CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE SPĂLARE A BANILOR 1. Criminalitatea ca fenomen global. Criminalitatea, ca ansamblu de încălcări ale legii penale care se comit într-o perioadă şi pe un spaţiu determinat constituie, după cum se ştie, un fenomen social, atât pentru faptul că are loc în societate în cadrul relaţiilor dintre membrii grupului social, dar şi pentru că interesează în mod hotărâtor societatea, influenţând buna desfăşurare a relaţiilor de convieţuire socială. În relaţiile dintre oameni, în societate, se manifestă nu numai tendinţe pozitive constructive, de continuă amplificare şi diferenţiere a relaţiilor de colaborare şi sprijin reciproc dintre membrii grupului social (acţiuni evaluate drept convenabile de colectivitate), dar şi tendinţe negative de subminare a bunelor relaţii de convieţuire, de încălcare a regulilor de comportare în societate, de impunere prin violenţă sau fraudă a voinţei unora dintre membrii grupului social în prejudiciul altora, de negare a valorilor sociale pe care le respectă şi le ocrotesc majoritatea oamenilor (acţiuni evaluate drept neconvenabile de grupul social)1. Constituind un fenomen social, criminalitatea a fost, inevitabil, influenţată de schimbările petrecute în societate. Fiecărui tip de societate (antică, medievală, modernă, contemporană) i-a corespuns un anumit tip de criminalitate care a purtat amprenta mentalităţii şi particularităţilor societăţii respective2. Aceste particularităţi au
1 2

Vintilă Dongoroz, Drept penal, Bucureşti, 1939, Editura Tempus, p.5. Costică Voicu, Florin Sandu, Alex. Boroi şi Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p.1.

1

privit nu numai latura cantitativă a fenomenului (sporirea continuă a numărului de infracţiuni), dar şi latura lui calitativă, apărând noi forme de încălcări ale legii penale, strâns legate de însăşi procesele sociale ale timpului. Aceste modificări şi transformări ale substanţei fenomenului infracţional (cantitativ şi calitativ) au atras schimbări şi în privinţa mijloacelor de combatere a infracţiunilor, inclusiv a conţinutului legislaţiei penale şi procesual penale, ca instrumente ale politicii penale a statelor în lupta contra încălcărilor grave ale disciplinei sociale. 2. Scurt istoric privind fenomenul de spălare a banilor Noţiunea de „spălare a banilor” a apărut destul de recent în vocabularul specialiştilor din domeniul politic, economic şi juridic, deşi practica de a ascunde natura sau existenţa unor valori, a căror provenienţă era ilicită sau cel puţin dubioasă, era cunoscută oamenilor din cele mai îndepărtate vremuri, chiar dacă asemenea practici n-au fost incriminate decât în perioada modernă. Fenomenul de spălarea banilor apare în vechime strâns legat de fenomenul ascunderii averilor pentru a evita impozitele excesive sau confiscarea abuzivă a bunurilor de către autorităţi. În perioadele timpurii ale activităţii economice ascunderea averilor se confunda cu evaziunea fiscală. Nu ne aflăm încă în perioada când ascunderea averilor să se facă pentru a evita descoperirea provenienţei ei ilegale. Între cele două scopuri ale ascunderii valorilor există deosebiri evidente. În timp ce evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe cale legală sau chiar ascunderea lor (dacă, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă), situaţii în care, venitul legal se transformă într-un venit ilegal

deoarece a fost sustras obligaţiilor fiscale, spălarea banilor presupune ascunderea provenienţei ilegale a valorilor prin metode care să le confere o aparenţă legală, folosirea lor fiind apoi supusă impozitelor fixate de stat1. În China cu 2000 de ani înainte de Hristos, comercianţii îşi ascundeau averile de teama ca dictatorii printr-un act abuziv să nu dispună confiscarea lor. În Grecia antică este cunoscut cazul Atenei când conducătorii cetăţii au impus o taxă de 20% asupra importurilor şi exporturilor efectuate pe o anumită rută, acest fapt determinându-i pe comercianţii greci şi fenicieni să facă un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite2. Mai târziu, în secolul al XV-lea, Olanda ajunsese un înfloritor centru comercial internaţional şi datorită faptului că legislaţia prevedea puţine restricţii sau taxe asupra schimburilor interne şi externe. Drept urmare, comercianţii englezi preferau să-şi vândă lâna în Olanda şi nu în Anglia, unde trebuiau să plătească taxe şi impozite ridicate3. Printre cazurile de spălare a banilor, se citează în epoca medievală procedeul folosit de negustori şi cămătari pentru a eluda interdicţia de a lua camătă la banii împrumutaţi (deoarece biserica catolică socotea camăta un păcat). Aceştia anticipând tehnicile moderne de ascundere, transferare şi spălare a banilor, atunci când negociau împrumuturi pe terme lung, „umflau” artificial ratele periodice de restituire, suficient cât să acopere şi plata dobânzilor, pretinzând că acestea sunt un fel de recompensă pentru riscul asumat. Chiar dacă termenul de „spălare a banilor” nu era atunci cunoscut, se poate susţine că atâta timp cât au existat asemenea practici în viaţa economică de a masca anumite tranzacţii financiare, fenomenul menţionat chiar într-o formă incipientă, a existat încă în acele timpuri.
1 2

Ion Pitulescu, Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor, R.D. nr.8/2002, p.147. Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed. Imprimeria Naţională, Bucureşti. p.7 3 Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed.Imprimeria Naţională, Bucureşti p.7

3

cit. autorităţile americane au 1 C. care nu erau altceva decât locuri (în special. nici Capone. Celebrul Alphonse Capone. Din această legătură între spălătoriile înfiinţate de gangsterii acelor timpuri pentru a ascunde provenienţa banilor proveniţi din infracţiuni şi sumele „curate” obţinute în urma acestor operaţii s-a născut şi expresia „spălare de bani” folosită ulterior pentru a defini toate operaţiunile ilegale prin care se obţinea convertirea „banilor negri murdari” în bani „curaţi”. în anul 1612 Anglia a oferit piraţilor o iertare totală dacă se reîntorceau în Anglia.94 . În ciuda eforturilor depuse la acea vreme. a rămas în istoria crimei organizate ca fondatorul unei organizaţii criminale care rula anual peste 100 milioane de dolari. în care îşi depozitau averile şi bunurile sustrase fără să fie obligaţi să plătească vreunei autorităţi taxe şi impozite. Iulia Adochiţei. insule). Totodată ei îşi păstrau drepturile asupra valorilor acumulate prin piraterie. din exploatarea prostituţiei şi a jocurilor de noroc. nici complicii săi nu au putut fi dovediţi că spălau bani. prin tot felul de înlesniri folosite uneori şi ca stimulent pentru a-i determina să revină în ţara de origine. p. Apăruse chiar o competiţie între statele mediteraneene în atragerea averilor piraţilor. După îndelungi încercări. pirateria s-a transformat în activităţi de tipul celor desfăşurate mai târziu de organizaţiile criminale care obţineau profituri uriaşe din vânzarea alcoolului (pe timpul prohibiţiei americane). Cu timpul. op. Astfel. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestor sume.În secolul al XVIII-lea. Adochiţei. piraţii care operau între Europa şi America au fost primii utilizatori ai „paradisurilor fiscale”. Din iniţiativa lui au apărut lanţul de spălătorii chimice utilizate şi pentru transformarea banilor obţinuţi din câştiguri ilicite în bani curaţi1. el folosea practica investirii sumelor ilicite în afaceri legale amestecând profiturile legale cu cele ilegale.

trebuit să se mulţumească să reţină în sarcina lor infracţiunea de evaziune fiscală, singura sub care au putut să fie arestaţi celebrii infractori. După Capone, polonezul Maier Suchowljanschi, cu numele americanizat de Mayer Lansky (considerat geniul financiar al crimei organizate din New York, cunoscut şi sub denumirea de „contabilul mafiei”), a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5 decenii la rând. Lui Mayer i se atribuie meritul de a fi descoperit avantajele conturilor cu parolă numerică din băncile elveţiene, depunând astfel milioane de dolari în conturi bancare din întreaga lume pentru spălarea banilor murdari1. El a fost printre primii pionieri ai parteneriatului dintre lumea gangsterilor şi cea a marilor politicieni, înţelegând că pentru a se dezvolta organizaţiile criminale, trebuie să lucreze în cooperare cu oficialii guvernamentali „flexibili”. Considerat „sfântul patron” al afacerilor de spălare de bani, Lansky a murit ca un adevărat „erou”, fără să execute o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele organizaţiei criminale şi a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscală care i-au fost intentate. Lansky este considerat a fi unul dintre cei mai eficienţi spălători de bani din toate timpurile, fiindu-i atribuită şi prima metodă propriu-zisă de spălare a banilor, denumită „returnarea împrumutului”, care însemna că sumele de bani provenite din afaceri dubioase puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngăduitoarele bănci străine. Experţii în spălarea banilor nu au reuşit nici până astăzi să identifice toate mecanismele folosite de Lansky pentru spălarea banilor, ajungând la concluzia că probabil, o parte din banii spălaţi nu s-au întors niciodată în economia americană. Expresia „spălarea banilor” a fost folosită şi mai târziu, prima apariţie fiind semnalată într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata despre afacerea „WATERGATE”. Din acest moment, expresia s-a răspândit în
1

C. Adochiţei, Iulia Adochiţei, op.cit. p.94

5

majoritatea limbilor, fiind folosită pe toate meridianele 1. Infracţiunea de spălare a banilor a atras atenţia autorităţilor, mai ales începând cu anii 1980, ocupând treptat un loc de frunte în preocupările multor state europene de a combate prin toate mijloacele criminalitatea modernă. Autorităţile au desprins concluzia că investigarea cazurilor de reciclare a sumelor provenite din infracţiune poate deveni un mijloc eficient chiar pentru descoperirea şi sancţionarea faptelor din care provin banii murdari. 3. Spălarea banilor –noţiune şi reglementare legală. Pentru prima dată, noţiunea de spălare a banilor a apărut în Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena2, adoptată la data de 19 decembrie 1988, care o defineşte astfel: „preocuparea de a disimula provenienţa, natura, dispoziţia, mişcarea sau proprietarul fondurilor provenite din trafic ilicit de stupefiante, incluzând mişcarea sau convertibilitatea prin procedee electronice de transmitere, cu scopul de a da acestor fonduri aspectul că sunt rezultate din activităţi legale”. Şi totuşi, înainte de această Convenţie, în anul 1986, Comitetul pentru Relaţii Internaţionale al Senatului S.U.A. afirma că „spălarea banilor reprezintă conversia profiturilor provenite din activităţi ilegale în active financiare care par să provină din activităţi legale”. Pe plan european, Consiliul Comunităţii Europene a adoptat, în iunie 1991, Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor3, iar Consiliul Europei a aprobat, în anul 1994 „cele 40 de recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională asupra spălării capitalurilor 4”. Conform

1 2

Costică Voicu şi colaboratorii, op.cit., p.17 Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena, adoptată la data de 19.12.1988 3 Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun.1991. 4 Cele 40 de recomandări ale G.A.F.I ,asupra spălării capitalurilor din 1994.

Directivei Consiliului Comunităţii Europene, spălarea banilor înseamnă următoarea acţiune, atunci când este săvârşită cu intenţie: a) transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau sprijinirii oricărei persoane implicate în efectuarea unei astfel de activităţi, pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale; b) ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasării, mişcării drepturilor reale cu privire la proprietate sau la dreptul de deţinere a acesteia, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; c) dobândirea, posesia sau folosirea unei proprietăţi, cunoscând la data primirii că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; d) participarea, asocierea, tentativa de comitere, sprijinirea, încurajarea, înlesnirea, sfătuirea în vederea comiterii oricărei dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare. Până în anul 1999, în România nu a existat o lege specială care să sancţioneze spălarea banilor, însă organele de control şi cele de urmărire penală au instrumentat cauze care ar fi putut avea legătură cu operaţiunea de spălare a banilor, în baza prevederilor legale care incriminează infracţiunile prin care se obţin valori şi bunuri ilicite. Astfel, Codul Penal incriminează faptele de fals şi uz de fals, înşelăciune, delapidare, prostituţie, proxenetism, trafic de arme, trafic de stupefiante, încălcarea regimului jocurilor de noroc, iar prin alte legi speciale penale au fost incriminate infracţiunile de contrabandă, evaziune fiscală, bancrută frauduloasă.

7

Legea 21/1999 a fost abrogată odată cu apariţia Legii 656/2002 2.pt. Nr. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.pt. În prezent. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. 23 sunt: a) schimbarea sau transferul de bunuri. 1 2 Lg. a situării. .Partea I. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Nr. judecată sau executarea pedepsei. lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei.18din 21.21/1999-publicată în M. 21/19991.12.2002.Of. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. Faptele prevăzute la art.656/2002-publicată în M. Lg. a dispoziţiei. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.Partea I.904 din 12. termenul de spălare a banilor a apărut şi a fost consacrat prin Legea nr. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.În legislaţia din ţara noastră. act normativ ce s-a înscris în acţiunea de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene. Potrivit Legii 656/2002.01. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. deţinerea sau folosirea de bunuri.1999. Persoanele fizice şi juridice prevăzute la articolul 8 sunt: a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine . 8. c) dobândirea. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23.Of. cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni.

a altor activităţi fiduciare. în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează. administrarea ori conducerea societăţilor comerciale. în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri imobile. aşa cum sunt definiţi la art. lit.b) instituţiile financiare. precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile . organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii. agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private . potrivit legii. f) notarii publici. h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare . alţii decât cei prevăzuţi la lit. administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor. j) asociaţiile şi fundaţiile . constituirea. acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ. j) . 2. c) administratorii de fonduri de pensii private. persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă . precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine . organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea. e) sau f). g) furnizorii de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi. d) cazinourile e) auditorii. funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale. avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale. constituirea sau administrarea de conturi bancare. i) agenţii imobiliari . de economii ori de instrumente financiare. 9 .

Comparaţie între reglementările Legii 21/1999 şi cele ale Legii 656/2002 şi apariţia Legii 508/2004 Aspecte de noutate aduse de Legea 656/2002.000 euro. putem afirma că România s-a aliniat eforturilor internaţionale în lupta pentru prevenirea şi combaterea fenomenului spălării banilor. care a preluat şi adaptat la realităţile social-economice din România prevederi ce apar în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substanţe psihotrope. adoptată la Viena în 1988 şi în Convenţia Consiliului Comunităţii Europene privind spălarea. a căror limită minimă reprezintă echivalentul in lei a 15. adoptată în 1990 la Strasbourg. 4.k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. în lei sau valută. Potrivit articolului 23:”Constituie infracţiune de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani: . prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23.04. indiferent dacă trnzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. Odată adoptată această lege. a intrat în vigoare la 22. Potrivit articolului 2 litera a) din Legea 21/1999.8. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. depistarea. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar.1999. fiind o lege specială cu dispoziţii penale de inspiraţie europeană. sechestrarea şi confiscarea produselor rezultate din infracţiuni. Legea 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. precum şi în Recomandările Consiliului Europei.

înşelăciunea în domeniul bancar. în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani”. bancrută frauduloasă. c) dobândirea. cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni: traficul de stupefiante. comerţul de ţesuturi şi organe umane. falsificarea de monede sau de alte valori.a) schimbarea sau transferul de valori. aşa cum a fost prevăzută la articolul 23 din Legea 21/1999. nerespectarea regimului materiilor explozive. şantajul. lipsirea de libertate în mod ilegal. nerespectarea dispoziţiilor privind jocurile de noroc. este o infracţiune subsecventă şi complementară infracţiunilor generatoare de „bani murdari”. nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri. 11 . cunoscând că acestea provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). infracţiunile săvărşite prin intermediul calculatoarelor. nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor în forma agravantă. nerespectarea regimului de ocrotire a bunurilor. cunoscând că aceste bunuri provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). iniţierea. aderarea sau sprijinirea sub orice formă. infracţiunile săvârşite de persoane care fac parte din asociaţii de infractori. b) ascunderea sau disimularea naturii reale a provenienţei. nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive. financiar sau de asigurari. dispoziţiei. posesia sau utilizarea de bunuri. Prin natura sa. infracţiunea de spălare a banilor. proxenetismul. 2 stabileşte că “asocierea. Alin. furtul şi tăinuirea de autovehicule. infracţiunile săvârşite cu cărţi de credit. precum şi în scop de tăinuire sau favorizare a persoanelor implicate în astfel de activităţi sau presupuse că s-ar sustrage consecinţelor juridice ale faptelor lor. mişcării proprietăţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora. traficul de animale ocrotite în ţările lor. contrabanda. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora. apartenenţei.

Continuând analiza aspectelor de noutate aduse de Legea 656/2002. dar care sunt generatoare de mari sume de bani murdari. infracţiunile săvârşite prin intermediul calculatoarelor. cum ar fi evaziunea fiscală.1997-privind Codul vamal.Of. lucru ce s-a realizat prin Legea 656 din data de 07. litera a). cea mai importantă modificare fiind eliminarea enumerării limitative a infracţiunilor predicat. de asemenea.12. Nr. cât şi Legea 656/2002 prevăd că sunt operaţiuni suspecte. ”operaţiunile cu sume în numerar. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. adăugăm că. a demonstrat că limitarea listei „infracţiunilor predicat” nu a dus la o eficientă combatere a acestui fenomen.000 Euro. atât Legea 21/1999. care este principala sursă de fonduri pentru economia subterană. astfel că orice infracţiune care are drept rezultat obţinerea de fonduri ilicite să poată fi considerată infracţiune-premisă a faptei de spălare a banilor. infracţiunile prevăzute de Legea 141/1997 privind Codul vamal1. Aplicarea prevederilor Legii 21/1999. pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.141/1997-publicată în M.180 din 01.Referitor la Legea 21/1991 s-au formulat opinii diferite privind stabilirea listei limitative de infracţiuni predicat în articolul 23 aliniatul 1. din partea persoanelor prevăzute la art. cum ar fi traficul de animale ocrotite în ţările de origine. . Există. astfel că s-a impus cu necesitate modificarea acestui act normativ. o serie de infracţiuni necuprinse în listă. în lei sau în valută. în sensul că există infracţiuni nedefinite de legislaţia penală.2002. altele decât infracţiunea de contrabandă.Partea I.08. aşa cum a fost ea adoptată. Un element de noutate adus de Legea 656/2002 constă în aceea că obligaţiile de 1 Lg. etc. pentru care există obigativitatea raportării către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.8. referitor la operaţiunile suspecte – tranzacţiile suspecte cum sunt denumite de lege -care trezesc suspiciunea de spălare a banilor. indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele”. fiind abrogate prevederile legii 21/1999.

10 a G. în lei sau în valută. Legea 656/2002 a extins aria entităţilor raportoare în conformitate cu art. indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte.10 a G.I. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. aşa cum prevede de altfel şi art. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. 97/2001/CE prin extinderea ariei de acoperire a furnizorilor de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi.3 al Directivei 97/2001/CE1 şi Recomandarea nr.A. 13 . Un alt element de noutate în această privinţă –articolul 3 aliniatul 8 din Legea 656/2002 prevede că “ persoanele prevăzute la art. potrivit legii.000 Euro. firmele care asigură servicii de transfer electronic rapid al fondurilor. instituţii financiare. Oficiul poate dispune suspendarea unei operaţiuni 48 de ore.000 de euro. inclusiv al acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare. 2 Este prevăzută şi obigativitatea raportării tranzacţiilor externe mai mari decât echivalentul a 15. alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. cât era abilitat în vechiul normativ. agenţilor imobiliari.identificare se vor aplica în momentul intrării în relaţii de afaceri cu un client.F. a personalului cu responsabilităţi în procesul de privatizare. e) şi f) nu au obligaţia de a raporta către Oficiu informaţiile pe care le primesc sau pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul determinării situaţiei juridice a acestuia ori al apărării sau reprezentării acestuia în cadrul unor proceduri judiciare ori în legătură cu acestea.A. asociaţiilor şi fundaţiilor. 1 2 Directiva 97din 2001 a CE Recomandarea nr.8 lit. faţă de 24. Totodată.I. în timpul ori după încheierea procedurilor. Potrivit noului act normativ privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.F. 2 al Directivei Europene nr.

ori a instanţelor de judecată. în baza reciprocităţii. secretul bancar şi cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmărire penală după începerea de către procuror. De asemenea. a urmăririi penale. dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor. va transmite de îndată informaţiile deţinute Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. 23 şi 24 din Legea 656/2002. 6 alin. De asemenea. 5 al Legii 656/2002 instituie în sarcina Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În ce priveşte Oficiul. obligaţia “de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau altor structuri din cadrul . potrivit ambelor reglementări. cu instituţii străine care au funcţii asemănătoare şi care au obligaţia păstrării secretului în condiţii similare. Potrivit noii reglementări. În situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism. Potrivit Legii 656/2002. şi nici instanţelor de judecată. 8 nu este opozabil Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. va sesiza de indată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism. În cazul infracţiunilor prevăzute la art. în lumina ambelor reglementări. Datele şi informaţiile se transmit la solicitarea scrisă a procurorului sau a organelor de cercetare penală. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie comunică trimestrial stadiul soluţionării sesizărilor transmise. la solicitarea Oficiului. atunci când acesta constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor. art. Oficiul poate face schimb de informaţii. dacă cererea acestora a fost autorizată de procuror.indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art.

procurorul poate să dispună.2004-privind înfiinţarea D. pe o perioadă determinată accesul la aceste sisteme.I.I.Cauze şi condiţii care favorizează comiterea infracţiunilor de spălare a banilor.1089 din 23. 4. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. Pentru motive temeinice. Apariţia Legii 508/20041 privind infiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aduce ca noutate faptul că infracţiunea de spălare a banilor intra în competenţa exclusiva a procurorului.27 din Legea 656/2002. datele şi informaţiile pe care le-a obţinut potrivit dispoziţiilor legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Totodată.Partea I Nr.508/2004-publicată în M. punerea sub supraveghere pe o durată determinată a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora.C. şi anume că atunci când există indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea infracţiunii de spălare a banilor foloseşte sisteme de telecomunicaţii sau informatice.T. sub stricta supraveghere a acestuia. Durata maximă a măsuirii dispuse nu poate depăşi 4 luni. 15 . aliniatul 1 al acestui articol prevede că procurorul poate să dispună.O. această măsură poate fi prelungită de procuror prin ordonanţă motivată. la solicitarea acestora. ofiţerii de poliţie judiciară desfăşurând activităţi de cercetare penală în aceste dosare pe baza rezoluţiilor de delegare emise de procuror.Of.” Un alt element demn de reţinut este acela adus prin art.Măsura poate fi dispusă de procuror pe o durată de cel mult 30 de zile.11. Modificările aduse de noul act normativ sunt în concordanţă cu Directiva 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei.Ministerului Public. atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. 1 Lg. fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.

Necesitatea combaterii spălării banilor rezidă din aceea că utilizarea mecanismelor financiar-bancare în scopul transformării fondurilor ilicite în patrimoniu licit conduce la subminarea autorităţii şi credibilităţii instituţiilor statale şi a întregului sistem financiar bancar. spălarea banilor produce şi alte efecte negative. Astfel. Există astfel. riscul ca “banii spălaţi” să devină motorul economiei şi să-şi impună propriile reguli. impietarea imaginii internaţionale. ceea ce echivalează cu subminarea sau chiar desfiinţarea activităţii statale şi domnia debitorului de tip mafiot. între aceste cauze care pot genera şi favoriza fapte de spălare a banilor.transnaţionalizarea celor mai mari bănci şi grupări de societăţi comerciale în concerne şi holdinguri. integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalurilor au crescut uşurinţa cu care banii obţinuţi din infracţiuni pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire mai mult în caracter transfrontalier. descurajează şi îndepărtează investitorii cinstiţi. Alături de afectarea conţinutului şi formei economiei naţionale. cum sunt: deteriorarea moralei sociale. amplificarea violenţei. considerăm necesar să căutăm şi să analizăm cauzele şi condiţiile care favorizează săvârşirea faptelor de spălare de bani. putând genera efecte inflaţioniste. Instituţiile financiare implicate în scandaluri de spălare a banilor pierd buna reputaţie pe piaţă. Pentru a găsi mijloacele cele mai eficiente de luptă împotriva acestui flagel. concentrarea ilegală a bogăţiei. nivelul ratei dobânzii şi a ratei de schimb valutar. Pe de altă parte. menţionăm: . generarea corupţiei. infractorii pot investi în sectoare ale economiei unde activele pot fi utilizate ulterior ca mijloc de spălare a banilor. În acelaşi timp. Procesul de spălare a banilor influenţează cererea de numerar. .

de asemenea. pentru a stabili legalitatea funcţionării lor şi corectitudinea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul statului.amploarea operaţiunilor în numerar..Voicu. în baza unor contracte de închiriere false.subliniem. precum şi oportunitatea şederii în România a asociaţilor străini2. ce angajează sume în lei şi în valută deosebit de mari. Investigarea infractiunilor financiar-bancare. rolul negativ al paradisurilor fiscale. dar face dificilă urmărirea acesteia datorită întreruperii frecvente a fluxurilor financiare1. care încurajează înfiinţarea firmelor “fantomă” prin acceptarea stabilirii sediului mai multora într-un singur apartament. prin conturile bancare apaţinând persoanelor fizice şi persoanelor juridice. . constituie. Boroi şi I. Ed. nu controlează şi nu cooperează cu Garda Financiară. care nu prevăd verificări în baza proprie de date. Rosetti.existenţa unor lacune grave în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. fapt ce permite înmatricularea ilegală a mai multor societăţi comerciale în forma juridică de societate cu raspundere limitată în numele unei singure persoane fizice.impactul deosebit produs de perfecţionarea tehnologiei electronice de calcul şi de transmitere a informaţiilor în domeniul financiar-bancar. 1 2 C. condiţia propice spălării banilor. Poliţia Economico-Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Străini. . prealabile înmatriculării. 221. funcţionarii din acest domeniu nu ţin evidenţa societăţilor comerciale care funcţionează pe raza teritorială de competenţă.Molnar -"Dreptul penal al afacerilor".pe fondul unor lacune în sistemul financiar-fiscal. Al.modul defectuos de aplicare a procedurilor de înmatriculare a societăţilor comerciale. Polipress. pag.Sandu. folosite cu succes de către unele firme româneşti. . Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. F. în mare măsură. . Ed.2002. pag241 17 . 2001. . prin exportarea ilegală a valutei sub acoperirea contractelor false de consultanţă sau exportul de mărfuri la preţuri subevaluate reflectate în bilanţurile contabile prin înregistrarea de pierderi semnificative an de an.

privind achitarea integrală a obligaţiilor fiscale la bugetul statului. s-a demonstrat că procesele care se efectuează în vederea spălării banilor şi a punerii în circulaţie a valorilor aşa zis curate ar parcurge trei etape şi anume : Plasarea valorilor.organele financiar fiscale nu dispun de proceduri riguroase de verificare a realităţii încasării sumelor de TVA rambursate. menţiunile privind cesionarea firmelor ar trebui să se facă de către judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului numai la prezentarea de către părţile implicate a adeverinţei emise de administraţia financiară competentă. În literatura de specialitate.). stratificarea şi integrarea acestora. .coruperea unor funcţionari ai diferitelor instituţii. case de împrumut etc. prin aceasta realizând o enumerare enunţiativă a cauzelor şi condiţiilor favorizatoare. Pentru a evita orice suspiciune sau raportarea autorităţilor a depunerilor peste o anumită sumă. uniuni de credit. lista putând continua. case de economii.existenţa unor lacune în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi în ceea ce priveşte înregistrarea menţiunilor referitoare la cesionarea firmelor care se efectuează fără un control prealabil al situaţiei datoriilor faţă de bugetul statului. 5..Plasarea Plasarea presupune transformarea fizică a sumelor în numerar. prin depunerea lor la o instituţie financiară (bănci. aceste depuneri sunt fărâmiţate în fracţiuni mai .Etapele procesului de spălarea banilor . . şi nu limitativă. A.

sume în numerar cu origine relativ licită. a transferurilor electronice. Mai sunt folosite pentru plasarea valorilor ilicite agenţii de bursă şi companiile de asigurări dat fiind că şi acestea utilizează în mod curent sume mari în numerar pentru plăţi. Sunt de asemenea folosite instituţii financiare netradiţionale precum birourile de schimb valutar. Astfel referitor la exportul de valută . plasează şi valori de provenienţă ilegală. Aceste ultime două metode de plasare merită o atenţie deosebită. În plasarea numerarului este de asemenea folosit exportul ilegal de valută.mici de 15. iahturi) bunurile achiziţionate vor fi folosite şi apoi revândute. 19 . obţinându-se astfel pe lângă satisfacţia unui trai luxos.000 euro. plasarea are loc în ţări cunoscute ca paradisuri fiscale şi unde nu se pune problema justificării sumelor în numerar cu ocazia depunerii acestora în bănci. avioane. societăţile de valori imobiliare. sumele provenite din infracţiuni sunt transformate în valută şi transferate cel mai adesea prin bănci în străinătate. cei care dispun de fonduri ilicite fiind în acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale. la vedere. Transferurile bancare dintr-o ţară în alta sunt protejate de legi care apără confidenţialitatea. uneori chiar cu complicitatea instituţiei financiare (mai ales când aceste instituţii sunt controlate de infractori). care generează importante fonduri în numerar . uneori chiar sunt create astfel de firme. cazinourile. sumele se întorc în ţara de unde au provenit prin utilizarea. O altă metodă de plasare este amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite. de regulă. După depunerea în aceste bănci. ca urmare sumele transferate pot fi depistate doar în momentul în care cei care le spală le ridică în numerar de la o bancă dintr-o zonă. numite „de faţadă” care pe lângă încasări din activităţi reale. bursele de mărfuri. comercianţii de bunuri de folosinţă îndelungată de mare valoare (autoturisme. redepozitându-le în alta şi transferându-le ulterior într-o a treia. Acesta se realizează fără a se respecta legislaţia cu privire la raportarea sumelor care ies din ţară.

la solicitarea efectuării unui transfer extern din disponibilităţile valutare proprii. metoda nu este atât de frecvent folosită ca transferul în numerar deoarece sunt necesare o serie întreagă de operaţiuni complicate pentru reconversia bunurilor în lichidităţi.000 dolari). ca măsură de prevenire în acest sens sunt dispoziţiile Regulamentului nr. În România. Cu toate că aceste mărfuri sunt mai uşor de transportat. O altă metodă de plasare este şi aceea a folosirii statelor sau a zonelor care oferă facilităţi maxime pentru transferul valorilor provenite din infracţiuni.3/1997. aur. rezidenţii au obligaţia de a proba cu documente natura operaţiunii valutare. în conformitate cu care. Pentru a evita riscurile acestui transfer de valută în străinătate există reţele profesioniste de curieri care asigură transportul. Deşi un număr tot mai mare de ţări au impus raportarea exportului tuturor instrumentelor monetare (de pildă.Traseul se dovedeşte şi mai complicat dacă infractorii achiziţionează o „bancă instant” dintr-una sau mai multe state care oferă astfel de facilităţi. se face numai în limitele şi condiţiile prevăzute de lege. trecând banii murdari prin această bancă după care procedează la închiderea ei şi la distrugerea evidenţelor. timbre preţioase sau alte obiecte de colecţie cu valoare ridicată. în Statele Unite este obligatorie raportarea unor depuneri peste 10. astfel introducerea sau scoaterea din România de sume cash în monedă naţională sau valută. folosind chiar paşapoarte diplomatice. se recurge la convertirea acestora în mărfuri precum diamante. metoda cea mai des folosită de plasare este aceea de transportare a banilor lichizi în străinătate. unde există un secret bancar şi comercial foarte . Atunci când sumele sunt deosebit de mari. aceasta nu a constituit până în prezent un impediment în calea exportului de valută. care îşi păstrează valoarea în orice parte a globului şi care vor fi transformate în bani lichizi odată ajunse la destinaţie. Acest caracter de „paradisuri financiare” îl au statele care nu percep impozite sau impozitele sunt reduse la toate categoriile de venituri. Dacă se doreşte evitarea sistemului bancar.

Antilele Olandeze (stat aparţinând de Olanda). Bucureşti. De adăugat la aceste înlesniri. n-au restricţii la dobânzi. p. internet. servicii aeriene extinse şi regulate). Liechtenstein (stat independent între Elveţia şi Austria) insula Montserrat (în apropiere de Porto Rico). paradisurile fiscale şi secretul bancar. Editura Sylvi.85-100. O metodă de plasare a valorilor ilicite este şi aceea a băncilor off-shore. 21 . clientul primind un document din care rezultă provenienţa legală a valorilor retrase. Bucureşti. mijloacele de comunicaţie modernă de care dispun (computer. Bucureşti. nu există niciun fel de restricţii asupra schimburilor valutare şi nici nu se fac raportări asupra sumelor mari care au fost depuse la instituţiile financiare. Ştefan Popa. dar îşi desfăşoară activitatea în alte zone (mai ales în teritoriile considerate paradisuri financiare)1. telex. 1999. chiar dacă secretul bancar este păstrat cu sfinţenie (în anul 1984 a avut loc un referendum dacă să se renunţe la secretul bancar la care majoritatea populaţiei a răspuns negativ). nu sunt supuse niciunei verificări. insulele Canalului (situate în canalul Mânecii între Anglia şi Franţa). nu li se cer garanţii. insulele Bermude (în largul coastei Carolinei de Nord). insula Omului (în marea Irlandei). insulele Cayman (la sud de Cuba). Editura Argument. 2001. p. Elveţia nu mai este în totalitate un paradis financiar deoarece percepe impozite pe venituri. Aceste bănci sunt înregistrate într-o ţară care nu oferă facilităţi financiare. Adrian Cucu. 12-20 . servicii telefonice. insulele Virgine şi altele. care contra unui comision 1 Costică Voicu. Ion Dascălu. Luxemburg. Panama. Cele mai cunoscute teritorii care acordă aceste facilităţi sunt : Insulele Bahamas (coasta de est a Floridei de Sud). Băncile şi instituţiile financiare off-shore sunt scutite de o seamă de obligaţii care le-ar reveni în ţara unde se înregistrează. Economia subterană şi spălarea banilor. economişti). Editura Exvent. Sunt protejate atât depunerile cât şi retragerile din cont. Spălarea banilor murdari. O dată plasate în băncile din aceste state. valutele circulă fără obstacole în orice zonă a globului. telefax. Centrele financiare off-shore. 2000. De regulă. asemenea companii se înfiinţează de intermediari (jurişti. p.10.rigid (nici chiar autorităţile nu au acces la datele respective). sunt scutite de taxe. cablu optic.

În SUA valoarea tranzacţiilor în bani lichizi a scăzut de la aproximativ 550 milioane de dolari la 2.000 de transferuri electronice zilnice o bună parte o constituie acţiunile de spălarea banilor acţiuni care ating suma de 300 milioane dolari zilnic. Operaţiile bancare prin mijloace electronice (on-line) slăbesc capacitatea băncilor de a supraveghea activitatea conturilor şi obţinerea de informaţii certe asupra expeditorului şi primitorului banilor prin transfer electronic. desfăşoară orice activitate în numele şi pe contul acestora. le vând gata înregistrate.2 milioane. Infractorul solicită un împrumut bancar în ţara sa pe care îl plăteşte cu banii aflaţi întro bancă off-shore. O parte din ce în ce mai mare din fondurile companiilor şi corporaţiilor circulă sub formă electronică. Pentru revenirea în ţara de origine sub forma banilor curaţi. Tranzacţiile cu sumele provenite din infracţiuni. bani care îi aparţin tot lui. în timp ce valoarea tranzacţiilor electronice a crescut de la 9 miliarde la 540 miliarde de dolari. adică pe seama adevăratului proprietar care furnizează şi valorile provenite din infracţiuni rămânând în umbră într-un anonimat complet. deţinătorul valorilor provenite din infracţiuni foloseşte cel mai adesea metoda „împrumutului de afaceri”. din cele 700. deschid conturi bancare în numele clienţilor. După ce un client a depus o sumă întrun cont numerarul poate fi transferat imediat în orice parte a lumii inclusiv în zone reprezentând paradisuri financiare iar depunerile dintr-un loc pe glob pot fi ridicate imediat în cealaltă parte a globului. După o statistică americană.le înfiinţează. În felul acesta banii se reîntorc în ţară ca bani curaţi. şi plasarea acestora în diferite zone ale globului sunt mult înlesnite de dezvoltarea modernă a comunicaţiilor. . Transferurile electronice oferă mari posibilităţi de spălare a valorilor ilicite putând circula rapid între diferite bănci şi instituţii financiare dispărând orice urmă a provenienţei lor ilegale.

în altă bancă. În felul acesta. În această fază. O altă modalitate de stratificare facilă o constituie transferurile electronice. incluzând şi zone paradisuri financiare. practic nu se mai poate identifica sursa iniţială a bunului dobândit în prezent. constituie de asemenea o metodă eficientă de stratificare. presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe tranzacţii financiare. acţiuni). Stratificarea Stratificarea sau sedimentarea. B. 23 . face aproape imposibilă descoperirea originii fondurilor. şi operaţiuni în afara ţării. obligaţiuni. Ciclul de revânzare se reia de mai multe ori. ori se pot depune în conturi de la bănci interne. Pe această cale o persoană are posibilitatea de acces la contul său din orice parte a lumii fie personal fie prin intermediar. cel care reciclează valorile ilicite construieşte tranzacţii financiare sau comerciale fictive (total sau parţial) prin înfiinţarea de societăţii paravan sau în baza unor documente de import-export fictive. banii se transferă din locul iniţial de plasare (bancă). Revânzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia plasării numerarului. Reluarea acestor transferuri de cât mai multe ori sub diferite pretexte. concepute a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite. fonduri care şi-au pierdut individualitatea. neputându-se lua astfel măsura confiscării şi demonstra legătura între actualul bun şi sursa ilegală a fondurilor iniţiale. adesea dintr-o ţară în alta. astfel că. fără a mai fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere. sunt puse în funcţiune instrumente financiare mai uşor de manipulat (cec-uri de călătorie. cu care se pot efectua în continuare tranzacţii. ca plată pentru servicii şi operaţiuni fictive.În ultimul timp este folosit şi Internet-ul pentru acţiuni de spălare a banilor. după ce numerarul a ajuns să fie depus în instituţii financiare fără a fi descoperit.

C. rezultatele obţinute din activităţi ilegale devenind legale. fondurile ei fiind de fapt fondurile reciclate ale acestei companii din ţară. chiar prin achiziţionarea de bunuri la vedere. deţinătorul folosindu-le fără teamă. Integrarea Este a treia etapă a procesului de spălare a fondurilor. fie în activităţi licite. profiturile au acum o acoperire legală. Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export. căpătând astfel un aspect „curat”. se caută astfel să se dea aparenţă licită bunurilor dobândite în baza unei activităţi ilicite. Sunt de menţionat şi împrumuturile fictive acordate de o companie „de faţadă” înregistrată într-un paradis financiar. cu generaţii de profituri investite fie în activităţi mult mai ilegale decât cele ce le-au produs. reprezintă tot atâtea moduri de integrare a capitalului reciclat. Banii reciclaţi aflaţi în conturile firmei de faţadă sunt împrumutaţi firmei din ţară (este vorba de un autoîmprumut) pentru care aceasta din urmă plăteşte dobânzi încasate tot de adevăratul proprietar al firmei de faţadă. presupunând legitimarea fondurilor provenite din infracţiuni. fonduri care sunt reintroduse în circuitul legal fără a mai fi suspecte . Metode de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului . Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate în economia reală. legitimă. achiziţionarea de bunuri imobiliare sau afaceri subevaluabile care ulterior sunt vândute supraevaluat sau vânzarea acestor bunuri unor societăţi de tip captiv (ce aparţin în fapt proprietarului bunurilor). supraevaluate. 6. dar controlată de o companie din ţară. Ciclul economic al lumii clandestine este unul continuu şi dinamic.

Conform Grupului de Acţiune Financiară Internaţională ( FATF/GAFI) . infractorii urmăresc să evite prevederile legale referitoare la raportarea operaţiunilor cu numerar. 25 . curierii de numerar sunt deseori folosiţi de grupările criminale în vederea efectuării unor operaţiuni având ca scop spălarea banilor şi/ sau finanţarea terorismului. Pentru trecerea frauduloasă a numerarului peste frontieră.000 de euro în legislaţia românească ). atunci când tranzacţia a depăşit o anumită valoare ( echivalentul a 15. De aceea. foarte numeroase şi pot fi derulate în toate sectoarele de activitate. dar folosesc şi diverse alte mijloace de transport ( autovehicule sau vase ce transportă bunuri. contrabanda cu numerar reprezintă „ una dintre principalele metode de mişcare a fondurilor ilicite . folosind preponderent rute scurte sau zboruri directe ( ceea ce le conferă posibilitatea de a fi mereru aproape de bani şi de a ajunge rapid la destinaţie). Astfel. în derulare unor operaţiuni de comerţ exterior ). fie de către aceeaşi persoană ( în conturi deschise la bănci sau sucursale diferite ). curierii preferă deplasarea cu avionul. b) O altă metodă de spălare a numerarului murdar sau de punere a acestuia la dispoziţia unor grupări teroriste o reprezintă transportul fizic al banilor peste graniţele ţării ( contrabanda cu numerar ). aşa cum au fost acestea identificate în practica românească şi internaţională: a) O metodă foarte des folosită de infractori. metodele de spălare a banilor şi de finanţare a terorosmului sunt extrem de variate. spălare a banilor şi finanţare a terorismului”. o enumerare limitativă a acestor procedee fiind practic imposibilă. Acest lucru se realizează prin divizarea sumelor în numerar în sume mai mici şi depunerea acestora în mai multe conturi bancare. Prin acest procedeu. ce implică utilizarea numerarului este structurarea depozitelor de numerar ( SMURFFING ). vom prezenta cu titlu de exemplu câteva din metodele de spălare a banilor şi de finanţare a actelor de terorism. în cele ce urmează. fie de către mai multe persoane ( în conturi deschise la aceeaşi bancă ).În prezent.

.

La numai câteva săptămâni. În urma comercializării către consumatori a mărfii. firma a dirijat 35 milioane de USD către o societate comercială X SRL. şi care. firma en-detail a încasat echivalentul a 60 milioane USD. Firma X este o societate românească al cărei obiect de activitate declarat la Registrul Comerţului nu are nimic în comun cu producerea şi comercializarea produselor petroliere. Spălarea banilor obţinuţi din comercializarea ilicită a carburanţilor. În realitate marfa era de fapt benzină şi motorină.CAPITOLUL AL III-LEA INFACŢIUNI GENERATOARE SPĂLĂRII BANILOR SPECIFICE ROMÂNIEI 3. firma nu efectuase nici o operaţiune de comerţ exterior. au vândut combustibilul unei alte firme. Din această sumă. 27 . conform informaţiilor primite de la organele vamale.1. Firmele „fantomă” au facturat marfa cu accizele şi taxa de drum incluse în preţ către un grup de firme al căror obiect de activitate era „comercializarea en-gros a carburanţilor ”. Un grup de societăţi comerciale a achiziţionat de la mai multe rafinării produse petroliere inferioare care nu sunt supuse accizării şi nici purtătoare de taxă de drum. firma X îi transferă la extern cu titlu „contravaloare facturi”. Interesant de precizat că asociat unic al firmei X este o societate comercială înregistrată într-un paradis fiscal. firma X a primit de la două firme din Olanda şi Hong Kong 35 milioane USD. deşi. specializată în comercializarea en-detail a combustibililor la pompă. După primirea celor 35 milioane de USD. la rândul lor.

Pe plan intern. care au retras din conturile firmelor echivalentul a 4 mil. USD.Important de menţionat este faptul că aceste două firme străine au creditat contul USD al firmei X cu menţiunea „capital circulant”. iar ulterior valuta a ajuns la firma detailistă care a investit-o într-un domeniu deosebit de profitabil. bani care au ajuns în final în conturile personale ale administratorilor societăţilor comerciale. firma en-detail a plătit contravaloarea carburanţilor către grupul de firme en-gros. USD. iar împuterniciţii a dispune pe conturi erau cetăţenii străini de origine arabă. iar cu 2 mil. Astfel. USD au achiziţionat diverse bunuri imobiliare. USD. pe care aceştia i-au investit astfel: cu 2 milioane de USD au constituit depozite la termen. administratorii şi-au transferat în conturile personale echivalentul a cca 1 mil. adică 20 mil. plata fiind efectuată în numele asociatului unic al firmei X. Urmărind fluxurile financiare s-a constatat că întreaga sumă a fost transferată în favoarea grupului de firme en-detail. cât şi posibilitatea scoaterii din circuitul bancar a echivalentului a 4 milioane USD. iar acestea mai departe au achitat rafinăriilor contravaloarea mărfii achiziţionată iniţial. Deci. respectiv societatea comercială înregistrată în paradisul fiscal. bani pe care i-au păstrat în conturile curente. cea mai mare parte din contravaloarea accizelor şi taxei de drum aferente combustibililor a fost direcţionată ilegal la extern. de unde în numai câteva săptămâni a fost transferată în ţară cu titlu „capital circulant”. iar din această sumă. USD. . Aceşti bani au fost regăsiţi în conturile personale ale administratorilor firmelor “fantomă”. iar acesta a investit suma pentru achiziţionarea unui obiectiv strategic. USD. Grupul de firme en-gros a achitat către grupul iniţial de firme 24 mil. utilizarea de firme „fantomă” în circuitul comercial al combustibililor a permis atât sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor aferente. În urma analizei s-a stabilit că acest grup iniţial era constituit din firme „fantomă”. cu diferenţa de 25 mil.

în final. din care 8.Z si T ). sumă care ulterior a revenit în ţară „spălată” şi apoi investită într-un domeniu profitabil 3.RON .RON . reprezentând contravaloarea ţiţeiului neprocesat. care au dus la prejudicierea bugetului cu circa 10 mil. realizând în acest fel şi spălarea fondurilor obţinute ilegal.Z. După întregirea fondurilor încasate de către rafinăria A. bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume importante din care au ieşit în evidenţă cele 10 mil.2.Y şi T cu titlul de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”. pentru ca. în câteva luni. Aceste fonduri au fost transferate societăţilor X. rafinăria B să returneze cele 8.5 mil. cele patru societăţi au efectuat o serie de operatiuni fictive. În aceleaşi zile. cu obiect de activitate „comeţul cu produse petroliere” au comercializat astfel de produse în valoare de 33 mil.RON.Prezentarea unor documente vamale şi comerciale false funcţionarilor bancari a făcut posibil transferul ilegal la extern a 35 milioane USD. Prin această schemă.5 mil.5 mil. cu titlul de „finanţare”. Pentru a respecta prevederile legale cu privire la comercializarea produselor petroliere. respectiv pentru a face dovada efectuării plăţii anticipate a accizelor către rafinărie. Rafinăria B a încasat 8. cele 33 mil. patru societăţi comerciale ( X.RON de la rafinăria A.RON reprezentau accize. respectiv: 29 . Spălarea banilor proveniţi din comercializarea ilicită a produselor petroliere şi înşelăciune în dauna bugetului de stat Într-o perioadă de trei luni.RON au fost investite în bunuri mobile şi imobile.RON lei rafinăriei A. acestea au returnat fondurile cu titlul de „accize”.Y.

Deci. care nu funcţionează la sediul social declarat. Din analiza ulterioară a reieşit că plata mărfurilor către producător la preţul de 25 RON/kg. 3. Analizând fluxul comercial s-a constatat că exportatorul a achiziţionat utilajele uzate la preţul de 250 RON. nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi bilanţurile contabile.000 RON. la un preţ de 25 RON/kg. de la o firmă „fantomă” X. Pe contul firmei „fantomă” X a acţionat ca împuternicit administratorul exportatorului – persoană fizică A. Pornind de la un Raport de Tranzacţii Suspecte primit de Oficiu de la o bancă raportoare s-a stabilit că un EXPORTATOR a încasat din străinătate suma totală de 800. în total 200.RON – accizele aferente produselor petroliere încasate şi nevirate la buget. firma „fantomă” X a achiziţionat utilajele uzate de la un producător. Din documentele de export s-a stabilit că EXPORTATORUL a livrat la extern utilaje uzate la un preţ de 100 USD /kg (echivalentul a 250 RON/kg).5 mil.000 USD. -1.RON – TVA aferentă facturilor fictive de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”.RON ).5 mil. Sumele încasate de la exportator de firma . primul pas al înşelăciunii l-a constituit supraevaluarea preţului de către firma „fantomă” X de la 25 RON/kg la 250 RON lei/kg.-8.3. asociat fiind un cetăţean arab B care nu a intrat niciodată în România. Spălarea banilor proveniţi din rambursări ilegale de TVA ca urmare a unor exporturi supraevaluate. dar nu prin instrumente bancare. ci în numerar. bani care în aceeaşi zi au fost schimbaţi în lei şi transferaţi în contul Firmei X cu titlul „contravaloare marfă” (în total 1. s-a făcut de către exportator.8 mil. La rândul ei.

exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferent exporturilor efectuate în sumă totală de 380. Spălarea banilor obţinuţi din producerea şi comercializarea ilicită a alcoolului şi băuturilor alcoolice. de unde banii au fost retraşi în numerar de către administratorul exportatorului – persoană fizică A. De menţionat este faptul că împuternicitul pe contul firmei „fantomă” Y este tot administratorul exportatorului. cu justificarea „contravaloare marfă”. bani care. Important de 31 . Firma „fantomă” Y.4. la fel ca firma X. firmă care. împuternicit şi pe contul firmei „fantomă” X.000 RON. nu funcţionează la sediul social declarat şi nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferente exporturilor efectuate în sumă totală de 380. Pe baza unor contracte de împrumut fictive. În urma operaţiunilor descrise. au fost spălaţi. 3. În timp ce firma „fantomă” X nu a achitat la buget TVA colectată şi impozitul pe profit aferent profitului realizat din vânzarea mărfurilor la un preţ supraevaluat. firma „fantomă” X a transferat cele 380. apărând ca fiind sume de provenienţă licită ( restituire creditare firmă).000 RON în contul personal al asociatului firmei. X şi Y sunt două societăţi comerciale a căror activitate se desfăşoară în domeniul producerii şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. cetăţeanul arab B (persoană fictivă). la rândul ei.„fantomă” X au fost transferate pe baza unor facturi fictive unei firme „fantomă”Y. a transferat banii în străinătate sub forma plăţii în avans a unor produse care nu s-au importat niciodată şi nici avansul nu s-a mai repatriat. bani care au fost transferaţi firmei „fantomă” X. prin operaţiunile enumerate anterior. împuternicit şi pe contul cetăţeanului fictiv B.000. cu justificarea „restituire împrumut asociat”.

RON. Prejudiciul adus bugetului de stat de către firma X prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor a fost calculat la peste 8. iar firma X şi-a plătit parţial datoria către firma Y prin emiterea unor bilete la ordin în valoare de 3. s-a mai constatat că marfa nu putea fi transportată cu autovehiculele care apăreau în factură drept mijloace de transport. deci. RON. iar în urma prelevării de probe s-a constatat că marfa avea altă calitate decât cea înscrisă în documente.9 mil. În acest context. fie ştia oricum că aceste titluri au fost emise cu un alt scop decât cel declarat. beneficiarul nu le putea investi cu formula executorie.3 mil. iar la scadenţă. în acest fel consumatorii fiind înşelaţi.7 mil. Se poate spune. În urma controlului efectuat de Garda Financiară s-a stabilit că facturile fiscale emise de firma Y figurau în evidenţele acesteia ca fiind sustrase şi nicidecum emise. Girul dat de firma Y a fost făcut în favoarea a numeroase firme care în urma analizei a rezultat că funcţionau pe principiul firmelor . La o analiză atentă a copiilor după biletele la ordin s-a observat că acestea au fost completate şi girate în acelaşi moment şi. totodată. în caz de neplată. Asociaţii şi administratorii firmei X şi Y sunt cetăţeni români. Asociaţii firmei Y au numit în funcţia de administrator pentru numai 39 de zile un cetăţean egiptean care s-a dovedit că acţiona în România sub alte trei identităţi şi care face parte dintr-o reţea criminală.menţionat este faptul că firmei Y i-au fost retrase licenţele de fabricaţie şi autorizaţiile de producere a alcoolului şi băuturilor alcoolice.RON. că fie beneficiarul nu era interesat de plată. completarea lor nu a fost făcută cu respectarea rubricaţiei. firma Y a emis în favoarea firmei X un număr de facturi fiscale în valoare totală de 7. ca urmare a unor livrări de marfă. ceea ce induce nulitatea acestora. deoarece erau destinate transportului de combustibili. De asemenea.

respectiv 30. bani negri. iar în baza unor documente comerciale şi vamale false prezentate băncilor au transferat 12 milioane USD în China. în contul datoriei private externe. care a cumpărat pachete de acţiuni la mai multe obiective turistice. echivalentul a 12 milioane de USD. precum şi multe alte societăţi comerciale au direcţionat fondurile. înregistrată într-un paradis fiscal. 33 .„fantomă”. iar asociaţii. iar ulterior a fost introdusă în ţară ca împrumut extern acordat unei firme româneşti. La câteva luni după aceste transferuri externe. Astfel se observă că în urma producerii şi comercializării la negru a alcoolului şi băuturilor alcoolice s-a obţinut în numai câteva luni. administratorii firmei Z au achiziţionat mai multe pachete majoritare de acţiuni a unor obiective rustice din ţară. firma românească Z devine beneficiară unui credit extern de aceeaşi valoare.3 mil. Cu banii primiţi. administratorii şi împuterniciţii pe cont erau exclusiv cetăţeni irakieni şi egipteni. Asociat majoritar al acestei firme este o societate comercială străină. în favoarea a numeroase firme şi persoane fizice. Acestea din urmă au schimbat sumele din lei în USD. RON exclusiv în conturile altor două firme care s-au dovedit a funcţiona tot pe principiul firmelor „fantomă”.9 mil. iar administratorii sunt cetăţenii români implicaţi în firmele X şi Y. RON şi 19. Urmărind circuitul financiar s-a constat că aceste firme „fantomă”. Întreaga sumă a fost transferată ilegal la extern. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestui transfer extern direcţionat de la o bancă din Filipine firma Z şi asociata sa nerezidentă au încheiat un contract de împrumut extern pe care l-au înregistrat la BNR.

societate care nu funcţionează la sediul social declarat şi care nu a depus la organele fiscale nicio declaraţie privind impozitele şi taxele datorate bugetului de stat. în valoare totală de 14 mil. Astfel societatea comercială A a obţinut de la o bancă comercială mai multe credite pentru a efectua acte de comerţ. Mergând pe firul operaţiunilor comerciale s-a constatat că mărfurile erau achiziţionate de la o firmă de tip „fantomă” patronată de un cetăţean arab. B şi ale firmei de tip „fantomă” s-a constatat că între acestea nu au avut loc nici un fel de tranzacţii bancare. cu justificarea „avans societate”. Sumele depuse în numerar au fost utilizate de societatea comercială A pentru a achiziţiona mărfuri de la societatea comercială B administrată tot de persoanele fizice X şi Y. În aceeaşi zi.RON. Utilizarea creditelor bancare pentru derularea de operaţiuni fictive în vederea obţinerii de rambursări ilegale de TVA şi spălare de bani. banii au fost transferaţi de către administratorul societăţii X în contul societăţii comerciale C. unde societatea comercială A deţine un procent de 60% din acţiuni. deoarece aparţineau altei societăţi comerciale. B şi C) patronate de 2 cetăţeni români X şi Y. Un grup de trei societăţi comerciale (A. Din verificările efectuate a rezultat că facturile folosite de firma de tip „fantomă” erau false. Analizând modalitatea de plată a facturilor a rezultat că societăţile comerciale A şi B au achitat contravaloarea mărfurilor în numerar înregistrând în casieriile .5. folosindu-se de o firmă „fantomă”. Din analiza rulajelor înregistrate în conturile socităţilor comerciale A.3. au derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora au obţinut rambursări de zeci de miliarde de lei.

beneficiare ale exporturilor (5. care au fost eliberate altor societăţi comerciale. într-un scop contrar intereselor acesteia şi în folosul administratorilor.RON. unul iordanian şi unul român. Acesta a transferat banii mai departe în contul 35 .28 mil.000 USD a fost transferată în conturile personale ale cetăţeanului iordanian B şi ale soţiei acestuia. a efectuat exporturi în anul 2002 în valoare de 5. care are ca asociaţi şi administratori un cetăţean britanic. aceştia i-au retras în numerar. provenind de la firme din Marea Britanie şi Germania. De asemenea. societatea X a înregistrat în anul 2002 numeroase pierderi şi datorii către bugetul de stat.societăţilor mai multe chitanţe cu regim special înseriate şi numerotate de către Imprimeria Naţională. Astfel. asociat şi administrator al societăţii. Aceste sume. de unde ulterior.000.6.000. folosindu-se de facturi false şi de firme de tip „fantomă”. către mai multe firme din Marea Britanie şi Germania. au fost ulterior depuse în numerar în contul cetăţeanului român C. societatea comercială A a beneficiat de o rambursare de TVA în valoare de 2. Suma de 5. 3. O societate comercială cu răspundere limitată X. bani care au fost retraşi în numerar de către administratorii X şi Y cu justificarea „restituire împrumut”. societatea comercială B a derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora a dedus nejustificat TVA în valoare de 2. Conturile cetăţeanului britanic A (deschise la o bancă comercială din România). Spălarea banilor obţinuţi din folosirea cu rea-credinţă a activelor unei societăţi comerciale. RON.6 mil. cu obiect de activitate. fabricarea de articole confecţionate din textile. au fost alimentate cu sume importante de bani.000 USD ). administrator şi asociat al societăţii.000 USD.000.

Fonduri băneşti obţinute în mod fraudulos în cadrul procesului de privatizare sunt spălate prin „afaceri” cu instituţiile statului. situat în centrul comercial istoric al capitalei pentru sume de 260. La negocierea contractului a participat. o societate cu capital de stat a vândut unei firme aparţinând unui cetăţean arab. X. Preţul din acest contract a fost de 270. soţia celui care. preţ ce putea fi achitat.000 RON.socităţii cu justificarea „creditare firmă”. suma respectivă a fost transferată în contul cetăţeanului român C. echivalent cu aproximativ 310. în calitate de preşedinte. un imobil „de patrimoniu”. suma de 5. cu justificarea „restituire credit”. urmărindu-se prin această operaţiune crearea unei aparenţe de legalitate. ajungând în conturile personale ale unuia dintre administratorii firmei. în calitate de preşedinte al firmei cumpărătoare. Suma respectivă a fost folosită pentru creditarea firmei. Cei trei cetăţeni au săvârşit infracţiunea de spălare a banilor. De menţionat că cetăţeanul X a dobândit 50% din dreptul de proprietate asupra imobilului achiziţionat de soţia sa. După un interval de timp. . conform clauzelor contractuale. fără a putea fi influenţat prin depreciere previzibilă a monedei naţionale. 3.000 RON.000 USD. Administratorii societăţii prezentate mai sus au folosit cu rea credinţă activele acesteia.000. în temeiul legislaţiei româneşti referitoare la comunitatea bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei.000 USD. În concluzie.7.000. firma cumpărătoare a vândut acelaşi imobil doamnei X. echivalentul a aproximativ 313.000 USD datorată societăţii comerciale X a fost deturnată. suma spălată fiind de 5. În urma unei privatizari prin „negociere directă”. cetăţean român de origine arabă.000 USD şi putea fi achitat în 150 de zile. dl. negociase cumpărarea imobilului respectiv. După 5 luni. în 45 de zile. într-un scop contrar intereselor societăţii şi în folos propriu.

o reţea organizată de cetăţeni străini şi români.000.000. echivalând 1. soţii X l-au revândut unei instituţii reprezentative a statului pentru un preţ de peste 2. Un cetăţean român a încasat într-un cont bancar deschis în România suma de 2. În spatele acestei firme se află. creată special pentru comiterea unor infracţiuni.RON.000 RON faţă de preţul stabilit prin contract. 3. plătibili în două zile de la data încheierii contractului. domnul X a achiziţionat. suma de peste un milion USD. -transferuri către persoane fizice. -creditarea uneia dintre firmele proprii.6 mil. Folosindu-se de această calitate a intervenit pentru încheierea unui contract în valoare de 300.000 USD din Israel. -achiziţionarea unor active ale statului vândute în cadrul procesului de privatizare. cu menţiunea că banii reprezintă comision conform unui contract secret. Pentru aceasta şi-a deschis 37 . Din banii astfel obţinuţi. între o societate din Israel şi o societate românească cu capital de stat.8. În urma acestei acţiuni.7 milioane USD. Spălarea banilor obţinuţi în urma săvârşirii unor acte de corupţie. Instituţia de stat a virat promt preţul în contul personal al domnului X.După aproximativ nouă luni de la dobândirea imobilului. cetăţeanul urma să primească drept recompensă de la partenerul extern o sumă de bani. care a fost folosită astfel: -retrageri de numerar ( aproximativ o zecime). de fapt. inclusiv un „supliment” de peste 10. prin care statul român a fost prejudiciat cu sume considerabile.000 USD. Societatea comercială care a achiziţionat iniţial imobilului este o firmă de tip „fantomă”. prin schimb valutar. Din analiza efectuată a rezultat că cetăţeanul respectiv era funcţionar public al administraţiei centrale. înregistrată pe numele unei persoane fizice fictive.

000 euro primite la Oficiu de la o bancă au rezultat suspiciuni cu privire la sumele în valută retrase în numerar de o persoană fizică A. Spălarea banilor încasaţi ca mită pentru intermedierea de adopţii internaţionale de copii români. însă ulterior a deschis un cont bancar în România. Ulterior a mai creditat societatea cu încă 150. După ce a încasat banii.000 USD. a constituit un depozit la o altă bancă.000 USD.000 USD.000 USD a creditat societatea la care este acţionar.000 USD şi a constituit depozite bancare în valoare de 1. cont în care a fost virată suma de 2.000. .000 USD. 3. cetăţeanul respectiv a efectuat următoarele operaţiuni: -în prima fază a retras în numerar 600. Este important de menţionat şi faptul că această persoană a derulat afaceri în Israel. perioadă în care a cunoscut persoanele din conducerea firmei israeliene. şi-a cumpărat un autoturism în valoare de 250. -după ce a vândut titluirile de stat. a retras în numerar 300.000 USD.000 USD.400.iniţial cont în Elveţia. iar cu 200. fie prin cercetări pentru evaziune fiscală. Această societate este un magazin de lux şi a fost folosită ca paravan pentru reciclarea fondurilor ilicite. în valoare de 650.000 USD. după ce în prealabil a efectuat schimbul valutar. Pe baza analizei Rapoartelor privind depunerile şi retragerile de numerar de peste 15. -ulterior a lichidat depozitele înainte de termen şi a cumpărat titluri de stat. Afacerile pe care le-a condus în această ţară s-au încheiat fie prin falimente. O parte a banilor obţinuţi prin acte de corupţie a fost utilizată pentru rambursarea unor credite bancare.9. care într-o perioadă scurtă a retras numerar suma de 585.

Din analiza rualjului contului persoanei fizice A a rezultat că banii proveneau de la mai multi cetaţeni americani, care au creditat contul persoanei fizice cu suma totală de 560.000 USD şi de la o persoană jurudică cu sediul în SUA specializată în adopţii, care a creditat contul persoanei fizice A cu suma de 25.000 USD. Din verificările efectuate în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a rezultat că persoana fizică A este preşedintele unei fundaţii autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Ca urmare a verificărilor efectuate asupra operaţiunilor derulate în contul fundaţiei, s-a constatat că şi aceasta a încasat sume în valută de la aceleaşi persoane fizice şi juridice străine care au creditat şi contul personal al preşedintelui fundaţiei. Rezultând suspiciuni, în sensul că banii ar putea proveni din intermedierea de adopţii, a fost consultată la Comitetul Român pentru Adopţii lista cetăţenilor străini care au adoptat copii din România în perioada respectivă, de unde a reieşit că toţi cetăţenii americani care au creditat contul personal al persoanei fizice A – preşedinte al fundaţiei, se regăsesc în această listă. Din verificările efectuate la Registrul Comerţului s-a constatat că persoana fizică B – soţia preşedintelui fundaţiei, figurează ca asociat unic la societatea comercială X. Din analiza derulării operaţiunilor s-a constatat că sumele retrase în numerar din contul preşedintelui fundaţiei persoana fizică A – erau depuse tot în numerar, în aceeaşi zi, în contul societăţii comerciale X, cu justificarea „acordare împrumut firmă” bani care la interval de câteva zile erau retraşi numerar cu justificarea, „restituire împrumut asociat” – în total 1,4 mil.RON. În acest mod, sumele de bani încasate necuvenit, în contul preşedintelui fundaţiei – persoana fizică A, în schimbul facilitării adoptiei de copii români în străinătate, au fost spălate prin intermediul societăţii comerciale X, la care soţia persoanei fizice A este asociat dându-se acestora o aparenţă de legalitate.
39

Fapta persoanei fizice A care, în calitate de preşedinte al unei fundaţii, s-a folosit de autoritatea sa pentru a intermedia adopţii de copii români în străinătate cu scopul de a obţine pentru sine sume de bani întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie1. Având în vedere că sumele de bani pe care preşedintele fundaţiei le-a încasat în contul personal, în schimbul intermedierii unor adopţii, provin din infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, infracţiune aflată în legătură cu infracţiunile asimilate infracţiunii de corupţie. 3.10. Spălarea banilor proveniţi din trafic de stupefiante. Cetăţeanul român X, domiciliat în Columbia, a achiziţionat în două tranşe un teren de la societatea comercială A, cu suma totală de 300.000 euro. Cumpărătorul nu a achitat preţul terenului la datele prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare. Ulterior, cetăţeanul X a revândut terenul cu suma de 3.000.000 euro unei socităţi imobiliare B ai cărei asociaţi sunt două companii cu sediul în Germania. Despre aceste societăţi au existat informaţii că au bonitate îndoielnică. După încasarea banilor de la cumpărătorul final, catăţeanul X a plătit şi contravaloarea terenului către societatea comercială A de la care îl achiziţionase iniţial. Astfel, cetăţeanul X a realizat un profit de 2.700.000 euro fără nici un risc şi fără să fi investit nici un ban.

1

Lg.78/2000-publicată în M.Of.Partea I,Nr.219 din 18.05.2000-privind prevenirea,descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie

Cetăţeanul X are legături

strânse cu un cartel el cocainei din Columbia.

Cetăţeanul român Y, care are calitatea de administrator la societatea comercială A are certe legături cu cetăţeanul X ( care l-a împrumutat de bani cu doi ani în urmă ) şi a fost implicat în traficul de droguri pe ruta Columbia-Germania-România. Astfel se explică de ce societatea comercială a acceptat neplata tranşelor reprezentând contravaloarea terenului vândut lui X. Mai mult chiar, societatea A a continuat să îi vândă cetăţeanului X o altă parcelă de teren, în continuarea celei dintâi cu toate că nu a încasat nici un leu pentru prima vânzare. Banii cu care s-a achitat terenul de către societatea B cetăţeanului X provin din Germania şi fac parte dintr-un contract de împrumut în valoare de 8.000.000 euro, acordat de către una dintre societăţile germane care au caliatea de asociat la B. În aceste condiţii, bonitatea îndoielnică a societăţii germane care a împrumutat societatea comercială B cu 8.000.000 euro, preţul exagerat de mare cu care a fost vândut terenul de către cetăţeanul X către societatea A, precum şi legăturile cu mafia cocainei, se poate trage concluzia că banii ar putea proveni din trafic de stupefiante pe relaţia Columbia-Germania-Romania şi că ei se întorc, spălaţi, la vânzătorii de stupefiante, ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea terenului a fost doar un pretext pentru a explica provenienţa sumei de 3.000.000 euro ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea este, în mod evident, „aranjată” între persoane care se cunosc, deoarece, deşi în joc sunt sume mari de bani, iar contractul nu este respectat, totuşi potenţialul păgubit nu are nicio reacţie. 3.11. Spălarea banilor obţinut din înşelăciuni săvârşite pentru obţinerea de credite bancare. Reprezentanţii firmei A s-au adresat băncii comerciale unde societatea avea conturile pentru a i se deschide un acreditiv de import în valoare de 7 mil. euro.
41

2 mil. După câteva luni.RON au fost transferaţi în contul firmei C ( firma în care aceştia deţin calitatea de acţionari majoritari).000 RON în contul firmei E. cu motivaţia „ aport capital social”. acreditivul a fost executat şi implicit contul firmei externe S a fost creditat cu contravaloarea mărfii. transfer efectuat fără nici o motivaţie.2 mil. scop pentru care au fost constituite garanţii materiale în valoare totală de 40. La livrarea mărfii în ţară. cu 1. reprezentanţii firmei A au depus 500.1 mil. motiv pentru care banca a trecut la executarea garanţiilor constituite şi înregistrate în evidenţele ei cu valoarea de 40. respectiv 7 mil.RON.64 mil. bani cu care au fost achitate taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la firma externă S. care le aparţine. însă în conturile acesteia nu a existat disponibil. 760. RON. După efectuarea plăţii externe.000 RON în contul firmei A cu titlul „creditare firmă”. reprezentanţii firmei A au ordonat schimbul valutar al întregii sume. firma A a plătit taxele vamale pentru un import de marfă al cărei furnizor a fost tot firma externă S. În aceeaşi zi în care a fost ridicat numerarul. firma A ar fi trebuit să pună la dispoziţia băncii suma plătită la extern. contul firmei A deschis în evidenţele unei alte bănci comerciale a fost creditat cu suma de 1 milion Euro de către firma externă S. şi 260. implicit. la constituire acestea au fost supraevaluate. După încasarea sumei. banca i-a acordat un credit de aceeaşi valoare.000 RON au fost ridicaţi în numerar cu titlul „plăţi salarii”.RON.Având în vedere că firma nu dispunea de această sumă. La executarea fizică a garanţiilor s-a constatat că acestea aveau o valoare reală de doar 624 milioane lei şi că.RON. pe care i-au utilizat astfel: 1.5 mil. euro. . obţinându-se 3.

atâta timp cât firma externă S a plătit părţii române 1 milion de EURO fără nicio motivaţie economică. fapt care a permis ulterior reprezentanţilor acestora obţinerea unor fonduri albite. Supraevaluată a fost şi marfa importată de firma românească. Punctul de plecare al acestor tranzacţii e în Asia. tranzacţiile se desfăşoară fără a fi depistate. înainte de dezvoltarea sistemului bancar din Vest şi a dovedit satisfacţii tuturor participanţilor. bani care au fost folosiţi în mare parte la plata de taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la acelaşi partener străin. deşi această expresie nu e întotdeauna corectă. Foarte des aceste sisteme alternative de trimitere a banilor sunt numite în mod eronat “under-ground-banking”.000 RON) a fost ridicat în numerar şi introdus în circuitul economic al firmelor ca aport capital social şi creditare firmă. de regulă.Înregistrarea în evidenţele băncii a unor garanţii scriptice fără a fi verificate în teren a permis supraevaluarea acestora şi obţinerea unui credit mult mai mare decât cel care putea fi legal acordat. deoarece. Restul banilor (760. SISTEME ALTERNATIVE DE TRANSMITERE A BANILOR (HAWALA-HUNDI) Nu doar începând cu septembrie 2001 se acordă o mai mare atenţie sistemelor de transmitere a banilor. căci aceste sisteme aduc multe avantaje celor care spală bani. 43 .

-mai avantajoasă financiar. Exemplu: .). Se explică printr-o tranzacţie unică. cu nucleul în sudul Asiei şi se bucură de recunoaştere în toată lumea. -mai de încredere. care este sinonimă cu “Hundi”. prezentarea identităţii. -durata trimiterii banilor. un cetăţean asiatic cu viză turistică. Acest asiatic contactează în primă instanţă o bancă austriacă şi întâmpină următoarele dificultăţi: -probleme de comunicare (limbă).deoarece participarea la aceste sisteme este în mod sporadic în unele ţări întru-totul legală. De exemplu. -programul băncilor (ore fixe ). de legături. Hawala este un sistem de transmitere a banilor alternativ sau paralel.etc. lucrează ilegal în Austria şi vrea să trimită acasă . alor lui. -deschiderea contului (formalităţi. într-un mod familial şi funcţionează prin transportarea banilor. Unul din sistemele cele mai cunoscute şi cu cea mai mare trecere poartă denumirea “Hawala”. Modul de funcţionare a sistemului “Hawala”. contactează pe un “Hawaladar” şi află că această tranzacţie este: -mai rapidă. Sistemul se bucură de încredere. dar nu în mod actualizat. de întrebuinţare extensivă. o sumă de bani. -directă. Cu această experienţă practică. mai ales între muncitorii din această zonă. -cheltuieli de tranzacţii.

e-mail. cu afacerea de import-export. În ipoteza mai sus-menţionată . Acest exemplu arată cât de importantă este reţeaua. principala caracteristică a Hawala este “compensarea”. precum şi pe asigurarea anonimatului. se transmit bunuri. care aranjează tranzacţia în valuta locală. fax. în alte cazuri. în final. se pot manevra uşor banii prin manipularea socotelilor supra şi subfacturate. ce vor fi returnaţi(returnate) printr-o tranzacţie reversibilă viitoare. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic. împărţirea banilor nu reprezintă o problemă. cartele de telefon. Acest sistem este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de multă vreme şi se bazează pe încredere. iar contactările se fac prin telefon. Apare întrebarea cum ajunge partenerul “Hawaladarului” la banii săi? Deoarece cele două persoane sunt “parteneri”. la rândul său. de obicei. foloseşte o dovadă scrisă sau o parolă pentru a demonstra că este persoana îndreptăţită să primească banii. În fapt. Dealerii Hawala compensează conturile între ei per total o dată sau de mai multe ori pe an. deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul respectiv se vor depune bani sau. deoarece nu toate operaţiunile se realizează pe hârtie. aranjează ca o sumă egală să fie colectată la un dealer Hawala din altă ţară. Persoana care primeşte.“Hawaladarul” desfăşoară printre alte afaceri şi una de import-export(de casete. înregistrări scrise privind tranzacţia. Cu acest sistem. Nu există o circulaţie în mod fizic a capitalului între dealerii Hawala în nicio tranzacţie şi nu există. care. banii în numerar sunt depozitaţi printr-un agent “Hawala” care adesea este proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri. 45 . alimente) în Austria şi contactează pe unul din “partenerii” săi prezenţi în orice ţară spre care se vor trimite banii. banii.

Comparând acest sistem de transmitere a banilor alternativ cu sistemele tradiţionale.Sistemul Hawala reprezintă un important mijloc de colectare a fondurilor care apoi sunt utilizate pentru finanţarea terorismului. Hawaladarul nu are nevoie pentru activitatea sa de un birou sau firmă cu suportara costurilor multor angajaţi. reiese că “Hawala” ar putea reprezenta risc şi desfăşurare greoaie. tranzacţiile putându-se realiza oriunde. După încheierea lor. Sistemul nu cuprinde formalităţi de genul deschiderii de cont. tranzacţia durează 2 zile. Hawaladarul nu păstrează niciun fel de evidenţă a tranzacţiilor efectuate. Aceşti parametri permit prestarea acestui serviciu cu costuri reduse. totuşi dezvoltara acestor reţele arată tocmai opusul. plăţi neconforme cu scopul firmei-fapt sesizat de Interpol în centrele financiare sau transportul fizic al banilor supervizat prin controale de bani în numerar. De regulă. Se pot doar observa anumite fenomene cum ar fi nivelul ridicat de încasări de bani în numerar. este aproape imposibil să fie recunoscută „Hawala” şi localizaţi participanţii ei. prezentării identităţii. Problemele valutare sau din domeniul “swift” pot întârzia tranzacţia până la o săptămână. . Singura ustensilă în afacere este reţeaua care trebuie să funcţioneze. mai ales cecurile. de obicei se distrug toate urmele efectuării tranzacţiei. Deoarece există atâtea posibilităţi de transfer de bani. Aceste sisteme informale sau alternative de transmitere a banilor nu sunt reglementate în toate ţările.

derivată. Legea 656/2002 nu a prevăzut nimic în legătură cu gravitatea infracţiunii principale din care urmează să provină bunurile susceptibile de spălare. prescripţiei răspunderii 47 . în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei.CAPITOLUL AL V-LEA LEGEA PENALĂ ROMÂNĂ ŞI TRATAMENTUL INFRACŢIUNII DE SPĂLARE A BANILOR A. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. Va constitui bun provenit din infracţiune şi bunul care a făcut obiectul unei fapte în raport cu care s-a încetat procesul penal.1. constituie infracţiunea de spălare a banilor săvârşirea următoarelor acţiuni: a) schimbarea sau transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. 23 din legea numărul 656/2002. a dispoziţiei. a situării. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.Conţinutul normei de incriminare a spălării banilor. deţinerea sau folosirea de bunuri. deoarece a intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală ca urmare a amnistiei. graţierii. Condiţionarea infracţiunii de spălare a banilor de existenţa prealabilă a unei infracţiuni din care să provină bunul supus unei operaţii de spălare conferă infracţiunii de spălarea banilor caracterul de infracţiune corelativă. judecată sau executarea pedepsei. c) dobândirea. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Potrivit art.

Obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal (financiar. aceasta inevitabil se va răsfrânge asupra infracţiunii de spălare a banilor lipsind un element constitutiv al infracţiuni. însă hotărârea a fost ulterior desfiinţată pe o cale de atac ordinară sau extraordinară. De asemenea.penale sau a executării pedepsei. spre a preveni şi combate circulaţia ilegală a bunurilor. instituindu-se anumite obligaţii ale unor persoane fizice şi juridice de a sesiza operaţiunile cu astfel de bunuri şi de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de produsul infracţiunii de natură a favoriza pe autorii ori participanţii la infracţiunile principale.D. 2. 36 . nu va exista situaţia premisă. 10 Cod procedură penală sau achitarea. a lipsei plângerii prealabile. Sorin Cătineanu „ Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (Legea 656/2002) şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” în R. comercial şi civil). pag. dar nu şi caracterul de infracţiune al faptei din care provin bunurile supuse spălării.1 1 Valerică Dabu. bancar. Tot astfel şi dacă iniţial a existat o condamnare pentru infracţiunea principală. provenite din săvârşirea unor infracţiuni grave prevăzute de lege. economic. dacă bunul provenit dintr-o infracţiune nu îndeplineşte cerinţele de gravitate stabilite de lege. 6/2003. În toate aceste cazuri este înlăturată numai răspunderea penală şi pedeapsa. nr. a-e din art. Fiind înlăturată infracţiunea anterioară. a retragerii plângerii prealabile sau a împăcării părţilor. Dimpotrivă nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă pentru infracţiunea din care provine bunul „spălat” s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru motivele prevăzute la lit. deoarece în aceste ipoteze nu există o infracţiune şi ca urmare bunul respectiv nu provine dintr-o infracţiune pentru a se verifica existenţa situaţiei prealabile menţionate.

în RDP nr. Aceste pretenţii ar fi susceptibile de a se bucura de ocrotirea societăţii. înşelăciune. dar numai în măsura în care ar fi legitime. şi anume acele relaţii care apar şi se dezvoltă într-un domeniu specializat în care cel mai frecvent se produc asemenea fapte.2/2002.2 Ceea ce urmăreşte făptuitorul prin spălarea banilor este tocmai valorificarea mai lesnicioasă a bunurilor obţinute prin infracţiune şi asupra cărora îşi exercită anumite drepturi cu caracter provizoriu. ceea ce se urmăreşte prin săvârşirea infracţiunii este consolidarea drepturilor făptuitorului asupra unor bunuri pe care le deţine în mod ilegal. Ca urmare. pag.. distrugere. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept . I. de credit. Lavinia Lefterache. această infracţiune formează obiectul de studiu al dreptului penal al afacerilor. că infracţiunea de spălare a banilor nu are în vedere totalitatea relaţiilor patrimoniale şi a tuturor normelor de incriminare care asigură ocrotirea lor împotriva faptelor de sustragere. făptuitorul intenţionează totodată să pună mai uşor în circulaţie valorile obţinute ilicit. spre exemplu în domeniul financiar. Prin spălarea banilor.Boroi. bancar. dar pe care doreşte să le consolideze spre a le valorifica fără nicio teamă că ar putea fi descoperit. Opere citite pag. În ceea ce priveşte obiectul juridic special este de observat. 49 .După alţi autori. efemer (până la descoperirea faptei şi restituirea bunurilor celor prejudiciaţi ori confiscarea bunurilor).Sandu. comercial. infracţiunea de spălare a banilor ar face parte din categoria infracţiunilor care se comit în legătură cu desfăşurarea afacerilor 1 şi anume în domeniul financiar bancar şi. ci se referă numai la o sferă limitată. ca atare.52 şi urm. pretenţii care se înscriu incontestabil în cadrul relaţiilor patrimoniale. Fl. prezentând aceste valori sub aparenţa înşelătoare. 172 şi urm. infracţiuni care se pot comite în orice domeniu al vieţii sociale.Voicu. că bunurile îi aparţin cu adevărat provenind dintr-o activitate licită. adică la un mănunchi limitat din aceste relaţii patrimoniale. Al. etc.Molnar. 1 2 C.

de credit (adică prin instituţiile menţionate mai sus). împotriva încercărilor de denaturare şi subminare a acestor circuite economice ca urmare a infuziunii de valori provenite din infracţiune. valorile supuse spălării ar putea să provină dintr-o infracţiune contra persoanei (exemplu: şantajul. bancar. pe când infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune contra proprietăţii. obiectul juridic special al infracţiunii de spălarea banilor sunt relaţiile patrimoniale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu normala circulaţie a valorilor în cadrul circuitului financiar.Spălarea banilor apare astfel ca o operaţiune prin mijlocirea căreia se poate realiza mai uşor punerea în circulaţie a valorilor ilegale (finalitate urmărită de infractor încă din momentul comiterii infracţiunii principale). din infracţiuni economice (specula) şi altele. darea şi luarea de mită). din infracţiuni de serviciu (abuzul în serviciu. Nu trebuie confundat obiectul juridic generic al infracţiunii de spălare a banilor cu obiectul juridic al infracţiunii principale.). traficul de persoane. etc. din infracţiuni contra justiţiei (favorizarea infractorului). Valoarea socială ocrotită prin norma de incriminare este circulaţia normală a bunurilor realizată prin unele instituţii specializate. numai când acestea din urmă provin tot dintr-o . ca sferă specializată a relaţiilor patrimoniale. De pildă. divulgarea secretului profesional. obiectul juridic al infracţiunii de spălarea banilor se referă numai la anumite valori patrimoniale. (punerea în circulaţie şi valorificarea bunurilor ilicite) implică inevitabil folosirea anumitor instituţii şi persoane specializate prin intermediul cărora să se poată înfăptui o atare pătrundere a valorilor ilegale în circuitul economic şi valorificarea lor. Astfel. O atare acţiune. Dacă valorile supuse spălării pot să provină din orice infracţiune gravă (fiecare având obiectul său juridic generic). O anumită coincidenţă se va putea produce între obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor şi obiectul juridic al infracţiunii din care provin sumele supuse spălării.

nu se va putea reţine această infracţiune decât după ce s-a constatat săvârşirea infracţiunii principale. .). De asemenea.infracţiune contra proprietăţii (de exemplu. nu interesează dacă autorul infracţiunii anterioare sau concomitente este necunoscut. tâlhărie. în cazul acestei infracţiuni există şi un obiect juridic special secundar1. din furt. Ed. bancar. vol.Lumina Lex. corelativ. etc. de asigurare. realitate socială şi incriminare”.D. aducând astfel atingere şi relaţiilor sociale privind realizarea justiţiei şi descoperirea adevărului în legătură cu faptele de spălare a banilor. abuz de încredere.385 51 . cât în faptul că prin spălare autorul urmăreşte să pună mai uşor în circulaţie aceste valori obţinute ilegal. pag. 6/2003. derivat fiind condiţionată de existenţa infracţiunii din care provin valorile supuse spălării. Bucureşti 2004.13 Vasile Dobrinoiu. Întrucât infracţiunea de spălare a banilor are caracter adiacent. nr. pag. distrugere. Pe lângă obiectul juridic special principal pe care l-am definit ca fiind relaţiile sociale cu caracter patrimonial care se desfăşoară într-un domeniu specializat al relaţiilor patrimoniale şi anume în cadrul operaţiunilor financiar-bancare.I. caracterul complex al obiectului juridic special al infracţiunii de spălare a banilor. să pătrundă în circuitul financiar. comercial. faptele de ascundere a bunurilor provenite din infracţiune împiedicând aflarea adevărului. Nu interesează dacă pentru infracţiunea principală săvârşită anterior sau concomitent s-a încetat urmărirea penală sau s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenţiei unor cauze care înlătură răspunderea penală. „Spălarea banilor-actualitate. R. suficient că autorul infracţiunii de spălare a banilor să ştie că banii provin dintr-o infracţiune. partea specială.2 Pericolul faptelor de spălare a banilor nu constă. spre a se pierde complet urma 1 2 Ioan Lascu. chiar prin echivalent dacă nu în natură). Drept penal. Este de observat de asemenea. etc. constituit din relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu activitatea justiţiei. atât în curăţarea lor (deoarece dacă autorul va fi tras la răspundere el va trebui să restituie sumele obţinute ilicit.

Aceste consecinţe de ordin economico-financiar a infracţiunii de spălare a banilor se vor răsfrânge şi asupra relaţiilor patrimoniale care stau la baza operaţiilor financiare şi de credit. 23 din legea numărul 656/2002. drepturile asupra bunurilor devenind contestabile. Spălarea banilor devine astfel o operaţie nu numai de ascundere a provenienţei ilicite (implicit de denaturare a probelor). Chiar dacă aceste din urmă acţiuni le regăsim şi în descrierea conţinutului infracţiunii . deţinerea sau folosirea de bunuri de provenienţă ilicită (art. la denaturarea circuitului economic prin pătrunderea de valori având o provenienţă ilegală. ascunderea. lit. 23. provizorii. ceea ce determină cum am mai arătat. prin confiscarea lor în momentul descoperirii infracţiunii principale. la ascunderea probelor în legătură cu săvârşirea infracţiunii principale. iar pe de altă parte. etc. atunci când se referă la schimbarea. o etapă necesară în desfăşurarea activităţii de punere în circulaţie a banilor murdari. ci în acelaşi timp. crearea unor relaţii de provizorat (fondurile introduse în circuitul economic. ori pentru despăgubirea persoanei vătămate. . un scop a cărui atingere conduce la două rezultate la fel de periculoase: pe de o parte.c). Punerea în circulaţie devine astfel scopul spălării banilor. trebuie interpretate şi prevederile din art. supuse pericolului unor îndelungate procese. aceasta conducând inevitabil la anularea operaţiilor efectuate cu aceste valori numai aparent legale şi a căror aparenţă a fost înlăturată). disimularea adevăratei naturi a acestora ca şi atunci când se referă la dobândirea.caracterului lor ilicit. În lumina acestui obiect juridic special principal (relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu ocrotirea patrimoniului împotriva faptelor de denaturare a circuitului economico-financiar prin pătrunderea în acest circuit a unor valori numai cu aparenţă de legalitate). fiind oricând susceptibile de a fi retrase. falsificarea tranzacţiilor economice. bancar. ale stabilităţii şi normalităţii relaţiilor patrimoniale din cadrul circuitului economic şi financiar. ceea ce va produce inevitabil tulburări ale vieţii economice. transferarea de bunuri.

şi anume de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni. lit. Tot în lumina obiectului juridic special principal al infracţiunii de spălarea banilor trebuie interpretate şi prevederile art. nu ne aflăm în faţa unor incriminări paralele sau a unui concurs de texte. folosirea constituie prin urmare. Dobândirea. ca urmare ele sunt echivalente. aceea de spălare a banilor. ori care au căpătat o atare aparenţă pentru a putea fi mai uşor puse în circulaţie. să se sustragă de la urmărire. Este de menţionat faptul că. Deşi aparent acest scop este identic cu cel al infracţiunii de favorizare a infractorului.c din legea 656/2002 activităţi care poartă asupra bunurilor de provenienţă ilicită în curs de spălare sau după spălare. Toate acţiunile descrise în art. în formularea infracţiunii de tăinuire aceste acţiuni au semnificaţia unor activităţi statice de simplă modificare a statutului patrimonial al bunurilor tăinuite. nu ar putea să corespundă gravităţii faptelor de spălare a banilor (legea prevede pentru asemenea fapte pedeapsa închisorii stricte de la 3 la 12 ani).a. când banii care urmează a fi spălaţi provin din acţiuni 53 . În timp ce în formularea infracţiunii de spălare a banilor aceste acţiuni reprezintă modalităţi prin care se realizează spălarea banilor în vederea unei mai lesnicioase puneri în circulaţie a acestor valori în circuitul economic. judecată sau executarea pedepsei spre a evita confundarea acestor infracţiuni cu aceea de favorizare. deţinerea. adică asupra unor bunuri menite să capete o aparenţă de legalitate. fiind acţiuni prin care se realizează fapta incriminată. de astă dată este vorba de o favorizare urmărită printr-o activitate specifică.23 lit. atât ca semnificaţie cât şi ca periculozitate socială.23.de tăinuire. deoarece acestea deşi sunt acţiuni identice ca denumire au semnificaţii diferite. în sensul art. fiind prevăzute cu sancţiuni relativ reduse (3 la 7 ani). 23 din legea numărul 656/2002 reprezintă variante normative alternative a infracţiunii de spălare a banilor. tăinuirea şi favorizarea. referitoare la scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile. mai ales când aceste valori provin din infracţiuni foarte grave sau cu consecinţe deosebit de grave (de pildă.

înşelăciune. trafic de droguri. faptul că acestea din urmă prevăd nepedepsirea tăinuirii sau favorizării săvârşite de soţ sau de o rudă apropiată. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală.Obiectul material al infracţiunii de spălarea banilor. care nu există în legea 656/2002.1 S-ar mai putea adăuga la aceste deosebiri. aşadar. 3. nota 2. între infracţiunea de spălarea banilor şi infracţiunile de tăinuire şi favorizare. valori asupra cărora s-au exercitat actele de spălare şi care au provenit din fapte reprezentând infracţiuni grave (de exemplu. legiuitorul ar fi trebuit să incrimineze şi nedenunţarea faptelor de spălare a banilor.). o atare coincidenţă nu are loc. a numărului.nr. furt. dispoziţie de favoare. din corupţie. etc. cât şi cu obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor. .D. În alte cazuri însă.). considerându-se în mod justificat că asemenea acţiuni săvârşite chiar de soţ sau o rudă apropiată reprezintă fapte deosebit de grave. Valorile obţinute din săvârşirea infracţiunii principale vor putea.4/2005. Obiectul material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002 sunt valorile asupra cărora a fost îndreptată fapta incriminată (bani.153.contra statului. calitatea de soţ sau rudă apropiată urmând să fie valorificată numai în cadrul individualizării judiciare. R. când valorile menţionate sunt supuse actelor de spălare. care au 1 Valerică Dabu. etc. Este cazul valorilor provenite din infracţiune. în timp ce sancţiunile prevăzute pentru infracţiunea de spălare a banilor ţin mai bine seama de aceste implicaţii. a culorii. ceea ce nu a făcut-o. bunuri. când este vorba de infracţiuni contra patrimoniului din care au rezultat valorile ilicite). pag. a documentelor de circulaţie ale autovehiculelor sustrase). constitui ulterior obiectul material al infracţiunii de spălare de bani. dacă s-au exercitat asupra lor operaţiuni de ascundere a originii ilicite a bunului (de pildă prin falsificarea seriei. În mod consecvent. Valorile provenite din infracţiunea principală pot să coincidă şi cu obiectul material al infracţiunii principale (de pildă. sancţionate cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani).

constituind obiectul material al infracţiunii trebuie să fie spălate. consultând un specialist şiar da seama imediat de provenienţa lor.657. bancnotele înregistrate. 55 .constituit numai obiectul tranzacţiei ilegale (de pildă. vol. mobilele care poartă înscrise pe ele locul de unde provin. curăţate. colecţia unui numismat. bijuterii celebre cu proprietari cunoscuţi). infracţiunea nici nu are obiect material. atât în lei. Dacă s-ar încerca înstrăinarea lor.000 de euro). nu numai pentru că provin din acte ilicite (sunt murdare sau negre). infracţiunea de joc de noroc. iar dacă a provocat sustragerea va fi instigator sau complice moral. mobile sau imobile. ca obiect material al infracţiunii de spălare a banilor pot fi. în cazul luării de mită) şi care nu constituie şi obiectul material al infracţiunii de luare de mită. de regulă. 666. etc. deoarece o atare faptă nu ar putea să se finalizeze. La fel infracţiunea de proxenetism are obiect material numai în unele din modalităţile sale de săvârşire.IV. dar şi pentru că uneori poartă fizic urma sursei din care provin. Ed. Cel care le-ar cumpăra. Aceste bunuri trebuie să aibă o anumită valoare (de pildă. Valorile de o asemenea importanţă. colecţiile de tablouri ale unor pictori celebri. cât şi în valută. iar infracţiunea predicat să fie de o periculozitate sporită ( să fie sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate care să depăşească 5 ani ). ca atare asemenea bunuri nu pot fi puse fraudulos în circulaţie. Explicaţii teoretice ale codului penal român. În unele cazuri. putând fi uşor recunoscute (ex. se păstrează pentru folosul noului deţinător şi care devine astfel tăinuitor de bunuri provenite din infracţiune. colecţiile de timbre. aceasta ar însemna eventual o tentativă de spălare de bunuri.1 Banii. orice operaţiune efectuată 1 Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. dezvăluind imediat existenţa acţiunii ilicite din care provin.). Bunurile pot fi corporale sau necorporale. chiar dacă sunt sustrase. de pildă. pag. Există şi bunuri care nu pot fi spălate chiar dacă provin dintr-o infracţiune (de pildă. Tempus 2000. însă nu se poate tăgădui că există valori provenite din această infracţiune. Asemenea bunuri. să depăşească valoarea de 15. ediţia a II-a.

implicit nu pretinde o cunoaştere precisă a sursei ilicite a bunului (fie pentru că aceasta este bine ascunsă. nu poate fi probată fiind aplicabilă concluzia antică. etc. însuşirea bunului găsit. deoarece nu sunt un produs al infracţiunii. pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă nu depăşeşte 5 ani. autovehiculul sau calculatorul proprietate personală folosite la săvârşirea infracţiunii principale. în această categorie intră şi bunurile care. ori au o valoare sub 15. nu prezintă gravitatea prevăzută de lege (de pildă. Mai mult chiar. etc. „idem est aut non esse aut non probari”). Nu constituie bun provenit din infracţiune şi ca urmare nici obiect material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002. deşi cunoscută. Legea nu condiţionează existenţa infracţiunii de spălarea banilor de o condamnare concomitentă sau anterioară a autorului pentru infracţiunea din care au provenit sumele spălate (represiune subsidiară derivată).). precum şi bunurile provenite dintr-o infracţiune săvârşită în altă ţară unde fapta respectivă nu este incriminată.asupra lor n-ar putea să le confere niciodată o aparenţă de legalitate. deşi sunt produse ale unor infracţiuni. organele judiciare vor desprinde caracterul ilicit al sursei din actele de ascundere a bunului (conform raţionamentului. fie pentru că. În aceste condiţii. că nimeni nu ascunde decât lucrurile care au provenienţă dubioasă). Tot astfel vor desprinde caracterul dubios al bunului din natura suspectă a tranzacţiilor asupra unor bunuri în raport cu care există dorinţa de a le ascunde. neglijenţa în serviciu.000 euro. Legea nu se preocupă de modul cum a dobândit făptuitorul bunul ori valoarea cu caracter ilicit. în această categorie fiind: instrumentele spargerii. fiind evidentă originea acestora şi că au fost sustrase de la adevăratul proprietar. deoarece provenienţa lor nu poate fi mărturisită. nu poate fi făcută transparentă şi adusă la cunoştinţa tuturor. cum ar fi infracţiunea de abuz de încredere. De asemenea. bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunii. nu pretinde nici ca organul judiciar să identifice o infracţiune determinată din care provin aceste .

autorul faptei va fi îndemnat să se abţină de la săvârşirea de infracţiuni. Continuând să descifrăm mecanismul intern al infracţiunii de spălare a banilor. se situează pe poziţia în care bunurile sau valorile de provenienţă ilicită nu ar trebui să circule sau. chiar nedeterminată. Conduita atipică a subiectului se transformă într-o certitudine de existenţă a unor valori murdare provenite dintr-o faptă ilicită nedeterminată sau imposibil de dovedit. fără a se face eforturi de autor sau de alte persoane de a se ascunde provenienţa acestor valori şi a li se da o aparenţă de legalitate. este înlesnită şi în acest caz descoperirea infracţiunii principale (dacă valorile sustrase sunt înregistrate şi pot fi uşor identificate). observăm că legiuitorul incriminând asemenea fapte. Păstrarea bunurilor asupra infractorilor poate să aibă şi alte consecinţe. se va putea mai uşor descoperi fapta principală. chiar întâmplător. De pildă. certitudine care se capătă cel mai adesea din dovada făcută că agentul a ascuns aceste bunuri şi că le-a transformat în altceva care să le confere o aparenţă de legalitate. ştiind că are asupra sa produsul infracţiunii şi că ar putea fi descoperit oricând. Dacă valorile de provenienţă ilicită nu circulă. ci sunt păstrate de infractor. acestea pot să devină cu timpul inutile (prin schimbarea bancnotelor sau să se degradeze). iar probarea ei va fi mult înlesnită prin descoperirea asupra persoanei suspecte a bunurilor provenite din activităţi ilicite. raţionează legiuitorul. să circule sub înfăţişarea lor iniţială.valori. când deţinătorul valorilor puse în circulaţie n-ar putea da o explicaţie plauzibilă asupra sursei acestor valori va opera prezumţia că provin dintr-o 57 . Neputând să-şi valorifice produsul infracţiunii pe care este silit să-l păstreze. fără să mai socotim temerea continuă care va stăpâni pe infractor. cel mult. Dacă valorile de provenienţă ilicită sunt puse în circulaţie însă în forma lor iniţială fără eforturi de a li se ascunde provenienţa. Dacă autorul n-a fost descoperit şi tras la răspundere este suficient să existe certitudinea că bunurile provin dintr-o infracţiune.

Al. Opere citite pag. În aceste cazuri nu s-ar putea reţine în sarcina infractorului decât infracţiunea principală. deoarece prezintă bunul spălat. Fl. În ambele ipoteze (când valorile dubioase nu sunt puse în circulaţie sau sunt puse în circulaţie fără nici o modificare) nu va exista o faptă de spălare a banilor. prin spălare. Acela care spală bani de provenienţă dubioasă comite. curăţat niciun bun şi ca atare descoperirea bunurilor provenite din infracţiunea la locuinţa infractorului sau identificarea sumei puse în circulaţie cu mijloacele obişnuite ale autorităţilor ca provenind dintr-o infracţiune determinată nu vor atrage răspunderea şi pentru infracţiunea de spălare a banilor murdari. căpătând o aparenţă de legalitate.Sandu. urmând ca la soluţionarea acţiunii civile să se aibă în vedere modul de despăgubire a părţii vătămate în măsura în care bunurile sustrase n-au putut fi restituite în materialitatea lor.sursă ilicită (de pildă. deoarece nu s-a spălat. curăţare. deoarece numai asemenea valori sunt mai greu de identificat cu mijloacele obişnuite la îndemâna autorităţilor şi implicit mult mai greu s-ar putea ajunge la descoperirea infracţiunii principale. o persoană cu venituri modeste îşi cumpără o locuinţă de care avea nevoie). prin incriminarea faptei de spălare a banilor. sub un anumit aspect o înşelăciune.1 Aceasta subliniază că operaţiile de spălare prezintă un pericol important prin contribuţia la denaturarea probelor şi implicit la îngreunarea posibilităţii de a proba fapta principală. incriminată sub forma actelor de spălare de bani. legiuitorul a urmărit în principal să împiedice punerea în circulaţie a valorilor de provenienţă dubioasă. 173 . curat ca şi când n-ar proveni din infracţiune (prezintă drept 1 Costică Voicu.Boroi. într-o formă modificată. Ion Molnar. Spre deosebire de ipotezele de mai sus.

operând cu prezumţia că orice act de spălare a bunurilor contribuie la ascunderea adevărului în procesul judiciar. înşelăciunea realizată prin ascunderea provenienţei bunurilor provenite din infracţiune ia forma alterării sau falsificării datelor privind identitatea celor implicaţi în aceste operaţii sau asupra actelor doveditoare ale dreptului de proprietate şi chiar asupra diverselor documente ale tranzacţiei care sunt modificate. inducând în eroare pe cei care primesc aceste bunuri aşa zis curate şi spălate. speculând încrederea sau naivitatea celor din jur. având o incriminare distinctă. falsificate. societăţile de asigurare. Autorii actelor de spălare a banilor în aceste cazuri nu se mulţumesc numai să comită infracţiunea principală. participanţi la operaţiile de ascundere. să înşele societatea asupra provenienţei bunurilor pe care le-au obţinut pe căi necinstite. în mod inconştient.adevărate fapte mincinoase). ci prin folosirea unui şir de deducţii şi anume că acela care spală bani urmăreşte neapărat să ascundă o anumită realitate. această înşelăciune se realizează prin operaţia de spălare a banilor care presupune curăţarea banilor sau bunurilor rezultate din săvârşirea unei infracţiuni. Cei care se lasă înşelaţi de această aparenţă şi privesc valorile de provenienţă ilicită ca şi când ar proveni dintr-o sursă licită devin.). Aceste operaţii se realizează prin utilizarea de către infractori a diferite metode şi tehnici implicând sistemul financiar-bancar sau alte verigi ale economiei de piaţă (piaţa de capital. Această înşelăciune. în măsura în care se ascund 59 . cazinourile. nu este în afara criticii. inducând în eroare instanţa de judecată şi că. etc. dar depun eforturi. le slujeşte autorilor infracţiunii principale să micşoreze riscul de a fi descoperiţi şi de a fi traşi la răspundere penală. în continuare. nu pe baza efortului acuzării de a demonstra în fiecare caz concret că actele de spălare au împiedicat efectiv aflarea adevărului. Justificarea incriminării actelor de spălare a valorilor provenite din infracţiune. Alteori. O atare concluzie este desprinsă. acestea căpătând aspectul de produs legal sau legitim. dispuşi să ia drept valabilă aparenţa creată de infractor. De cele mai multe ori.

o persoană care a făcut o tranzacţie suspectă precum cea de mai sus.). întrucât urmăreşte ascunderea unor valori de provenienţă ilicită (deşi în realitate în exemplul dat banii care se încearcă a fi ascunşi au o provenienţă eventual imorală. etc. Pe de altă parte. în realitate activitatea sa a fost licită. poate să nu vrea să recunoască că a primit sume mari de bani. De pildă.nişte valori în mod cert. acestea provin dintr-o infracţiune şi nu din activităţi legale. dacă beneficiarului unui loz câştigător i se oferă un preţ dublu pe bilet din partea unei persoane interesate aceasta înseamnă că ofertantul încearcă să ascundă în modul arătat. un anumit lucru şi anume că foloseşte bani proveniţi din infracţiune pe care încearcă să-i cureţe apărând în calitate de fericit câştigător la loterie a sumelor aflate asupra sa. acesta fiind obligat să demonstreze că. dar nu ilegală) poate să fie în unele cazuri nedreaptă. O atare schimbare a sarcinii probei poate conduce la erori judiciare. ori soţul să recunoască primirea unui autovehicul de la o femeie. nu toate acţiunile atipice sau anormale (socotite . Uneori această dovadă prin schimbarea sarcinii probei ar fi chiar prejudiciabilă pentru cel în cauză (de pildă. drept cadouri de la partenerul său sexual. Prezumţia că orice tranzacţie dubioasă cum ar fi oferta de mai sus constituie un act de spălare a banilor determină mutarea sarcinii probei asupra deţinătorului de valori. acuzarea ar trebui să facă dovada sursei ilicite a valorilor şi nu să oblige pe deţinător să facă dovada provenienţei legale a bunurilor deţinute. cel care spală bani în modul arătat este prezumat că prin ascunderea caracterului ilicit al sumelor folosite urmăreşte să ascundă adevărul asupra sursei din care provin sumele respective. Aceasta înseamnă că prezumţia conform căreia orice tranzacţie dubioasă este un act de spălare de bani. deşi a comis un act care poate fi interpretat ca o încercare de ascundere a adevărului. sume pe care le-a investit în diferite afaceri. inclusiv în cumpărarea de lozuri câştigătoare ori soţia să nu recunoască primirea de bani de la o persoană străină de familie. În realitatea cotidiană. În mod normal în toate aceste cazuri.

vrând totodată să ascundă mobilul real al tranzacţiei. a prietenilor. servesc la coruperea autorităţilor şi la încălcarea legalităţii. o atare persoană va ajunge să fie acuzată pe nedrept de spălare de bani. reale. Aşa de pildă. După unii autori. adevărul chiar atunci când prezumţia ar fi în defavoarea unei persoane. sunt gata să ofere din banii murdari un preţ dublu pentru 61 . De asemenea. ci dintr-o activitate parazitară) sunt extrem de „generoşi”.dubioase) au un conţinut ilicit. altele decât cele care i se atribuie. depunerea la o bancă a unei sume mari de bani în conturi multiple cu valori reduse poate să aibă la bază dorinţa autorului de a ascunde în faţa familiei. Refuzând să arate adevărul. Dar aşa cum am arătat şi mai înainte incriminarea faptei de spălare a banilor îşi are temeiul nu numai în necesitatea ocrotirii activităţii corecte a justiţiei şi împiedicarea denaturării probelor în procesul judiciar (cu neajunsurile semnalate) ci îşi are o justificare şi în alte direcţii. că sumele provin de la partenerul sexual). se pretează la supraevaluarea costurilor prin care urmăresc să ascundă valorile negre (de pildă. acela care cumpără cu o sumă dublă un loz câştigător poate să facă o atare tranzacţie cum am mai arătat din motive generoase. Posibilitatea unor erori judiciare prin manipularea acestor prezumţii trebuie să determine organele juridice să opereze cu o maximă prudenţă încercând să stabilească realitatea. inclusiv a actelor de terorism. Autorii valorilor provenite din infracţiuni (având la dispoziţie valori care nu sunt rezultatul unei activităţi economice. este posibil ca cel în cauză să refuze să dea publicităţii adevăratele scopuri ale actelor sale pretins dubioase şi să recunoască motivele reale. putând să existe numeroase alte justificări decât cele pe care i le atribuie prezumţia de mai sus cu care operează organele judiciare. valorile mari de care dispune (valori provenite din activităţi legale sau morale pe care nu înţelege să le mărturisească). Tot astfel. banii murdari sunt o sursă importantă pentru finanţarea activităţilor criminale de orice natură. Fiind obligat să dea explicaţii asupra acestor motive (de pildă. productive.

determină o creştere artificială a valorilor bunurilor. de asemenea. ceea ce împiedică libera concurenţă. prevăzându-se cerinţa dublei incriminări. ca pe această cale să ajungă uneori la descoperirea infracţiunilor principale şi totodată să înlăture consecinţele negative asupra circuitului economic a pătrunderii de capitaluri provenite din infracţiuni. printr-o promptă şi eficientă represiune împotriva infracţiunilor principale. Legea penală română în vigoare va putea fi aplicată şi actelor de spălare comise pe teritoriul străin fără nicio rezervă.procurarea unor obiecte). a ratei dobânzilor şi a cursului de schimb valutar în care sunt interesaţi. parţial în străinătate. nelăsând timpul necesar ca autorii să recurgă la acte de spălare pentru a pune în circulaţie valori de provenienţă dubioasă. Actele de spălare a banilor pot fi comise parţial în ţara noastră. să combată acţiunile de ascundere intenţionată a valorilor obţinute din infracţiune. soluţia de mai sus nu va fi posibilă decât dacă legea penală a statului străin prevede dubla . deoarece în prezent art. operând principiul ubicuităţii. organele judiciare sunt obligate să-şi îndrepte atenţia spre descoperirea unor fapte derivate. marginale. nerealistă în condiţiile în care există multiple posibilităţi de eludare a legilor. 4 din codul penal (personalitatea legii penale) nu prevede dubla incriminare. disimulate. Potrivit legii penale române. În noul cod. Aceste urmări adiacente ale circulaţiei banilor negri în viaţa economică ar putea fi prevenite. O atare rezolvare apare însă ideală. creează condiţii pentru apariţia de societăţi fantomă pentru încheierea de tranzacţii aparente şi pentru tot felul de activităţi mascate. desigur. În imposibilitatea de a descoperi la timp faptele principale şi de a le proba. că preocuparea pentru spălarea banilor proveniţi din infracţiuni denaturează viaţa economică. S-a remarcat. infracţiunea va fi considerată comisă pe teritoriul ţării noastre fie că s-a produs numai un act de executare sau numai rezultatul pe teritoriul român.

Atunci când subiectul activ al infracţiunii este chiar autorul faptei principale.incriminare. financiare. În acest sens sunt şi prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite la care neam referit. infracţiunile comise de gulerele albe includ: încălcări ale legilor monopolului. fără violenţă. fraudele în domeniul titlurilor de valoare. legea 656/2002 neprevăzând vreo calitate specială a subiectului. 4. Deşi au existat controverse cu privire la infracţiunile care ar putea fi comise de „gulerele albe”. încălcări ale legislaţiei în domeniul mediului. de regulă infracţiuni din domeniul afacerilor comerciale. Expresia „infracţiune comisă de gulerele albe” a fost introdusă în limbajul juridic şi criminologic în anul 1939. având un înalt statut social. Astfel. fraudele în domeniul asistenţei medicale. astăzi se admite că aceste persoane pot săvârşi o varietate de infracţiuni. cât şi în aparatul de stat legislativ sau executiv (criminalitatea gulerelor albe).Subiectul activ al infracţiunii de spălarea banilor. evaziunea fiscală. de regulă. luarea de 63 . sunt implicate în săvârşirea atât a infracţiunilor principale. fraudele financiare. Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană fizică care are capacitatea de răspundere penală. fraudele prin internet. cu ocazia discursului ţinut de Edwin Sutherland la Societatea Americană de Sociologie. fraudele în domeniul asigurărilor. bancare. atât în organele de conducere la nivel central ale unor societăţi sau ale unor organizaţii politice. comercializarea de acţiuni profitând de calitatea de angajat superior al instituţiei financiare. fraudele în cadrul telemarketing-ului. fraudele în domeniul banilor publici. Sutherland a definit termenul ca: „infracţiune comisă de o persoană respectabilă. fraudele privind falimentul. cât şi a infracţiunilor de spălare a banilor. persoane care. fraudele cu cartea de credit. fraudele poştale. trebuie să ţinem seama că asemenea fapte se vor comite mai frecvent de anumite categorii de persoane care ocupă funcţii importante. în cadrul ocupaţiei pe care o are”.

funcţionarii corupţi. poate fi concepută a fi comisă şi de autorul infracţiunii principale. ratificată de ţara noastră prin legea nr. În asemenea cazuri nu se poate vorbi că subiectul ar avea o calitate specială ceea ce ar conferi infracţiunii comise caracterul de infracţiune proprie. 1 Costică Voicu. etc.Molnar.mită.Sandu.)1. furtul de secrete comerciale. ci o infracţiune care deşi derivată are la bază temeiuri proprii de existenţă. 565/2002. nu este obligatorie sancţionarea şi a autorului infracţiunii principale pentru fapta de spălare a banilor. A.Boroi. falsul în înscrisuri publice sau private. şantajiştii. dacă potrivit principiilor legislaţiei interne ale statului actele de spălare se absorb în infracţiunea principală (o atare soluţie. cât şi acelora care au efectuat şi intermediat operaţiile de spălare a banilor. În practică s-a reţinut această calitate de subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor. subiectul activ este o persoană specializată în spălarea banilor. traficanţii de droguri. atât autorilor infracţiunilor din care s-au obţinut „banii murdari” (contrabandiştii. I. Alteori. deoarece infracţiunea poate fi comisă de orice persoană care deţine valori provenite din infracţiune şi urmăreşte să ascundă provenienţa lor. operaţiile de spălare a banilor pot fi efectuate în numele funcţionarului (subiect activ calificat). Opere citite pag. Potrivit legii penale române. proxeneţii. de alte persoane fără nicio calitate. cum am văzut este proprie legislaţiei penale italiene). spionajul economic. spălarea de bani. infracţiunea de spălare a banilor. delapidarea. hoţii de autovehicule. denumit în doctrină şi practica judiciară „spălători specializaţi”. 175 . Chiar dacă infracţiunea principală a avut caracterul de infracţiune proprie (de pildă. Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite. chiar dacă n-au fost şi autorii infracţiunilor din care au provenit aceste valori. fiind considerată nu o formă de tăinuire. etc. Fl. agentul a obţinut sumele dubioase din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu).

fiind excluse alte persoane drept autori. pe lângă un autor având calitatea cerută de lege. Chiar dacă în formularea textului există şi cerinţa esenţială ca autorul faptei să fi cunoscut provenienţa bunurilor din infracţiune. subminarea economiei reale şi a intereselor economice ale statului. În eventualitatea că la săvârşirea unei asemenea infracţiuni ar participa. Infracţiunea de spălare a banilor poate fi săvârşită şi de anumiţi profesionişti (avocaţi. independente şi care în esenţă privesc denaturarea procesului economic. aceasta nu este de natură să conducă la abandonarea concluziei (desprinsă şi în practica judiciară) că acţiunile incriminate în art. adică o persoană care n-are această calitate. Aceasta confirmă concluzia după care această infracţiune nu presupune un subiect activ calificat.În legătură cu subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor ar fi de observat şi faptul că legea penală română ar fi trebuit să fie mai explicită în această privinţă şi să prevadă mai clar posibila implicare a autorului infracţiunii principale în aceste activităţi ilicite. semnificaţii care justifică răspunderea penală şi a autorului infracţiunii principale când acesta comite fapte de spălare a banilor proveniţi din infracţiunea săvârşită de el însuşi. când autorul s-a aflat într-o eroare principală cu privire la existenţa infracţiunii. contabili. Chiar dacă există unele neclarităţi şi imperfecţiuni de tehnică legislativă. fapta acesteia din urmă va 65 . 23 din legea 656/2002 pot fi săvârşite şi de autorul infracţiunii principale când comite acte de spălare a valorilor provenite din infracţiunea comisă de el însuşi. această condiţie poate fi interpretată şi ca referindu-se la autor spre a evita aplicarea textului. notari. ci are şi semnificaţii proprii. În acelaşi sens ar pleda şi faptul că infracţiunea de spălare de bani nu este identică cu cea de tăinuire sau favorizare (în cazul cărora actele de autotăinuire sau autofavorizare nu au relevanţă penală). În cazul infracţiunilor proprii. executori judecătoreşti). întocmai cum poate fi comisă de persoane fără nicio calitate deosebită. şi un extraneus. faptele nu pot fi comise decât de persoanele care au calitatea cerută de lege.

2 din acest act normativ. executori judecătoreşti. Dacă mai multe persoane se constituie într-o organizaţie. Gheorghe. . 2 Legea nr. 1 Dobrican. executori judecătoreşti. aceştia vor fi scutiţi de obligaţia legală de a informa autorităţile (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor). Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi.23 al. format din trei sau mai multe persoane.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor . prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. aceste persoane se vor supune prevederilor Legii 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi care defineşte ce înseamnă constituirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave.656/2002 care se referea tocmai la asocierea în vederea comiterii infracţiunii de spălarea banilor. notari publici. contabili). Conform art. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. deşi sub aspect material acesta a comis acte identice cu cele ale autorului calificat. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. notari publici.2 în formularea iniţială a Legii nr.Subiectul pasiv al infracţiunii de spălarea banilor. nu constituie grup infracţional organizat. asociaţie în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor. în raport cu prevederile Legii nr.39/2003 a abrogat expres prevederea din art. în afară de cazul când legea prevede expres o atare obligaţie. dat fiind obligaţia mai generală a acestora de a păstra secretul profesional1. printre care se numără şi aceea de spălare de bani2.constitui complicitate la infracţiunea comisă de intraneus. Dacă infracţiunea de spălare a banilor este comisă de profesioniştii menţionaţi (avocaţi. 5. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni şi care nu are constituirea sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

ca titular al obligaţiei de asigurare a unui climat de normalitate în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii economico-financiare şi de afaceri. statul. La fiecare din variantele normative alternative prevăzute în art. este. în primul rând. judecată. deţinerea sau folosirea de bunuri cunoscând că acestea provin din infracţiune. autor numai al infracţiunii de spălare a banilor. instituţii bancare sau alte persoane juridice. ştiind că acesta a comis infracţiunea din care provin bunurile supuse operaţiei de spălare (favorizare personală).Subiect pasiv al infracţiunii. 23 din legea 656/2002 se poate concepe existenţa instigării şi complicităţii la infracţiunea de spălare a banilor. În secundar. 67 . dar poate să aibă şi caracterul unui act de favorizare din partea unui terţ spălător. atunci când este comis pentru a ajuta pe autor să se sustragă de la urmărire. Actul de schimbare sau de transfer în scopurile menţionate poate să aibă caracterul unui act de executare săvârşit chiar de autorul infracţiunii principale care comite şi infracţiunea de spălare a banilor. Aceste acte sunt concepute însă a fi comise de persoane care săvârşesc nemijlocit numai infracţiunea de spălare a banilor. Tot astfel sunt acte de executare a infracţiunii şi cele care constau în dobândirea. dar nu sunt şi autori ai infracţiunii principale. Participaţia este posibilă sub toate formele şi la toate variantele normative ale infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din infracţiune. În acest caz. subiect pasiv al infracţiunilor de spălare a banilor pot fi anumite persoane fizice sau juridice (organele de stat. fie că aceste acte de participaţie sunt săvârşite în raport cu fapta autorului infracţiunii principale când acesta comite şi acte de spălare a banilor. executarea pedepsei. care sunt prejudiciate în urma săvârşirii infracţiunii). autorul infracţiunii de spălare de bani va răspunde şi pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. fie că sunt comise în raport cu fapta terţului spălător.

mai face parte şi conţinutul constitutiv. Împrejurarea că intermediarul acţionează ca mandatar al autorului nu exclude calitatea sa de autor al acţiunii de schimbare sau transfer a bunurilor provenite din infracţiune. această precizare nu are nimic comun cu complicitatea ca formă de participaţie. În raport cu legea noastră penală. acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale. . dar şi de un terţ intermediar în sprijinul sau pentru a ajuta pe autorul faptei principale. fie o altă persoană).Este interesant de observat că în Convenţia Naţiunilor Unite se face vorbire numai de actele de complicitate la infracţiunea de spălare a banilor. Trecând la analiza conţinutului juridic al infracţiunii. ci subliniază numai că acţiunea de schimbare sau transfer poate fi comisă nu numai de autorul faptei principale. compus din elementul material. alături de complicitatea la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor de către autor. legătura de cauzalitate. înlesneşte săvârşirea acţiunii de schimbare sau de transfer comisă de autorul infracţiunii principale sau de intermediar. Pe lângă situaţia premisă din conţinutul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. Aşa cum am arătat mai sus complicitatea ca formă de participaţie este posibilă sub toate variantele normative ale infracţiunii. preluându-se astfel modelul francez al instituţiei participaţiei potrivit căruia instigarea constituie o formă de complicitate şi nu o formă distinctă de participaţie. 23 din legea 656/2002 se prevede printre scopurile urmărite prin acţiunea de schimbare sau transfer. va exista şi posibilitatea ca. să existe şi instigarea la această infracţiune (fie că instigator ar fi autorul infracţiunii principale. situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor o constituie existenţa unei infracţiuni anterioare din care să provină valorile supuse operaţiunilor de spălare. Chiar dacă în varianta normativă prevăzută în art. urmarea imediată. Asupra acestora urmează să ne oprim mai îndeaproape. Calitatea de complice o va avea persoana care eventual ajută. instigarea fiind o formă autonomă de participaţie.

atunci când sunt întrunite ambele. fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri. sucursalale băncilor străine şi instituţiile de credit. incluzând. elementul material al infracţiunii îl constituie acţiunea de schimbare sau de transfer de bunuri. societăţile de administrare a investiţiilor. infracţiunea se poate realiza şi când s-a comis doar una dintre acţiunile alternative incriminate. preluând incriminarea din legea anterioară (Legea 21/1999) nu a mai precizat ca o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii de spălare a banilor. printre altele. Legea nr. Pluralitatea de acţiuni alternative va fi însă avută în vedere la individualizarea pedepsei.6. care îndeplinesc următoarele operaţiuni : creditarea. Deşi instituţiile financiare şi persoanele intermediare nu mai sunt menţionate în noua reglementare. nu putem să nu observăm că. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se diferenţiază în funcţie de varianta normativă avută în vedere: a) În varianta prevăzută în art. Nu interesează instituţiile sau persoanele prin care se realizează aceste operaţii. infracţiunea îşi va păstra unitatea şi nu vor fi incidente regulile cu privire la concursul de infracţiuni. societăţile de investiţii. în mod frecvent. 656/2002. finanţarea tranzacţiilor comerciale. b) instituţiile financiare. săvârşite separat sau împreună. cum ar fi : fondurile de investiţii. creditul ipotecar. Întrucât cele două variante normative (schimbarea sau transferul) au un caracter alternativ.1 lit. nefiind necesară realizarea cumulativă a acestora.Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor. creditul de consum. societăţile de valori imobiliare.23 alin. de custodie. societăţile de depozitare. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora. factoringul. ca faptele descrise în norma de incriminare să fi fost comise prin intermediul anumitor instituţii sau persoane pe care Legea 21/1999 le menţiona în mod expres. inclusiv 69 .a. infracţiunea de spălare a banilor se comite numai prin intermediul instituţiilor la care face referire şi legea anterioară şi anume : a) băncile. Pe de altă parte.

schimb valutar. administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu. cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional. cec-uri de călătorie şi altele asemenea. operaţiuni de plăţi. turism. custodia şi administrarea valorilor mobiliare. valori mobiliare. etc. . notarială. vânzări-cumpărări de obiecte de artă. h) agenţii imobiliari. financiar-bancară. j) casele de schimb valutar. tranzacţii pe cont propriu sau în contul clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare. g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani.. produse financiare derivate. strategia industrială. acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente. metale şi pietre preţioase. participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni. e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică. i) trezoreria statului. în lei sau în valută. intermedierea pe pieţele interbancare. c) societăţile de asigurări şi reasigurări . consultanţă şi servicii în domeniul fuziunilor şi al achiziţiilor de întreprinderi. certificate de depozite. emiterea şi administrarea unor mijloace de plată. prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor. ordine de plată. instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor. consultanţă acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului. cărţi de credit.forfetarea. f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare. cec-uri. leasingul financiar. dealeri. amanet. d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc. contabilă.

37.k) orice altă persoană fizică sau juridică. Dabu. observăm că termenul poate avea mai multe accepţiuni.000 RON. De pildă. Schimbarea bunului poate să îmbrace şi forma unor modificări cu caracter juridic. pentru acte şi fapte săvârşite în afara sistemului financiar-bancar. op. o persoană care are o sumă mare obţinută prin infracţiunea principală procedează la spălarea acesteia prin schimbare. schimbarea prin înlocuirea acţiunilor anonime. fără să afecteze valoarea intrinsecă a obiectului. Cătineanu. cel în cauză cumpără o proprietate având valoarea reală de 200. S. furate. p.cit. Un prim sens al acestui termen ar fi acela de transformare fizică a bunului prin supunerea acestuia unor modificări susceptibile să-i schimbe înfăţişarea fizică. număr cu altele asemănătoare în circuitul legal. infractorul având interesul să obţină chiar valori mai reduse însă „curate”. titlurilor de plată. seriei şi numărului de înmatriculare al autoturismului nou furat cu seriile. a obligaţiilor. adică din efectuarea unor acte juridice sub semnătură privată sau chiar autentificată pentru a ascunde o operaţiune cu caracter ilegal. consemnat în contractul de vânzare-cumpărare 1 V. cu preţul de 100. efectuând două operaţiuni de vânzarecumpărare. 71 . De pildă. aceasta înseamnă că se înlătură trăsăturile reale ale obiectului obţinut în mod ilegal atribuindu-i-se alte trăsături care să creeze o aparenţă de origine sau dobândire licită. materială. care pot fi urmărite după serie. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalentă sau cel mai adesea la o valoare inferioară.000 RON. a certificatelor la purtător. culorile şi numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumpărate legal1. schimbarea culorii. De pildă. Un alt sens al termenului de schimbare a bunului ar fi acela de a înlocui lucrul produs prin infracţiune cu un lucru deţinut legal de o altă persoană. astfel. În legătură cu prima dintre variantele normative ale infracţiunii şi anume schimbarea.

Astfel. infractorul justifică legal provenienţa cu ultimul act de vânzare-cumpărare autentic. ori prin plăţi pentru „consultanţă”. ori fuziune cu o firmă falimentată intenţionat.. Transferul de bunuri în scopul ascunderii şi al disimulării originii ilicite a acestora este o altă variantă normativă a acţiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute în art.autentificat. a din Legea 656/2002. infractorul păstrează bunul o perioadă de timp necesară efectuării unor amenajări şi îmbunătăţiri investind 100. cu sau fără aparenţă legală (deplasare efectivă sau scriptică ori electronică). Un asemenea transfer se realizează de pildă. Infractorul plăteşte vânzătorului. 1 lit. Cea mai simplă formă de transfer al bunurilor este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită. op.000 RON în care este inclusă şi suta de mii „spălată”1. după care.000 RON. suma de 300. Prin această operaţiune. şi suma pe care vrea să o spele. aflată tot sub controlul celui care transferă. pe lângă suma consemnată în actul de vânzare-cumpărare. într-un loc unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală. Cătineanu.cit. 23 pct. prin „deplasarea capitalului” sub diferite forme de la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul. astfel că vânzătorul îşi primeşte preţul real de 200. infractorul revinde imobilul la un cumpărător de bună credinţă cu suma de 300. S.000 RON.38 . p. Dabu. pentru scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar se efectuează o plată în avans de marfă sau o plată pentru o marfă supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care transferă (agent care ulterior intră în „faliment” şi nu mai expediază marfa). „asistenţă de specialitate” sau prin constituirea de depozite în ţară din 1 V.000 RON pentru imobilul în cauză. O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere.

Dabu. op. comportamentele atipice ale clienţilor. C. În măsura în care schimbul sau transferul apare ca efectuat în aceste 1 2 Ion Lascu.Voicu. p. Cătineanu.. Voicu. op. dispoziţii de încasare. sau disimulării originii ilicite a bunurilor (legea foloseşte expresia „în scopul” cu semnificaţia însă de destinaţie. Nu interesează dacă schimbarea sau transferarea a avut loc odată sau în mod repetat. op. dispoziţii de plată.cit. ori prin transfer de credit documentar (transferabil).C. p. 73 . ori deplasări de valută prin creditare. 3 Valerică.Ungureanu şi A. nu de finalitate). Transferul de fonduri interbancare este iniţiat de o bancă şi se încheie prin decontarea finală a sumei. G. De aici şi importanţa pe care o capătă identificarea şi selecţionarea tranzacţiilor dubioase. p. ori prin transfer de fonduri prin intermediul biletului la ordin sau cambiei sau prin transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri3. Acest scop este desprins de organele judiciare chiar din contextul dubios al acţiunilor de schimbare sau transfer.Ş.12/2002. 138..sume mai mici de 15.cit. împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlul celui care transferă sau prin transferuri de fonduri interbancare2. Revista Dreptul nr.cit. S. prin sistemul Western-Union.295. acreditive. Alte forme de transfer pot consta în : deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţiuni.16 . Aceasta înseamnă că acţiunile menţionate trebuie să-şi propună să ascundă sau să disimuleze valorile provenite dintr-o infracţiune gravă. cesiune de creanţă cu preţ subevaluat sau prin deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă. sau prin folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale inclusiv de societăţi fantomă prin : cec-uri. în momentul şi în forma hotărâtă în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile agentului de decontare. titluri de credit.000 euro şi apoi plata unor cec-uri în străinătate pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării transferului respectiv1. ipoteză în care se acordă beneficiarului dreptul de a cere ca creditul să-i fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi. volumul mare al sumelor tranzacţionate. bunurile respective vor avea acelaşi regim juridic. Acţiunile de schimbare şi de transfer se întregesc cu o cerinţă esenţială şi anume să fie efectuate în vederea ascunderii.

Disimularea este tot o ascundere urmată de mascarea. acesta apărând ca având o provenienţă legală. Într-o anumită viziune. provenienţa lor ilicită. făcând să se mute sarcina probei asupra deţinătorului. camuflarea bunului. Acţiunea de schimbare şi de transfer descrisă în cuprinsul art 23 lit.a se întregeşte cu o a doua cerinţă esenţială relativă la cel de-al doilea scop posibil al schimbului sau transferului de bunuri şi anume de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provine bunurile să se sustragă de la urmărire. judecată sau executarea pedepsei. 44 pct . Aceasta înseamnă că deţinătorul unui bun nu trebuie să facă dovada caracterului licit al deţinerii bunului (deoarece aceasta se prezumă). valorile de provenienţă licită nefiind ascunse. obligând pe deţinător să facă dovada contrarie.scopuri. Este vorba tot de scop în sens de destinaţie. ca acţiunea de schimb sau cea de transfer să aibă ca obiectiv favorizarea autorului infracţiunii principale (favorizare personală).8 din Constituţie potrivit cu care „caracterul licit al dobândirii se prezumă” în cazul proprietăţii private. Prin ascundere se înţelege modificarea înfăţişării fizice a bunului sau a naturii juridice a acestuia în vederea punerii bunului în circulaţie fără temerea de a fi descoperită originea sa ilicită sau pentru a îngreuna descoperirea. deoarece numai în raport cu valori ilicite există interesul de a fi ascunse. de disimulare a unor bunuri. o atare cerinţă esenţială ar putea fi considerată de prisos deoarece prin schimbarea sau transferul bunurilor provenite din infracţiune în scopul ascunderii sau disimulării acestora. implicit se urmăreşte împiedicarea descoperirii . dar şi caracterul acestor lucruri. Actele de schimb şi transfer cu caracter dubios relevă nu numai intenţia de ascundere. În raport cu acestea din urmă operează prevederile art. o asemenea dovadă ar reveni deţinătorului numai după ce organul judiciar a făcut dovada caracterului ilicit al provenienţei bunului. se desprinde şi prezumţia că este vorba de o provenienţă ilicită. şi anume. disimulate.

a dispoziţiei. cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală. aceasta implicând împiedicarea descoperirii autorului faptei principale pentru a fi tras la răspundere. la subiectul care a fost 1 Vintilă. a din legea 656/2002. bunul provine dintr-o contravenţie.. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. disimulării bunului de provenienţă ilegală. . 23 lit. Bucureşti. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. transferat să provină dintr-o infracţiune. p. 1971. Elementul material al variantei normative alternative de la alin. sau dintr-o abatere disciplinară ori dintr-un delict civil şi ca atare infracţiunea nu va mai putea exista. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. Editura Academiei. a situării. a dispoziţiei.III.disimularea adevăratei naturi a provenienţei. Ascunderea sau disimularea în accepţiunile date mai sus se referă atât la bunul material. Dongoroz şi colab. Altfel zis.infracţiunii principale din care a provenit bunul spălat. a situării.ascunderea adevăratei naturi a provenienţei.b constă în săvârşirea următoarelor acţiuni : . Este o răsfrângere a situaţiei premisă asupra conţinutului constitutiv al infracţiunii1. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. . 75 . de pildă. Sintagma „adevăratei naturi” se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză. Vol. Pentru întregirea elementului material al ambelor variante normative prevăzute în art. realizarea acestui scop nu are loc prin acte independente de actele prin care se realizează schimbarea sau transferul în scopul ascunderii. Această condiţie esenţială nu este îndeplinită dacă.1 lit. se impune a fi îndeplinită şi o a treia cerinţă esenţială şi anume ca bunul schimbat. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.573.

făcând să se creadă că ocupa un alt loc decât cel real. la prima vedere. Cu privire la „circulaţia” bunurilor trebuie înţelese actele de denaturare a adevăratei circulaţii a valorilor ori a drepturilor asupra bunurilor între parteneri la 2 V. a produs dobândă. disimulare trebuie să fie de natură a face nesesizabilă. Se ştie că potrivit art. etc. cumpărarea biletelor câştigătoare la loto de către făptuitor cu banii obţinuţi din infracţiuni modifică situaţia bunurilor deţinute deoarece acestea apar ca fiind contravaloarea biletului câştigător (aparenţa de dobândire legală) şi nu ceea ce sunt în realitate adică sume provenite din infracţiune. 1909 Cod Civil. originea ilicită a provenienţei bunului prin crearea unei situaţii de apartenenţă „legală” veridică a bunurilor şi a drepturilor asupra acestora. evident fictivă. S. Ascunderea adevăratei naturi a provenienţei presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă. Prin situare se înţelege denaturarea locului ocupat de bunul respectiv într-o anumită ordine. dobândite ilegal li se poate schimba adevărata situare (posesie) prin operaţii care să le confere aparent o provenienţă legală. adică o ascundere sau disimulare a bunului precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective2. Cătineanu.Dabu.41 . De pildă. ierarhie.deposedat prin infracţiunea primară. cec-uri la purtător. Drept urmare.cit. op. p. lucrurile mişcătoare se prescriu „prin faptul posesiunii lor fără să fie trebuinţă de vreo curgere de timp”. drepturile de creanţă „incorporate” în acţiuni la purtător. titluri negociabile la purtător. De pildă. Există o asemenea denaturare a drepturilor asupra bunurilor când sunt disimulate adevăratele relaţii din care provine bunul respectiv. Activitatea de ascundere. unei sume obţinute prin şantaj i se dă aspectul restituirii unei sume împrumutate care pe o perioadă mare.

Dabu. Sintagma „săvârşirea unei infracţiuni” face referire doar la infracţiunea principală prin care s-a obţinut sau se obţine ilicit bunul care va face ulterior obiectul spălării. făptuitorul prin vânzări-cumpărări succesive determină o falsă circulaţie a valorilor. S. op. În cazul acestei variante normative de asemenea. o trecere fictivă de la o persoană la alta până la făptuitor (folosindu-se în această operaţie de unul sau mai mulţi intermediari). Prin dobândire se înţelege fapta unei persoane de a achiziţiona cu orice titlu bunuri din categoria celor susceptibile de a fi „spălate”.cit. b presupun de asemenea existenţa unei cerinţe esenţiale şi anume ca bunurile susceptibile de operaţiunile menţionate să provină din săvârşirea unei infracţiuni.42 77 . temporar sau continuu.1 lit. deţinerea sau folosirea de bunuri care în mod obiectiv provin din comiterea unei infracţiuni. Elementul material al variantei normative din alin. p.c este realizat prin dobândirea. Nu va fi îndeplinită această cerinţă esenţială dacă bunurile provin dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil ori o abatere disciplinară. Deţinerea bunului apare ca fiind legitimă1. De pildă. Deţinerea sau folosirea desemnează fapta unei persoane de a avea asupra sa sau de a întrebuinţa un bun pe o perioadă determinată sau nedeterminată. cerinţa esenţială este ca 1 V. Asemenea vânzări succesive pot fi realizate prin acte juridice încheiate sub formă autentică sau sub semnătură privată înlăturându-se orice urmă de ilicit a pretinsului drept asupra bunurilor. Variantele normative prevăzute în art 23 lit. pretinzându-se că această circulaţie se referă la valori dobândite licit. cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni de o anumită gravitate. lăsând să se creadă că este vorba de o circulaţie reală efectivă a bunurilor sau a drepturilor asupra bunurilor.tranzacţie.Cătineanu.

disimula originea lor ilicită. Făptuitorul poate să recurgă şi la transferul bunurilor. în acest caz urmarea imediată este schimbarea locului bunurilor care. Sub primul aspect. prin aceste operaţiuni. 7. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor trebuie analizată atât sub aspect material. scop care clarifică sensul acţiunilor şi rezultatul acestora de a ascunde originea bunurilor (scopul . Totodată. prevăzute la lit. Astfel. urmarea materială imediată ar fi schimbarea efectivă sau transferul efectiv al bunurilor pentru a ascunde.bunul care face obiectul dobândirii. făptuitorul din banii obţinuţi prin înşelăciune cumpără bijuterii pe care le vinde mai departe. folosirii să fie un bun provenit din infracţiune. urmarea imediată va diferi în raport cu fiecare din variantele normative alternative pe care le conţine norma de incriminare. cât şi sub aspect juridic. a din art. momentul obţinerii bunurilor se îndepărtează tot mai mult ca urmare a vânzărilor şi cumpărărilor succesive care s-au interpus. ori a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. dacă făptuitorul depune banii sustraşi la o bancă în contul său şi-i foloseşte mai departe ca bani transferaţi dintr-un cont bancar şi nu ca având o provenienţă ilegală). În această variantă normativă. judecată sau executarea pedepselor. şi-au modificat semnificaţia juridică (de pildă. în cazul variantei alternative. de momentul când se verifică provenienţa lor. În ambele cazuri trebuie să se verifice existenţa unui scop şi anume al ascunderii sau disimulării (rezultatul acţiunii de a camufla. sumele obţinute apărând astfel ca având o sursă legitimă (vânzarea unor bunuri) şi nu o sursă ilicită. deşi rămân aceleaşi din punct de vedere fizic. cum este în realitate. 23. înfăţişarea bunurilor se schimbă (fizic) din bani în obiecte dacă. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor. deţinerii. de pildă. a masca).

bancar. b din legea 656/2002. astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata sa natură sau provenienţă (de pildă. judecată sau executarea pedepsei. adică relaţiilor care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu raporturile patrimoniale care se desfăşoară într-un sector determinat al economiei naţionale.având caracter de destinaţie şi nu de rezultat sau finalitate). Sub aspectul urmării imediate juridice. adică în sectorul financiar. situării. provenienţe. bancar. acţiunile incriminate de schimb şi transfer în scopurile arătate aduc atingere obiectului juridic specific al infracţiunii. folosirea efectivă (ca rezultate naturale ale acţiunilor enumerate) a bunurilor de provenienţă ilicită. Aceste acţiuni nu pot fi desfăşurate de autorul infracţiunii principale. asemănarea este numai aparentă. etc. ori a drepturilor asupra acestora. etc. 23 lit.c. urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă a adevăratei naturi. fiind echivalente cu celelalte dintre acţiunile înscrise în norma de incriminare. În cazul variantei normative alternative din art. acestea sunt modalităţi alternative normative prin care se comite infracţiunea de spălare a banilor. dispoziţiei. În ipoteza faptelor incriminate în art. Deşi aceste acţiuni erau incriminate şi sub numele de tăinuire. fie o schimbare efectivă juridică (prin transfer). de credit. acţiunile incriminate cu urmările lor naturale semnalate aduc atingere relaţiilor patrimoniale din sectorul financiar. Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor. În cuprinsul art. banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi cu ajutorul unor acte false ca fiind proveniţi dintr-o donaţie). de credit. Sub aspectul urmării imediate juridice. urmarea imediată naturală este dobândirea.. ci numai de persoanele intermediare care acţionează ca mandatari ai 79 . 23 lit. Un alt scop este acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale de a se sustrage de la urmărire. economic.23 din legea 656/2002. circulaţiei sau proprietăţii bunurilor. denaturând aceste relaţii prin infuzia de valori provenite din infracţiune. deţinerea.

financiar. împotriva mistificărilor şi denaturărilor provenite prin invazia în acest circuit de valori provenite din infracţiune. Elementul subiectiv constă din intenţie. cât şi rezultatul acestora. prin acţiunile alternative de dobândire. de credit. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin activităţile întreprinse ascunde provenienţa banilor proveniţi dintr-o infracţiune şi urmăreşte sau acceptă obţinerea acestui rezultat.Forma de vinovăţie a infracţiunii de spălarea banilor. înseamnă că rezultatul este implicit acţiunii astfel că nu este necesară o dovadă specială a legăturii de cauzalitate fiind suficient să se fi săvârşit acţiunea incriminată iar schimbarea situaţiei anterioare să se fi produs efectiv. Infracţiunea de spălare a banilor cuprinde în conţinutul ei constitutiv. atât manifestarea exterioară. 8. etc. adică normalei desfăşurări a relaţiilor de proprietate şi a circuitului economic specific. 9. Legiuitorul. deţinute. bancar. deţinere sau folosire descrise în norma de incriminare se aduce atingere valorilor sociale ocrotite prin incriminare.Legătura de cauzalitate a infracţiunii de spălarea banilor. un element subiectiv şi două cerinţe esenţiale. referindu-se la acţiuni care prin natura lor exprimă. Este regretabil că legiuitorul nu a găsit formulări mai exacte care să sublinieze specificul infracţiunii de spălare a banilor în raport cu infracţiunea de tăinuire. Între elementul material al infracţiunii de spălare a banilor (sub forma acţiunilor descrise în norma de incriminare) şi urmarea imediată naturală trebuie să existe o legătură de cauzalitate. . sub raportul legăturii subiective. Sub aspectul urmării juridice.autorului faptelor principale în legătură cu interesele acestuia de a ascunde provenienţa valorilor dobândite. folosite de intermediari.

nu îşi clarifică mai întâi îndoiala ca apoi să acţioneze. Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor se întregeşte ca o cerinţă esenţială şi anume cunoaşterea de către făptuitor a împrejurării că bunurile supuse operaţiunilor de curăţire provin din săvârşirea unei infracţiuni. Nu este necesar ca făptuitorul (când nu este însăşi autorul faptei principale) să ştie care anume infracţiune a fost săvârşită şi cine este autorul acesteia sau dacă acesta răspunde penal sau nu pentru infracţiunea săvârşită (beneficiind de o cauză care înlătură caracterul penal al faptei sau răspunderea penală). cât şi ştiinţa sa asupra acestei provenienţe. Tot astfel. actul de spălare are proprietatea de a releva atât intenţia directă a autorului de a ascunde provenienţa bunurilor. De observat că legea penală a ţării noastre nu incriminează faptele de spălare de bani proveniţi din infracţiune decât dacă sunt comise cu intenţie directă sau eventuală. fiind suficient ca în momentul operaţiunii de spălare a banilor să-şi dea seama că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni. aflându-se în dubiu asupra provenienţei bunului. ceea ce înseamnă că a admis şi eventualitatea ca bunul să provină din infracţiune. autorul va comite fapta cu intenţie indirectă dacă. Acela care săvârşeşte nemijlocit infracţiunea principală cunoaşte de regulă provenienţa bunului asupra căruia exercită operaţia de spălare. ci acţionează chiar în situaţia de îndoială. spre deosebire de alte legislaţii penale (cea germană şi spaniolă) care sancţionează asemenea fapte cu pedepse ceva mai reduse şi când sunt comise din culpă. admite şi posibilitatea ca bunurile supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracţiune (în acest caz autorul manifestând indiferenţă faţă de provenienţa bunurilor).Autorul comite fapta cu intenţie indirectă ori de câte ori când trece la efectuarea de operaţii de spălare a banilor. Cunoaşterea 81 . Numai aceasta poate să manifeste indiferenţă ori îndoială asupra provenienţei bunului. astfel că în raport cu acesta. Posibilitatea intenţiei indirecte ca element subiectiv se verifică evident numai în cazurile în care o altă persoană decât autorul infracţiunii principale comite acte de spălare a banilor.

pentru a ajuta pe căi ascunse pe beneficiarul lozului. obişnuită ar putea să aibă la bază un mobil generos. Aceasta înseamnă că multe din operaţiile aşa zis suspecte raportate la o comportare normală. Prin urmare ştiinţa că bunul spălat provine dintr-o infracţiune este dedusă din materialitatea faptelor. firească a oricărei persoane în împrejurări normale. De pildă. adică provin dintr-o operaţie ilicită. este limpede concluzia că cel care cumpără în condiţiile arătate un loz câştigător. din măsurile luate de autorul infracţiunii principale (din care provine bunul supus spălării) ca totul să fie efectuat în secret. Este adevărat că. Elementul subiectiv al infracţiunii este desprins pe baza evaluării modului de comportare al unei persoane şi anume dacă aceasta a avut sau nu o conduită tipică. atipică. acela care cumpără un bilet câştigător la loterie oferind beneficiarului o sumă dublă decât valoarea câştigului. pe baza . în mod normal. O asemenea purtare va fi suspectată că ascunde intenţia de a converti o sumă într-o altă valoare cu aparenţă de legalitate. încearcă cu ştiinţă să transforme banii proveniţi din infracţiune în bani obţinuţi în mod legal. nimeni nu procedează astfel. Din moment ce făptuitorul execută în mod conştient operaţiuni de ascundere. Cum o atare convertire nar putea fi încercată decât dacă banii spălaţi în acest mod sunt murdari sau negri. din eventuala publicitate care s-a făcut anterior asupra comiterii infracţiunii principale şi asupra persoanei bănuite a fi autorul infracţiunii şi din alte împrejurări. tipică. deoarece. disimulare a unor valori spre a le conferi o aparenţă de legalitate se desprinde atât concluzia că bunurile spălate provin dintr-o infracţiune cât şi cunoaşterea de către făptuitor a provenienţei ilicite a bunurilor. va fi evaluată ca o comportare anormală. sau alt mobil fără o coloratură ilicită.împrejurării de mai sus poate rezulta din modul în care s-au săvârşit faptele. prin folosirea acestei operaţii de cumpărare la un preţ supraevaluat a biletului câştigător. Este posibil însă ca subiectul să-şi propună să efectueze operaţia de mai sus pentru a face o donaţie.

op.cit. este susceptibilă de o desfăşurare în timp. concluzie care s-ar fi desprins dacă scopul la care face referire legiuitorul ar fi avut semnificaţia de finalitate a acţiunii.138 consideră că noţiunea de scop este folosită în sens de finalitate. Ion Lascu. scopul trebuie să fie prevăzut şi realizat chiar în momentul când agentul acţionează în modul în care este descrisă fapta în norma de incriminare. deşi legiuitorul foloseşte noţiunea de scop (art. Ca atare. Tot astfel. în cuprinsul prevederilor art.18 admite că infracţiunea de spălarea banilor se poate comite şi cu intenţie judiciară.Forme. Legiuitorul putea să se exprime mai corect. a crezut că bunul provine dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil sau dintr-o abatere disciplinară). eroarea asupra unui element constitutiv va înlătura întotdeauna vinovăţia autorului indiferent dacă ar fi o eroare invincibilă sau vincibilă.. a). ca atare. acesta are sensul de destinaţie clarificând elementul material al infracţiunii şi nu de finalitate1. Cătineanu. Ca atare. 23 lit. pot exista acte de pregătire şi acte de 1 Valerică. dacă în loc de scop ar fi folosit o altă expresie( de exemplu: schimbarea sau transferul pentru a ascunde sau disimula originea ilicită a bunurilor ori „de natură” a ascunde ori disimula originea ilicită a bunului). Aşa cum am mai arătat în conţinutul infracţiunii de spălare a banilor. O atare reprezentare greşită purtând asupra unei cerinţe esenţiale a infracţiunii constituie o eroare principală care înlătură caracterul penal al faptei. sancţiuni ale infracţiunii de spălare a banilor. 23 lit. Dabu. p. op. În realitate. finalitate susceptibilă a fi realizată chiar după consumarea infracţiunii. Infracţiunea de spălare a banilor nu se poate comite din culpă. Infracţiunea de spălare a banilor. nu este exclusă intenţia eventuală. Revista Dreptul 12/2002 p. are loc o transferare a sarcinii probei care va trece asupra subiectului suspectat Nu va fi realizată această cerinţă esenţială dacă autorul a crezut eronat că bunul provine din infracţiune. nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă autorul s-a aflat în eroare asupra provenienţei bunului ( de pildă. deşi în realitate provenienţa a fost licită (fapta putativă). 83 .. a. S. 9.cit. ca orice infracţiune comisivă. modalităţi.prezumţiei deduse din abaterile de la comportarea tipică.

Unele din acţiunile incriminate pot să se înfăţişeze ca acţiuni momentane (transferul. dobândirea) altele au caracter continuu (ascunderea. fie prin încetarea voluntară a acţiunii. toate actele incriminate se pot înfăţişa şi sub o formă continuată când sunt comise de aceeaşi persoană la anumite durate rezonabile de timp. în urma verificării îi pune în vedere că refuză să facă orice tranzacţie în numele acestuia fiind suspectat că urmăreşte să spele valori de provenienţă ilegală). vor fi sancţionate conform legii. De asemenea. cât şi acte de executare care nu şi-au produs efectul (deşi banca a efectuat transferul cerut de client. spălare). Infracţiunea de spălare a banilor se consumă în momentul când se produce urmarea imediată naturală şi prin aceasta urmarea juridică. deţinere. nu sunt incriminate la această infracţiune. dobândire. însă tentativa. disimulare. folosire). cu aceeaşi rezoluţie infracţională. ascundere. folosind cuvinte (substantive provenite din verbe la infinitiv) care exprimă atât acţiunile cât şi rezultatul produs (schimb. folosirea). cât şi într-o . În acest caz. potrivit cu specificul fiecăruia din actele care formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii. 23 al. conform art. ca urmare. În formularea infracţiunii de spălare a banilor. 3 din legea 656/2002. deţinerea. dobândire. actele de executare întrerupte sau care nu şi-au produs efectele. disimulare. ascundere. deţinere. disimularea. deşi posibile. Actele de pregătire. momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare. legiuitorul. Infracţiunea se poate comite atât în modalităţile normative prevăzute de lege (schimbare.executare. transfer. fie prin intervenţia autorităţilor. banca a refuzat cererea de deschidere a unui cont unei persoane suspectate că urmăreşte să spele banii proveniţi din infracţiuni). este pedepsită. vor fi posibile atât acte de executare întrerupte (de pildă. momentul epuizării va fi cel al efectuării ultimului act al acţiunii de spălare a banilor. transfer.

De asemenea. De aceste modalităţi concrete se va ţine seama la individualizarea sancţiunii. putând aplica în acest caz. fie pentru a răsplăti pe infractor. Este vorba de bunurile dobândite prin furt. Bunurile supuse procedurilor de spălare sunt confiscabile în baza art. instanţa. fie pentru a determina comiterea faptei. una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 4. 23. a) – c) din Codul Penal. b din noul Cod Penal). 136 din noul Cod Penal). 118 din Codul Penal ( art. 136 lit. lit. Confiscarea specială ar putea opera. alin. tâlhărie şi alte infracţiuni grave contra patrimoniului. dacă sunt ale infractorului (art. dar nu şi asupra bunurilor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. vor fi susceptibile de confiscarea specială valorile supuse acţiunilor de spălare dacă au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii şi nu sunt restituite persoanei vătămate sau nu servesc la despăgubirea acesteia. 53*1 alin. a din noul Cod Penal). cât şi asupra celor care au dobândit un alt regim juridic prin infracţiune (art. şi asupra bunurilor date sau primite pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau pentru a răsplăti pe infractor (de pildă. Potrivit art. o atare confiscare s-ar putea concepe atât asupra bunurilor produse (fizic) prin infracţiune.multitudine de modalităţi faptice în raport cu împrejurările concrete în care a acţionat făptuitorul. 136 lit. 3. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată este închisoarea strictă de la 3 la 12 ani. la fel în cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite săvârşite de un funcţionar public). De observat că. de asemenea. sumele date în cazul infracţiunilor de corupţie. poate fi trasă la răspundere penală şi persoana juridică pentru săvârşirea acestor fapte. Credem că ar fi posibilă confiscarea specială prin aplicarea acestor dispoziţii şi când este vorba de valori provenite dintr-o spălare anterioară a banilor deoarece şi în acest caz aceste valori provin tot dintr-o 85 .

a din Legea nr. 23 alin. În raport cu aceste prevederi din Legea nr. vor opera prevederile Legii 39/2003 care. potrivit art. un grup infracţional organizat se pedepseşte potrivit art. 34. 656/2002. această pedeapsă nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. Ca urmare.infracţiune principală iniţială. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. 39/2003. adică în formă de grup organizat. 39/2003. au abrogat dispoziţiile din art. în art. 7 din legea 39/2003 prevede faptul că iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. teza a 2. B. nu constituie grup infracţional organizat. format din trei sau mai multe persoane. potrivit prezentei legi. 39/2003. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. 25 din Legea 656/2002). Totuşi. Asocierea în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor În cazul în care infracţiunea de spălare a banilor se produce în condiţiile arătate. Art. 2. Conform art. în vederea săvârşirii de infracţiuni. 8 din Legea nr. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. 2 referitoare la comiterea infracţiunii în cadrul asociaţiilor criminale din Legea nr. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. care nu este. Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor. 323 din Codul Penal. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub . iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup. se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de Procedură Penală (art.

1 2 transmite informaţiile primite în realizarea atribuţiilor în cadrul Oficiului.. se pedepseşte. ori în alt mod. împrejurări. va putea fi trasă la Ion Lascu. În esenţă. 1). după caz. aspecte. 24 din legea 656/2002 prevede o altă infracţiune care de data aceasta se referă la personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.orice formă a unui grup în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. potrivit art. Informaţiile se referă. adică de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii (alin. p. rapoartele. art. în concret. 24 alin.18 C. 1 şi 3 incriminează fapta de nerespectare de către persoanele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a obligaţiilor prevăzute în art. C.Ştefania Ungureanu.18. Obiectul juridic al infracţiunii pe care o analizăm constă în aceleaşi relaţii sociale ca şi în cazul infracţiunii de spălare a banilor. 167 sau 323 din actualul Cod Penal. pe o durată de 5 ani. ori în termen de până la 5 ani după încetarea activităţii. op. 39/2003. 8 din Legea nr. adică relaţiile sociale care asigură desfăşurarea în legalitate a operaţiilor financiar-bancare. implicând şi protecţia informaţiilor deţinute de către personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor2.cit. p. Obiectul material al acestei infracţiuni îl constituie informaţiile pe care personalul Oficiului le-a dobândit în timpul activităţii. Nerespectarea dispoziţiilor legale de personalul ONPCSB Art. o persoană din cadrul ONPCSB răspundere penală în baza textului menţionat1.216 87 .Camelia Voicu. în condiţiile art. la date. G.Voicu. obligaţie care se menţine şi după încetarea funcţiei. Dacă în timpul exercitării funcţiei. indiferent de modul în care sunt fixate pe un suport electronic sau de hârtie. stări de fapt şi situaţii constatate şi care sunt cuprinse (materializate) în documentele. A.

Subiectul activ al acestei infracţiuni este un subiect calificat. a informaţiilor pe care angajaţii Oficiului le-au obţinut în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Subiectul pasiv al infracţiunii prevăzute în această variantă este similar cu cel corespunzător faptei incriminate în art. se pot afla în această poziţie şi unele persoane fizice sau juridice care suferă sau pot fi prejudiciate prin săvârşirea infracţiunii. Dacă mai multe persoane săvârşesc nemijlocit infracţiunea de spălare a banilor. în acest caz fiecare va trebui să aibă şi calitatea de „personal al Oficiului” pentru a exista această formă de participaţie. 8 din lege. În secundar. către persoane fizice şi juridice care nu sunt îndreptăţite să le cunoască. Dacă participantul care a avut o contribuţie de coautor nu avea calitatea necesară (extraneus). precum şi în următorii cinci ani după încetarea calităţii de angajat. predarea fizică a unor acte originale sau . 23 şi anume statul ca titular al valorilor sociale ocrotite şi ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate.comunicările ori sesizările pe care Oficiul le primeşte de la persoanele juridice şi fizice prevăzute în art. ci doar despre complicitate la infracţiune. Transmiterea se poate realiza prin diverse mijloace : telefonic. nu mai putem vorbi de coautorat. prin orice mijloace. în alte condiţii decât cele legale. Prin transmitere se înţelege comunicare. ei vor avea calitatea de coautori. deoarece li se pretinde să aibă calitatea de angajat al Oficiului. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se realizează printr-o acţiune de transmitere de către personalul Oficiului a informaţiilor primite în cadrul activităţilor curente pe care le desfăşoară ca angajat. precum şi cele pe care Oficiul le transmite organelor judiciare abilitate să efectueze investigaţii şi cercetări în cazurile respective. indiferent de funcţia pe care o ocupă în structura organizatorică şi funcţională a Oficiului.

Modalităţi. nu sunt incriminate de către legiuitor. 18 din Legea nr.copii ale acestora. Legătura de cauzalitate trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată. Forme. este de natură a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare a banilor şi de sesizare a organelor abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze aceste cazuri. 89 . internet. Mobilul şi scopul sunt doar elemente care vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei. Sancţiuni Actele pregătitoare şi tentativa. dar s-a produs şi rezultatul acţiunii prevăzut de lege. informarea prin orice mijloace tehnice (prin e-mail. Sub aspectul urmării imediate această legătură trebuie dovedită în sensul că a avut loc nu numai acţiunea de transmitere. O cerinţă esenţială care întregeşte elementul material este condiţia ca fapta de transmitere ilegală să fie comisă în timpul în care subiectul activ îndeplinea calitatea de angajat al Oficiului şi mai înainte de expirarea termenului de 5 ani de la încetarea acestei calităţi la care se referă art. 656/2002. prin fax. Latura subiectivă constă dintr-un element subiectiv sub forma intenţiei directe sau indirecte. informarea verbală a unor persoane. deşi posibile. Faptul că informaţiile primite în cadrul Oficiului au fost transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască. Autorul are reprezentarea că prin acţiunea sa realizează transmiterea unor informaţii în alte condiţii decât cele legale şi că aceste informaţii vor ajunge la persoane neîndreptăţite să le cunoască şi urmăreşte sau acceptă producerea acestui rezultat. adică ajungerea la cunoştinţa unor persoane care nu aveau dreptul să cunoască aceste informaţii. etc.). Urmarea imediată constă în transmiterea ilicită a unor date unor persoane fizice sau juridice neîndreptăţite şi în crearea printr-o atare activitate a unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii Oficiului. infracţiunea se consumă în momentul producerii urmării imediate.

a acţionat în perioada mai 2002 . CAPITOLUL AL VI-LEA ASPECTE DIN ACTIVITATEA PRACTICĂ Exemplul 1 Un grup infracţional organizat. de către juriştii sau contabilii de la firmele din grupul Manhattan. spălare de bani.a.M. B. interpuse în circuitele financiare. Acestei modalităţi normative poate să îi corespundă o multitudine de modalităţi faptice.H. In urma cercetărilor efectuate de către ofiţeri de poliţie judiciară.. Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale împotriva unui număr de 17 persoane care au constituit sau sprijinit grupul infracţional organizat (O.martie 2005.H. săvârşind infracţiuni cu consecinţe deosebit de grave pentru bugetul statului.. s-au realizat din dispoziţia fraţilor O. înşelăciune. O..N.N. Firmele de tip fantomă.Fapta incriminată în art.. evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală. 24 se realizează prin transmiterea unor informaţii la persoane neîndreptăţite să le cunoască. O. ş. activităţi de înregistrare menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului. pentru săvârşirea infracţiunilor de crimă organizată. fals şi uz de fals. ridicarea de documente cu . încheierea de contracte de închiriere spaţiu cu destinaţia sediu firmă. ). coordonat de cetăţeanul româno-sirian O.

În acest context. astfel că la data de 28. În perioada 24. Exemplul 2 În perioada ianuarie – august 2003. 240 miliarde lei. care au condus la confirmarea informaţiilor obţinute. a operaţiunilor comerciale fictive. TVA de rambursat în valoare de aprox. aproximativ 4 milioane USD. în vederea acordării unei aparenţe de legalitate a solicitărilor de rambursare TVA ale societăţilor cu activitate reală. specializaţi în operaţiuni de spălare a banilor (obţinuţi din contrabandă. 700 miliarde lei. evaziune fiscală şi rambursări ilegale de TVA). s-a mai stabilit că numai prin intermediul a 3 firme fantomă. Pentru unele dintre firmele interpuse. deschiderea de conturi curente şi efectuarea de operaţiuni la băncile unde îşi aveau conturi curente şi firmele la care aceştia erau acţionari. pe teritoriul României s-au desfăşurat un complex de activităţi cu caracter infracţional desfăşurate de membrii unei reţele de crimă organizată transfrontalieră.08. Totodată.2003 s-a procedat la efectuarea de verificări şi activităţi specifice de către ofiţerii serviciului. s-au întocmit în diferite perioade de timp la birourile din Complexul City Center. membrii grupării au transferat în străinătate în baza unor documente false. în scopul ascunderii originii ilicite a acestor fonduri.regim special. din care organele fiscale au aprobat aprox.08.2003 s-a organizat prinderea în 91 . s-a stabilit că în perioada 2001 până în decembrie 2005. Acest sistem a permis membrilor grupului atât supraevaluarea achiziţiilor cu implicaţii directe asupra TVA de rambursat. evidenţe contabile în fals. prin transferul în valută în diverse conturi din străinătate.08 – 27. membrii grupului infracţional organizat au solicitat prin intermediul a 12 societăţi comerciale. cât şi susţinerea cu prilejul verificărilor încrucişate realizate de către organele de control financiar a aparenţei de legalitate.

Italia. BANCA TRANSILVANIA SA şi EUROM BANK SA. efectuau zilnic transferuri bancare din conturile curente deschise la băncile enumerate în conturile altor firme fantomă din străinătate..). Cea mai mare parte din sumele transferate provin de la diverşi comercianţi arabi şi chinezi rezidenţi pe raza municipiului Bucureşti. membrii grupului infracţional organizat. D.E. desfăşurate în România. în expatrierea ilegală de valută (500. respectiv ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA. utilizând sistemul de tranzacţii bancare « SWIFT ». conturi bancare) furnizate membrilor grupului de către legăturile lor din străinătate. contracte comerciale. Siria. După alimentarea conturilor firmelor fantomă.flagrant a o parte din membrii reţelei cu ocazia efectuării unor operaţiuni în conturile curente deschise la Suc. care au fost angrenaţi în operaţiuni de spălare de bani. Emiratele Arabe Unite.000. Hong Kong.P. în baza unor documente financiar-bancare false. FINANS BANK ROMÂNIA SA. ocazie cu care s-a constatat că aceştia transferaseră succesiv suma de 13. aparţinând mai multor firme fantomă. urmând a o transfera ilegal în străinătate. şi B. BANCA ROMÂNEASCĂ SA. Membrii acestui grup infracţional organizat erau conduşi de cetăţenii sirieni O.881 milioane lei prin contul mai multor firme fantomă.000 dolari/zi) prin intermediul mai multor bănci din sistemul bancar românesc. Liban.A. care au apelat la serviciile membrilor reţelei pentru a transfera sume importante de bani în valută în tările de origine (China.H.000 – 1.Voluntari – a RIB SA. Franţa.D. pe baza datelor de identificare (denumiri firme. Canada. membrii grupului infracţional au folosit documente de import falsificate (facturi externe.. Pentru a justifica aceste transferuri ilegale. Elveţia) obţinute din activităţi comerciale ilicite. Iordania). emise în numele unor firme înregistrate în România la care asociaţii şi administratorii . în principal.C.C. Olanda.H. constând. dar şi în alte ţări (SUA. Ungaria.

Totodată.634 EURO. care se deplasa periodic în România.890.sunt cetăţeni străini (în special de origine arabă). aceasta constând în oferirea de imprumuturi unor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision de 2 – 5% pe lună. transferându-se astfel ilegal din România în perioada ianuarie – august 2003 suma de 62. aceeaşi reţea a oferit servicii similare de expatriere valută mai multor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision cuprins între 5 – 10%. De asemenea. 93 .342. fie pe rând prin intermediul unui membru al grupului. această evidenţă era transmisă în Siria membrilor din exterior ai reţelei de unde se trasau sarcinile referitoare la modalitatea de transfer a banilor în străinătate fie telefonic. reţeaua în cauză a fost implicată în activităţi de cămătărie. După ce primeau confirmările din partea băncilor privind efectuarea transferurilor bancare externe.419 USD si 2. Ulterior. membrii grupului centralizau aceste transferuri într-un registru special. unii dintre ei nefigurând ca intraţi/ieşiţi în şi din România.

cât şi pe plan international. a fost elaborat un pachet de legi cuprinzând dispoziţii speciale. . legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.U. 135/2005. au condus la adoptarea în ţara noastră a legii 656/2002. din rândul cărora menţionăm: legea 78/2000 pentru prevenirea. precum şi necesitatea euroconformizării prevederilor normative. fiind într-o continuă creştere. cele 9 Recomandări Speciale GAFI privind finanţarea terorismului. precum şi a adaptării mijloacelor şi metodelor de actiune la dinamica şi evoluţiile structurale ale manifestărilor acestor fenomene. s-a modificat legea 656/2002. legea 161/2003 privind transparenţa în exercitarea demnităţilor publice.G. şi cu prevederile celor 40 de Recomandari ale GAFI. al combaterii criminaliaţii organizate şi al finanţării terorismului. Având în vedere necesitatea intensificări luptei împotriva fenomenului spălării banilor. fapt ce a determinat elaborarea unui cadru legislativ adecvat. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. prin intermediul legii 230/2005 cât şi al O. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. legea 143/2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri.CAPITOLUL AL VII-LEA CONCLUZII Fenomenul de spălare a banilor a cunoscut o evolutie ascendentă în ultimii ani. care sunt complementare celor prevăzute de legea 656/2002. în sensul armonizări legislaţiei interne la prevederile Directivei Europene nr. Astfel. care să protejeze statul şi economia naţională împotriva manifestărilor criminalităţii organizate. care a modificat şi completat legea 21/1999. Dinamica acestui fenomen infracţional atât în ţara noastră. 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei.

-introducerea în procesul de reciclare a banilor murdari. stupefiante. unii membri părăsind ţara după ce şi-au realizat sarcinile ce le aveau. având în vedere complexitatea activităţii de reciclare. Membrii 95 . spălarea banilor şi finanţarea terorismului. ca urmare a dispariţiei unor „sponsori” tradiţonali ai terorismului . Această trăsătură caracteristică a grupurilor infracţionale. se înregistrează o interferenţă între criminalitate organizată. Din statisticile Poliţiei rezultă că fenomenul spălării banilor vizează reciclarea sumelor „negre” provenite în special din infracţiuni de natură economico-financiară prin care se aduce atingere bugetului consolidat al statului. etc.care generează noi ameninţari ce au ca suport financiar activităţi infracţionale clasice: evaziune fiscală. iar membrii lor nu sunt doar simplii „pioni”. este confirmată şi de fapul că se ţine o evidenţă clară a acestor sume. falsificare de monedă. deturnare de credite. trafic de persoane. La nivel internaţional.legea508/2004 privind înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. modificată de OUG 7/2005 şi legea 535/2005 privind prevenirea şi combaterea terorismului. rezultaţi din săvârşirea de infracţiuni generatoare. fiecare membru având atribuţii strict stabilite în cadrul grupului. ci pot face parte uneori din structura unor servicii secrete străine. Grupările îşi schimbă permanent componenţa. cât şi anihilării resurselor acestora. specifice crimei organizate. Congruenţa dintre criminalitatea organizată şi spălarea banilor se reflectă prin următoarele aspecte: -activitatea infracţionlă desfăşurată de grupări organizate specializate în spălarea banilor. şi anume faptul că sunt foarte bine oganizate. armament. Importanţa depistării şi investigării legăturilor dintre crima organizată şi spălarea banilor nu trebuie subestimată. deoarece este necesară atât destructurării grupurilor criminale organizate specializate în astfel de activităţi. cu o structura ierarhică bine stabilită. contrabandă.

Of. Nr.39/2003.Partea I .Nr. Lg.2003.2004.Partea I.MONOGRAFII .219 din 18. 2.O.2004-privind înfiinţarea D. 8.1999.Of. Lg. 4. CURSURI.904 din 12.Partea I.Of.descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.1997-privind Codul vamal.09. 50 din 29.219 din 18.302/2004-publicată în M.2000-privind prevenirea.78/2000-publicată în M.Partea I.publicată în M.656/2002-publicată în M.11.141/1997-publicată în M. BIBLIOGRAFIE ACTE NORMATIVE 1. întotdeauna principiul de funcţionare fiind: „cel ce este prins nu va dezvălui niciodată numele celorlalţi”.508/2004-publicată în M. 7. Lg.Partea I. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.grupurilor sunt pregătiţi şi instruiţi în aşa fel încât orice colaborare cu organul de poliţie este exclusă.pt.05. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.01.Nr.privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.Partea I.535/2004-publicată în M.privind prevenirea şi combaterea terorismului.12.18din 21. Lg.I.180 din 01.21/1999-publicată în M. 3.01. Nr. 6.Of. TRATATE.2002.2004-privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.08.Partea I.11. Lg.1089 din 23. Nr.C.Of.Of.Of.Nr. Lg. 5.Of. Lg.Partea I Nr.I.pt.719 din 25.Nr. Lg.T.

10 a G. Globalizarea şi criminalitatea financiară.F. Costică Voicu. 18. 2000. Bucureşti. Ion Dascălu. 1999 21. 2004. Drept penal al afacerilor. Bucureşti.I. Vintilă Dongoroz. Universul juridic. Drept penal. Bucureşti 2000. Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor. Editura Exvent.12. paradisurile fiscale şi secretul bancar. Directiva 97din 2001 a CE. Bucureşti. 2003. 12. partea specială. Bucureşti. Irina Talianu. 24. Polipress. 14. Costică Voicu. Adrian Cucu. vol. Alex.2002. Editura Imprimeria Naţională. Ed.Lumina Lex. Economia subterană şi spălarea banilor. Costică Voicu.IV.F. Georgeta Ungureanu. 15. Boroi şi Ioan Molnar. Ed. Editura Sylvi.Voicu. 23. Vintilă Dongoroz şi colaboratorii.A. Centrele financiare off-shore. adoptată la data de 19.Molnar -Dreptul penal al afacerilor. Bucureşti 2004.Sandu. Bucureşti. 13. 1939. Ed.asupra spălării capitalurilor din 1994. F. Directiva nr. Rosetti. 16. Editura Tempus.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul 11. 17. Al. Adriana Voicu. Ştefan Popa. All Beck. Bucureşti.1988. 22. Recomandarea nr. bancară. Editura Argument. vol. Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena. 10. Boroi şi I. 97 E.9. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. Spălarea banilor murdari. Cele 40 de recomandări ale G. Bucureşti. Vasile Dobrinoiu. Ed. 2001.1991. spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun. 20. C. 2001.I. 19. . ediţia a II-a.I .A. Florin Sandu. Ioan Melinescu. Explicaţii teoretice ale codului penal român. Investigarea infractiunilor financiarbancare. Drept penal.

nr. 34. Adochiţei.D.25.P. „Spălarea banilor-actualitate. 6/2003. nr. în raport cu prevederile Legii nr. Ion Pitulescu. 6/2003. Bucureşti. notari publici. Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor. Valerică Dabu. Reflecţii asupra legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 31. 33.M. . realitate socială şi incriminare”. Despre „spălarea” produsului infracţiunii”.8/2002. Dobrican.D. Ioan Lascu. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi.D. S. Vol. R. Sorin Cătineanu „Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” R. Valerică Dabu. Valerică Dabu. 29.D.D. Valerică Dabu. Cătinean. nr. Lavinia Lefterache. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.4/2005. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept. R. RDP. Editura Academiei. Guşanu. R. Dongoroz şi colab. Vintilă.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.Revista Dreptul nr. 30. C.4/2001. 32. 27.III.. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. R. 1971. nr. Despre spălarea banilor.ARTICOLE 26.nr. nr. STUDII. executori judecătoreşti.12/2002. Iulia Adochiţei. Gheorghe. REVISTE. . A.2/2002 28.

99 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful