la acelaşi partener străin. Restul banilor (760. deşi această expresie nu e întotdeauna corectă. Punctul de plecare al acestor tranzacţii e în Asia. SISTEME ALTERNATIVE DE TRANSMITERE A BANILOR (HAWALA-HUNDI) Nu doar începând cu septembrie 2001 se acordă o mai mare atenţie sistemelor de transmitere a banilor. atâta timp cât firma externă S a plătit părţii române 1 milion de EURO fără nicio motivaţie economică.Înregistrarea în evidenţele băncii a unor garanţii scriptice fără a fi verificate în teren a permis supraevaluarea acestora şi obţinerea unui credit mult mai mare decât cel care putea fi legal acordat. fapt care a permis ulterior reprezentanţilor acestora obţinerea unor fonduri albite. Supraevaluată a fost şi marfa importată de firma românească.000 RON) a fost ridicat în numerar şi introdus în circuitul economic al firmelor ca aport capital social şi creditare firmă. Foarte des aceste sisteme alternative de trimitere a banilor sunt numite în mod eronat “under-ground-banking”.

lucrează ilegal în Austria şi vrea să trimită acasă . contactează pe un “Hawaladar” şi află că această tranzacţie este: -mai rapidă.etc. un cetăţean asiatic cu viză turistică. alor lui. de legături. care este sinonimă cu “Hundi”. Acest asiatic contactează în primă instanţă o bancă austriacă şi întâmpină următoarele dificultăţi: -probleme de comunicare (limbă). Unul din sistemele cele mai cunoscute şi cu cea mai mare trecere poartă denumirea “Hawala”. De exemplu. Cu această experienţă practică. Modul de funcţionare a sistemului “Hawala”. -programul băncilor (ore fixe ). -mai avantajoasă financiar. dar nu în mod actualizat. Exemplu: . -deschiderea contului (formalităţi. Hawala este un sistem de transmitere a banilor alternativ sau paralel. prezentarea identităţii. de întrebuinţare extensivă. -directă. într-un mod familial şi funcţionează prin transportarea banilor. Se explică printr-o tranzacţie unică. cu nucleul în sudul Asiei şi se bucură de recunoaştere în toată lumea. o sumă de bani.deoarece participarea la aceste sisteme este în mod sporadic în unele ţări întru-totul legală. Sistemul se bucură de încredere. -mai de încredere.). mai ales între muncitorii din această zonă. -durata trimiterii banilor. -cheltuieli de tranzacţii.

e-mail. Acest exemplu arată cât de importantă este reţeaua. de obicei. alimente) în Austria şi contactează pe unul din “partenerii” săi prezenţi în orice ţară spre care se vor trimite banii. banii în numerar sunt depozitaţi printr-un agent “Hawala” care adesea este proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri. principala caracteristică a Hawala este “compensarea”. în alte cazuri. deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul respectiv se vor depune bani sau. înregistrări scrise privind tranzacţia. deoarece nu toate operaţiunile se realizează pe hârtie. În fapt. Acest sistem este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de multă vreme şi se bazează pe încredere. cu afacerea de import-export. Cu acest sistem. Dealerii Hawala compensează conturile între ei per total o dată sau de mai multe ori pe an. iar contactările se fac prin telefon. Nu există o circulaţie în mod fizic a capitalului între dealerii Hawala în nicio tranzacţie şi nu există. care. împărţirea banilor nu reprezintă o problemă. Apare întrebarea cum ajunge partenerul “Hawaladarului” la banii săi? Deoarece cele două persoane sunt “parteneri”. banii. fax. la rândul său. ce vor fi returnaţi(returnate) printr-o tranzacţie reversibilă viitoare. precum şi pe asigurarea anonimatului. se pot manevra uşor banii prin manipularea socotelilor supra şi subfacturate. Persoana care primeşte.“Hawaladarul” desfăşoară printre alte afaceri şi una de import-export(de casete. foloseşte o dovadă scrisă sau o parolă pentru a demonstra că este persoana îndreptăţită să primească banii. 45 . care aranjează tranzacţia în valuta locală. aranjează ca o sumă egală să fie colectată la un dealer Hawala din altă ţară. În ipoteza mai sus-menţionată . se transmit bunuri. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic. cartele de telefon. în final.

Sistemul nu cuprinde formalităţi de genul deschiderii de cont. Aceşti parametri permit prestarea acestui serviciu cu costuri reduse. reiese că “Hawala” ar putea reprezenta risc şi desfăşurare greoaie. tranzacţiile putându-se realiza oriunde. . prezentării identităţii. Problemele valutare sau din domeniul “swift” pot întârzia tranzacţia până la o săptămână. Deoarece există atâtea posibilităţi de transfer de bani. Hawaladarul nu are nevoie pentru activitatea sa de un birou sau firmă cu suportara costurilor multor angajaţi.Sistemul Hawala reprezintă un important mijloc de colectare a fondurilor care apoi sunt utilizate pentru finanţarea terorismului. Comparând acest sistem de transmitere a banilor alternativ cu sistemele tradiţionale. Hawaladarul nu păstrează niciun fel de evidenţă a tranzacţiilor efectuate. este aproape imposibil să fie recunoscută „Hawala” şi localizaţi participanţii ei. Se pot doar observa anumite fenomene cum ar fi nivelul ridicat de încasări de bani în numerar. mai ales cecurile. plăţi neconforme cu scopul firmei-fapt sesizat de Interpol în centrele financiare sau transportul fizic al banilor supervizat prin controale de bani în numerar. tranzacţia durează 2 zile. După încheierea lor. Singura ustensilă în afacere este reţeaua care trebuie să funcţioneze. De regulă. Aceste sisteme informale sau alternative de transmitere a banilor nu sunt reglementate în toate ţările. totuşi dezvoltara acestor reţele arată tocmai opusul. de obicei se distrug toate urmele efectuării tranzacţiei.

1. a dispoziţiei. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.Conţinutul normei de incriminare a spălării banilor. constituie infracţiunea de spălare a banilor săvârşirea următoarelor acţiuni: a) schimbarea sau transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. deţinerea sau folosirea de bunuri. Legea 656/2002 nu a prevăzut nimic în legătură cu gravitatea infracţiunii principale din care urmează să provină bunurile susceptibile de spălare. Va constitui bun provenit din infracţiune şi bunul care a făcut obiectul unei fapte în raport cu care s-a încetat procesul penal. graţierii. judecată sau executarea pedepsei. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. prescripţiei răspunderii 47 . 23 din legea numărul 656/2002. derivată. deoarece a intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală ca urmare a amnistiei. Condiţionarea infracţiunii de spălare a banilor de existenţa prealabilă a unei infracţiuni din care să provină bunul supus unei operaţii de spălare conferă infracţiunii de spălarea banilor caracterul de infracţiune corelativă. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire.CAPITOLUL AL V-LEA LEGEA PENALĂ ROMÂNĂ ŞI TRATAMENTUL INFRACŢIUNII DE SPĂLARE A BANILOR A. Potrivit art. a situării. c) dobândirea. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.

spre a preveni şi combate circulaţia ilegală a bunurilor. a-e din art. provenite din săvârşirea unor infracţiuni grave prevăzute de lege. dacă bunul provenit dintr-o infracţiune nu îndeplineşte cerinţele de gravitate stabilite de lege. dar nu şi caracterul de infracţiune al faptei din care provin bunurile supuse spălării.D. 6/2003. comercial şi civil). a lipsei plângerii prealabile. De asemenea. 2. Fiind înlăturată infracţiunea anterioară. a retragerii plângerii prealabile sau a împăcării părţilor. În toate aceste cazuri este înlăturată numai răspunderea penală şi pedeapsa. 36 . Dimpotrivă nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă pentru infracţiunea din care provine bunul „spălat” s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru motivele prevăzute la lit. nu va exista situaţia premisă. economic. Sorin Cătineanu „ Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (Legea 656/2002) şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” în R. Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal (financiar. 10 Cod procedură penală sau achitarea. aceasta inevitabil se va răsfrânge asupra infracţiunii de spălare a banilor lipsind un element constitutiv al infracţiuni.1 1 Valerică Dabu. nr. instituindu-se anumite obligaţii ale unor persoane fizice şi juridice de a sesiza operaţiunile cu astfel de bunuri şi de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de produsul infracţiunii de natură a favoriza pe autorii ori participanţii la infracţiunile principale. însă hotărârea a fost ulterior desfiinţată pe o cale de atac ordinară sau extraordinară.Obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. bancar. deoarece în aceste ipoteze nu există o infracţiune şi ca urmare bunul respectiv nu provine dintr-o infracţiune pentru a se verifica existenţa situaţiei prealabile menţionate.penale sau a executării pedepsei. Tot astfel şi dacă iniţial a existat o condamnare pentru infracţiunea principală. pag.

pag. ceea ce se urmăreşte prin săvârşirea infracţiunii este consolidarea drepturilor făptuitorului asupra unor bunuri pe care le deţine în mod ilegal. infracţiunea de spălare a banilor ar face parte din categoria infracţiunilor care se comit în legătură cu desfăşurarea afacerilor 1 şi anume în domeniul financiar bancar şi. şi anume acele relaţii care apar şi se dezvoltă într-un domeniu specializat în care cel mai frecvent se produc asemenea fapte. Fl. prezentând aceste valori sub aparenţa înşelătoare. pretenţii care se înscriu incontestabil în cadrul relaţiilor patrimoniale. comercial. adică la un mănunchi limitat din aceste relaţii patrimoniale.2 Ceea ce urmăreşte făptuitorul prin spălarea banilor este tocmai valorificarea mai lesnicioasă a bunurilor obţinute prin infracţiune şi asupra cărora îşi exercită anumite drepturi cu caracter provizoriu. Prin spălarea banilor. distrugere. Opere citite pag. această infracţiune formează obiectul de studiu al dreptului penal al afacerilor. că bunurile îi aparţin cu adevărat provenind dintr-o activitate licită. Al. Ca urmare. că infracţiunea de spălare a banilor nu are în vedere totalitatea relaţiilor patrimoniale şi a tuturor normelor de incriminare care asigură ocrotirea lor împotriva faptelor de sustragere. de credit. În ceea ce priveşte obiectul juridic special este de observat. 49 . făptuitorul intenţionează totodată să pună mai uşor în circulaţie valorile obţinute ilicit. etc. 172 şi urm. ci se referă numai la o sferă limitată. bancar.52 şi urm. înşelăciune.2/2002. Aceste pretenţii ar fi susceptibile de a se bucura de ocrotirea societăţii.Molnar.. infracţiuni care se pot comite în orice domeniu al vieţii sociale.După alţi autori. efemer (până la descoperirea faptei şi restituirea bunurilor celor prejudiciaţi ori confiscarea bunurilor). 1 2 C. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept . spre exemplu în domeniul financiar.Boroi. dar numai în măsura în care ar fi legitime. Lavinia Lefterache.Voicu. în RDP nr. dar pe care doreşte să le consolideze spre a le valorifica fără nicio teamă că ar putea fi descoperit.Sandu. ca atare. I.

bancar. Nu trebuie confundat obiectul juridic generic al infracţiunii de spălare a banilor cu obiectul juridic al infracţiunii principale. din infracţiuni contra justiţiei (favorizarea infractorului). împotriva încercărilor de denaturare şi subminare a acestor circuite economice ca urmare a infuziunii de valori provenite din infracţiune.Spălarea banilor apare astfel ca o operaţiune prin mijlocirea căreia se poate realiza mai uşor punerea în circulaţie a valorilor ilegale (finalitate urmărită de infractor încă din momentul comiterii infracţiunii principale). ca sferă specializată a relaţiilor patrimoniale. de credit (adică prin instituţiile menţionate mai sus). divulgarea secretului profesional. O anumită coincidenţă se va putea produce între obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor şi obiectul juridic al infracţiunii din care provin sumele supuse spălării. Dacă valorile supuse spălării pot să provină din orice infracţiune gravă (fiecare având obiectul său juridic generic). Valoarea socială ocrotită prin norma de incriminare este circulaţia normală a bunurilor realizată prin unele instituţii specializate. pe când infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune contra proprietăţii. De pildă. valorile supuse spălării ar putea să provină dintr-o infracţiune contra persoanei (exemplu: şantajul. obiectul juridic special al infracţiunii de spălarea banilor sunt relaţiile patrimoniale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu normala circulaţie a valorilor în cadrul circuitului financiar. O atare acţiune. numai când acestea din urmă provin tot dintr-o . etc. darea şi luarea de mită). din infracţiuni de serviciu (abuzul în serviciu.). Astfel. obiectul juridic al infracţiunii de spălarea banilor se referă numai la anumite valori patrimoniale. traficul de persoane. din infracţiuni economice (specula) şi altele. (punerea în circulaţie şi valorificarea bunurilor ilicite) implică inevitabil folosirea anumitor instituţii şi persoane specializate prin intermediul cărora să se poată înfăptui o atare pătrundere a valorilor ilegale în circuitul economic şi valorificarea lor.

bancar. Bucureşti 2004. atât în curăţarea lor (deoarece dacă autorul va fi tras la răspundere el va trebui să restituie sumele obţinute ilicit. vol. Este de observat de asemenea. în cazul acestei infracţiuni există şi un obiect juridic special secundar1. chiar prin echivalent dacă nu în natură). partea specială. comercial. tâlhărie. să pătrundă în circuitul financiar. De asemenea.I. aducând astfel atingere şi relaţiilor sociale privind realizarea justiţiei şi descoperirea adevărului în legătură cu faptele de spălare a banilor. Drept penal. pag. „Spălarea banilor-actualitate. de asigurare. derivat fiind condiţionată de existenţa infracţiunii din care provin valorile supuse spălării. cât în faptul că prin spălare autorul urmăreşte să pună mai uşor în circulaţie aceste valori obţinute ilegal. caracterul complex al obiectului juridic special al infracţiunii de spălare a banilor.).infracţiune contra proprietăţii (de exemplu. din furt. R.D. faptele de ascundere a bunurilor provenite din infracţiune împiedicând aflarea adevărului. constituit din relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu activitatea justiţiei.385 51 . realitate socială şi incriminare”. pag. nu se va putea reţine această infracţiune decât după ce s-a constatat săvârşirea infracţiunii principale. Ed.13 Vasile Dobrinoiu. Pe lângă obiectul juridic special principal pe care l-am definit ca fiind relaţiile sociale cu caracter patrimonial care se desfăşoară într-un domeniu specializat al relaţiilor patrimoniale şi anume în cadrul operaţiunilor financiar-bancare. . Nu interesează dacă pentru infracţiunea principală săvârşită anterior sau concomitent s-a încetat urmărirea penală sau s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenţiei unor cauze care înlătură răspunderea penală.2 Pericolul faptelor de spălare a banilor nu constă. nu interesează dacă autorul infracţiunii anterioare sau concomitente este necunoscut. spre a se pierde complet urma 1 2 Ioan Lascu. 6/2003. etc. suficient că autorul infracţiunii de spălare a banilor să ştie că banii provin dintr-o infracţiune. nr.Lumina Lex. corelativ. distrugere. Întrucât infracţiunea de spălare a banilor are caracter adiacent. abuz de încredere. etc.

aceasta conducând inevitabil la anularea operaţiilor efectuate cu aceste valori numai aparent legale şi a căror aparenţă a fost înlăturată). ceea ce va produce inevitabil tulburări ale vieţii economice. falsificarea tranzacţiilor economice. la ascunderea probelor în legătură cu săvârşirea infracţiunii principale. ci în acelaşi timp. provizorii. ori pentru despăgubirea persoanei vătămate. un scop a cărui atingere conduce la două rezultate la fel de periculoase: pe de o parte. atunci când se referă la schimbarea.c). În lumina acestui obiect juridic special principal (relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu ocrotirea patrimoniului împotriva faptelor de denaturare a circuitului economico-financiar prin pătrunderea în acest circuit a unor valori numai cu aparenţă de legalitate). lit. o etapă necesară în desfăşurarea activităţii de punere în circulaţie a banilor murdari. trebuie interpretate şi prevederile din art. transferarea de bunuri. deţinerea sau folosirea de bunuri de provenienţă ilicită (art. prin confiscarea lor în momentul descoperirii infracţiunii principale. bancar. 23 din legea numărul 656/2002. la denaturarea circuitului economic prin pătrunderea de valori având o provenienţă ilegală. etc. Aceste consecinţe de ordin economico-financiar a infracţiunii de spălare a banilor se vor răsfrânge şi asupra relaţiilor patrimoniale care stau la baza operaţiilor financiare şi de credit. disimularea adevăratei naturi a acestora ca şi atunci când se referă la dobândirea.caracterului lor ilicit. ceea ce determină cum am mai arătat. Chiar dacă aceste din urmă acţiuni le regăsim şi în descrierea conţinutului infracţiunii . iar pe de altă parte. crearea unor relaţii de provizorat (fondurile introduse în circuitul economic. ascunderea. drepturile asupra bunurilor devenind contestabile. ale stabilităţii şi normalităţii relaţiilor patrimoniale din cadrul circuitului economic şi financiar. 23. fiind oricând susceptibile de a fi retrase. supuse pericolului unor îndelungate procese. . Spălarea banilor devine astfel o operaţie nu numai de ascundere a provenienţei ilicite (implicit de denaturare a probelor). Punerea în circulaţie devine astfel scopul spălării banilor.

ca urmare ele sunt echivalente. în formularea infracţiunii de tăinuire aceste acţiuni au semnificaţia unor activităţi statice de simplă modificare a statutului patrimonial al bunurilor tăinuite. judecată sau executarea pedepsei spre a evita confundarea acestor infracţiuni cu aceea de favorizare. fiind acţiuni prin care se realizează fapta incriminată. deoarece acestea deşi sunt acţiuni identice ca denumire au semnificaţii diferite. şi anume de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni. Este de menţionat faptul că. folosirea constituie prin urmare. tăinuirea şi favorizarea. Tot în lumina obiectului juridic special principal al infracţiunii de spălarea banilor trebuie interpretate şi prevederile art. de astă dată este vorba de o favorizare urmărită printr-o activitate specifică.a. deţinerea. Toate acţiunile descrise în art. să se sustragă de la urmărire. Dobândirea. mai ales când aceste valori provin din infracţiuni foarte grave sau cu consecinţe deosebit de grave (de pildă.23 lit.de tăinuire. în sensul art. atât ca semnificaţie cât şi ca periculozitate socială. 23 din legea numărul 656/2002 reprezintă variante normative alternative a infracţiunii de spălare a banilor. În timp ce în formularea infracţiunii de spălare a banilor aceste acţiuni reprezintă modalităţi prin care se realizează spălarea banilor în vederea unei mai lesnicioase puneri în circulaţie a acestor valori în circuitul economic. lit. nu ne aflăm în faţa unor incriminări paralele sau a unui concurs de texte. când banii care urmează a fi spălaţi provin din acţiuni 53 . aceea de spălare a banilor. referitoare la scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile. ori care au căpătat o atare aparenţă pentru a putea fi mai uşor puse în circulaţie. adică asupra unor bunuri menite să capete o aparenţă de legalitate. fiind prevăzute cu sancţiuni relativ reduse (3 la 7 ani).23. nu ar putea să corespundă gravităţii faptelor de spălare a banilor (legea prevede pentru asemenea fapte pedeapsa închisorii stricte de la 3 la 12 ani). Deşi aparent acest scop este identic cu cel al infracţiunii de favorizare a infractorului.c din legea 656/2002 activităţi care poartă asupra bunurilor de provenienţă ilicită în curs de spălare sau după spălare.

Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. considerându-se în mod justificat că asemenea acţiuni săvârşite chiar de soţ sau o rudă apropiată reprezintă fapte deosebit de grave.). Valorile provenite din infracţiunea principală pot să coincidă şi cu obiectul material al infracţiunii principale (de pildă. aşadar. Valorile obţinute din săvârşirea infracţiunii principale vor putea.Obiectul material al infracţiunii de spălarea banilor.D. o atare coincidenţă nu are loc. valori asupra cărora s-au exercitat actele de spălare şi care au provenit din fapte reprezentând infracţiuni grave (de exemplu. ceea ce nu a făcut-o. faptul că acestea din urmă prevăd nepedepsirea tăinuirii sau favorizării săvârşite de soţ sau de o rudă apropiată. În mod consecvent. furt. în timp ce sancţiunile prevăzute pentru infracţiunea de spălare a banilor ţin mai bine seama de aceste implicaţii.153. când valorile menţionate sunt supuse actelor de spălare.contra statului. cât şi cu obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor. bunuri. trafic de droguri. legiuitorul ar fi trebuit să incrimineze şi nedenunţarea faptelor de spălare a banilor.nr. R.). a culorii. nota 2. sancţionate cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani). Obiectul material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002 sunt valorile asupra cărora a fost îndreptată fapta incriminată (bani. dacă s-au exercitat asupra lor operaţiuni de ascundere a originii ilicite a bunului (de pildă prin falsificarea seriei. a numărului. dispoziţie de favoare. În alte cazuri însă. între infracţiunea de spălarea banilor şi infracţiunile de tăinuire şi favorizare. 3. pag. când este vorba de infracţiuni contra patrimoniului din care au rezultat valorile ilicite). constitui ulterior obiectul material al infracţiunii de spălare de bani. etc. calitatea de soţ sau rudă apropiată urmând să fie valorificată numai în cadrul individualizării judiciare. din corupţie. a documentelor de circulaţie ale autovehiculelor sustrase). Este cazul valorilor provenite din infracţiune. care au 1 Valerică Dabu.1 S-ar mai putea adăuga la aceste deosebiri. etc. care nu există în legea 656/2002. înşelăciune.4/2005. .

Valorile de o asemenea importanţă. 55 . ca obiect material al infracţiunii de spălare a banilor pot fi. În unele cazuri.IV.000 de euro). iar dacă a provocat sustragerea va fi instigator sau complice moral. infracţiunea de joc de noroc. etc. cât şi în valută.657. iar infracţiunea predicat să fie de o periculozitate sporită ( să fie sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate care să depăşească 5 ani ). Explicaţii teoretice ale codului penal român. ediţia a II-a. Există şi bunuri care nu pot fi spălate chiar dacă provin dintr-o infracţiune (de pildă. de pildă. colecţiile de tablouri ale unor pictori celebri. Tempus 2000.). consultând un specialist şiar da seama imediat de provenienţa lor.1 Banii. colecţiile de timbre. Dacă s-ar încerca înstrăinarea lor. bancnotele înregistrate. dar şi pentru că uneori poartă fizic urma sursei din care provin. mobile sau imobile.constituit numai obiectul tranzacţiei ilegale (de pildă. Cel care le-ar cumpăra. de regulă. bijuterii celebre cu proprietari cunoscuţi). aceasta ar însemna eventual o tentativă de spălare de bunuri. La fel infracţiunea de proxenetism are obiect material numai în unele din modalităţile sale de săvârşire. însă nu se poate tăgădui că există valori provenite din această infracţiune. Ed. ca atare asemenea bunuri nu pot fi puse fraudulos în circulaţie. atât în lei. dezvăluind imediat existenţa acţiunii ilicite din care provin. Aceste bunuri trebuie să aibă o anumită valoare (de pildă. orice operaţiune efectuată 1 Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. mobilele care poartă înscrise pe ele locul de unde provin. Bunurile pot fi corporale sau necorporale. pag. se păstrează pentru folosul noului deţinător şi care devine astfel tăinuitor de bunuri provenite din infracţiune. constituind obiectul material al infracţiunii trebuie să fie spălate. nu numai pentru că provin din acte ilicite (sunt murdare sau negre). infracţiunea nici nu are obiect material. putând fi uşor recunoscute (ex. deoarece o atare faptă nu ar putea să se finalizeze. curăţate. în cazul luării de mită) şi care nu constituie şi obiectul material al infracţiunii de luare de mită. colecţia unui numismat. vol. 666. chiar dacă sunt sustrase. să depăşească valoarea de 15. Asemenea bunuri.

Legea nu se preocupă de modul cum a dobândit făptuitorul bunul ori valoarea cu caracter ilicit.000 euro. ori au o valoare sub 15. Nu constituie bun provenit din infracţiune şi ca urmare nici obiect material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002. nu poate fi probată fiind aplicabilă concluzia antică. În aceste condiţii. deşi cunoscută.). însuşirea bunului găsit. implicit nu pretinde o cunoaştere precisă a sursei ilicite a bunului (fie pentru că aceasta este bine ascunsă. Legea nu condiţionează existenţa infracţiunii de spălarea banilor de o condamnare concomitentă sau anterioară a autorului pentru infracţiunea din care au provenit sumele spălate (represiune subsidiară derivată). că nimeni nu ascunde decât lucrurile care au provenienţă dubioasă). deoarece nu sunt un produs al infracţiunii. autovehiculul sau calculatorul proprietate personală folosite la săvârşirea infracţiunii principale. deoarece provenienţa lor nu poate fi mărturisită. De asemenea. Mai mult chiar. în această categorie fiind: instrumentele spargerii. fie pentru că. nu pretinde nici ca organul judiciar să identifice o infracţiune determinată din care provin aceste .asupra lor n-ar putea să le confere niciodată o aparenţă de legalitate. Tot astfel vor desprinde caracterul dubios al bunului din natura suspectă a tranzacţiilor asupra unor bunuri în raport cu care există dorinţa de a le ascunde. nu poate fi făcută transparentă şi adusă la cunoştinţa tuturor. pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă nu depăşeşte 5 ani. în această categorie intră şi bunurile care. neglijenţa în serviciu. fiind evidentă originea acestora şi că au fost sustrase de la adevăratul proprietar. „idem est aut non esse aut non probari”). cum ar fi infracţiunea de abuz de încredere. bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunii. precum şi bunurile provenite dintr-o infracţiune săvârşită în altă ţară unde fapta respectivă nu este incriminată. nu prezintă gravitatea prevăzută de lege (de pildă. etc. etc. organele judiciare vor desprinde caracterul ilicit al sursei din actele de ascundere a bunului (conform raţionamentului. deşi sunt produse ale unor infracţiuni.

Neputând să-şi valorifice produsul infracţiunii pe care este silit să-l păstreze. Dacă valorile de provenienţă ilicită nu circulă. acestea pot să devină cu timpul inutile (prin schimbarea bancnotelor sau să se degradeze). iar probarea ei va fi mult înlesnită prin descoperirea asupra persoanei suspecte a bunurilor provenite din activităţi ilicite. să circule sub înfăţişarea lor iniţială. certitudine care se capătă cel mai adesea din dovada făcută că agentul a ascuns aceste bunuri şi că le-a transformat în altceva care să le confere o aparenţă de legalitate. ci sunt păstrate de infractor. fără a se face eforturi de autor sau de alte persoane de a se ascunde provenienţa acestor valori şi a li se da o aparenţă de legalitate. autorul faptei va fi îndemnat să se abţină de la săvârşirea de infracţiuni. se va putea mai uşor descoperi fapta principală. observăm că legiuitorul incriminând asemenea fapte. fără să mai socotim temerea continuă care va stăpâni pe infractor. Dacă autorul n-a fost descoperit şi tras la răspundere este suficient să existe certitudinea că bunurile provin dintr-o infracţiune. Dacă valorile de provenienţă ilicită sunt puse în circulaţie însă în forma lor iniţială fără eforturi de a li se ascunde provenienţa. chiar nedeterminată. este înlesnită şi în acest caz descoperirea infracţiunii principale (dacă valorile sustrase sunt înregistrate şi pot fi uşor identificate). ştiind că are asupra sa produsul infracţiunii şi că ar putea fi descoperit oricând. cel mult. De pildă. Continuând să descifrăm mecanismul intern al infracţiunii de spălare a banilor. chiar întâmplător. Păstrarea bunurilor asupra infractorilor poate să aibă şi alte consecinţe.valori. se situează pe poziţia în care bunurile sau valorile de provenienţă ilicită nu ar trebui să circule sau. raţionează legiuitorul. când deţinătorul valorilor puse în circulaţie n-ar putea da o explicaţie plauzibilă asupra sursei acestor valori va opera prezumţia că provin dintr-o 57 . Conduita atipică a subiectului se transformă într-o certitudine de existenţă a unor valori murdare provenite dintr-o faptă ilicită nedeterminată sau imposibil de dovedit.

Opere citite pag. căpătând o aparenţă de legalitate. curăţare. curăţat niciun bun şi ca atare descoperirea bunurilor provenite din infracţiunea la locuinţa infractorului sau identificarea sumei puse în circulaţie cu mijloacele obişnuite ale autorităţilor ca provenind dintr-o infracţiune determinată nu vor atrage răspunderea şi pentru infracţiunea de spălare a banilor murdari. Acela care spală bani de provenienţă dubioasă comite. urmând ca la soluţionarea acţiunii civile să se aibă în vedere modul de despăgubire a părţii vătămate în măsura în care bunurile sustrase n-au putut fi restituite în materialitatea lor. deoarece prezintă bunul spălat.Sandu. sub un anumit aspect o înşelăciune. legiuitorul a urmărit în principal să împiedice punerea în circulaţie a valorilor de provenienţă dubioasă. Spre deosebire de ipotezele de mai sus.Boroi. Fl. În ambele ipoteze (când valorile dubioase nu sunt puse în circulaţie sau sunt puse în circulaţie fără nici o modificare) nu va exista o faptă de spălare a banilor. prin spălare. prin incriminarea faptei de spălare a banilor. incriminată sub forma actelor de spălare de bani. 173 .1 Aceasta subliniază că operaţiile de spălare prezintă un pericol important prin contribuţia la denaturarea probelor şi implicit la îngreunarea posibilităţii de a proba fapta principală. Ion Molnar. într-o formă modificată.sursă ilicită (de pildă. În aceste cazuri nu s-ar putea reţine în sarcina infractorului decât infracţiunea principală. deoarece numai asemenea valori sunt mai greu de identificat cu mijloacele obişnuite la îndemâna autorităţilor şi implicit mult mai greu s-ar putea ajunge la descoperirea infracţiunii principale. o persoană cu venituri modeste îşi cumpără o locuinţă de care avea nevoie). deoarece nu s-a spălat. curat ca şi când n-ar proveni din infracţiune (prezintă drept 1 Costică Voicu. Al.

le slujeşte autorilor infracţiunii principale să micşoreze riscul de a fi descoperiţi şi de a fi traşi la răspundere penală. Autorii actelor de spălare a banilor în aceste cazuri nu se mulţumesc numai să comită infracţiunea principală. în mod inconştient. această înşelăciune se realizează prin operaţia de spălare a banilor care presupune curăţarea banilor sau bunurilor rezultate din săvârşirea unei infracţiuni. nu este în afara criticii. De cele mai multe ori. acestea căpătând aspectul de produs legal sau legitim. înşelăciunea realizată prin ascunderea provenienţei bunurilor provenite din infracţiune ia forma alterării sau falsificării datelor privind identitatea celor implicaţi în aceste operaţii sau asupra actelor doveditoare ale dreptului de proprietate şi chiar asupra diverselor documente ale tranzacţiei care sunt modificate. etc. Aceste operaţii se realizează prin utilizarea de către infractori a diferite metode şi tehnici implicând sistemul financiar-bancar sau alte verigi ale economiei de piaţă (piaţa de capital.adevărate fapte mincinoase). Această înşelăciune. Alteori. în continuare. inducând în eroare pe cei care primesc aceste bunuri aşa zis curate şi spălate. în măsura în care se ascund 59 .). falsificate. Justificarea incriminării actelor de spălare a valorilor provenite din infracţiune. ci prin folosirea unui şir de deducţii şi anume că acela care spală bani urmăreşte neapărat să ascundă o anumită realitate. nu pe baza efortului acuzării de a demonstra în fiecare caz concret că actele de spălare au împiedicat efectiv aflarea adevărului. cazinourile. dar depun eforturi. speculând încrederea sau naivitatea celor din jur. dispuşi să ia drept valabilă aparenţa creată de infractor. Cei care se lasă înşelaţi de această aparenţă şi privesc valorile de provenienţă ilicită ca şi când ar proveni dintr-o sursă licită devin. participanţi la operaţiile de ascundere. să înşele societatea asupra provenienţei bunurilor pe care le-au obţinut pe căi necinstite. inducând în eroare instanţa de judecată şi că. operând cu prezumţia că orice act de spălare a bunurilor contribuie la ascunderea adevărului în procesul judiciar. O atare concluzie este desprinsă. având o incriminare distinctă. societăţile de asigurare.

În realitatea cotidiană.). O atare schimbare a sarcinii probei poate conduce la erori judiciare. etc. nu toate acţiunile atipice sau anormale (socotite . întrucât urmăreşte ascunderea unor valori de provenienţă ilicită (deşi în realitate în exemplul dat banii care se încearcă a fi ascunşi au o provenienţă eventual imorală. dacă beneficiarului unui loz câştigător i se oferă un preţ dublu pe bilet din partea unei persoane interesate aceasta înseamnă că ofertantul încearcă să ascundă în modul arătat. Aceasta înseamnă că prezumţia conform căreia orice tranzacţie dubioasă este un act de spălare de bani. sume pe care le-a investit în diferite afaceri. poate să nu vrea să recunoască că a primit sume mari de bani. Prezumţia că orice tranzacţie dubioasă cum ar fi oferta de mai sus constituie un act de spălare a banilor determină mutarea sarcinii probei asupra deţinătorului de valori. cel care spală bani în modul arătat este prezumat că prin ascunderea caracterului ilicit al sumelor folosite urmăreşte să ascundă adevărul asupra sursei din care provin sumele respective. În mod normal în toate aceste cazuri. dar nu ilegală) poate să fie în unele cazuri nedreaptă. acuzarea ar trebui să facă dovada sursei ilicite a valorilor şi nu să oblige pe deţinător să facă dovada provenienţei legale a bunurilor deţinute. Uneori această dovadă prin schimbarea sarcinii probei ar fi chiar prejudiciabilă pentru cel în cauză (de pildă. acestea provin dintr-o infracţiune şi nu din activităţi legale. De pildă. inclusiv în cumpărarea de lozuri câştigătoare ori soţia să nu recunoască primirea de bani de la o persoană străină de familie. în realitate activitatea sa a fost licită. o persoană care a făcut o tranzacţie suspectă precum cea de mai sus. ori soţul să recunoască primirea unui autovehicul de la o femeie. drept cadouri de la partenerul său sexual. un anumit lucru şi anume că foloseşte bani proveniţi din infracţiune pe care încearcă să-i cureţe apărând în calitate de fericit câştigător la loterie a sumelor aflate asupra sa.nişte valori în mod cert. Pe de altă parte. acesta fiind obligat să demonstreze că. deşi a comis un act care poate fi interpretat ca o încercare de ascundere a adevărului.

inclusiv a actelor de terorism. De asemenea. banii murdari sunt o sursă importantă pentru finanţarea activităţilor criminale de orice natură. Refuzând să arate adevărul. Tot astfel. putând să existe numeroase alte justificări decât cele pe care i le atribuie prezumţia de mai sus cu care operează organele judiciare. Autorii valorilor provenite din infracţiuni (având la dispoziţie valori care nu sunt rezultatul unei activităţi economice. Aşa de pildă. că sumele provin de la partenerul sexual). altele decât cele care i se atribuie. se pretează la supraevaluarea costurilor prin care urmăresc să ascundă valorile negre (de pildă. După unii autori. Dar aşa cum am arătat şi mai înainte incriminarea faptei de spălare a banilor îşi are temeiul nu numai în necesitatea ocrotirii activităţii corecte a justiţiei şi împiedicarea denaturării probelor în procesul judiciar (cu neajunsurile semnalate) ci îşi are o justificare şi în alte direcţii. valorile mari de care dispune (valori provenite din activităţi legale sau morale pe care nu înţelege să le mărturisească).dubioase) au un conţinut ilicit. vrând totodată să ascundă mobilul real al tranzacţiei. a prietenilor. productive. ci dintr-o activitate parazitară) sunt extrem de „generoşi”. este posibil ca cel în cauză să refuze să dea publicităţii adevăratele scopuri ale actelor sale pretins dubioase şi să recunoască motivele reale. adevărul chiar atunci când prezumţia ar fi în defavoarea unei persoane. Posibilitatea unor erori judiciare prin manipularea acestor prezumţii trebuie să determine organele juridice să opereze cu o maximă prudenţă încercând să stabilească realitatea. acela care cumpără cu o sumă dublă un loz câştigător poate să facă o atare tranzacţie cum am mai arătat din motive generoase. sunt gata să ofere din banii murdari un preţ dublu pentru 61 . o atare persoană va ajunge să fie acuzată pe nedrept de spălare de bani. servesc la coruperea autorităţilor şi la încălcarea legalităţii. reale. depunerea la o bancă a unei sume mari de bani în conturi multiple cu valori reduse poate să aibă la bază dorinţa autorului de a ascunde în faţa familiei. Fiind obligat să dea explicaţii asupra acestor motive (de pildă.

prevăzându-se cerinţa dublei incriminări. disimulate. nelăsând timpul necesar ca autorii să recurgă la acte de spălare pentru a pune în circulaţie valori de provenienţă dubioasă. Actele de spălare a banilor pot fi comise parţial în ţara noastră. să combată acţiunile de ascundere intenţionată a valorilor obţinute din infracţiune. soluţia de mai sus nu va fi posibilă decât dacă legea penală a statului străin prevede dubla . de asemenea. 4 din codul penal (personalitatea legii penale) nu prevede dubla incriminare. nerealistă în condiţiile în care există multiple posibilităţi de eludare a legilor. ceea ce împiedică libera concurenţă. printr-o promptă şi eficientă represiune împotriva infracţiunilor principale. Legea penală română în vigoare va putea fi aplicată şi actelor de spălare comise pe teritoriul străin fără nicio rezervă. O atare rezolvare apare însă ideală. Potrivit legii penale române. deoarece în prezent art. operând principiul ubicuităţii. S-a remarcat. infracţiunea va fi considerată comisă pe teritoriul ţării noastre fie că s-a produs numai un act de executare sau numai rezultatul pe teritoriul român. creează condiţii pentru apariţia de societăţi fantomă pentru încheierea de tranzacţii aparente şi pentru tot felul de activităţi mascate.procurarea unor obiecte). că preocuparea pentru spălarea banilor proveniţi din infracţiuni denaturează viaţa economică. Aceste urmări adiacente ale circulaţiei banilor negri în viaţa economică ar putea fi prevenite. desigur. ca pe această cale să ajungă uneori la descoperirea infracţiunilor principale şi totodată să înlăture consecinţele negative asupra circuitului economic a pătrunderii de capitaluri provenite din infracţiuni. În imposibilitatea de a descoperi la timp faptele principale şi de a le proba. În noul cod. parţial în străinătate. marginale. determină o creştere artificială a valorilor bunurilor. a ratei dobânzilor şi a cursului de schimb valutar în care sunt interesaţi. organele judiciare sunt obligate să-şi îndrepte atenţia spre descoperirea unor fapte derivate.

trebuie să ţinem seama că asemenea fapte se vor comite mai frecvent de anumite categorii de persoane care ocupă funcţii importante. bancare. Expresia „infracţiune comisă de gulerele albe” a fost introdusă în limbajul juridic şi criminologic în anul 1939. financiare. astăzi se admite că aceste persoane pot săvârşi o varietate de infracţiuni. fraudele cu cartea de credit. evaziunea fiscală. de regulă infracţiuni din domeniul afacerilor comerciale. cu ocazia discursului ţinut de Edwin Sutherland la Societatea Americană de Sociologie. În acest sens sunt şi prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite la care neam referit. Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană fizică care are capacitatea de răspundere penală. fraudele în domeniul banilor publici. 4.incriminare. cât şi în aparatul de stat legislativ sau executiv (criminalitatea gulerelor albe). fraudele poştale. fraudele financiare. Astfel. fraudele în domeniul asistenţei medicale. încălcări ale legislaţiei în domeniul mediului. fraudele în domeniul titlurilor de valoare. de regulă. persoane care. atât în organele de conducere la nivel central ale unor societăţi sau ale unor organizaţii politice. luarea de 63 . sunt implicate în săvârşirea atât a infracţiunilor principale. legea 656/2002 neprevăzând vreo calitate specială a subiectului. fraudele în domeniul asigurărilor. având un înalt statut social. Deşi au existat controverse cu privire la infracţiunile care ar putea fi comise de „gulerele albe”. infracţiunile comise de gulerele albe includ: încălcări ale legilor monopolului. Atunci când subiectul activ al infracţiunii este chiar autorul faptei principale. cât şi a infracţiunilor de spălare a banilor. fraudele privind falimentul. comercializarea de acţiuni profitând de calitatea de angajat superior al instituţiei financiare. în cadrul ocupaţiei pe care o are”.Subiectul activ al infracţiunii de spălarea banilor. fraudele în cadrul telemarketing-ului. fraudele prin internet. Sutherland a definit termenul ca: „infracţiune comisă de o persoană respectabilă. fără violenţă.

1 Costică Voicu. nu este obligatorie sancţionarea şi a autorului infracţiunii principale pentru fapta de spălare a banilor. agentul a obţinut sumele dubioase din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu). cât şi acelora care au efectuat şi intermediat operaţiile de spălare a banilor. proxeneţii. chiar dacă n-au fost şi autorii infracţiunilor din care au provenit aceste valori.Molnar. Potrivit legii penale române. spionajul economic. În practică s-a reţinut această calitate de subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor. delapidarea. cum am văzut este proprie legislaţiei penale italiene). atât autorilor infracţiunilor din care s-au obţinut „banii murdari” (contrabandiştii. ci o infracţiune care deşi derivată are la bază temeiuri proprii de existenţă. Fl. traficanţii de droguri. poate fi concepută a fi comisă şi de autorul infracţiunii principale. fiind considerată nu o formă de tăinuire. furtul de secrete comerciale. spălarea de bani. A. În asemenea cazuri nu se poate vorbi că subiectul ar avea o calitate specială ceea ce ar conferi infracţiunii comise caracterul de infracţiune proprie. de alte persoane fără nicio calitate. etc. subiectul activ este o persoană specializată în spălarea banilor. deoarece infracţiunea poate fi comisă de orice persoană care deţine valori provenite din infracţiune şi urmăreşte să ascundă provenienţa lor. 565/2002. Alteori. Opere citite pag. funcţionarii corupţi.Sandu. Chiar dacă infracţiunea principală a avut caracterul de infracţiune proprie (de pildă. dacă potrivit principiilor legislaţiei interne ale statului actele de spălare se absorb în infracţiunea principală (o atare soluţie.mită. etc. I. operaţiile de spălare a banilor pot fi efectuate în numele funcţionarului (subiect activ calificat). Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite. şantajiştii. hoţii de autovehicule. 175 . ratificată de ţara noastră prin legea nr. denumit în doctrină şi practica judiciară „spălători specializaţi”. falsul în înscrisuri publice sau private.Boroi. infracţiunea de spălare a banilor.)1.

ci are şi semnificaţii proprii. Aceasta confirmă concluzia după care această infracţiune nu presupune un subiect activ calificat. În cazul infracţiunilor proprii. semnificaţii care justifică răspunderea penală şi a autorului infracţiunii principale când acesta comite fapte de spălare a banilor proveniţi din infracţiunea săvârşită de el însuşi. faptele nu pot fi comise decât de persoanele care au calitatea cerută de lege. independente şi care în esenţă privesc denaturarea procesului economic. 23 din legea 656/2002 pot fi săvârşite şi de autorul infracţiunii principale când comite acte de spălare a valorilor provenite din infracţiunea comisă de el însuşi.În legătură cu subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor ar fi de observat şi faptul că legea penală română ar fi trebuit să fie mai explicită în această privinţă şi să prevadă mai clar posibila implicare a autorului infracţiunii principale în aceste activităţi ilicite. executori judecătoreşti). întocmai cum poate fi comisă de persoane fără nicio calitate deosebită. contabili. În acelaşi sens ar pleda şi faptul că infracţiunea de spălare de bani nu este identică cu cea de tăinuire sau favorizare (în cazul cărora actele de autotăinuire sau autofavorizare nu au relevanţă penală). notari. fapta acesteia din urmă va 65 . când autorul s-a aflat într-o eroare principală cu privire la existenţa infracţiunii. Chiar dacă în formularea textului există şi cerinţa esenţială ca autorul faptei să fi cunoscut provenienţa bunurilor din infracţiune. În eventualitatea că la săvârşirea unei asemenea infracţiuni ar participa. pe lângă un autor având calitatea cerută de lege. subminarea economiei reale şi a intereselor economice ale statului. adică o persoană care n-are această calitate. Infracţiunea de spălare a banilor poate fi săvârşită şi de anumiţi profesionişti (avocaţi. şi un extraneus. Chiar dacă există unele neclarităţi şi imperfecţiuni de tehnică legislativă. această condiţie poate fi interpretată şi ca referindu-se la autor spre a evita aplicarea textului. aceasta nu este de natură să conducă la abandonarea concluziei (desprinsă şi în practica judiciară) că acţiunile incriminate în art. fiind excluse alte persoane drept autori.

în afară de cazul când legea prevede expres o atare obligaţie. executori judecătoreşti. Conform art.2 din acest act normativ. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Dacă mai multe persoane se constituie într-o organizaţie. asociaţie în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. contabili). aceştia vor fi scutiţi de obligaţia legală de a informa autorităţile (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor). Gheorghe.23 al. 2 Legea nr. nu constituie grup infracţional organizat. 5. notari publici.656/2002 care se referea tocmai la asocierea în vederea comiterii infracţiunii de spălarea banilor. .Subiectul pasiv al infracţiunii de spălarea banilor. format din trei sau mai multe persoane.2 în formularea iniţială a Legii nr.constitui complicitate la infracţiunea comisă de intraneus. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni şi care nu are constituirea sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. dat fiind obligaţia mai generală a acestora de a păstra secretul profesional1. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. notari publici. aceste persoane se vor supune prevederilor Legii 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi care defineşte ce înseamnă constituirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave.39/2003 a abrogat expres prevederea din art. executori judecătoreşti. 1 Dobrican. printre care se numără şi aceea de spălare de bani2. deşi sub aspect material acesta a comis acte identice cu cele ale autorului calificat.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor . Dacă infracţiunea de spălare a banilor este comisă de profesioniştii menţionaţi (avocaţi. în raport cu prevederile Legii nr.

în primul rând. dar poate să aibă şi caracterul unui act de favorizare din partea unui terţ spălător. fie că aceste acte de participaţie sunt săvârşite în raport cu fapta autorului infracţiunii principale când acesta comite şi acte de spălare a banilor. Aceste acte sunt concepute însă a fi comise de persoane care săvârşesc nemijlocit numai infracţiunea de spălare a banilor. este. Participaţia este posibilă sub toate formele şi la toate variantele normative ale infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din infracţiune. judecată. care sunt prejudiciate în urma săvârşirii infracţiunii). ştiind că acesta a comis infracţiunea din care provin bunurile supuse operaţiei de spălare (favorizare personală). statul. executarea pedepsei. 23 din legea 656/2002 se poate concepe existenţa instigării şi complicităţii la infracţiunea de spălare a banilor. atunci când este comis pentru a ajuta pe autor să se sustragă de la urmărire. instituţii bancare sau alte persoane juridice. ca titular al obligaţiei de asigurare a unui climat de normalitate în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii economico-financiare şi de afaceri. La fiecare din variantele normative alternative prevăzute în art. 67 .Subiect pasiv al infracţiunii. deţinerea sau folosirea de bunuri cunoscând că acestea provin din infracţiune. dar nu sunt şi autori ai infracţiunii principale. autorul infracţiunii de spălare de bani va răspunde şi pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. În acest caz. subiect pasiv al infracţiunilor de spălare a banilor pot fi anumite persoane fizice sau juridice (organele de stat. fie că sunt comise în raport cu fapta terţului spălător. Tot astfel sunt acte de executare a infracţiunii şi cele care constau în dobândirea. Actul de schimbare sau de transfer în scopurile menţionate poate să aibă caracterul unui act de executare săvârşit chiar de autorul infracţiunii principale care comite şi infracţiunea de spălare a banilor. autor numai al infracţiunii de spălare a banilor. În secundar.

Împrejurarea că intermediarul acţionează ca mandatar al autorului nu exclude calitatea sa de autor al acţiunii de schimbare sau transfer a bunurilor provenite din infracţiune. Chiar dacă în varianta normativă prevăzută în art. fie o altă persoană). va exista şi posibilitatea ca. Pe lângă situaţia premisă din conţinutul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. să existe şi instigarea la această infracţiune (fie că instigator ar fi autorul infracţiunii principale. alături de complicitatea la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor de către autor. instigarea fiind o formă autonomă de participaţie. legătura de cauzalitate.Este interesant de observat că în Convenţia Naţiunilor Unite se face vorbire numai de actele de complicitate la infracţiunea de spălare a banilor. acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale. compus din elementul material. ci subliniază numai că acţiunea de schimbare sau transfer poate fi comisă nu numai de autorul faptei principale. mai face parte şi conţinutul constitutiv. această precizare nu are nimic comun cu complicitatea ca formă de participaţie. 23 din legea 656/2002 se prevede printre scopurile urmărite prin acţiunea de schimbare sau transfer. dar şi de un terţ intermediar în sprijinul sau pentru a ajuta pe autorul faptei principale. preluându-se astfel modelul francez al instituţiei participaţiei potrivit căruia instigarea constituie o formă de complicitate şi nu o formă distinctă de participaţie. Asupra acestora urmează să ne oprim mai îndeaproape. În raport cu legea noastră penală. înlesneşte săvârşirea acţiunii de schimbare sau de transfer comisă de autorul infracţiunii principale sau de intermediar. . Calitatea de complice o va avea persoana care eventual ajută. urmarea imediată. situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor o constituie existenţa unei infracţiuni anterioare din care să provină valorile supuse operaţiunilor de spălare. Trecând la analiza conţinutului juridic al infracţiunii. Aşa cum am arătat mai sus complicitatea ca formă de participaţie este posibilă sub toate variantele normative ale infracţiunii.

societăţile de investiţii. finanţarea tranzacţiilor comerciale. preluând incriminarea din legea anterioară (Legea 21/1999) nu a mai precizat ca o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii de spălare a banilor. infracţiunea de spălare a banilor se comite numai prin intermediul instituţiilor la care face referire şi legea anterioară şi anume : a) băncile. Legea nr.Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor.6. creditul ipotecar. Deşi instituţiile financiare şi persoanele intermediare nu mai sunt menţionate în noua reglementare.1 lit. elementul material al infracţiunii îl constituie acţiunea de schimbare sau de transfer de bunuri. nu putem să nu observăm că. nefiind necesară realizarea cumulativă a acestora. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora. Pluralitatea de acţiuni alternative va fi însă avută în vedere la individualizarea pedepsei. Nu interesează instituţiile sau persoanele prin care se realizează aceste operaţii. care îndeplinesc următoarele operaţiuni : creditarea. factoringul. printre altele. săvârşite separat sau împreună. b) instituţiile financiare. de custodie. societăţile de administrare a investiţiilor. ca faptele descrise în norma de incriminare să fi fost comise prin intermediul anumitor instituţii sau persoane pe care Legea 21/1999 le menţiona în mod expres. infracţiunea se poate realiza şi când s-a comis doar una dintre acţiunile alternative incriminate. cum ar fi : fondurile de investiţii. în mod frecvent. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se diferenţiază în funcţie de varianta normativă avută în vedere: a) În varianta prevăzută în art. societăţile de depozitare. sucursalale băncilor străine şi instituţiile de credit.a. inclusiv 69 . atunci când sunt întrunite ambele. Întrucât cele două variante normative (schimbarea sau transferul) au un caracter alternativ.23 alin. Pe de altă parte. fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri. societăţile de valori imobiliare. infracţiunea îşi va păstra unitatea şi nu vor fi incidente regulile cu privire la concursul de infracţiuni. incluzând. 656/2002. creditul de consum.

emiterea şi administrarea unor mijloace de plată. etc. amanet. schimb valutar. certificate de depozite. metale şi pietre preţioase. intermedierea pe pieţele interbancare.. în lei sau în valută. e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică. valori mobiliare. j) casele de schimb valutar. cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional. custodia şi administrarea valorilor mobiliare. h) agenţii imobiliari. administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu. instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor. prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor. vânzări-cumpărări de obiecte de artă. financiar-bancară. produse financiare derivate. cărţi de credit. turism. i) trezoreria statului.forfetarea. operaţiuni de plăţi. tranzacţii pe cont propriu sau în contul clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare. leasingul financiar. g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani. cec-uri. strategia industrială. . d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc. contabilă. participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni. f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare. dealeri. consultanţă acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului. ordine de plată. c) societăţile de asigurări şi reasigurări . notarială. acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente. cec-uri de călătorie şi altele asemenea. consultanţă şi servicii în domeniul fuziunilor şi al achiziţiilor de întreprinderi.

număr cu altele asemănătoare în circuitul legal. consemnat în contractul de vânzare-cumpărare 1 V.000 RON. culorile şi numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumpărate legal1. schimbarea culorii. De pildă.k) orice altă persoană fizică sau juridică. efectuând două operaţiuni de vânzarecumpărare. cu preţul de 100. seriei şi numărului de înmatriculare al autoturismului nou furat cu seriile.000 RON. furate. S. a obligaţiilor. observăm că termenul poate avea mai multe accepţiuni. Cătineanu. aceasta înseamnă că se înlătură trăsăturile reale ale obiectului obţinut în mod ilegal atribuindu-i-se alte trăsături care să creeze o aparenţă de origine sau dobândire licită. De pildă. De pildă.37. a certificatelor la purtător. schimbarea prin înlocuirea acţiunilor anonime. Schimbarea bunului poate să îmbrace şi forma unor modificări cu caracter juridic. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalentă sau cel mai adesea la o valoare inferioară. Un alt sens al termenului de schimbare a bunului ar fi acela de a înlocui lucrul produs prin infracţiune cu un lucru deţinut legal de o altă persoană. titlurilor de plată. fără să afecteze valoarea intrinsecă a obiectului. Dabu. cel în cauză cumpără o proprietate având valoarea reală de 200. o persoană care are o sumă mare obţinută prin infracţiunea principală procedează la spălarea acesteia prin schimbare. materială. 71 . pentru acte şi fapte săvârşite în afara sistemului financiar-bancar. care pot fi urmărite după serie. Un prim sens al acestui termen ar fi acela de transformare fizică a bunului prin supunerea acestuia unor modificări susceptibile să-i schimbe înfăţişarea fizică. p. infractorul având interesul să obţină chiar valori mai reduse însă „curate”. op.cit. În legătură cu prima dintre variantele normative ale infracţiunii şi anume schimbarea. astfel. adică din efectuarea unor acte juridice sub semnătură privată sau chiar autentificată pentru a ascunde o operaţiune cu caracter ilegal.

000 RON pentru imobilul în cauză. op. prin „deplasarea capitalului” sub diferite forme de la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul. Prin această operaţiune. aflată tot sub controlul celui care transferă. Cea mai simplă formă de transfer al bunurilor este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită. pentru scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar se efectuează o plată în avans de marfă sau o plată pentru o marfă supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care transferă (agent care ulterior intră în „faliment” şi nu mai expediază marfa)..000 RON. Transferul de bunuri în scopul ascunderii şi al disimulării originii ilicite a acestora este o altă variantă normativă a acţiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute în art. Un asemenea transfer se realizează de pildă. suma de 300.autentificat. Astfel. 1 lit. infractorul revinde imobilul la un cumpărător de bună credinţă cu suma de 300.38 . Cătineanu. a din Legea 656/2002. 23 pct. ori fuziune cu o firmă falimentată intenţionat. infractorul justifică legal provenienţa cu ultimul act de vânzare-cumpărare autentic. şi suma pe care vrea să o spele. „asistenţă de specialitate” sau prin constituirea de depozite în ţară din 1 V. infractorul păstrează bunul o perioadă de timp necesară efectuării unor amenajări şi îmbunătăţiri investind 100. cu sau fără aparenţă legală (deplasare efectivă sau scriptică ori electronică). astfel că vânzătorul îşi primeşte preţul real de 200.000 RON în care este inclusă şi suta de mii „spălată”1. Dabu. O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere. S.000 RON. Infractorul plăteşte vânzătorului. pe lângă suma consemnată în actul de vânzare-cumpărare.cit. p. într-un loc unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală. după care. ori prin plăţi pentru „consultanţă”.

16 . De aici şi importanţa pe care o capătă identificarea şi selecţionarea tranzacţiilor dubioase.cit.. acreditive.12/2002. p.cit. ori prin transfer de credit documentar (transferabil). G. titluri de credit. prin sistemul Western-Union. nu de finalitate).Voicu. p. 138.sume mai mici de 15. Transferul de fonduri interbancare este iniţiat de o bancă şi se încheie prin decontarea finală a sumei.Ungureanu şi A. cesiune de creanţă cu preţ subevaluat sau prin deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă.295. dispoziţii de încasare. comportamentele atipice ale clienţilor.cit. Acţiunile de schimbare şi de transfer se întregesc cu o cerinţă esenţială şi anume să fie efectuate în vederea ascunderii. dispoziţii de plată. Nu interesează dacă schimbarea sau transferarea a avut loc odată sau în mod repetat. 73 .. sau prin folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale inclusiv de societăţi fantomă prin : cec-uri. Aceasta înseamnă că acţiunile menţionate trebuie să-şi propună să ascundă sau să disimuleze valorile provenite dintr-o infracţiune gravă. S. în momentul şi în forma hotărâtă în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile agentului de decontare. sau disimulării originii ilicite a bunurilor (legea foloseşte expresia „în scopul” cu semnificaţia însă de destinaţie.C. În măsura în care schimbul sau transferul apare ca efectuat în aceste 1 2 Ion Lascu. p. Cătineanu. Voicu.000 euro şi apoi plata unor cec-uri în străinătate pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării transferului respectiv1. ori prin transfer de fonduri prin intermediul biletului la ordin sau cambiei sau prin transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri3. ori deplasări de valută prin creditare. volumul mare al sumelor tranzacţionate. Alte forme de transfer pot consta în : deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţiuni. op. ipoteză în care se acordă beneficiarului dreptul de a cere ca creditul să-i fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi. op. Revista Dreptul nr. op. bunurile respective vor avea acelaşi regim juridic. Dabu. împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlul celui care transferă sau prin transferuri de fonduri interbancare2. Acest scop este desprins de organele judiciare chiar din contextul dubios al acţiunilor de schimbare sau transfer. 3 Valerică. C.Ş.

Disimularea este tot o ascundere urmată de mascarea. În raport cu acestea din urmă operează prevederile art. judecată sau executarea pedepsei. Într-o anumită viziune. valorile de provenienţă licită nefiind ascunse. o atare cerinţă esenţială ar putea fi considerată de prisos deoarece prin schimbarea sau transferul bunurilor provenite din infracţiune în scopul ascunderii sau disimulării acestora. de disimulare a unor bunuri.scopuri. deoarece numai în raport cu valori ilicite există interesul de a fi ascunse. se desprinde şi prezumţia că este vorba de o provenienţă ilicită. Aceasta înseamnă că deţinătorul unui bun nu trebuie să facă dovada caracterului licit al deţinerii bunului (deoarece aceasta se prezumă). Acţiunea de schimbare şi de transfer descrisă în cuprinsul art 23 lit.a se întregeşte cu o a doua cerinţă esenţială relativă la cel de-al doilea scop posibil al schimbului sau transferului de bunuri şi anume de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provine bunurile să se sustragă de la urmărire. camuflarea bunului. Este vorba tot de scop în sens de destinaţie. provenienţa lor ilicită. disimulate. implicit se urmăreşte împiedicarea descoperirii . o asemenea dovadă ar reveni deţinătorului numai după ce organul judiciar a făcut dovada caracterului ilicit al provenienţei bunului. Actele de schimb şi transfer cu caracter dubios relevă nu numai intenţia de ascundere. acesta apărând ca având o provenienţă legală. Prin ascundere se înţelege modificarea înfăţişării fizice a bunului sau a naturii juridice a acestuia în vederea punerii bunului în circulaţie fără temerea de a fi descoperită originea sa ilicită sau pentru a îngreuna descoperirea. 44 pct . făcând să se mute sarcina probei asupra deţinătorului. ca acţiunea de schimb sau cea de transfer să aibă ca obiectiv favorizarea autorului infracţiunii principale (favorizare personală). şi anume.8 din Constituţie potrivit cu care „caracterul licit al dobândirii se prezumă” în cazul proprietăţii private. obligând pe deţinător să facă dovada contrarie. dar şi caracterul acestor lucruri.

1971.III. Vol. Ascunderea sau disimularea în accepţiunile date mai sus se referă atât la bunul material. se impune a fi îndeplinită şi o a treia cerinţă esenţială şi anume ca bunul schimbat. a din legea 656/2002. cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. p. disimulării bunului de provenienţă ilegală.infracţiunii principale din care a provenit bunul spălat. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. Sintagma „adevăratei naturi” se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză. sau dintr-o abatere disciplinară ori dintr-un delict civil şi ca atare infracţiunea nu va mai putea exista. . a situării.. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.b constă în săvârşirea următoarelor acţiuni : . 23 lit. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.573. a dispoziţiei. . Bucureşti. Este o răsfrângere a situaţiei premisă asupra conţinutului constitutiv al infracţiunii1. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. Altfel zis. realizarea acestui scop nu are loc prin acte independente de actele prin care se realizează schimbarea sau transferul în scopul ascunderii. de pildă. Pentru întregirea elementului material al ambelor variante normative prevăzute în art. Elementul material al variantei normative alternative de la alin. aceasta implicând împiedicarea descoperirii autorului faptei principale pentru a fi tras la răspundere. Această condiţie esenţială nu este îndeplinită dacă. la subiectul care a fost 1 Vintilă. transferat să provină dintr-o infracţiune.1 lit. 75 . Dongoroz şi colab. bunul provine dintr-o contravenţie.disimularea adevăratei naturi a provenienţei. a situării.ascunderea adevăratei naturi a provenienţei. a dispoziţiei. Editura Academiei.

Există o asemenea denaturare a drepturilor asupra bunurilor când sunt disimulate adevăratele relaţii din care provine bunul respectiv. etc. cumpărarea biletelor câştigătoare la loto de către făptuitor cu banii obţinuţi din infracţiuni modifică situaţia bunurilor deţinute deoarece acestea apar ca fiind contravaloarea biletului câştigător (aparenţa de dobândire legală) şi nu ceea ce sunt în realitate adică sume provenite din infracţiune.deposedat prin infracţiunea primară. evident fictivă. disimulare trebuie să fie de natură a face nesesizabilă. Cu privire la „circulaţia” bunurilor trebuie înţelese actele de denaturare a adevăratei circulaţii a valorilor ori a drepturilor asupra bunurilor între parteneri la 2 V. De pildă. la prima vedere.41 . unei sume obţinute prin şantaj i se dă aspectul restituirii unei sume împrumutate care pe o perioadă mare. Se ştie că potrivit art. lucrurile mişcătoare se prescriu „prin faptul posesiunii lor fără să fie trebuinţă de vreo curgere de timp”. a produs dobândă. dobândite ilegal li se poate schimba adevărata situare (posesie) prin operaţii care să le confere aparent o provenienţă legală. drepturile de creanţă „incorporate” în acţiuni la purtător. op.Dabu. 1909 Cod Civil. p. Cătineanu. Drept urmare. făcând să se creadă că ocupa un alt loc decât cel real. cec-uri la purtător. Activitatea de ascundere. Ascunderea adevăratei naturi a provenienţei presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă. De pildă. ierarhie. titluri negociabile la purtător. adică o ascundere sau disimulare a bunului precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective2.cit. originea ilicită a provenienţei bunului prin crearea unei situaţii de apartenenţă „legală” veridică a bunurilor şi a drepturilor asupra acestora. S. Prin situare se înţelege denaturarea locului ocupat de bunul respectiv într-o anumită ordine.

S.cit. temporar sau continuu. op.tranzacţie. Deţinerea sau folosirea desemnează fapta unei persoane de a avea asupra sa sau de a întrebuinţa un bun pe o perioadă determinată sau nedeterminată.Dabu. Variantele normative prevăzute în art 23 lit. În cazul acestei variante normative de asemenea.c este realizat prin dobândirea. De pildă. Nu va fi îndeplinită această cerinţă esenţială dacă bunurile provin dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil ori o abatere disciplinară. pretinzându-se că această circulaţie se referă la valori dobândite licit. cerinţa esenţială este ca 1 V. p. Deţinerea bunului apare ca fiind legitimă1. lăsând să se creadă că este vorba de o circulaţie reală efectivă a bunurilor sau a drepturilor asupra bunurilor.1 lit. o trecere fictivă de la o persoană la alta până la făptuitor (folosindu-se în această operaţie de unul sau mai mulţi intermediari).42 77 .Cătineanu. Asemenea vânzări succesive pot fi realizate prin acte juridice încheiate sub formă autentică sau sub semnătură privată înlăturându-se orice urmă de ilicit a pretinsului drept asupra bunurilor. b presupun de asemenea existenţa unei cerinţe esenţiale şi anume ca bunurile susceptibile de operaţiunile menţionate să provină din săvârşirea unei infracţiuni. Elementul material al variantei normative din alin. Prin dobândire se înţelege fapta unei persoane de a achiziţiona cu orice titlu bunuri din categoria celor susceptibile de a fi „spălate”. deţinerea sau folosirea de bunuri care în mod obiectiv provin din comiterea unei infracţiuni. cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni de o anumită gravitate. făptuitorul prin vânzări-cumpărări succesive determină o falsă circulaţie a valorilor. Sintagma „săvârşirea unei infracţiuni” face referire doar la infracţiunea principală prin care s-a obţinut sau se obţine ilicit bunul care va face ulterior obiectul spălării.

cât şi sub aspect juridic. înfăţişarea bunurilor se schimbă (fizic) din bani în obiecte dacă. disimula originea lor ilicită. Totodată. Sub primul aspect. în cazul variantei alternative. scop care clarifică sensul acţiunilor şi rezultatul acestora de a ascunde originea bunurilor (scopul . În această variantă normativă. urmarea imediată va diferi în raport cu fiecare din variantele normative alternative pe care le conţine norma de incriminare. a din art. folosirii să fie un bun provenit din infracţiune. judecată sau executarea pedepselor. de pildă. prin aceste operaţiuni. a masca). cum este în realitate. Făptuitorul poate să recurgă şi la transferul bunurilor. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor. în acest caz urmarea imediată este schimbarea locului bunurilor care. şi-au modificat semnificaţia juridică (de pildă. deşi rămân aceleaşi din punct de vedere fizic. dacă făptuitorul depune banii sustraşi la o bancă în contul său şi-i foloseşte mai departe ca bani transferaţi dintr-un cont bancar şi nu ca având o provenienţă ilegală). 7. de momentul când se verifică provenienţa lor. făptuitorul din banii obţinuţi prin înşelăciune cumpără bijuterii pe care le vinde mai departe. momentul obţinerii bunurilor se îndepărtează tot mai mult ca urmare a vânzărilor şi cumpărărilor succesive care s-au interpus.bunul care face obiectul dobândirii. prevăzute la lit. ori a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. deţinerii. Astfel. sumele obţinute apărând astfel ca având o sursă legitimă (vânzarea unor bunuri) şi nu o sursă ilicită. 23. urmarea materială imediată ar fi schimbarea efectivă sau transferul efectiv al bunurilor pentru a ascunde. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor trebuie analizată atât sub aspect material. În ambele cazuri trebuie să se verifice existenţa unui scop şi anume al ascunderii sau disimulării (rezultatul acţiunii de a camufla.

Sub aspectul urmării imediate juridice. Un alt scop este acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale de a se sustrage de la urmărire. ori a drepturilor asupra acestora. ci numai de persoanele intermediare care acţionează ca mandatari ai 79 . urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă a adevăratei naturi. Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor. Deşi aceste acţiuni erau incriminate şi sub numele de tăinuire. deţinerea. acestea sunt modalităţi alternative normative prin care se comite infracţiunea de spălare a banilor. b din legea 656/2002. fiind echivalente cu celelalte dintre acţiunile înscrise în norma de incriminare. Sub aspectul urmării imediate juridice. situării. asemănarea este numai aparentă. Aceste acţiuni nu pot fi desfăşurate de autorul infracţiunii principale. denaturând aceste relaţii prin infuzia de valori provenite din infracţiune. 23 lit. de credit. adică relaţiilor care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu raporturile patrimoniale care se desfăşoară într-un sector determinat al economiei naţionale.. fie o schimbare efectivă juridică (prin transfer). bancar. circulaţiei sau proprietăţii bunurilor. acţiunile incriminate cu urmările lor naturale semnalate aduc atingere relaţiilor patrimoniale din sectorul financiar. acţiunile incriminate de schimb şi transfer în scopurile arătate aduc atingere obiectului juridic specific al infracţiunii.c. etc. astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata sa natură sau provenienţă (de pildă.având caracter de destinaţie şi nu de rezultat sau finalitate). etc. 23 lit. bancar. de credit.23 din legea 656/2002. dispoziţiei. judecată sau executarea pedepsei. În cazul variantei normative alternative din art. economic. folosirea efectivă (ca rezultate naturale ale acţiunilor enumerate) a bunurilor de provenienţă ilicită. provenienţe. În cuprinsul art. banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi cu ajutorul unor acte false ca fiind proveniţi dintr-o donaţie). În ipoteza faptelor incriminate în art. urmarea imediată naturală este dobândirea. adică în sectorul financiar.

Forma de vinovăţie a infracţiunii de spălarea banilor. de credit. împotriva mistificărilor şi denaturărilor provenite prin invazia în acest circuit de valori provenite din infracţiune. un element subiectiv şi două cerinţe esenţiale. deţinere sau folosire descrise în norma de incriminare se aduce atingere valorilor sociale ocrotite prin incriminare. Între elementul material al infracţiunii de spălare a banilor (sub forma acţiunilor descrise în norma de incriminare) şi urmarea imediată naturală trebuie să existe o legătură de cauzalitate. . sub raportul legăturii subiective. Este regretabil că legiuitorul nu a găsit formulări mai exacte care să sublinieze specificul infracţiunii de spălare a banilor în raport cu infracţiunea de tăinuire. Elementul subiectiv constă din intenţie.Legătura de cauzalitate a infracţiunii de spălarea banilor. Infracţiunea de spălare a banilor cuprinde în conţinutul ei constitutiv. cât şi rezultatul acestora. adică normalei desfăşurări a relaţiilor de proprietate şi a circuitului economic specific. Sub aspectul urmării juridice. financiar. deţinute. referindu-se la acţiuni care prin natura lor exprimă. prin acţiunile alternative de dobândire. 8.autorului faptelor principale în legătură cu interesele acestuia de a ascunde provenienţa valorilor dobândite. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin activităţile întreprinse ascunde provenienţa banilor proveniţi dintr-o infracţiune şi urmăreşte sau acceptă obţinerea acestui rezultat. înseamnă că rezultatul este implicit acţiunii astfel că nu este necesară o dovadă specială a legăturii de cauzalitate fiind suficient să se fi săvârşit acţiunea incriminată iar schimbarea situaţiei anterioare să se fi produs efectiv. Legiuitorul. folosite de intermediari. 9. atât manifestarea exterioară. bancar. etc.

Nu este necesar ca făptuitorul (când nu este însăşi autorul faptei principale) să ştie care anume infracţiune a fost săvârşită şi cine este autorul acesteia sau dacă acesta răspunde penal sau nu pentru infracţiunea săvârşită (beneficiind de o cauză care înlătură caracterul penal al faptei sau răspunderea penală). fiind suficient ca în momentul operaţiunii de spălare a banilor să-şi dea seama că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni. Cunoaşterea 81 . De observat că legea penală a ţării noastre nu incriminează faptele de spălare de bani proveniţi din infracţiune decât dacă sunt comise cu intenţie directă sau eventuală. astfel că în raport cu acesta. cât şi ştiinţa sa asupra acestei provenienţe. Posibilitatea intenţiei indirecte ca element subiectiv se verifică evident numai în cazurile în care o altă persoană decât autorul infracţiunii principale comite acte de spălare a banilor. Acela care săvârşeşte nemijlocit infracţiunea principală cunoaşte de regulă provenienţa bunului asupra căruia exercită operaţia de spălare. spre deosebire de alte legislaţii penale (cea germană şi spaniolă) care sancţionează asemenea fapte cu pedepse ceva mai reduse şi când sunt comise din culpă.Autorul comite fapta cu intenţie indirectă ori de câte ori când trece la efectuarea de operaţii de spălare a banilor. ceea ce înseamnă că a admis şi eventualitatea ca bunul să provină din infracţiune. Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor se întregeşte ca o cerinţă esenţială şi anume cunoaşterea de către făptuitor a împrejurării că bunurile supuse operaţiunilor de curăţire provin din săvârşirea unei infracţiuni. nu îşi clarifică mai întâi îndoiala ca apoi să acţioneze. Tot astfel. aflându-se în dubiu asupra provenienţei bunului. admite şi posibilitatea ca bunurile supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracţiune (în acest caz autorul manifestând indiferenţă faţă de provenienţa bunurilor). actul de spălare are proprietatea de a releva atât intenţia directă a autorului de a ascunde provenienţa bunurilor. Numai aceasta poate să manifeste indiferenţă ori îndoială asupra provenienţei bunului. autorul va comite fapta cu intenţie indirectă dacă. ci acţionează chiar în situaţia de îndoială.

adică provin dintr-o operaţie ilicită. atipică. Este adevărat că. Prin urmare ştiinţa că bunul spălat provine dintr-o infracţiune este dedusă din materialitatea faptelor. deoarece. încearcă cu ştiinţă să transforme banii proveniţi din infracţiune în bani obţinuţi în mod legal. firească a oricărei persoane în împrejurări normale. O asemenea purtare va fi suspectată că ascunde intenţia de a converti o sumă într-o altă valoare cu aparenţă de legalitate. pentru a ajuta pe căi ascunse pe beneficiarul lozului. în mod normal. Este posibil însă ca subiectul să-şi propună să efectueze operaţia de mai sus pentru a face o donaţie. nimeni nu procedează astfel. obişnuită ar putea să aibă la bază un mobil generos. este limpede concluzia că cel care cumpără în condiţiile arătate un loz câştigător. acela care cumpără un bilet câştigător la loterie oferind beneficiarului o sumă dublă decât valoarea câştigului. Elementul subiectiv al infracţiunii este desprins pe baza evaluării modului de comportare al unei persoane şi anume dacă aceasta a avut sau nu o conduită tipică. disimulare a unor valori spre a le conferi o aparenţă de legalitate se desprinde atât concluzia că bunurile spălate provin dintr-o infracţiune cât şi cunoaşterea de către făptuitor a provenienţei ilicite a bunurilor. din eventuala publicitate care s-a făcut anterior asupra comiterii infracţiunii principale şi asupra persoanei bănuite a fi autorul infracţiunii şi din alte împrejurări. pe baza . sau alt mobil fără o coloratură ilicită.împrejurării de mai sus poate rezulta din modul în care s-au săvârşit faptele. Aceasta înseamnă că multe din operaţiile aşa zis suspecte raportate la o comportare normală. tipică. Din moment ce făptuitorul execută în mod conştient operaţiuni de ascundere. Cum o atare convertire nar putea fi încercată decât dacă banii spălaţi în acest mod sunt murdari sau negri. va fi evaluată ca o comportare anormală. De pildă. prin folosirea acestei operaţii de cumpărare la un preţ supraevaluat a biletului câştigător. din măsurile luate de autorul infracţiunii principale (din care provine bunul supus spălării) ca totul să fie efectuat în secret.

finalitate susceptibilă a fi realizată chiar după consumarea infracţiunii. scopul trebuie să fie prevăzut şi realizat chiar în momentul când agentul acţionează în modul în care este descrisă fapta în norma de incriminare.prezumţiei deduse din abaterile de la comportarea tipică. S. Infracţiunea de spălare a banilor nu se poate comite din culpă.138 consideră că noţiunea de scop este folosită în sens de finalitate. 23 lit. dacă în loc de scop ar fi folosit o altă expresie( de exemplu: schimbarea sau transferul pentru a ascunde sau disimula originea ilicită a bunurilor ori „de natură” a ascunde ori disimula originea ilicită a bunului). în cuprinsul prevederilor art. ca orice infracţiune comisivă. Ca atare. Cătineanu. Ca atare. nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă autorul s-a aflat în eroare asupra provenienţei bunului ( de pildă. 83 . Dabu. Tot astfel. a). Legiuitorul putea să se exprime mai corect. Ion Lascu. are loc o transferare a sarcinii probei care va trece asupra subiectului suspectat Nu va fi realizată această cerinţă esenţială dacă autorul a crezut eronat că bunul provine din infracţiune. concluzie care s-ar fi desprins dacă scopul la care face referire legiuitorul ar fi avut semnificaţia de finalitate a acţiunii. p. op. este susceptibilă de o desfăşurare în timp. Infracţiunea de spălare a banilor. acesta are sensul de destinaţie clarificând elementul material al infracţiunii şi nu de finalitate1.18 admite că infracţiunea de spălarea banilor se poate comite şi cu intenţie judiciară. pot exista acte de pregătire şi acte de 1 Valerică..cit. sancţiuni ale infracţiunii de spălare a banilor. eroarea asupra unui element constitutiv va înlătura întotdeauna vinovăţia autorului indiferent dacă ar fi o eroare invincibilă sau vincibilă. În realitate. Aşa cum am mai arătat în conţinutul infracţiunii de spălare a banilor. deşi în realitate provenienţa a fost licită (fapta putativă). nu este exclusă intenţia eventuală. 23 lit.Forme. O atare reprezentare greşită purtând asupra unei cerinţe esenţiale a infracţiunii constituie o eroare principală care înlătură caracterul penal al faptei. ca atare. 9.. a. modalităţi. deşi legiuitorul foloseşte noţiunea de scop (art. op.cit. Revista Dreptul 12/2002 p. a crezut că bunul provine dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil sau dintr-o abatere disciplinară).

disimularea. ca urmare. momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare. actele de executare întrerupte sau care nu şi-au produs efectele. 23 al. De asemenea. nu sunt incriminate la această infracţiune. În acest caz. fie prin intervenţia autorităţilor. cât şi într-o . dobândirea) altele au caracter continuu (ascunderea. legiuitorul.executare. ascundere. folosirea). cât şi acte de executare care nu şi-au produs efectul (deşi banca a efectuat transferul cerut de client. momentul epuizării va fi cel al efectuării ultimului act al acţiunii de spălare a banilor. este pedepsită. În formularea infracţiunii de spălare a banilor. potrivit cu specificul fiecăruia din actele care formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii. banca a refuzat cererea de deschidere a unui cont unei persoane suspectate că urmăreşte să spele banii proveniţi din infracţiuni). Unele din acţiunile incriminate pot să se înfăţişeze ca acţiuni momentane (transferul. folosire). ascundere. spălare). cu aceeaşi rezoluţie infracţională. transfer. vor fi sancţionate conform legii. deţinere. Infracţiunea se poate comite atât în modalităţile normative prevăzute de lege (schimbare. în urma verificării îi pune în vedere că refuză să facă orice tranzacţie în numele acestuia fiind suspectat că urmăreşte să spele valori de provenienţă ilegală). deşi posibile. Infracţiunea de spălare a banilor se consumă în momentul când se produce urmarea imediată naturală şi prin aceasta urmarea juridică. dobândire. toate actele incriminate se pot înfăţişa şi sub o formă continuată când sunt comise de aceeaşi persoană la anumite durate rezonabile de timp. deţinerea. Actele de pregătire. vor fi posibile atât acte de executare întrerupte (de pildă. transfer. disimulare. deţinere. folosind cuvinte (substantive provenite din verbe la infinitiv) care exprimă atât acţiunile cât şi rezultatul produs (schimb. dobândire. însă tentativa. conform art. disimulare. fie prin încetarea voluntară a acţiunii. 3 din legea 656/2002.

cât şi asupra celor care au dobândit un alt regim juridic prin infracţiune (art. de asemenea. Bunurile supuse procedurilor de spălare sunt confiscabile în baza art. fie pentru a răsplăti pe infractor. 118 din Codul Penal ( art. a) – c) din Codul Penal. la fel în cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite săvârşite de un funcţionar public). Credem că ar fi posibilă confiscarea specială prin aplicarea acestor dispoziţii şi când este vorba de valori provenite dintr-o spălare anterioară a banilor deoarece şi în acest caz aceste valori provin tot dintr-o 85 . Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată este închisoarea strictă de la 3 la 12 ani. dacă sunt ale infractorului (art. 53*1 alin. 136 lit. vor fi susceptibile de confiscarea specială valorile supuse acţiunilor de spălare dacă au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii şi nu sunt restituite persoanei vătămate sau nu servesc la despăgubirea acesteia. 3. 23. lit. Potrivit art. Confiscarea specială ar putea opera. putând aplica în acest caz. b din noul Cod Penal). sumele date în cazul infracţiunilor de corupţie. dar nu şi asupra bunurilor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. De aceste modalităţi concrete se va ţine seama la individualizarea sancţiunii. instanţa. poate fi trasă la răspundere penală şi persoana juridică pentru săvârşirea acestor fapte. a din noul Cod Penal). De observat că. De asemenea. alin. tâlhărie şi alte infracţiuni grave contra patrimoniului.multitudine de modalităţi faptice în raport cu împrejurările concrete în care a acţionat făptuitorul. şi asupra bunurilor date sau primite pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau pentru a răsplăti pe infractor (de pildă. Este vorba de bunurile dobândite prin furt. 4. 136 din noul Cod Penal). una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 lit. o atare confiscare s-ar putea concepe atât asupra bunurilor produse (fizic) prin infracţiune. fie pentru a determina comiterea faptei.

infracţiune principală iniţială. vor opera prevederile Legii 39/2003 care. B.a din Legea nr. 39/2003. care nu este. 2 referitoare la comiterea infracţiunii în cadrul asociaţiilor criminale din Legea nr. adică în formă de grup organizat. 39/2003. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. Art. 39/2003. 34. Asocierea în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor În cazul în care infracţiunea de spălare a banilor se produce în condiţiile arătate. 323 din Codul Penal. 656/2002. Conform art. 8 din Legea nr. 23 alin. se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de Procedură Penală (art. Ca urmare. un grup infracţional organizat se pedepseşte potrivit art. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub . 7 din legea 39/2003 prevede faptul că iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. nu constituie grup infracţional organizat. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. în vederea săvârşirii de infracţiuni. potrivit prezentei legi. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. 25 din Legea 656/2002). Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor. 2. au abrogat dispoziţiile din art. potrivit art. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup. În raport cu aceste prevederi din Legea nr. Totuşi. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. această pedeapsă nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. teza a 2. în art. format din trei sau mai multe persoane.

implicând şi protecţia informaţiilor deţinute de către personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor2. potrivit art. op. ori în termen de până la 5 ani după încetarea activităţii. C. 39/2003. obligaţie care se menţine şi după încetarea funcţiei.Camelia Voicu.18. aspecte. adică de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii (alin. rapoartele.cit. p. adică relaţiile sociale care asigură desfăşurarea în legalitate a operaţiilor financiar-bancare. în concret. Dacă în timpul exercitării funcţiei. Obiectul material al acestei infracţiuni îl constituie informaţiile pe care personalul Oficiului le-a dobândit în timpul activităţii. 1 şi 3 incriminează fapta de nerespectare de către persoanele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a obligaţiilor prevăzute în art. 1). În esenţă. p. se pedepseşte. la date. Informaţiile se referă. ori în alt mod. 24 alin. pe o durată de 5 ani.orice formă a unui grup în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare de bani.Ştefania Ungureanu. 24 din legea 656/2002 prevede o altă infracţiune care de data aceasta se referă la personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. o persoană din cadrul ONPCSB răspundere penală în baza textului menţionat1.Voicu. stări de fapt şi situaţii constatate şi care sunt cuprinse (materializate) în documentele. 1 2 transmite informaţiile primite în realizarea atribuţiilor în cadrul Oficiului.. 167 sau 323 din actualul Cod Penal. Obiectul juridic al infracţiunii pe care o analizăm constă în aceleaşi relaţii sociale ca şi în cazul infracţiunii de spălare a banilor. indiferent de modul în care sunt fixate pe un suport electronic sau de hârtie. 8 din Legea nr. Nerespectarea dispoziţiilor legale de personalul ONPCSB Art.216 87 . va putea fi trasă la Ion Lascu. A. în condiţiile art. după caz. împrejurări.18 C. G. art.

deoarece li se pretinde să aibă calitatea de angajat al Oficiului. Subiectul pasiv al infracţiunii prevăzute în această variantă este similar cu cel corespunzător faptei incriminate în art. se pot afla în această poziţie şi unele persoane fizice sau juridice care suferă sau pot fi prejudiciate prin săvârşirea infracţiunii. Subiectul activ al acestei infracţiuni este un subiect calificat. ci doar despre complicitate la infracţiune. precum şi în următorii cinci ani după încetarea calităţii de angajat. Dacă mai multe persoane săvârşesc nemijlocit infracţiunea de spălare a banilor. a informaţiilor pe care angajaţii Oficiului le-au obţinut în exercitarea atribuţiilor de serviciu. precum şi cele pe care Oficiul le transmite organelor judiciare abilitate să efectueze investigaţii şi cercetări în cazurile respective. indiferent de funcţia pe care o ocupă în structura organizatorică şi funcţională a Oficiului. Transmiterea se poate realiza prin diverse mijloace : telefonic. în acest caz fiecare va trebui să aibă şi calitatea de „personal al Oficiului” pentru a exista această formă de participaţie. Dacă participantul care a avut o contribuţie de coautor nu avea calitatea necesară (extraneus).comunicările ori sesizările pe care Oficiul le primeşte de la persoanele juridice şi fizice prevăzute în art. predarea fizică a unor acte originale sau . În secundar. în alte condiţii decât cele legale. 8 din lege. ei vor avea calitatea de coautori. nu mai putem vorbi de coautorat. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se realizează printr-o acţiune de transmitere de către personalul Oficiului a informaţiilor primite în cadrul activităţilor curente pe care le desfăşoară ca angajat. prin orice mijloace. Prin transmitere se înţelege comunicare. către persoane fizice şi juridice care nu sunt îndreptăţite să le cunoască. 23 şi anume statul ca titular al valorilor sociale ocrotite şi ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate.

informarea prin orice mijloace tehnice (prin e-mail. prin fax. Faptul că informaţiile primite în cadrul Oficiului au fost transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască. deşi posibile. etc. 89 . internet. Legătura de cauzalitate trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată.). nu sunt incriminate de către legiuitor. infracţiunea se consumă în momentul producerii urmării imediate. O cerinţă esenţială care întregeşte elementul material este condiţia ca fapta de transmitere ilegală să fie comisă în timpul în care subiectul activ îndeplinea calitatea de angajat al Oficiului şi mai înainte de expirarea termenului de 5 ani de la încetarea acestei calităţi la care se referă art. Latura subiectivă constă dintr-un element subiectiv sub forma intenţiei directe sau indirecte. Modalităţi. este de natură a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare a banilor şi de sesizare a organelor abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze aceste cazuri. Urmarea imediată constă în transmiterea ilicită a unor date unor persoane fizice sau juridice neîndreptăţite şi în crearea printr-o atare activitate a unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii Oficiului. 18 din Legea nr. dar s-a produs şi rezultatul acţiunii prevăzut de lege. adică ajungerea la cunoştinţa unor persoane care nu aveau dreptul să cunoască aceste informaţii. Sancţiuni Actele pregătitoare şi tentativa. 656/2002. Mobilul şi scopul sunt doar elemente care vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei. informarea verbală a unor persoane. Forme.copii ale acestora. Sub aspectul urmării imediate această legătură trebuie dovedită în sensul că a avut loc nu numai acţiunea de transmitere. Autorul are reprezentarea că prin acţiunea sa realizează transmiterea unor informaţii în alte condiţii decât cele legale şi că aceste informaţii vor ajunge la persoane neîndreptăţite să le cunoască şi urmăreşte sau acceptă producerea acestui rezultat.

ş. activităţi de înregistrare menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului. spălare de bani..M. 24 se realizează prin transmiterea unor informaţii la persoane neîndreptăţite să le cunoască. Firmele de tip fantomă.H. săvârşind infracţiuni cu consecinţe deosebit de grave pentru bugetul statului... B.a. CAPITOLUL AL VI-LEA ASPECTE DIN ACTIVITATEA PRACTICĂ Exemplul 1 Un grup infracţional organizat.N. fals şi uz de fals. a acţionat în perioada mai 2002 . ). evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală.H. O. interpuse în circuitele financiare. O. coordonat de cetăţeanul româno-sirian O.N. de către juriştii sau contabilii de la firmele din grupul Manhattan.. înşelăciune.martie 2005. încheierea de contracte de închiriere spaţiu cu destinaţia sediu firmă.Fapta incriminată în art. s-au realizat din dispoziţia fraţilor O. ridicarea de documente cu . pentru săvârşirea infracţiunilor de crimă organizată. In urma cercetărilor efectuate de către ofiţeri de poliţie judiciară. Acestei modalităţi normative poate să îi corespundă o multitudine de modalităţi faptice. Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale împotriva unui număr de 17 persoane care au constituit sau sprijinit grupul infracţional organizat (O.

prin transferul în valută în diverse conturi din străinătate. În perioada 24. evaziune fiscală şi rambursări ilegale de TVA). s-a mai stabilit că numai prin intermediul a 3 firme fantomă. Acest sistem a permis membrilor grupului atât supraevaluarea achiziţiilor cu implicaţii directe asupra TVA de rambursat. din care organele fiscale au aprobat aprox. astfel că la data de 28.2003 s-a procedat la efectuarea de verificări şi activităţi specifice de către ofiţerii serviciului. Totodată. În acest context. Exemplul 2 În perioada ianuarie – august 2003. Pentru unele dintre firmele interpuse.08. s-a stabilit că în perioada 2001 până în decembrie 2005. specializaţi în operaţiuni de spălare a banilor (obţinuţi din contrabandă. TVA de rambursat în valoare de aprox. care au condus la confirmarea informaţiilor obţinute. aproximativ 4 milioane USD. cât şi susţinerea cu prilejul verificărilor încrucişate realizate de către organele de control financiar a aparenţei de legalitate. 240 miliarde lei. membrii grupării au transferat în străinătate în baza unor documente false. deschiderea de conturi curente şi efectuarea de operaţiuni la băncile unde îşi aveau conturi curente şi firmele la care aceştia erau acţionari. în scopul ascunderii originii ilicite a acestor fonduri. în vederea acordării unei aparenţe de legalitate a solicitărilor de rambursare TVA ale societăţilor cu activitate reală. membrii grupului infracţional organizat au solicitat prin intermediul a 12 societăţi comerciale. pe teritoriul României s-au desfăşurat un complex de activităţi cu caracter infracţional desfăşurate de membrii unei reţele de crimă organizată transfrontalieră. s-au întocmit în diferite perioade de timp la birourile din Complexul City Center.regim special. evidenţe contabile în fals. 700 miliarde lei.08 – 27. a operaţiunilor comerciale fictive.2003 s-a organizat prinderea în 91 .08.

constând.H. pe baza datelor de identificare (denumiri firme. După alimentarea conturilor firmelor fantomă. membrii grupului infracţional organizat.000 dolari/zi) prin intermediul mai multor bănci din sistemul bancar românesc. efectuau zilnic transferuri bancare din conturile curente deschise la băncile enumerate în conturile altor firme fantomă din străinătate.C. aparţinând mai multor firme fantomă. Siria.881 milioane lei prin contul mai multor firme fantomă. Emiratele Arabe Unite. D. Iordania). în baza unor documente financiar-bancare false. Pentru a justifica aceste transferuri ilegale. FINANS BANK ROMÂNIA SA.P. Franţa. Olanda.Voluntari – a RIB SA. Italia.D.C..). care au apelat la serviciile membrilor reţelei pentru a transfera sume importante de bani în valută în tările de origine (China. şi B. utilizând sistemul de tranzacţii bancare « SWIFT ». emise în numele unor firme înregistrate în România la care asociaţii şi administratorii . care au fost angrenaţi în operaţiuni de spălare de bani.000 – 1. Canada. contracte comerciale. Cea mai mare parte din sumele transferate provin de la diverşi comercianţi arabi şi chinezi rezidenţi pe raza municipiului Bucureşti. desfăşurate în România. dar şi în alte ţări (SUA. Elveţia) obţinute din activităţi comerciale ilicite. Hong Kong. urmând a o transfera ilegal în străinătate. Liban. ocazie cu care s-a constatat că aceştia transferaseră succesiv suma de 13. Ungaria. conturi bancare) furnizate membrilor grupului de către legăturile lor din străinătate. în principal. în expatrierea ilegală de valută (500. respectiv ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA.flagrant a o parte din membrii reţelei cu ocazia efectuării unor operaţiuni în conturile curente deschise la Suc. Membrii acestui grup infracţional organizat erau conduşi de cetăţenii sirieni O.H.A. BANCA ROMÂNEASCĂ SA.E.. membrii grupului infracţional au folosit documente de import falsificate (facturi externe. BANCA TRANSILVANIA SA şi EUROM BANK SA.000.

fie pe rând prin intermediul unui membru al grupului. aceasta constând în oferirea de imprumuturi unor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision de 2 – 5% pe lună. De asemenea.634 EURO.890. reţeaua în cauză a fost implicată în activităţi de cămătărie. unii dintre ei nefigurând ca intraţi/ieşiţi în şi din România. transferându-se astfel ilegal din România în perioada ianuarie – august 2003 suma de 62. membrii grupului centralizau aceste transferuri într-un registru special. Totodată. aceeaşi reţea a oferit servicii similare de expatriere valută mai multor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision cuprins între 5 – 10%. Ulterior. această evidenţă era transmisă în Siria membrilor din exterior ai reţelei de unde se trasau sarcinile referitoare la modalitatea de transfer a banilor în străinătate fie telefonic.342. După ce primeau confirmările din partea băncilor privind efectuarea transferurilor bancare externe. 93 .419 USD si 2. care se deplasa periodic în România.sunt cetăţeni străini (în special de origine arabă).

fapt ce a determinat elaborarea unui cadru legislativ adecvat. a fost elaborat un pachet de legi cuprinzând dispoziţii speciale. al combaterii criminaliaţii organizate şi al finanţării terorismului. şi cu prevederile celor 40 de Recomandari ale GAFI. legea 161/2003 privind transparenţa în exercitarea demnităţilor publice. precum şi a adaptării mijloacelor şi metodelor de actiune la dinamica şi evoluţiile structurale ale manifestărilor acestor fenomene. Astfel. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. din rândul cărora menţionăm: legea 78/2000 pentru prevenirea. care să protejeze statul şi economia naţională împotriva manifestărilor criminalităţii organizate. 135/2005. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. cât şi pe plan international.U. legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. s-a modificat legea 656/2002. fiind într-o continuă creştere. cele 9 Recomandări Speciale GAFI privind finanţarea terorismului. în sensul armonizări legislaţiei interne la prevederile Directivei Europene nr. au condus la adoptarea în ţara noastră a legii 656/2002.G. legea 143/2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri. 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. Având în vedere necesitatea intensificări luptei împotriva fenomenului spălării banilor. care a modificat şi completat legea 21/1999. prin intermediul legii 230/2005 cât şi al O.CAPITOLUL AL VII-LEA CONCLUZII Fenomenul de spălare a banilor a cunoscut o evolutie ascendentă în ultimii ani. care sunt complementare celor prevăzute de legea 656/2002. precum şi necesitatea euroconformizării prevederilor normative. . Dinamica acestui fenomen infracţional atât în ţara noastră.

se înregistrează o interferenţă între criminalitate organizată. etc. cu o structura ierarhică bine stabilită. ca urmare a dispariţiei unor „sponsori” tradiţonali ai terorismului . având în vedere complexitatea activităţii de reciclare. Din statisticile Poliţiei rezultă că fenomenul spălării banilor vizează reciclarea sumelor „negre” provenite în special din infracţiuni de natură economico-financiară prin care se aduce atingere bugetului consolidat al statului. şi anume faptul că sunt foarte bine oganizate. deturnare de credite. Importanţa depistării şi investigării legăturilor dintre crima organizată şi spălarea banilor nu trebuie subestimată. La nivel internaţional.legea508/2004 privind înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. ci pot face parte uneori din structura unor servicii secrete străine. fiecare membru având atribuţii strict stabilite în cadrul grupului. Grupările îşi schimbă permanent componenţa. stupefiante. iar membrii lor nu sunt doar simplii „pioni”. contrabandă. este confirmată şi de fapul că se ţine o evidenţă clară a acestor sume. rezultaţi din săvârşirea de infracţiuni generatoare. -introducerea în procesul de reciclare a banilor murdari. trafic de persoane.care generează noi ameninţari ce au ca suport financiar activităţi infracţionale clasice: evaziune fiscală. Membrii 95 . falsificare de monedă. spălarea banilor şi finanţarea terorismului. deoarece este necesară atât destructurării grupurilor criminale organizate specializate în astfel de activităţi. Această trăsătură caracteristică a grupurilor infracţionale. specifice crimei organizate. unii membri părăsind ţara după ce şi-au realizat sarcinile ce le aveau. armament. modificată de OUG 7/2005 şi legea 535/2005 privind prevenirea şi combaterea terorismului. cât şi anihilării resurselor acestora. Congruenţa dintre criminalitatea organizată şi spălarea banilor se reflectă prin următoarele aspecte: -activitatea infracţionlă desfăşurată de grupări organizate specializate în spălarea banilor.

pt.11.21/1999-publicată în M.I.1997-privind Codul vamal.Partea I.Of.T.Partea I.08.219 din 18. 7.18din 21.MONOGRAFII .Nr. Lg. Lg. Lg.39/2003.privind prevenirea şi combaterea terorismului. Nr. 4. 8.Nr.1999.302/2004-publicată în M.grupurilor sunt pregătiţi şi instruiţi în aşa fel încât orice colaborare cu organul de poliţie este exclusă.publicată în M.Partea I.Partea I Nr.2004-privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. 5.Of.2004. Lg. Lg.2002.Of. Lg.privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. 2.Of.Of.508/2004-publicată în M.Nr.904 din 12.C.Partea I. Nr. 6.Of.05. Lg.I.219 din 18.01.1089 din 23.11. întotdeauna principiul de funcţionare fiind: „cel ce este prins nu va dezvălui niciodată numele celorlalţi”. BIBLIOGRAFIE ACTE NORMATIVE 1. TRATATE.Of. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.12.descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.Partea I.pt.535/2004-publicată în M. 50 din 29.09.2000-privind prevenirea. CURSURI. Nr. Lg.2003.Partea I .Of.78/2000-publicată în M. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 3.O.141/1997-publicată în M.719 din 25.656/2002-publicată în M.01.2004-privind înfiinţarea D.180 din 01.Partea I.Nr.

Irina Talianu. 22.12. Vintilă Dongoroz. Ed. Spălarea banilor murdari. Adrian Cucu. Bucureşti. Florin Sandu. bancară. Adriana Voicu. 23.1991. 15. F.I . Costică Voicu.10 a G. 2003. Bucureşti. 2001. 13.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul 11. Universul juridic. paradisurile fiscale şi secretul bancar.F. 14. Editura Exvent.9. 18. 20. Ioan Melinescu. 12. Ştefan Popa. Bucureşti. 1939. Drept penal.1988. Costică Voicu. Bucureşti 2004. 17. Investigarea infractiunilor financiarbancare.Molnar -Dreptul penal al afacerilor. Recomandarea nr. 2004. Ed. Directiva nr. Bucureşti. Economia subterană şi spălarea banilor.I. Editura Tempus.A. Boroi şi Ioan Molnar.A. Centrele financiare off-shore. Rosetti.Sandu. 97 E. Editura Argument. Georgeta Ungureanu. 1999 21. 19. Ed. ediţia a II-a. adoptată la data de 19. Ed. Ion Dascălu.F. Al. Polipress. Vasile Dobrinoiu. 10. Bucureşti. Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. Directiva 97din 2001 a CE. vol. 2001. Drept penal al afacerilor.Voicu. All Beck. Editura Sylvi. Bucureşti. partea specială. . 16. Boroi şi I. Alex.Lumina Lex. Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena. spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. 2000. Cele 40 de recomandări ale G. vol. 24. Costică Voicu.I.IV. Globalizarea şi criminalitatea financiară.2002. Editura Imprimeria Naţională. Drept penal. Bucureşti. C. Bucureşti 2000.asupra spălării capitalurilor din 1994. Explicaţii teoretice ale codului penal român. Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor.

D. R. Adochiţei.III. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. Dongoroz şi colab. Vintilă. 33. S. R. Despre spălarea banilor.M.4/2005.. RDP.Revista Dreptul nr. REVISTE. R.D. Dobrican. Valerică Dabu. nr. Bucureşti. realitate socială şi incriminare”. Valerică Dabu.D.P. 34. . „Spălarea banilor-actualitate. notari publici. Vol.D. Gheorghe. Ioan Lascu. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. în raport cu prevederile Legii nr.4/2001. Sorin Cătineanu „Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” R. 6/2003. Cătinean. nr. . nr. 30. 32.ARTICOLE 26. STUDII. Guşanu.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.2/2002 28. 29. Lavinia Lefterache. Valerică Dabu. 27. Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor.25. Iulia Adochiţei. Ion Pitulescu.D. Despre „spălarea” produsului infracţiunii”. Valerică Dabu. Editura Academiei. Reflecţii asupra legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. A. 31. executori judecătoreşti.8/2002. nr.12/2002. nr. C.nr. 6/2003. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept. 1971. R.

99 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful