CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE SPĂLARE A BANILOR 1. Criminalitatea ca fenomen global. Criminalitatea, ca ansamblu de încălcări ale legii penale care se comit într-o perioadă şi pe un spaţiu determinat constituie, după cum se ştie, un fenomen social, atât pentru faptul că are loc în societate în cadrul relaţiilor dintre membrii grupului social, dar şi pentru că interesează în mod hotărâtor societatea, influenţând buna desfăşurare a relaţiilor de convieţuire socială. În relaţiile dintre oameni, în societate, se manifestă nu numai tendinţe pozitive constructive, de continuă amplificare şi diferenţiere a relaţiilor de colaborare şi sprijin reciproc dintre membrii grupului social (acţiuni evaluate drept convenabile de colectivitate), dar şi tendinţe negative de subminare a bunelor relaţii de convieţuire, de încălcare a regulilor de comportare în societate, de impunere prin violenţă sau fraudă a voinţei unora dintre membrii grupului social în prejudiciul altora, de negare a valorilor sociale pe care le respectă şi le ocrotesc majoritatea oamenilor (acţiuni evaluate drept neconvenabile de grupul social)1. Constituind un fenomen social, criminalitatea a fost, inevitabil, influenţată de schimbările petrecute în societate. Fiecărui tip de societate (antică, medievală, modernă, contemporană) i-a corespuns un anumit tip de criminalitate care a purtat amprenta mentalităţii şi particularităţilor societăţii respective2. Aceste particularităţi au
1 2

Vintilă Dongoroz, Drept penal, Bucureşti, 1939, Editura Tempus, p.5. Costică Voicu, Florin Sandu, Alex. Boroi şi Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p.1.

1

privit nu numai latura cantitativă a fenomenului (sporirea continuă a numărului de infracţiuni), dar şi latura lui calitativă, apărând noi forme de încălcări ale legii penale, strâns legate de însăşi procesele sociale ale timpului. Aceste modificări şi transformări ale substanţei fenomenului infracţional (cantitativ şi calitativ) au atras schimbări şi în privinţa mijloacelor de combatere a infracţiunilor, inclusiv a conţinutului legislaţiei penale şi procesual penale, ca instrumente ale politicii penale a statelor în lupta contra încălcărilor grave ale disciplinei sociale. 2. Scurt istoric privind fenomenul de spălare a banilor Noţiunea de „spălare a banilor” a apărut destul de recent în vocabularul specialiştilor din domeniul politic, economic şi juridic, deşi practica de a ascunde natura sau existenţa unor valori, a căror provenienţă era ilicită sau cel puţin dubioasă, era cunoscută oamenilor din cele mai îndepărtate vremuri, chiar dacă asemenea practici n-au fost incriminate decât în perioada modernă. Fenomenul de spălarea banilor apare în vechime strâns legat de fenomenul ascunderii averilor pentru a evita impozitele excesive sau confiscarea abuzivă a bunurilor de către autorităţi. În perioadele timpurii ale activităţii economice ascunderea averilor se confunda cu evaziunea fiscală. Nu ne aflăm încă în perioada când ascunderea averilor să se facă pentru a evita descoperirea provenienţei ei ilegale. Între cele două scopuri ale ascunderii valorilor există deosebiri evidente. În timp ce evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe cale legală sau chiar ascunderea lor (dacă, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă), situaţii în care, venitul legal se transformă într-un venit ilegal

deoarece a fost sustras obligaţiilor fiscale, spălarea banilor presupune ascunderea provenienţei ilegale a valorilor prin metode care să le confere o aparenţă legală, folosirea lor fiind apoi supusă impozitelor fixate de stat1. În China cu 2000 de ani înainte de Hristos, comercianţii îşi ascundeau averile de teama ca dictatorii printr-un act abuziv să nu dispună confiscarea lor. În Grecia antică este cunoscut cazul Atenei când conducătorii cetăţii au impus o taxă de 20% asupra importurilor şi exporturilor efectuate pe o anumită rută, acest fapt determinându-i pe comercianţii greci şi fenicieni să facă un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite2. Mai târziu, în secolul al XV-lea, Olanda ajunsese un înfloritor centru comercial internaţional şi datorită faptului că legislaţia prevedea puţine restricţii sau taxe asupra schimburilor interne şi externe. Drept urmare, comercianţii englezi preferau să-şi vândă lâna în Olanda şi nu în Anglia, unde trebuiau să plătească taxe şi impozite ridicate3. Printre cazurile de spălare a banilor, se citează în epoca medievală procedeul folosit de negustori şi cămătari pentru a eluda interdicţia de a lua camătă la banii împrumutaţi (deoarece biserica catolică socotea camăta un păcat). Aceştia anticipând tehnicile moderne de ascundere, transferare şi spălare a banilor, atunci când negociau împrumuturi pe terme lung, „umflau” artificial ratele periodice de restituire, suficient cât să acopere şi plata dobânzilor, pretinzând că acestea sunt un fel de recompensă pentru riscul asumat. Chiar dacă termenul de „spălare a banilor” nu era atunci cunoscut, se poate susţine că atâta timp cât au existat asemenea practici în viaţa economică de a masca anumite tranzacţii financiare, fenomenul menţionat chiar într-o formă incipientă, a existat încă în acele timpuri.
1 2

Ion Pitulescu, Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor, R.D. nr.8/2002, p.147. Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed. Imprimeria Naţională, Bucureşti. p.7 3 Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed.Imprimeria Naţională, Bucureşti p.7

3

În ciuda eforturilor depuse la acea vreme. din exploatarea prostituţiei şi a jocurilor de noroc. Celebrul Alphonse Capone. Iulia Adochiţei. Cu timpul. insule). piraţii care operau între Europa şi America au fost primii utilizatori ai „paradisurilor fiscale”. prin tot felul de înlesniri folosite uneori şi ca stimulent pentru a-i determina să revină în ţara de origine. Totodată ei îşi păstrau drepturile asupra valorilor acumulate prin piraterie. nici Capone. op.94 .În secolul al XVIII-lea. Apăruse chiar o competiţie între statele mediteraneene în atragerea averilor piraţilor. care nu erau altceva decât locuri (în special. a rămas în istoria crimei organizate ca fondatorul unei organizaţii criminale care rula anual peste 100 milioane de dolari. După îndelungi încercări. în anul 1612 Anglia a oferit piraţilor o iertare totală dacă se reîntorceau în Anglia. el folosea practica investirii sumelor ilicite în afaceri legale amestecând profiturile legale cu cele ilegale. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestor sume. autorităţile americane au 1 C. pirateria s-a transformat în activităţi de tipul celor desfăşurate mai târziu de organizaţiile criminale care obţineau profituri uriaşe din vânzarea alcoolului (pe timpul prohibiţiei americane).cit. nici complicii săi nu au putut fi dovediţi că spălau bani. Din iniţiativa lui au apărut lanţul de spălătorii chimice utilizate şi pentru transformarea banilor obţinuţi din câştiguri ilicite în bani curaţi1. în care îşi depozitau averile şi bunurile sustrase fără să fie obligaţi să plătească vreunei autorităţi taxe şi impozite. Astfel. Adochiţei. p. Din această legătură între spălătoriile înfiinţate de gangsterii acelor timpuri pentru a ascunde provenienţa banilor proveniţi din infracţiuni şi sumele „curate” obţinute în urma acestor operaţii s-a născut şi expresia „spălare de bani” folosită ulterior pentru a defini toate operaţiunile ilegale prin care se obţinea convertirea „banilor negri murdari” în bani „curaţi”.

trebuit să se mulţumească să reţină în sarcina lor infracţiunea de evaziune fiscală, singura sub care au putut să fie arestaţi celebrii infractori. După Capone, polonezul Maier Suchowljanschi, cu numele americanizat de Mayer Lansky (considerat geniul financiar al crimei organizate din New York, cunoscut şi sub denumirea de „contabilul mafiei”), a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5 decenii la rând. Lui Mayer i se atribuie meritul de a fi descoperit avantajele conturilor cu parolă numerică din băncile elveţiene, depunând astfel milioane de dolari în conturi bancare din întreaga lume pentru spălarea banilor murdari1. El a fost printre primii pionieri ai parteneriatului dintre lumea gangsterilor şi cea a marilor politicieni, înţelegând că pentru a se dezvolta organizaţiile criminale, trebuie să lucreze în cooperare cu oficialii guvernamentali „flexibili”. Considerat „sfântul patron” al afacerilor de spălare de bani, Lansky a murit ca un adevărat „erou”, fără să execute o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele organizaţiei criminale şi a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscală care i-au fost intentate. Lansky este considerat a fi unul dintre cei mai eficienţi spălători de bani din toate timpurile, fiindu-i atribuită şi prima metodă propriu-zisă de spălare a banilor, denumită „returnarea împrumutului”, care însemna că sumele de bani provenite din afaceri dubioase puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngăduitoarele bănci străine. Experţii în spălarea banilor nu au reuşit nici până astăzi să identifice toate mecanismele folosite de Lansky pentru spălarea banilor, ajungând la concluzia că probabil, o parte din banii spălaţi nu s-au întors niciodată în economia americană. Expresia „spălarea banilor” a fost folosită şi mai târziu, prima apariţie fiind semnalată într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata despre afacerea „WATERGATE”. Din acest moment, expresia s-a răspândit în
1

C. Adochiţei, Iulia Adochiţei, op.cit. p.94

5

majoritatea limbilor, fiind folosită pe toate meridianele 1. Infracţiunea de spălare a banilor a atras atenţia autorităţilor, mai ales începând cu anii 1980, ocupând treptat un loc de frunte în preocupările multor state europene de a combate prin toate mijloacele criminalitatea modernă. Autorităţile au desprins concluzia că investigarea cazurilor de reciclare a sumelor provenite din infracţiune poate deveni un mijloc eficient chiar pentru descoperirea şi sancţionarea faptelor din care provin banii murdari. 3. Spălarea banilor –noţiune şi reglementare legală. Pentru prima dată, noţiunea de spălare a banilor a apărut în Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena2, adoptată la data de 19 decembrie 1988, care o defineşte astfel: „preocuparea de a disimula provenienţa, natura, dispoziţia, mişcarea sau proprietarul fondurilor provenite din trafic ilicit de stupefiante, incluzând mişcarea sau convertibilitatea prin procedee electronice de transmitere, cu scopul de a da acestor fonduri aspectul că sunt rezultate din activităţi legale”. Şi totuşi, înainte de această Convenţie, în anul 1986, Comitetul pentru Relaţii Internaţionale al Senatului S.U.A. afirma că „spălarea banilor reprezintă conversia profiturilor provenite din activităţi ilegale în active financiare care par să provină din activităţi legale”. Pe plan european, Consiliul Comunităţii Europene a adoptat, în iunie 1991, Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor3, iar Consiliul Europei a aprobat, în anul 1994 „cele 40 de recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională asupra spălării capitalurilor 4”. Conform

1 2

Costică Voicu şi colaboratorii, op.cit., p.17 Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena, adoptată la data de 19.12.1988 3 Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun.1991. 4 Cele 40 de recomandări ale G.A.F.I ,asupra spălării capitalurilor din 1994.

Directivei Consiliului Comunităţii Europene, spălarea banilor înseamnă următoarea acţiune, atunci când este săvârşită cu intenţie: a) transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau sprijinirii oricărei persoane implicate în efectuarea unei astfel de activităţi, pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale; b) ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasării, mişcării drepturilor reale cu privire la proprietate sau la dreptul de deţinere a acesteia, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; c) dobândirea, posesia sau folosirea unei proprietăţi, cunoscând la data primirii că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; d) participarea, asocierea, tentativa de comitere, sprijinirea, încurajarea, înlesnirea, sfătuirea în vederea comiterii oricărei dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare. Până în anul 1999, în România nu a existat o lege specială care să sancţioneze spălarea banilor, însă organele de control şi cele de urmărire penală au instrumentat cauze care ar fi putut avea legătură cu operaţiunea de spălare a banilor, în baza prevederilor legale care incriminează infracţiunile prin care se obţin valori şi bunuri ilicite. Astfel, Codul Penal incriminează faptele de fals şi uz de fals, înşelăciune, delapidare, prostituţie, proxenetism, trafic de arme, trafic de stupefiante, încălcarea regimului jocurilor de noroc, iar prin alte legi speciale penale au fost incriminate infracţiunile de contrabandă, evaziune fiscală, bancrută frauduloasă.

7

Of. Potrivit Legii 656/2002.01. judecată sau executarea pedepsei.Partea I. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. a situării.2002. lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. În prezent.21/1999-publicată în M.pt.12. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.Of. deţinerea sau folosirea de bunuri.904 din 12.Partea I. Legea 21/1999 a fost abrogată odată cu apariţia Legii 656/2002 2. 21/19991. act normativ ce s-a înscris în acţiunea de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. a dispoziţiei. cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. Nr. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.1999. 1 2 Lg. termenul de spălare a banilor a apărut şi a fost consacrat prin Legea nr. 23 sunt: a) schimbarea sau transferul de bunuri.656/2002-publicată în M. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.În legislaţia din ţara noastră. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23. Persoanele fizice şi juridice prevăzute la articolul 8 sunt: a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine . Faptele prevăzute la art. Lg. c) dobândirea.pt. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Nr.18din 21. . în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. 8.

avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale. j) . 2. constituirea sau administrarea de conturi bancare. h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare . de economii ori de instrumente financiare. j) asociaţiile şi fundaţiile . c) administratorii de fonduri de pensii private. administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor. g) furnizorii de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi. în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează. 9 . agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private . administrarea ori conducerea societăţilor comerciale. lit. i) agenţii imobiliari . acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ. precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine . constituirea.b) instituţiile financiare. d) cazinourile e) auditorii. f) notarii publici. organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea. funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale. potrivit legii. a altor activităţi fiduciare. persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă . e) sau f). alţii decât cei prevăzuţi la lit. în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri imobile. precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile . organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii. aşa cum sunt definiţi la art.

indiferent dacă trnzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.Comparaţie între reglementările Legii 21/1999 şi cele ale Legii 656/2002 şi apariţia Legii 508/2004 Aspecte de noutate aduse de Legea 656/2002. adoptată în 1990 la Strasbourg. a căror limită minimă reprezintă echivalentul in lei a 15. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. 4.000 euro.04.k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. a intrat în vigoare la 22. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. Legea 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Odată adoptată această lege. precum şi în Recomandările Consiliului Europei. Potrivit articolului 23:”Constituie infracţiune de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani: .1999. depistarea.8. fiind o lege specială cu dispoziţii penale de inspiraţie europeană. Potrivit articolului 2 litera a) din Legea 21/1999. adoptată la Viena în 1988 şi în Convenţia Consiliului Comunităţii Europene privind spălarea. în lei sau valută. sechestrarea şi confiscarea produselor rezultate din infracţiuni. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23. putem afirma că România s-a aliniat eforturilor internaţionale în lupta pentru prevenirea şi combaterea fenomenului spălării banilor. care a preluat şi adaptat la realităţile social-economice din România prevederi ce apar în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substanţe psihotrope.

nerespectarea regimului materiilor explozive. infracţiunile săvârşite cu cărţi de credit. nerespectarea dispoziţiilor privind jocurile de noroc. nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor în forma agravantă. bancrută frauduloasă. comerţul de ţesuturi şi organe umane. dispoziţiei. înşelăciunea în domeniul bancar. financiar sau de asigurari. infracţiunea de spălare a banilor. 11 . este o infracţiune subsecventă şi complementară infracţiunilor generatoare de „bani murdari”. nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri. lipsirea de libertate în mod ilegal. în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani”. aderarea sau sprijinirea sub orice formă. proxenetismul. 2 stabileşte că “asocierea. furtul şi tăinuirea de autovehicule. iniţierea. c) dobândirea. falsificarea de monede sau de alte valori. aşa cum a fost prevăzută la articolul 23 din Legea 21/1999. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora. cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni: traficul de stupefiante. nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive. Alin. cunoscând că acestea provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). precum şi în scop de tăinuire sau favorizare a persoanelor implicate în astfel de activităţi sau presupuse că s-ar sustrage consecinţelor juridice ale faptelor lor. apartenenţei. infracţiunile săvărşite prin intermediul calculatoarelor. mişcării proprietăţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora. contrabanda. şantajul. Prin natura sa. traficul de animale ocrotite în ţările lor. b) ascunderea sau disimularea naturii reale a provenienţei. posesia sau utilizarea de bunuri. infracţiunile săvârşite de persoane care fac parte din asociaţii de infractori. nerespectarea regimului de ocrotire a bunurilor. cunoscând că aceste bunuri provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a).a) schimbarea sau transferul de valori.

”operaţiunile cu sume în numerar. cum ar fi evaziunea fiscală. Nr. fiind abrogate prevederile legii 21/1999. Continuând analiza aspectelor de noutate aduse de Legea 656/2002. astfel că orice infracţiune care are drept rezultat obţinerea de fonduri ilicite să poată fi considerată infracţiune-premisă a faptei de spălare a banilor. astfel că s-a impus cu necesitate modificarea acestui act normativ. Un element de noutate adus de Legea 656/2002 constă în aceea că obligaţiile de 1 Lg. Există.1997-privind Codul vamal.2002. etc. pentru care există obigativitatea raportării către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. din partea persoanelor prevăzute la art. referitor la operaţiunile suspecte – tranzacţiile suspecte cum sunt denumite de lege -care trezesc suspiciunea de spălare a banilor. altele decât infracţiunea de contrabandă. litera a). cum ar fi traficul de animale ocrotite în ţările de origine. în sensul că există infracţiuni nedefinite de legislaţia penală. indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele”. Aplicarea prevederilor Legii 21/1999.180 din 01. cea mai importantă modificare fiind eliminarea enumerării limitative a infracţiunilor predicat. a demonstrat că limitarea listei „infracţiunilor predicat” nu a dus la o eficientă combatere a acestui fenomen. lucru ce s-a realizat prin Legea 656 din data de 07.Referitor la Legea 21/1991 s-au formulat opinii diferite privind stabilirea listei limitative de infracţiuni predicat în articolul 23 aliniatul 1. de asemenea. adăugăm că. infracţiunile săvârşite prin intermediul calculatoarelor. dar care sunt generatoare de mari sume de bani murdari. cât şi Legea 656/2002 prevăd că sunt operaţiuni suspecte. aşa cum a fost ea adoptată.12. o serie de infracţiuni necuprinse în listă. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. în lei sau în valută.8. infracţiunile prevăzute de Legea 141/1997 privind Codul vamal1.Of. care este principala sursă de fonduri pentru economia subterană. .141/1997-publicată în M. pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.08.Partea I. atât Legea 21/1999.000 Euro.

indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte.F. în lei sau în valută. 2 Este prevăzută şi obigativitatea raportării tranzacţiilor externe mai mari decât echivalentul a 15. cât era abilitat în vechiul normativ.identificare se vor aplica în momentul intrării în relaţii de afaceri cu un client. inclusiv al acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare. 2 al Directivei Europene nr. 97/2001/CE prin extinderea ariei de acoperire a furnizorilor de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. e) şi f) nu au obligaţia de a raporta către Oficiu informaţiile pe care le primesc sau pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul determinării situaţiei juridice a acestuia ori al apărării sau reprezentării acestuia în cadrul unor proceduri judiciare ori în legătură cu acestea. potrivit legii.10 a G.I.3 al Directivei 97/2001/CE1 şi Recomandarea nr.F. firmele care asigură servicii de transfer electronic rapid al fondurilor. asociaţiilor şi fundaţiilor.8 lit. 13 . în timpul ori după încheierea procedurilor.A. Totodată.10 a G. Oficiul poate dispune suspendarea unei operaţiuni 48 de ore. Potrivit noului act normativ privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.000 de euro.A. Un alt element de noutate în această privinţă –articolul 3 aliniatul 8 din Legea 656/2002 prevede că “ persoanele prevăzute la art. 1 2 Directiva 97din 2001 a CE Recomandarea nr. aşa cum prevede de altfel şi art. alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. a personalului cu responsabilităţi în procesul de privatizare. instituţii financiare.000 Euro. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar.I. Legea 656/2002 a extins aria entităţilor raportoare în conformitate cu art. agenţilor imobiliari. faţă de 24.

la solicitarea Oficiului.indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. dacă cererea acestora a fost autorizată de procuror. Oficiul poate face schimb de informaţii. 23 şi 24 din Legea 656/2002. 6 alin. ori a instanţelor de judecată. secretul bancar şi cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmărire penală după începerea de către procuror. 8 nu este opozabil Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. art. cu instituţii străine care au funcţii asemănătoare şi care au obligaţia păstrării secretului în condiţii similare. În ce priveşte Oficiul. Potrivit noii reglementări. va transmite de îndată informaţiile deţinute Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. în lumina ambelor reglementări. a urmăririi penale. În cazul infracţiunilor prevăzute la art. dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor. 5 al Legii 656/2002 instituie în sarcina Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. De asemenea. potrivit ambelor reglementări. va sesiza de indată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism. obligaţia “de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau altor structuri din cadrul . în baza reciprocităţii. Datele şi informaţiile se transmit la solicitarea scrisă a procurorului sau a organelor de cercetare penală. De asemenea. atunci când acesta constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor. În situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie comunică trimestrial stadiul soluţionării sesizărilor transmise. secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art. şi nici instanţelor de judecată. Potrivit Legii 656/2002.

Cauze şi condiţii care favorizează comiterea infracţiunilor de spălare a banilor.Of.O. la solicitarea acestora. 15 . Pentru motive temeinice. Totodată. fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile.I. 4.I. pe o perioadă determinată accesul la aceste sisteme.2004-privind înfiinţarea D. Durata maximă a măsuirii dispuse nu poate depăşi 4 luni.11.” Un alt element demn de reţinut este acela adus prin art. atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. sub stricta supraveghere a acestuia.27 din Legea 656/2002. Modificările aduse de noul act normativ sunt în concordanţă cu Directiva 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. şi anume că atunci când există indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea infracţiunii de spălare a banilor foloseşte sisteme de telecomunicaţii sau informatice.508/2004-publicată în M. punerea sub supraveghere pe o durată determinată a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora.Ministerului Public.C. aliniatul 1 al acestui articol prevede că procurorul poate să dispună.1089 din 23. procurorul poate să dispună.T.Măsura poate fi dispusă de procuror pe o durată de cel mult 30 de zile. Apariţia Legii 508/20041 privind infiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aduce ca noutate faptul că infracţiunea de spălare a banilor intra în competenţa exclusiva a procurorului. datele şi informaţiile pe care le-a obţinut potrivit dispoziţiilor legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 1 Lg.Partea I Nr. ofiţerii de poliţie judiciară desfăşurând activităţi de cercetare penală în aceste dosare pe baza rezoluţiilor de delegare emise de procuror. această măsură poate fi prelungită de procuror prin ordonanţă motivată. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor.

Astfel. nivelul ratei dobânzii şi a ratei de schimb valutar. infractorii pot investi în sectoare ale economiei unde activele pot fi utilizate ulterior ca mijloc de spălare a banilor.Necesitatea combaterii spălării banilor rezidă din aceea că utilizarea mecanismelor financiar-bancare în scopul transformării fondurilor ilicite în patrimoniu licit conduce la subminarea autorităţii şi credibilităţii instituţiilor statale şi a întregului sistem financiar bancar. descurajează şi îndepărtează investitorii cinstiţi. cum sunt: deteriorarea moralei sociale. generarea corupţiei. ceea ce echivalează cu subminarea sau chiar desfiinţarea activităţii statale şi domnia debitorului de tip mafiot. . Pentru a găsi mijloacele cele mai eficiente de luptă împotriva acestui flagel. amplificarea violenţei. Instituţiile financiare implicate în scandaluri de spălare a banilor pierd buna reputaţie pe piaţă. În acelaşi timp.transnaţionalizarea celor mai mari bănci şi grupări de societăţi comerciale în concerne şi holdinguri. între aceste cauze care pot genera şi favoriza fapte de spălare a banilor. Alături de afectarea conţinutului şi formei economiei naţionale. spălarea banilor produce şi alte efecte negative. Procesul de spălare a banilor influenţează cererea de numerar. integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalurilor au crescut uşurinţa cu care banii obţinuţi din infracţiuni pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire mai mult în caracter transfrontalier. Există astfel. riscul ca “banii spălaţi” să devină motorul economiei şi să-şi impună propriile reguli. impietarea imaginii internaţionale. menţionăm: . putând genera efecte inflaţioniste. concentrarea ilegală a bogăţiei. Pe de altă parte. considerăm necesar să căutăm şi să analizăm cauzele şi condiţiile care favorizează săvârşirea faptelor de spălare de bani.

fapt ce permite înmatricularea ilegală a mai multor societăţi comerciale în forma juridică de societate cu raspundere limitată în numele unei singure persoane fizice. dar face dificilă urmărirea acesteia datorită întreruperii frecvente a fluxurilor financiare1. 2001. în mare măsură. Boroi şi I. constituie.. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. 221. prin conturile bancare apaţinând persoanelor fizice şi persoanelor juridice. pag. în baza unor contracte de închiriere false. prin exportarea ilegală a valutei sub acoperirea contractelor false de consultanţă sau exportul de mărfuri la preţuri subevaluate reflectate în bilanţurile contabile prin înregistrarea de pierderi semnificative an de an. ce angajează sume în lei şi în valută deosebit de mari. Al. . pag241 17 . Polipress. Poliţia Economico-Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Străini.Molnar -"Dreptul penal al afacerilor". folosite cu succes de către unele firme româneşti. Ed. Ed.amploarea operaţiunilor în numerar. Rosetti. pentru a stabili legalitatea funcţionării lor şi corectitudinea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul statului. prealabile înmatriculării. . . Investigarea infractiunilor financiar-bancare.modul defectuos de aplicare a procedurilor de înmatriculare a societăţilor comerciale.Voicu. F. funcţionarii din acest domeniu nu ţin evidenţa societăţilor comerciale care funcţionează pe raza teritorială de competenţă. care încurajează înfiinţarea firmelor “fantomă” prin acceptarea stabilirii sediului mai multora într-un singur apartament.pe fondul unor lacune în sistemul financiar-fiscal.impactul deosebit produs de perfecţionarea tehnologiei electronice de calcul şi de transmitere a informaţiilor în domeniul financiar-bancar. condiţia propice spălării banilor. . de asemenea. . care nu prevăd verificări în baza proprie de date. rolul negativ al paradisurilor fiscale.existenţa unor lacune grave în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.2002.Sandu. precum şi oportunitatea şederii în România a asociaţilor străini2. nu controlează şi nu cooperează cu Garda Financiară.subliniem. 1 2 C.

.existenţa unor lacune în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi în ceea ce priveşte înregistrarea menţiunilor referitoare la cesionarea firmelor care se efectuează fără un control prealabil al situaţiei datoriilor faţă de bugetul statului.coruperea unor funcţionari ai diferitelor instituţii.Etapele procesului de spălarea banilor . prin depunerea lor la o instituţie financiară (bănci. Pentru a evita orice suspiciune sau raportarea autorităţilor a depunerilor peste o anumită sumă. s-a demonstrat că procesele care se efectuează în vederea spălării banilor şi a punerii în circulaţie a valorilor aşa zis curate ar parcurge trei etape şi anume : Plasarea valorilor.Plasarea Plasarea presupune transformarea fizică a sumelor în numerar.organele financiar fiscale nu dispun de proceduri riguroase de verificare a realităţii încasării sumelor de TVA rambursate. case de economii. . 5. privind achitarea integrală a obligaţiilor fiscale la bugetul statului. A. În literatura de specialitate. lista putând continua. stratificarea şi integrarea acestora. case de împrumut etc. aceste depuneri sunt fărâmiţate în fracţiuni mai .). şi nu limitativă. uniuni de credit. prin aceasta realizând o enumerare enunţiativă a cauzelor şi condiţiilor favorizatoare. menţiunile privind cesionarea firmelor ar trebui să se facă de către judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului numai la prezentarea de către părţile implicate a adeverinţei emise de administraţia financiară competentă..

sume în numerar cu origine relativ licită. de regulă. plasează şi valori de provenienţă ilegală. Sunt de asemenea folosite instituţii financiare netradiţionale precum birourile de schimb valutar. redepozitându-le în alta şi transferându-le ulterior într-o a treia. Astfel referitor la exportul de valută . cazinourile. uneori chiar sunt create astfel de firme. numite „de faţadă” care pe lângă încasări din activităţi reale. Mai sunt folosite pentru plasarea valorilor ilicite agenţii de bursă şi companiile de asigurări dat fiind că şi acestea utilizează în mod curent sume mari în numerar pentru plăţi. Acesta se realizează fără a se respecta legislaţia cu privire la raportarea sumelor care ies din ţară. bursele de mărfuri. obţinându-se astfel pe lângă satisfacţia unui trai luxos. cei care dispun de fonduri ilicite fiind în acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale. ca urmare sumele transferate pot fi depistate doar în momentul în care cei care le spală le ridică în numerar de la o bancă dintr-o zonă. După depunerea în aceste bănci. Aceste ultime două metode de plasare merită o atenţie deosebită. sumele provenite din infracţiuni sunt transformate în valută şi transferate cel mai adesea prin bănci în străinătate. uneori chiar cu complicitatea instituţiei financiare (mai ales când aceste instituţii sunt controlate de infractori). Transferurile bancare dintr-o ţară în alta sunt protejate de legi care apără confidenţialitatea. comercianţii de bunuri de folosinţă îndelungată de mare valoare (autoturisme. la vedere. societăţile de valori imobiliare. avioane. plasarea are loc în ţări cunoscute ca paradisuri fiscale şi unde nu se pune problema justificării sumelor în numerar cu ocazia depunerii acestora în bănci.000 euro. a transferurilor electronice.mici de 15. În plasarea numerarului este de asemenea folosit exportul ilegal de valută. 19 . iahturi) bunurile achiziţionate vor fi folosite şi apoi revândute. sumele se întorc în ţara de unde au provenit prin utilizarea. O altă metodă de plasare este amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite. care generează importante fonduri în numerar .

ca măsură de prevenire în acest sens sunt dispoziţiile Regulamentului nr. în Statele Unite este obligatorie raportarea unor depuneri peste 10. Atunci când sumele sunt deosebit de mari.3/1997. trecând banii murdari prin această bancă după care procedează la închiderea ei şi la distrugerea evidenţelor. rezidenţii au obligaţia de a proba cu documente natura operaţiunii valutare. folosind chiar paşapoarte diplomatice. la solicitarea efectuării unui transfer extern din disponibilităţile valutare proprii. metoda nu este atât de frecvent folosită ca transferul în numerar deoarece sunt necesare o serie întreagă de operaţiuni complicate pentru reconversia bunurilor în lichidităţi. Cu toate că aceste mărfuri sunt mai uşor de transportat. O altă metodă de plasare este şi aceea a folosirii statelor sau a zonelor care oferă facilităţi maxime pentru transferul valorilor provenite din infracţiuni. se face numai în limitele şi condiţiile prevăzute de lege. aceasta nu a constituit până în prezent un impediment în calea exportului de valută.000 dolari). Deşi un număr tot mai mare de ţări au impus raportarea exportului tuturor instrumentelor monetare (de pildă. Pentru a evita riscurile acestui transfer de valută în străinătate există reţele profesioniste de curieri care asigură transportul. În România. metoda cea mai des folosită de plasare este aceea de transportare a banilor lichizi în străinătate. Acest caracter de „paradisuri financiare” îl au statele care nu percep impozite sau impozitele sunt reduse la toate categoriile de venituri. timbre preţioase sau alte obiecte de colecţie cu valoare ridicată. Dacă se doreşte evitarea sistemului bancar. aur. care îşi păstrează valoarea în orice parte a globului şi care vor fi transformate în bani lichizi odată ajunse la destinaţie. astfel introducerea sau scoaterea din România de sume cash în monedă naţională sau valută. se recurge la convertirea acestora în mărfuri precum diamante.Traseul se dovedeşte şi mai complicat dacă infractorii achiziţionează o „bancă instant” dintr-una sau mai multe state care oferă astfel de facilităţi. în conformitate cu care. unde există un secret bancar şi comercial foarte .

nu li se cer garanţii. Economia subterană şi spălarea banilor. Ştefan Popa.10. 2000. 21 . mijloacele de comunicaţie modernă de care dispun (computer. p. Ion Dascălu. clientul primind un document din care rezultă provenienţa legală a valorilor retrase. insulele Virgine şi altele. Bucureşti. Editura Sylvi. dar îşi desfăşoară activitatea în alte zone (mai ales în teritoriile considerate paradisuri financiare)1. internet. valutele circulă fără obstacole în orice zonă a globului. Elveţia nu mai este în totalitate un paradis financiar deoarece percepe impozite pe venituri. Băncile şi instituţiile financiare off-shore sunt scutite de o seamă de obligaţii care le-ar reveni în ţara unde se înregistrează. chiar dacă secretul bancar este păstrat cu sfinţenie (în anul 1984 a avut loc un referendum dacă să se renunţe la secretul bancar la care majoritatea populaţiei a răspuns negativ). 1999. sunt scutite de taxe. insulele Cayman (la sud de Cuba). Editura Argument. asemenea companii se înfiinţează de intermediari (jurişti. paradisurile fiscale şi secretul bancar. Sunt protejate atât depunerile cât şi retragerile din cont. Bucureşti. O metodă de plasare a valorilor ilicite este şi aceea a băncilor off-shore. insula Omului (în marea Irlandei). nu sunt supuse niciunei verificări. servicii aeriene extinse şi regulate). Luxemburg.85-100. Aceste bănci sunt înregistrate într-o ţară care nu oferă facilităţi financiare. De adăugat la aceste înlesniri. telefax. telex. 12-20 . Cele mai cunoscute teritorii care acordă aceste facilităţi sunt : Insulele Bahamas (coasta de est a Floridei de Sud). Antilele Olandeze (stat aparţinând de Olanda). p. n-au restricţii la dobânzi. Bucureşti. Panama. O dată plasate în băncile din aceste state. servicii telefonice. economişti). p. Centrele financiare off-shore. care contra unui comision 1 Costică Voicu. 2001.rigid (nici chiar autorităţile nu au acces la datele respective). nu există niciun fel de restricţii asupra schimburilor valutare şi nici nu se fac raportări asupra sumelor mari care au fost depuse la instituţiile financiare. insulele Canalului (situate în canalul Mânecii între Anglia şi Franţa). insulele Bermude (în largul coastei Carolinei de Nord). Spălarea banilor murdari. De regulă. Liechtenstein (stat independent între Elveţia şi Austria) insula Montserrat (în apropiere de Porto Rico). cablu optic. Editura Exvent. Adrian Cucu.

După o statistică americană. Transferurile electronice oferă mari posibilităţi de spălare a valorilor ilicite putând circula rapid între diferite bănci şi instituţii financiare dispărând orice urmă a provenienţei lor ilegale. le vând gata înregistrate. deschid conturi bancare în numele clienţilor. Tranzacţiile cu sumele provenite din infracţiuni. bani care îi aparţin tot lui. . adică pe seama adevăratului proprietar care furnizează şi valorile provenite din infracţiuni rămânând în umbră într-un anonimat complet. din cele 700.000 de transferuri electronice zilnice o bună parte o constituie acţiunile de spălarea banilor acţiuni care ating suma de 300 milioane dolari zilnic. Pentru revenirea în ţara de origine sub forma banilor curaţi. După ce un client a depus o sumă întrun cont numerarul poate fi transferat imediat în orice parte a lumii inclusiv în zone reprezentând paradisuri financiare iar depunerile dintr-un loc pe glob pot fi ridicate imediat în cealaltă parte a globului. O parte din ce în ce mai mare din fondurile companiilor şi corporaţiilor circulă sub formă electronică. în timp ce valoarea tranzacţiilor electronice a crescut de la 9 miliarde la 540 miliarde de dolari. deţinătorul valorilor provenite din infracţiuni foloseşte cel mai adesea metoda „împrumutului de afaceri”. În felul acesta banii se reîntorc în ţară ca bani curaţi. desfăşoară orice activitate în numele şi pe contul acestora. Operaţiile bancare prin mijloace electronice (on-line) slăbesc capacitatea băncilor de a supraveghea activitatea conturilor şi obţinerea de informaţii certe asupra expeditorului şi primitorului banilor prin transfer electronic. În SUA valoarea tranzacţiilor în bani lichizi a scăzut de la aproximativ 550 milioane de dolari la 2.le înfiinţează.2 milioane. Infractorul solicită un împrumut bancar în ţara sa pe care îl plăteşte cu banii aflaţi întro bancă off-shore. şi plasarea acestora în diferite zone ale globului sunt mult înlesnite de dezvoltarea modernă a comunicaţiilor.

presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe tranzacţii financiare. adesea dintr-o ţară în alta. face aproape imposibilă descoperirea originii fondurilor. Ciclul de revânzare se reia de mai multe ori. practic nu se mai poate identifica sursa iniţială a bunului dobândit în prezent. după ce numerarul a ajuns să fie depus în instituţii financiare fără a fi descoperit. În această fază. incluzând şi zone paradisuri financiare. neputându-se lua astfel măsura confiscării şi demonstra legătura între actualul bun şi sursa ilegală a fondurilor iniţiale. fără a mai fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere. fonduri care şi-au pierdut individualitatea. ca plată pentru servicii şi operaţiuni fictive. în altă bancă. acţiuni). Revânzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia plasării numerarului. O altă modalitate de stratificare facilă o constituie transferurile electronice. cel care reciclează valorile ilicite construieşte tranzacţii financiare sau comerciale fictive (total sau parţial) prin înfiinţarea de societăţii paravan sau în baza unor documente de import-export fictive.În ultimul timp este folosit şi Internet-ul pentru acţiuni de spălare a banilor. concepute a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite. În felul acesta. Pe această cale o persoană are posibilitatea de acces la contul său din orice parte a lumii fie personal fie prin intermediar. cu care se pot efectua în continuare tranzacţii. şi operaţiuni în afara ţării. constituie de asemenea o metodă eficientă de stratificare. 23 . B. obligaţiuni. sunt puse în funcţiune instrumente financiare mai uşor de manipulat (cec-uri de călătorie. Reluarea acestor transferuri de cât mai multe ori sub diferite pretexte. ori se pot depune în conturi de la bănci interne. banii se transferă din locul iniţial de plasare (bancă). astfel că. Stratificarea Stratificarea sau sedimentarea.

reprezintă tot atâtea moduri de integrare a capitalului reciclat. deţinătorul folosindu-le fără teamă. fondurile ei fiind de fapt fondurile reciclate ale acestei companii din ţară. 6. se caută astfel să se dea aparenţă licită bunurilor dobândite în baza unei activităţi ilicite. fie în activităţi licite.C. supraevaluate. rezultatele obţinute din activităţi ilegale devenind legale. achiziţionarea de bunuri imobiliare sau afaceri subevaluabile care ulterior sunt vândute supraevaluat sau vânzarea acestor bunuri unor societăţi de tip captiv (ce aparţin în fapt proprietarului bunurilor). Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate în economia reală. Integrarea Este a treia etapă a procesului de spălare a fondurilor. Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export. presupunând legitimarea fondurilor provenite din infracţiuni. fonduri care sunt reintroduse în circuitul legal fără a mai fi suspecte . profiturile au acum o acoperire legală. cu generaţii de profituri investite fie în activităţi mult mai ilegale decât cele ce le-au produs. Banii reciclaţi aflaţi în conturile firmei de faţadă sunt împrumutaţi firmei din ţară (este vorba de un autoîmprumut) pentru care aceasta din urmă plăteşte dobânzi încasate tot de adevăratul proprietar al firmei de faţadă. căpătând astfel un aspect „curat”. dar controlată de o companie din ţară. chiar prin achiziţionarea de bunuri la vedere. Metode de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului . legitimă. Sunt de menţionat şi împrumuturile fictive acordate de o companie „de faţadă” înregistrată într-un paradis financiar. Ciclul economic al lumii clandestine este unul continuu şi dinamic.

vom prezenta cu titlu de exemplu câteva din metodele de spălare a banilor şi de finanţare a actelor de terorism. curierii preferă deplasarea cu avionul. aşa cum au fost acestea identificate în practica românească şi internaţională: a) O metodă foarte des folosită de infractori. b) O altă metodă de spălare a numerarului murdar sau de punere a acestuia la dispoziţia unor grupări teroriste o reprezintă transportul fizic al banilor peste graniţele ţării ( contrabanda cu numerar ). curierii de numerar sunt deseori folosiţi de grupările criminale în vederea efectuării unor operaţiuni având ca scop spălarea banilor şi/ sau finanţarea terorismului. Astfel. metodele de spălare a banilor şi de finanţare a terorosmului sunt extrem de variate. în cele ce urmează. o enumerare limitativă a acestor procedee fiind practic imposibilă. dar folosesc şi diverse alte mijloace de transport ( autovehicule sau vase ce transportă bunuri. De aceea. contrabanda cu numerar reprezintă „ una dintre principalele metode de mişcare a fondurilor ilicite .În prezent. în derulare unor operaţiuni de comerţ exterior ). fie de către aceeaşi persoană ( în conturi deschise la bănci sau sucursale diferite ).Conform Grupului de Acţiune Financiară Internaţională ( FATF/GAFI) . folosind preponderent rute scurte sau zboruri directe ( ceea ce le conferă posibilitatea de a fi mereru aproape de bani şi de a ajunge rapid la destinaţie).000 de euro în legislaţia românească ). ce implică utilizarea numerarului este structurarea depozitelor de numerar ( SMURFFING ). infractorii urmăresc să evite prevederile legale referitoare la raportarea operaţiunilor cu numerar. 25 . spălare a banilor şi finanţare a terorismului”. atunci când tranzacţia a depăşit o anumită valoare ( echivalentul a 15. Acest lucru se realizează prin divizarea sumelor în numerar în sume mai mici şi depunerea acestora în mai multe conturi bancare. fie de către mai multe persoane ( în conturi deschise la aceeaşi bancă ). Pentru trecerea frauduloasă a numerarului peste frontieră. foarte numeroase şi pot fi derulate în toate sectoarele de activitate. Prin acest procedeu.

.

firma en-detail a încasat echivalentul a 60 milioane USD. Firma X este o societate românească al cărei obiect de activitate declarat la Registrul Comerţului nu are nimic în comun cu producerea şi comercializarea produselor petroliere.1. conform informaţiilor primite de la organele vamale. În urma comercializării către consumatori a mărfii. Spălarea banilor obţinuţi din comercializarea ilicită a carburanţilor. au vândut combustibilul unei alte firme. la rândul lor. firma a dirijat 35 milioane de USD către o societate comercială X SRL. 27 . La numai câteva săptămâni. Din această sumă.CAPITOLUL AL III-LEA INFACŢIUNI GENERATOARE SPĂLĂRII BANILOR SPECIFICE ROMÂNIEI 3. Interesant de precizat că asociat unic al firmei X este o societate comercială înregistrată într-un paradis fiscal. firma X îi transferă la extern cu titlu „contravaloare facturi”. şi care. Firmele „fantomă” au facturat marfa cu accizele şi taxa de drum incluse în preţ către un grup de firme al căror obiect de activitate era „comercializarea en-gros a carburanţilor ”. firma nu efectuase nici o operaţiune de comerţ exterior. firma X a primit de la două firme din Olanda şi Hong Kong 35 milioane USD. După primirea celor 35 milioane de USD. Un grup de societăţi comerciale a achiziţionat de la mai multe rafinării produse petroliere inferioare care nu sunt supuse accizării şi nici purtătoare de taxă de drum. deşi. specializată în comercializarea en-detail a combustibililor la pompă. În realitate marfa era de fapt benzină şi motorină.

firma en-detail a plătit contravaloarea carburanţilor către grupul de firme en-gros. utilizarea de firme „fantomă” în circuitul comercial al combustibililor a permis atât sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor aferente. USD au achiziţionat diverse bunuri imobiliare. iar din această sumă. bani care au ajuns în final în conturile personale ale administratorilor societăţilor comerciale. USD. plata fiind efectuată în numele asociatului unic al firmei X. În urma analizei s-a stabilit că acest grup iniţial era constituit din firme „fantomă”. Astfel. . iar acestea mai departe au achitat rafinăriilor contravaloarea mărfii achiziţionată iniţial. Grupul de firme en-gros a achitat către grupul iniţial de firme 24 mil. administratorii şi-au transferat în conturile personale echivalentul a cca 1 mil. cu diferenţa de 25 mil. respectiv societatea comercială înregistrată în paradisul fiscal. bani pe care i-au păstrat în conturile curente. USD. Aceşti bani au fost regăsiţi în conturile personale ale administratorilor firmelor “fantomă”. iar acesta a investit suma pentru achiziţionarea unui obiectiv strategic. adică 20 mil. cea mai mare parte din contravaloarea accizelor şi taxei de drum aferente combustibililor a fost direcţionată ilegal la extern. Deci. pe care aceştia i-au investit astfel: cu 2 milioane de USD au constituit depozite la termen. cât şi posibilitatea scoaterii din circuitul bancar a echivalentului a 4 milioane USD. iar ulterior valuta a ajuns la firma detailistă care a investit-o într-un domeniu deosebit de profitabil.Important de menţionat este faptul că aceste două firme străine au creditat contul USD al firmei X cu menţiunea „capital circulant”. USD. USD. USD. de unde în numai câteva săptămâni a fost transferată în ţară cu titlu „capital circulant”. iar împuterniciţii a dispune pe conturi erau cetăţenii străini de origine arabă. care au retras din conturile firmelor echivalentul a 4 mil. iar cu 2 mil. Urmărind fluxurile financiare s-a constatat că întreaga sumă a fost transferată în favoarea grupului de firme en-detail. Pe plan intern.

respectiv: 29 .RON .RON . sumă care ulterior a revenit în ţară „spălată” şi apoi investită într-un domeniu profitabil 3. cu titlul de „finanţare”. realizând în acest fel şi spălarea fondurilor obţinute ilegal. rafinăria B să returneze cele 8.5 mil. Prin această schemă. în final. care au dus la prejudicierea bugetului cu circa 10 mil. În aceleaşi zile.2. pentru ca.Y. în câteva luni.RON reprezentau accize. Aceste fonduri au fost transferate societăţilor X. Rafinăria B a încasat 8. cele 33 mil.RON de la rafinăria A. Spălarea banilor proveniţi din comercializarea ilicită a produselor petroliere şi înşelăciune în dauna bugetului de stat Într-o perioadă de trei luni.5 mil. cu obiect de activitate „comeţul cu produse petroliere” au comercializat astfel de produse în valoare de 33 mil. După întregirea fondurilor încasate de către rafinăria A. patru societăţi comerciale ( X. din care 8. bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume importante din care au ieşit în evidenţă cele 10 mil.Y şi T cu titlul de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”.Prezentarea unor documente vamale şi comerciale false funcţionarilor bancari a făcut posibil transferul ilegal la extern a 35 milioane USD.Z si T ).RON.RON au fost investite în bunuri mobile şi imobile.5 mil. acestea au returnat fondurile cu titlul de „accize”. reprezentând contravaloarea ţiţeiului neprocesat. respectiv pentru a face dovada efectuării plăţii anticipate a accizelor către rafinărie.Z. cele patru societăţi au efectuat o serie de operatiuni fictive. Pentru a respecta prevederile legale cu privire la comercializarea produselor petroliere.RON lei rafinăriei A.

3. s-a făcut de către exportator. bani care în aceeaşi zi au fost schimbaţi în lei şi transferaţi în contul Firmei X cu titlul „contravaloare marfă” (în total 1. care nu funcţionează la sediul social declarat.RON – TVA aferentă facturilor fictive de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”. nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi bilanţurile contabile.-8. Pornind de la un Raport de Tranzacţii Suspecte primit de Oficiu de la o bancă raportoare s-a stabilit că un EXPORTATOR a încasat din străinătate suma totală de 800. Analizând fluxul comercial s-a constatat că exportatorul a achiziţionat utilajele uzate la preţul de 250 RON. Spălarea banilor proveniţi din rambursări ilegale de TVA ca urmare a unor exporturi supraevaluate. Pe contul firmei „fantomă” X a acţionat ca împuternicit administratorul exportatorului – persoană fizică A. Sumele încasate de la exportator de firma . La rândul ei.000 RON.5 mil.8 mil. firma „fantomă” X a achiziţionat utilajele uzate de la un producător. asociat fiind un cetăţean arab B care nu a intrat niciodată în România.RON – accizele aferente produselor petroliere încasate şi nevirate la buget. Din analiza ulterioară a reieşit că plata mărfurilor către producător la preţul de 25 RON/kg. -1.000 USD.5 mil. dar nu prin instrumente bancare. în total 200. Deci.RON ). 3. de la o firmă „fantomă” X. ci în numerar. primul pas al înşelăciunii l-a constituit supraevaluarea preţului de către firma „fantomă” X de la 25 RON/kg la 250 RON lei/kg. la un preţ de 25 RON/kg. Din documentele de export s-a stabilit că EXPORTATORUL a livrat la extern utilaje uzate la un preţ de 100 USD /kg (echivalentul a 250 RON/kg).

4. Spălarea banilor obţinuţi din producerea şi comercializarea ilicită a alcoolului şi băuturilor alcoolice. 3. În urma operaţiunilor descrise.000 RON în contul personal al asociatului firmei. Pe baza unor contracte de împrumut fictive. firma „fantomă” X a transferat cele 380. nu funcţionează la sediul social declarat şi nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. au fost spălaţi. a transferat banii în străinătate sub forma plăţii în avans a unor produse care nu s-au importat niciodată şi nici avansul nu s-a mai repatriat. la rândul ei. prin operaţiunile enumerate anterior. Firma „fantomă” Y. de unde banii au fost retraşi în numerar de către administratorul exportatorului – persoană fizică A. De menţionat este faptul că împuternicitul pe contul firmei „fantomă” Y este tot administratorul exportatorului. cu justificarea „restituire împrumut asociat”. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferent exporturilor efectuate în sumă totală de 380. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferente exporturilor efectuate în sumă totală de 380. bani care. În timp ce firma „fantomă” X nu a achitat la buget TVA colectată şi impozitul pe profit aferent profitului realizat din vânzarea mărfurilor la un preţ supraevaluat. împuternicit şi pe contul cetăţeanului fictiv B. bani care au fost transferaţi firmei „fantomă” X.„fantomă” X au fost transferate pe baza unor facturi fictive unei firme „fantomă”Y. Important de 31 .000 RON. X şi Y sunt două societăţi comerciale a căror activitate se desfăşoară în domeniul producerii şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. apărând ca fiind sume de provenienţă licită ( restituire creditare firmă).000. firmă care. împuternicit şi pe contul firmei „fantomă” X. cetăţeanul arab B (persoană fictivă). la fel ca firma X. cu justificarea „contravaloare marfă”.

3 mil. Asociaţii firmei Y au numit în funcţia de administrator pentru numai 39 de zile un cetăţean egiptean care s-a dovedit că acţiona în România sub alte trei identităţi şi care face parte dintr-o reţea criminală. ceea ce induce nulitatea acestora.menţionat este faptul că firmei Y i-au fost retrase licenţele de fabricaţie şi autorizaţiile de producere a alcoolului şi băuturilor alcoolice.9 mil. iar firma X şi-a plătit parţial datoria către firma Y prin emiterea unor bilete la ordin în valoare de 3.7 mil.RON. totodată. în caz de neplată. În acest context. De asemenea. deci. deoarece erau destinate transportului de combustibili. s-a mai constatat că marfa nu putea fi transportată cu autovehiculele care apăreau în factură drept mijloace de transport. RON. În urma controlului efectuat de Garda Financiară s-a stabilit că facturile fiscale emise de firma Y figurau în evidenţele acesteia ca fiind sustrase şi nicidecum emise. ca urmare a unor livrări de marfă. Se poate spune. firma Y a emis în favoarea firmei X un număr de facturi fiscale în valoare totală de 7. Prejudiciul adus bugetului de stat de către firma X prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor a fost calculat la peste 8. fie ştia oricum că aceste titluri au fost emise cu un alt scop decât cel declarat. că fie beneficiarul nu era interesat de plată. RON. iar în urma prelevării de probe s-a constatat că marfa avea altă calitate decât cea înscrisă în documente. beneficiarul nu le putea investi cu formula executorie. iar la scadenţă. Asociaţii şi administratorii firmei X şi Y sunt cetăţeni români. în acest fel consumatorii fiind înşelaţi. Girul dat de firma Y a fost făcut în favoarea a numeroase firme care în urma analizei a rezultat că funcţionau pe principiul firmelor . La o analiză atentă a copiilor după biletele la ordin s-a observat că acestea au fost completate şi girate în acelaşi moment şi. completarea lor nu a fost făcută cu respectarea rubricaţiei.

3 mil. administratorii firmei Z au achiziţionat mai multe pachete majoritare de acţiuni a unor obiective rustice din ţară. în favoarea a numeroase firme şi persoane fizice. bani negri. precum şi multe alte societăţi comerciale au direcţionat fondurile. iar în baza unor documente comerciale şi vamale false prezentate băncilor au transferat 12 milioane USD în China. administratorii şi împuterniciţii pe cont erau exclusiv cetăţeni irakieni şi egipteni. Acestea din urmă au schimbat sumele din lei în USD.9 mil. 33 . RON şi 19. La câteva luni după aceste transferuri externe. Astfel se observă că în urma producerii şi comercializării la negru a alcoolului şi băuturilor alcoolice s-a obţinut în numai câteva luni. RON exclusiv în conturile altor două firme care s-au dovedit a funcţiona tot pe principiul firmelor „fantomă”. firma românească Z devine beneficiară unui credit extern de aceeaşi valoare. echivalentul a 12 milioane de USD. Întreaga sumă a fost transferată ilegal la extern. Cu banii primiţi. iar asociaţii. înregistrată într-un paradis fiscal. care a cumpărat pachete de acţiuni la mai multe obiective turistice. iar ulterior a fost introdusă în ţară ca împrumut extern acordat unei firme româneşti. iar administratorii sunt cetăţenii români implicaţi în firmele X şi Y. în contul datoriei private externe. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestui transfer extern direcţionat de la o bancă din Filipine firma Z şi asociata sa nerezidentă au încheiat un contract de împrumut extern pe care l-au înregistrat la BNR. Urmărind circuitul financiar s-a constat că aceste firme „fantomă”. respectiv 30.„fantomă”. Asociat majoritar al acestei firme este o societate comercială străină.

cu justificarea „avans societate”. Din verificările efectuate a rezultat că facturile folosite de firma de tip „fantomă” erau false. în valoare totală de 14 mil.5. B şi ale firmei de tip „fantomă” s-a constatat că între acestea nu au avut loc nici un fel de tranzacţii bancare. deoarece aparţineau altei societăţi comerciale. Astfel societatea comercială A a obţinut de la o bancă comercială mai multe credite pentru a efectua acte de comerţ. Din analiza rulajelor înregistrate în conturile socităţilor comerciale A. Utilizarea creditelor bancare pentru derularea de operaţiuni fictive în vederea obţinerii de rambursări ilegale de TVA şi spălare de bani. unde societatea comercială A deţine un procent de 60% din acţiuni. au derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora au obţinut rambursări de zeci de miliarde de lei. Mergând pe firul operaţiunilor comerciale s-a constatat că mărfurile erau achiziţionate de la o firmă de tip „fantomă” patronată de un cetăţean arab. folosindu-se de o firmă „fantomă”. Un grup de trei societăţi comerciale (A. Analizând modalitatea de plată a facturilor a rezultat că societăţile comerciale A şi B au achitat contravaloarea mărfurilor în numerar înregistrând în casieriile . În aceeaşi zi.3. B şi C) patronate de 2 cetăţeni români X şi Y. Sumele depuse în numerar au fost utilizate de societatea comercială A pentru a achiziţiona mărfuri de la societatea comercială B administrată tot de persoanele fizice X şi Y.RON. banii au fost transferaţi de către administratorul societăţii X în contul societăţii comerciale C. societate care nu funcţionează la sediul social declarat şi care nu a depus la organele fiscale nicio declaraţie privind impozitele şi taxele datorate bugetului de stat.

000 USD ).000 USD. 3. care au fost eliberate altor societăţi comerciale. a efectuat exporturi în anul 2002 în valoare de 5. folosindu-se de facturi false şi de firme de tip „fantomă”. societatea comercială B a derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora a dedus nejustificat TVA în valoare de 2.societăţilor mai multe chitanţe cu regim special înseriate şi numerotate de către Imprimeria Naţională. care are ca asociaţi şi administratori un cetăţean britanic.000. aceştia i-au retras în numerar. administrator şi asociat al societăţii.28 mil. provenind de la firme din Marea Britanie şi Germania.000. au fost ulterior depuse în numerar în contul cetăţeanului român C.6 mil. Astfel. De asemenea. O societate comercială cu răspundere limitată X. către mai multe firme din Marea Britanie şi Germania. Spălarea banilor obţinuţi din folosirea cu rea-credinţă a activelor unei societăţi comerciale. Aceste sume. fabricarea de articole confecţionate din textile. bani care au fost retraşi în numerar de către administratorii X şi Y cu justificarea „restituire împrumut”.000 USD a fost transferată în conturile personale ale cetăţeanului iordanian B şi ale soţiei acestuia.6. asociat şi administrator al societăţii.RON. cu obiect de activitate. într-un scop contrar intereselor acesteia şi în folosul administratorilor. beneficiare ale exporturilor (5. societatea comercială A a beneficiat de o rambursare de TVA în valoare de 2. unul iordanian şi unul român. RON. de unde ulterior. au fost alimentate cu sume importante de bani. societatea X a înregistrat în anul 2002 numeroase pierderi şi datorii către bugetul de stat. Conturile cetăţeanului britanic A (deschise la o bancă comercială din România). Suma de 5.000. Acesta a transferat banii mai departe în contul 35 .

în 45 de zile. Cei trei cetăţeni au săvârşit infracţiunea de spălare a banilor. Preţul din acest contract a fost de 270. suma spălată fiind de 5. X. fără a putea fi influenţat prin depreciere previzibilă a monedei naţionale. suma respectivă a fost transferată în contul cetăţeanului român C. Suma respectivă a fost folosită pentru creditarea firmei. cetăţean român de origine arabă.7.000 RON. o societate cu capital de stat a vândut unei firme aparţinând unui cetăţean arab. un imobil „de patrimoniu”. echivalentul a aproximativ 313.000 USD.000. suma de 5. De menţionat că cetăţeanul X a dobândit 50% din dreptul de proprietate asupra imobilului achiziţionat de soţia sa. După un interval de timp. La negocierea contractului a participat. conform clauzelor contractuale.000 USD şi putea fi achitat în 150 de zile.000 RON.socităţii cu justificarea „creditare firmă”. În urma unei privatizari prin „negociere directă”. urmărindu-se prin această operaţiune crearea unei aparenţe de legalitate. în calitate de preşedinte al firmei cumpărătoare. echivalent cu aproximativ 310.000 USD. preţ ce putea fi achitat. în temeiul legislaţiei româneşti referitoare la comunitatea bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei. dl. După 5 luni.000. Fonduri băneşti obţinute în mod fraudulos în cadrul procesului de privatizare sunt spălate prin „afaceri” cu instituţiile statului. situat în centrul comercial istoric al capitalei pentru sume de 260. În concluzie. 3.000 USD datorată societăţii comerciale X a fost deturnată. în calitate de preşedinte. negociase cumpărarea imobilului respectiv. soţia celui care. . Administratorii societăţii prezentate mai sus au folosit cu rea credinţă activele acesteia. cu justificarea „restituire credit”. ajungând în conturile personale ale unuia dintre administratorii firmei. firma cumpărătoare a vândut acelaşi imobil doamnei X. într-un scop contrar intereselor societăţii şi în folos propriu.

6 mil. Pentru aceasta şi-a deschis 37 .000 USD. Societatea comercială care a achiziţionat iniţial imobilului este o firmă de tip „fantomă”. echivalând 1. 3. soţii X l-au revândut unei instituţii reprezentative a statului pentru un preţ de peste 2. creată special pentru comiterea unor infracţiuni. -transferuri către persoane fizice. inclusiv un „supliment” de peste 10. prin care statul român a fost prejudiciat cu sume considerabile.8. domnul X a achiziţionat. Spălarea banilor obţinuţi în urma săvârşirii unor acte de corupţie. În spatele acestei firme se află.7 milioane USD. suma de peste un milion USD. între o societate din Israel şi o societate românească cu capital de stat. prin schimb valutar.RON. o reţea organizată de cetăţeni străini şi români. cu menţiunea că banii reprezintă comision conform unui contract secret.000.000 USD din Israel. În urma acestei acţiuni. Din analiza efectuată a rezultat că cetăţeanul respectiv era funcţionar public al administraţiei centrale.000 RON faţă de preţul stabilit prin contract. înregistrată pe numele unei persoane fizice fictive. cetăţeanul urma să primească drept recompensă de la partenerul extern o sumă de bani. Din banii astfel obţinuţi. -achiziţionarea unor active ale statului vândute în cadrul procesului de privatizare. Un cetăţean român a încasat într-un cont bancar deschis în România suma de 2. de fapt. care a fost folosită astfel: -retrageri de numerar ( aproximativ o zecime). -creditarea uneia dintre firmele proprii.După aproximativ nouă luni de la dobândirea imobilului. plătibili în două zile de la data încheierii contractului. Instituţia de stat a virat promt preţul în contul personal al domnului X.000. Folosindu-se de această calitate a intervenit pentru încheierea unui contract în valoare de 300.

000 USD.000 USD.000 USD.000 euro primite la Oficiu de la o bancă au rezultat suspiciuni cu privire la sumele în valută retrase în numerar de o persoană fizică A. Ulterior a mai creditat societatea cu încă 150. cetăţeanul respectiv a efectuat următoarele operaţiuni: -în prima fază a retras în numerar 600.9. Această societate este un magazin de lux şi a fost folosită ca paravan pentru reciclarea fondurilor ilicite. După ce a încasat banii.000 USD.000 USD a creditat societatea la care este acţionar.000 USD. şi-a cumpărat un autoturism în valoare de 250.iniţial cont în Elveţia. a constituit un depozit la o altă bancă. O parte a banilor obţinuţi prin acte de corupţie a fost utilizată pentru rambursarea unor credite bancare. Pe baza analizei Rapoartelor privind depunerile şi retragerile de numerar de peste 15.000 USD şi a constituit depozite bancare în valoare de 1. . 3. -ulterior a lichidat depozitele înainte de termen şi a cumpărat titluri de stat. însă ulterior a deschis un cont bancar în România.000.000 USD. cont în care a fost virată suma de 2.000 USD. perioadă în care a cunoscut persoanele din conducerea firmei israeliene. după ce în prealabil a efectuat schimbul valutar. în valoare de 650. Spălarea banilor încasaţi ca mită pentru intermedierea de adopţii internaţionale de copii români. -după ce a vândut titluirile de stat. Afacerile pe care le-a condus în această ţară s-au încheiat fie prin falimente. iar cu 200. a retras în numerar 300. care într-o perioadă scurtă a retras numerar suma de 585. Este important de menţionat şi faptul că această persoană a derulat afaceri în Israel.400. fie prin cercetări pentru evaziune fiscală.

Din analiza rualjului contului persoanei fizice A a rezultat că banii proveneau de la mai multi cetaţeni americani, care au creditat contul persoanei fizice cu suma totală de 560.000 USD şi de la o persoană jurudică cu sediul în SUA specializată în adopţii, care a creditat contul persoanei fizice A cu suma de 25.000 USD. Din verificările efectuate în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a rezultat că persoana fizică A este preşedintele unei fundaţii autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Ca urmare a verificărilor efectuate asupra operaţiunilor derulate în contul fundaţiei, s-a constatat că şi aceasta a încasat sume în valută de la aceleaşi persoane fizice şi juridice străine care au creditat şi contul personal al preşedintelui fundaţiei. Rezultând suspiciuni, în sensul că banii ar putea proveni din intermedierea de adopţii, a fost consultată la Comitetul Român pentru Adopţii lista cetăţenilor străini care au adoptat copii din România în perioada respectivă, de unde a reieşit că toţi cetăţenii americani care au creditat contul personal al persoanei fizice A – preşedinte al fundaţiei, se regăsesc în această listă. Din verificările efectuate la Registrul Comerţului s-a constatat că persoana fizică B – soţia preşedintelui fundaţiei, figurează ca asociat unic la societatea comercială X. Din analiza derulării operaţiunilor s-a constatat că sumele retrase în numerar din contul preşedintelui fundaţiei persoana fizică A – erau depuse tot în numerar, în aceeaşi zi, în contul societăţii comerciale X, cu justificarea „acordare împrumut firmă” bani care la interval de câteva zile erau retraşi numerar cu justificarea, „restituire împrumut asociat” – în total 1,4 mil.RON. În acest mod, sumele de bani încasate necuvenit, în contul preşedintelui fundaţiei – persoana fizică A, în schimbul facilitării adoptiei de copii români în străinătate, au fost spălate prin intermediul societăţii comerciale X, la care soţia persoanei fizice A este asociat dându-se acestora o aparenţă de legalitate.
39

Fapta persoanei fizice A care, în calitate de preşedinte al unei fundaţii, s-a folosit de autoritatea sa pentru a intermedia adopţii de copii români în străinătate cu scopul de a obţine pentru sine sume de bani întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie1. Având în vedere că sumele de bani pe care preşedintele fundaţiei le-a încasat în contul personal, în schimbul intermedierii unor adopţii, provin din infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, infracţiune aflată în legătură cu infracţiunile asimilate infracţiunii de corupţie. 3.10. Spălarea banilor proveniţi din trafic de stupefiante. Cetăţeanul român X, domiciliat în Columbia, a achiziţionat în două tranşe un teren de la societatea comercială A, cu suma totală de 300.000 euro. Cumpărătorul nu a achitat preţul terenului la datele prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare. Ulterior, cetăţeanul X a revândut terenul cu suma de 3.000.000 euro unei socităţi imobiliare B ai cărei asociaţi sunt două companii cu sediul în Germania. Despre aceste societăţi au existat informaţii că au bonitate îndoielnică. După încasarea banilor de la cumpărătorul final, catăţeanul X a plătit şi contravaloarea terenului către societatea comercială A de la care îl achiziţionase iniţial. Astfel, cetăţeanul X a realizat un profit de 2.700.000 euro fără nici un risc şi fără să fi investit nici un ban.

1

Lg.78/2000-publicată în M.Of.Partea I,Nr.219 din 18.05.2000-privind prevenirea,descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie

Cetăţeanul X are legături

strânse cu un cartel el cocainei din Columbia.

Cetăţeanul român Y, care are calitatea de administrator la societatea comercială A are certe legături cu cetăţeanul X ( care l-a împrumutat de bani cu doi ani în urmă ) şi a fost implicat în traficul de droguri pe ruta Columbia-Germania-România. Astfel se explică de ce societatea comercială a acceptat neplata tranşelor reprezentând contravaloarea terenului vândut lui X. Mai mult chiar, societatea A a continuat să îi vândă cetăţeanului X o altă parcelă de teren, în continuarea celei dintâi cu toate că nu a încasat nici un leu pentru prima vânzare. Banii cu care s-a achitat terenul de către societatea B cetăţeanului X provin din Germania şi fac parte dintr-un contract de împrumut în valoare de 8.000.000 euro, acordat de către una dintre societăţile germane care au caliatea de asociat la B. În aceste condiţii, bonitatea îndoielnică a societăţii germane care a împrumutat societatea comercială B cu 8.000.000 euro, preţul exagerat de mare cu care a fost vândut terenul de către cetăţeanul X către societatea A, precum şi legăturile cu mafia cocainei, se poate trage concluzia că banii ar putea proveni din trafic de stupefiante pe relaţia Columbia-Germania-Romania şi că ei se întorc, spălaţi, la vânzătorii de stupefiante, ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea terenului a fost doar un pretext pentru a explica provenienţa sumei de 3.000.000 euro ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea este, în mod evident, „aranjată” între persoane care se cunosc, deoarece, deşi în joc sunt sume mari de bani, iar contractul nu este respectat, totuşi potenţialul păgubit nu are nicio reacţie. 3.11. Spălarea banilor obţinut din înşelăciuni săvârşite pentru obţinerea de credite bancare. Reprezentanţii firmei A s-au adresat băncii comerciale unde societatea avea conturile pentru a i se deschide un acreditiv de import în valoare de 7 mil. euro.
41

La executarea fizică a garanţiilor s-a constatat că acestea aveau o valoare reală de doar 624 milioane lei şi că.RON au fost transferaţi în contul firmei C ( firma în care aceştia deţin calitatea de acţionari majoritari).RON. acreditivul a fost executat şi implicit contul firmei externe S a fost creditat cu contravaloarea mărfii.000 RON în contul firmei A cu titlul „creditare firmă”. pe care i-au utilizat astfel: 1. După efectuarea plăţii externe. transfer efectuat fără nici o motivaţie. reprezentanţii firmei A au ordonat schimbul valutar al întregii sume.000 RON au fost ridicaţi în numerar cu titlul „plăţi salarii”.RON.1 mil.000 RON în contul firmei E. motiv pentru care banca a trecut la executarea garanţiilor constituite şi înregistrate în evidenţele ei cu valoarea de 40. scop pentru care au fost constituite garanţii materiale în valoare totală de 40.RON.2 mil.Având în vedere că firma nu dispunea de această sumă. După încasarea sumei. În aceeaşi zi în care a fost ridicat numerarul. însă în conturile acesteia nu a existat disponibil. reprezentanţii firmei A au depus 500. . care le aparţine. respectiv 7 mil. bani cu care au fost achitate taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la firma externă S. implicit.5 mil. firma A a plătit taxele vamale pentru un import de marfă al cărei furnizor a fost tot firma externă S. RON. euro. banca i-a acordat un credit de aceeaşi valoare. La livrarea mărfii în ţară. cu 1. contul firmei A deschis în evidenţele unei alte bănci comerciale a fost creditat cu suma de 1 milion Euro de către firma externă S. După câteva luni.2 mil.64 mil. şi 260. la constituire acestea au fost supraevaluate. obţinându-se 3. firma A ar fi trebuit să pună la dispoziţia băncii suma plătită la extern. 760. cu motivaţia „ aport capital social”.

tranzacţiile se desfăşoară fără a fi depistate. fapt care a permis ulterior reprezentanţilor acestora obţinerea unor fonduri albite. SISTEME ALTERNATIVE DE TRANSMITERE A BANILOR (HAWALA-HUNDI) Nu doar începând cu septembrie 2001 se acordă o mai mare atenţie sistemelor de transmitere a banilor. Foarte des aceste sisteme alternative de trimitere a banilor sunt numite în mod eronat “under-ground-banking”. 43 . deşi această expresie nu e întotdeauna corectă. atâta timp cât firma externă S a plătit părţii române 1 milion de EURO fără nicio motivaţie economică.Înregistrarea în evidenţele băncii a unor garanţii scriptice fără a fi verificate în teren a permis supraevaluarea acestora şi obţinerea unui credit mult mai mare decât cel care putea fi legal acordat. deoarece. de regulă. Restul banilor (760. Supraevaluată a fost şi marfa importată de firma românească.000 RON) a fost ridicat în numerar şi introdus în circuitul economic al firmelor ca aport capital social şi creditare firmă. căci aceste sisteme aduc multe avantaje celor care spală bani. bani care au fost folosiţi în mare parte la plata de taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la acelaşi partener străin. Punctul de plecare al acestor tranzacţii e în Asia. înainte de dezvoltarea sistemului bancar din Vest şi a dovedit satisfacţii tuturor participanţilor.

-mai avantajoasă financiar. mai ales între muncitorii din această zonă. Unul din sistemele cele mai cunoscute şi cu cea mai mare trecere poartă denumirea “Hawala”. prezentarea identităţii.deoarece participarea la aceste sisteme este în mod sporadic în unele ţări întru-totul legală. Cu această experienţă practică. Acest asiatic contactează în primă instanţă o bancă austriacă şi întâmpină următoarele dificultăţi: -probleme de comunicare (limbă). un cetăţean asiatic cu viză turistică. -durata trimiterii banilor. o sumă de bani.). -mai de încredere. într-un mod familial şi funcţionează prin transportarea banilor. alor lui.etc. -directă. Hawala este un sistem de transmitere a banilor alternativ sau paralel. -deschiderea contului (formalităţi. De exemplu. care este sinonimă cu “Hundi”. dar nu în mod actualizat. cu nucleul în sudul Asiei şi se bucură de recunoaştere în toată lumea. de întrebuinţare extensivă. Modul de funcţionare a sistemului “Hawala”. Sistemul se bucură de încredere. Exemplu: . -cheltuieli de tranzacţii. de legături. Se explică printr-o tranzacţie unică. lucrează ilegal în Austria şi vrea să trimită acasă . -programul băncilor (ore fixe ). contactează pe un “Hawaladar” şi află că această tranzacţie este: -mai rapidă.

e-mail. de obicei. Apare întrebarea cum ajunge partenerul “Hawaladarului” la banii săi? Deoarece cele două persoane sunt “parteneri”.“Hawaladarul” desfăşoară printre alte afaceri şi una de import-export(de casete. care. în alte cazuri. se transmit bunuri. deoarece nu toate operaţiunile se realizează pe hârtie. foloseşte o dovadă scrisă sau o parolă pentru a demonstra că este persoana îndreptăţită să primească banii. înregistrări scrise privind tranzacţia. aranjează ca o sumă egală să fie colectată la un dealer Hawala din altă ţară. În ipoteza mai sus-menţionată . împărţirea banilor nu reprezintă o problemă. cu afacerea de import-export. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic. Acest sistem este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de multă vreme şi se bazează pe încredere. Dealerii Hawala compensează conturile între ei per total o dată sau de mai multe ori pe an. Acest exemplu arată cât de importantă este reţeaua. fax. banii. în final. În fapt. cartele de telefon. care aranjează tranzacţia în valuta locală. Cu acest sistem. deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul respectiv se vor depune bani sau. se pot manevra uşor banii prin manipularea socotelilor supra şi subfacturate. la rândul său. alimente) în Austria şi contactează pe unul din “partenerii” săi prezenţi în orice ţară spre care se vor trimite banii. Nu există o circulaţie în mod fizic a capitalului între dealerii Hawala în nicio tranzacţie şi nu există. banii în numerar sunt depozitaţi printr-un agent “Hawala” care adesea este proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri. iar contactările se fac prin telefon. Persoana care primeşte. 45 . principala caracteristică a Hawala este “compensarea”. ce vor fi returnaţi(returnate) printr-o tranzacţie reversibilă viitoare. precum şi pe asigurarea anonimatului.

Aceste sisteme informale sau alternative de transmitere a banilor nu sunt reglementate în toate ţările. mai ales cecurile. Deoarece există atâtea posibilităţi de transfer de bani. reiese că “Hawala” ar putea reprezenta risc şi desfăşurare greoaie. Hawaladarul nu are nevoie pentru activitatea sa de un birou sau firmă cu suportara costurilor multor angajaţi. Se pot doar observa anumite fenomene cum ar fi nivelul ridicat de încasări de bani în numerar.Sistemul Hawala reprezintă un important mijloc de colectare a fondurilor care apoi sunt utilizate pentru finanţarea terorismului. Hawaladarul nu păstrează niciun fel de evidenţă a tranzacţiilor efectuate. Problemele valutare sau din domeniul “swift” pot întârzia tranzacţia până la o săptămână. este aproape imposibil să fie recunoscută „Hawala” şi localizaţi participanţii ei. plăţi neconforme cu scopul firmei-fapt sesizat de Interpol în centrele financiare sau transportul fizic al banilor supervizat prin controale de bani în numerar. Aceşti parametri permit prestarea acestui serviciu cu costuri reduse. Comparând acest sistem de transmitere a banilor alternativ cu sistemele tradiţionale. Sistemul nu cuprinde formalităţi de genul deschiderii de cont. De regulă. totuşi dezvoltara acestor reţele arată tocmai opusul. tranzacţia durează 2 zile. . de obicei se distrug toate urmele efectuării tranzacţiei. prezentării identităţii. tranzacţiile putându-se realiza oriunde. Singura ustensilă în afacere este reţeaua care trebuie să funcţioneze. După încheierea lor.

b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. Va constitui bun provenit din infracţiune şi bunul care a făcut obiectul unei fapte în raport cu care s-a încetat procesul penal.1.Conţinutul normei de incriminare a spălării banilor. Condiţionarea infracţiunii de spălare a banilor de existenţa prealabilă a unei infracţiuni din care să provină bunul supus unei operaţii de spălare conferă infracţiunii de spălarea banilor caracterul de infracţiune corelativă. a situării. a dispoziţiei.CAPITOLUL AL V-LEA LEGEA PENALĂ ROMÂNĂ ŞI TRATAMENTUL INFRACŢIUNII DE SPĂLARE A BANILOR A. constituie infracţiunea de spălare a banilor săvârşirea următoarelor acţiuni: a) schimbarea sau transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. Legea 656/2002 nu a prevăzut nimic în legătură cu gravitatea infracţiunii principale din care urmează să provină bunurile susceptibile de spălare. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. graţierii. prescripţiei răspunderii 47 . c) dobândirea. derivată. judecată sau executarea pedepsei. Potrivit art. deoarece a intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală ca urmare a amnistiei. 23 din legea numărul 656/2002. deţinerea sau folosirea de bunuri. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.

10 Cod procedură penală sau achitarea. a lipsei plângerii prealabile. instituindu-se anumite obligaţii ale unor persoane fizice şi juridice de a sesiza operaţiunile cu astfel de bunuri şi de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de produsul infracţiunii de natură a favoriza pe autorii ori participanţii la infracţiunile principale. 36 . comercial şi civil). economic. a-e din art. însă hotărârea a fost ulterior desfiinţată pe o cale de atac ordinară sau extraordinară.Obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. 6/2003. Fiind înlăturată infracţiunea anterioară. Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal (financiar. bancar. spre a preveni şi combate circulaţia ilegală a bunurilor. aceasta inevitabil se va răsfrânge asupra infracţiunii de spălare a banilor lipsind un element constitutiv al infracţiuni.1 1 Valerică Dabu. De asemenea. a retragerii plângerii prealabile sau a împăcării părţilor. 2. provenite din săvârşirea unor infracţiuni grave prevăzute de lege. Tot astfel şi dacă iniţial a existat o condamnare pentru infracţiunea principală. pag.D. Sorin Cătineanu „ Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (Legea 656/2002) şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” în R. nr. dacă bunul provenit dintr-o infracţiune nu îndeplineşte cerinţele de gravitate stabilite de lege. În toate aceste cazuri este înlăturată numai răspunderea penală şi pedeapsa. Dimpotrivă nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă pentru infracţiunea din care provine bunul „spălat” s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru motivele prevăzute la lit.penale sau a executării pedepsei. nu va exista situaţia premisă. deoarece în aceste ipoteze nu există o infracţiune şi ca urmare bunul respectiv nu provine dintr-o infracţiune pentru a se verifica existenţa situaţiei prealabile menţionate. dar nu şi caracterul de infracţiune al faptei din care provin bunurile supuse spălării.

pretenţii care se înscriu incontestabil în cadrul relaţiilor patrimoniale. 49 . Lavinia Lefterache. ca atare. spre exemplu în domeniul financiar. bancar. I. făptuitorul intenţionează totodată să pună mai uşor în circulaţie valorile obţinute ilicit.Molnar. În ceea ce priveşte obiectul juridic special este de observat.Voicu. etc. infracţiuni care se pot comite în orice domeniu al vieţii sociale. de credit. această infracţiune formează obiectul de studiu al dreptului penal al afacerilor..Sandu. că infracţiunea de spălare a banilor nu are în vedere totalitatea relaţiilor patrimoniale şi a tuturor normelor de incriminare care asigură ocrotirea lor împotriva faptelor de sustragere.2 Ceea ce urmăreşte făptuitorul prin spălarea banilor este tocmai valorificarea mai lesnicioasă a bunurilor obţinute prin infracţiune şi asupra cărora îşi exercită anumite drepturi cu caracter provizoriu. prezentând aceste valori sub aparenţa înşelătoare. pag. comercial. Opere citite pag. Ca urmare.După alţi autori. Al. ci se referă numai la o sferă limitată. înşelăciune. infracţiunea de spălare a banilor ar face parte din categoria infracţiunilor care se comit în legătură cu desfăşurarea afacerilor 1 şi anume în domeniul financiar bancar şi. şi anume acele relaţii care apar şi se dezvoltă într-un domeniu specializat în care cel mai frecvent se produc asemenea fapte. distrugere. dar pe care doreşte să le consolideze spre a le valorifica fără nicio teamă că ar putea fi descoperit. Prin spălarea banilor. dar numai în măsura în care ar fi legitime. ceea ce se urmăreşte prin săvârşirea infracţiunii este consolidarea drepturilor făptuitorului asupra unor bunuri pe care le deţine în mod ilegal. efemer (până la descoperirea faptei şi restituirea bunurilor celor prejudiciaţi ori confiscarea bunurilor).52 şi urm. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept . 172 şi urm. că bunurile îi aparţin cu adevărat provenind dintr-o activitate licită. Fl.2/2002. 1 2 C. în RDP nr. Aceste pretenţii ar fi susceptibile de a se bucura de ocrotirea societăţii. adică la un mănunchi limitat din aceste relaţii patrimoniale.Boroi.

Dacă valorile supuse spălării pot să provină din orice infracţiune gravă (fiecare având obiectul său juridic generic). Nu trebuie confundat obiectul juridic generic al infracţiunii de spălare a banilor cu obiectul juridic al infracţiunii principale.). din infracţiuni economice (specula) şi altele. ca sferă specializată a relaţiilor patrimoniale. numai când acestea din urmă provin tot dintr-o . obiectul juridic al infracţiunii de spălarea banilor se referă numai la anumite valori patrimoniale. De pildă. divulgarea secretului profesional. etc. din infracţiuni contra justiţiei (favorizarea infractorului). O atare acţiune. pe când infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune contra proprietăţii. din infracţiuni de serviciu (abuzul în serviciu. darea şi luarea de mită). Astfel. împotriva încercărilor de denaturare şi subminare a acestor circuite economice ca urmare a infuziunii de valori provenite din infracţiune. bancar. O anumită coincidenţă se va putea produce între obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor şi obiectul juridic al infracţiunii din care provin sumele supuse spălării.Spălarea banilor apare astfel ca o operaţiune prin mijlocirea căreia se poate realiza mai uşor punerea în circulaţie a valorilor ilegale (finalitate urmărită de infractor încă din momentul comiterii infracţiunii principale). (punerea în circulaţie şi valorificarea bunurilor ilicite) implică inevitabil folosirea anumitor instituţii şi persoane specializate prin intermediul cărora să se poată înfăptui o atare pătrundere a valorilor ilegale în circuitul economic şi valorificarea lor. obiectul juridic special al infracţiunii de spălarea banilor sunt relaţiile patrimoniale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu normala circulaţie a valorilor în cadrul circuitului financiar. de credit (adică prin instituţiile menţionate mai sus). Valoarea socială ocrotită prin norma de incriminare este circulaţia normală a bunurilor realizată prin unele instituţii specializate. traficul de persoane. valorile supuse spălării ar putea să provină dintr-o infracţiune contra persoanei (exemplu: şantajul.

„Spălarea banilor-actualitate. Întrucât infracţiunea de spălare a banilor are caracter adiacent. abuz de încredere. pag. bancar.13 Vasile Dobrinoiu. Este de observat de asemenea. pag. nu se va putea reţine această infracţiune decât după ce s-a constatat săvârşirea infracţiunii principale. aducând astfel atingere şi relaţiilor sociale privind realizarea justiţiei şi descoperirea adevărului în legătură cu faptele de spălare a banilor.I. din furt. caracterul complex al obiectului juridic special al infracţiunii de spălare a banilor.Lumina Lex. spre a se pierde complet urma 1 2 Ioan Lascu.). vol. De asemenea. realitate socială şi incriminare”. comercial.385 51 . etc. Bucureşti 2004. . 6/2003. de asigurare.2 Pericolul faptelor de spălare a banilor nu constă. distrugere. nr. Nu interesează dacă pentru infracţiunea principală săvârşită anterior sau concomitent s-a încetat urmărirea penală sau s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenţiei unor cauze care înlătură răspunderea penală.infracţiune contra proprietăţii (de exemplu. etc. nu interesează dacă autorul infracţiunii anterioare sau concomitente este necunoscut. faptele de ascundere a bunurilor provenite din infracţiune împiedicând aflarea adevărului. constituit din relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu activitatea justiţiei. Pe lângă obiectul juridic special principal pe care l-am definit ca fiind relaţiile sociale cu caracter patrimonial care se desfăşoară într-un domeniu specializat al relaţiilor patrimoniale şi anume în cadrul operaţiunilor financiar-bancare. tâlhărie. să pătrundă în circuitul financiar. derivat fiind condiţionată de existenţa infracţiunii din care provin valorile supuse spălării. suficient că autorul infracţiunii de spălare a banilor să ştie că banii provin dintr-o infracţiune. atât în curăţarea lor (deoarece dacă autorul va fi tras la răspundere el va trebui să restituie sumele obţinute ilicit. Ed. chiar prin echivalent dacă nu în natură). Drept penal. cât în faptul că prin spălare autorul urmăreşte să pună mai uşor în circulaţie aceste valori obţinute ilegal. partea specială.D. R. corelativ. în cazul acestei infracţiuni există şi un obiect juridic special secundar1.

bancar. deţinerea sau folosirea de bunuri de provenienţă ilicită (art. Chiar dacă aceste din urmă acţiuni le regăsim şi în descrierea conţinutului infracţiunii . Aceste consecinţe de ordin economico-financiar a infracţiunii de spălare a banilor se vor răsfrânge şi asupra relaţiilor patrimoniale care stau la baza operaţiilor financiare şi de credit.c). supuse pericolului unor îndelungate procese. transferarea de bunuri. ci în acelaşi timp. disimularea adevăratei naturi a acestora ca şi atunci când se referă la dobândirea. atunci când se referă la schimbarea. etc. În lumina acestui obiect juridic special principal (relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu ocrotirea patrimoniului împotriva faptelor de denaturare a circuitului economico-financiar prin pătrunderea în acest circuit a unor valori numai cu aparenţă de legalitate). o etapă necesară în desfăşurarea activităţii de punere în circulaţie a banilor murdari. prin confiscarea lor în momentul descoperirii infracţiunii principale. la ascunderea probelor în legătură cu săvârşirea infracţiunii principale. 23 din legea numărul 656/2002. drepturile asupra bunurilor devenind contestabile. provizorii. ale stabilităţii şi normalităţii relaţiilor patrimoniale din cadrul circuitului economic şi financiar. trebuie interpretate şi prevederile din art. . ori pentru despăgubirea persoanei vătămate. crearea unor relaţii de provizorat (fondurile introduse în circuitul economic. aceasta conducând inevitabil la anularea operaţiilor efectuate cu aceste valori numai aparent legale şi a căror aparenţă a fost înlăturată). ascunderea. la denaturarea circuitului economic prin pătrunderea de valori având o provenienţă ilegală. un scop a cărui atingere conduce la două rezultate la fel de periculoase: pe de o parte. ceea ce va produce inevitabil tulburări ale vieţii economice. fiind oricând susceptibile de a fi retrase. ceea ce determină cum am mai arătat. 23. iar pe de altă parte.caracterului lor ilicit. Spălarea banilor devine astfel o operaţie nu numai de ascundere a provenienţei ilicite (implicit de denaturare a probelor). falsificarea tranzacţiilor economice. lit. Punerea în circulaţie devine astfel scopul spălării banilor.

ori care au căpătat o atare aparenţă pentru a putea fi mai uşor puse în circulaţie.23. să se sustragă de la urmărire. folosirea constituie prin urmare. mai ales când aceste valori provin din infracţiuni foarte grave sau cu consecinţe deosebit de grave (de pildă. în sensul art. În timp ce în formularea infracţiunii de spălare a banilor aceste acţiuni reprezintă modalităţi prin care se realizează spălarea banilor în vederea unei mai lesnicioase puneri în circulaţie a acestor valori în circuitul economic. atât ca semnificaţie cât şi ca periculozitate socială. adică asupra unor bunuri menite să capete o aparenţă de legalitate. Tot în lumina obiectului juridic special principal al infracţiunii de spălarea banilor trebuie interpretate şi prevederile art. Toate acţiunile descrise în art. deoarece acestea deşi sunt acţiuni identice ca denumire au semnificaţii diferite. 23 din legea numărul 656/2002 reprezintă variante normative alternative a infracţiunii de spălare a banilor. în formularea infracţiunii de tăinuire aceste acţiuni au semnificaţia unor activităţi statice de simplă modificare a statutului patrimonial al bunurilor tăinuite. judecată sau executarea pedepsei spre a evita confundarea acestor infracţiuni cu aceea de favorizare. deţinerea.de tăinuire. fiind prevăzute cu sancţiuni relativ reduse (3 la 7 ani). referitoare la scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile. nu ne aflăm în faţa unor incriminări paralele sau a unui concurs de texte.a. tăinuirea şi favorizarea. Este de menţionat faptul că. lit.23 lit. Deşi aparent acest scop este identic cu cel al infracţiunii de favorizare a infractorului. de astă dată este vorba de o favorizare urmărită printr-o activitate specifică. aceea de spălare a banilor.c din legea 656/2002 activităţi care poartă asupra bunurilor de provenienţă ilicită în curs de spălare sau după spălare. şi anume de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni. nu ar putea să corespundă gravităţii faptelor de spălare a banilor (legea prevede pentru asemenea fapte pedeapsa închisorii stricte de la 3 la 12 ani). când banii care urmează a fi spălaţi provin din acţiuni 53 . ca urmare ele sunt echivalente. Dobândirea. fiind acţiuni prin care se realizează fapta incriminată.

o atare coincidenţă nu are loc. valori asupra cărora s-au exercitat actele de spălare şi care au provenit din fapte reprezentând infracţiuni grave (de exemplu.D.nr. pag. faptul că acestea din urmă prevăd nepedepsirea tăinuirii sau favorizării săvârşite de soţ sau de o rudă apropiată.153. furt. care au 1 Valerică Dabu. 3. când este vorba de infracţiuni contra patrimoniului din care au rezultat valorile ilicite). Obiectul material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002 sunt valorile asupra cărora a fost îndreptată fapta incriminată (bani. cât şi cu obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor. În mod consecvent. dacă s-au exercitat asupra lor operaţiuni de ascundere a originii ilicite a bunului (de pildă prin falsificarea seriei. legiuitorul ar fi trebuit să incrimineze şi nedenunţarea faptelor de spălare a banilor. în timp ce sancţiunile prevăzute pentru infracţiunea de spălare a banilor ţin mai bine seama de aceste implicaţii.contra statului. dispoziţie de favoare. etc. ceea ce nu a făcut-o. când valorile menţionate sunt supuse actelor de spălare. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. R. calitatea de soţ sau rudă apropiată urmând să fie valorificată numai în cadrul individualizării judiciare. a culorii. înşelăciune. din corupţie. constitui ulterior obiectul material al infracţiunii de spălare de bani. În alte cazuri însă. Valorile provenite din infracţiunea principală pot să coincidă şi cu obiectul material al infracţiunii principale (de pildă. aşadar. între infracţiunea de spălarea banilor şi infracţiunile de tăinuire şi favorizare.). . nota 2.). Este cazul valorilor provenite din infracţiune. considerându-se în mod justificat că asemenea acţiuni săvârşite chiar de soţ sau o rudă apropiată reprezintă fapte deosebit de grave.Obiectul material al infracţiunii de spălarea banilor. trafic de droguri. sancţionate cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani).4/2005. etc.1 S-ar mai putea adăuga la aceste deosebiri. care nu există în legea 656/2002. bunuri. Valorile obţinute din săvârşirea infracţiunii principale vor putea. a documentelor de circulaţie ale autovehiculelor sustrase). a numărului.

însă nu se poate tăgădui că există valori provenite din această infracţiune. dezvăluind imediat existenţa acţiunii ilicite din care provin. ca atare asemenea bunuri nu pot fi puse fraudulos în circulaţie. ca obiect material al infracţiunii de spălare a banilor pot fi. de pildă. mobilele care poartă înscrise pe ele locul de unde provin. cât şi în valută. Tempus 2000.constituit numai obiectul tranzacţiei ilegale (de pildă. curăţate.IV. 666. dar şi pentru că uneori poartă fizic urma sursei din care provin. orice operaţiune efectuată 1 Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. iar dacă a provocat sustragerea va fi instigator sau complice moral. ediţia a II-a. constituind obiectul material al infracţiunii trebuie să fie spălate. de regulă. consultând un specialist şiar da seama imediat de provenienţa lor. infracţiunea de joc de noroc. mobile sau imobile. vol. colecţia unui numismat. Ed. Bunurile pot fi corporale sau necorporale. în cazul luării de mită) şi care nu constituie şi obiectul material al infracţiunii de luare de mită. să depăşească valoarea de 15. atât în lei. iar infracţiunea predicat să fie de o periculozitate sporită ( să fie sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate care să depăşească 5 ani ). putând fi uşor recunoscute (ex. infracţiunea nici nu are obiect material. pag. colecţiile de timbre. Aceste bunuri trebuie să aibă o anumită valoare (de pildă. În unele cazuri. Valorile de o asemenea importanţă.1 Banii. nu numai pentru că provin din acte ilicite (sunt murdare sau negre). bancnotele înregistrate. Asemenea bunuri. 55 . La fel infracţiunea de proxenetism are obiect material numai în unele din modalităţile sale de săvârşire. Cel care le-ar cumpăra. etc.). chiar dacă sunt sustrase. aceasta ar însemna eventual o tentativă de spălare de bunuri.000 de euro). Explicaţii teoretice ale codului penal român. Dacă s-ar încerca înstrăinarea lor.657. colecţiile de tablouri ale unor pictori celebri. se păstrează pentru folosul noului deţinător şi care devine astfel tăinuitor de bunuri provenite din infracţiune. Există şi bunuri care nu pot fi spălate chiar dacă provin dintr-o infracţiune (de pildă. deoarece o atare faptă nu ar putea să se finalizeze. bijuterii celebre cu proprietari cunoscuţi).

Tot astfel vor desprinde caracterul dubios al bunului din natura suspectă a tranzacţiilor asupra unor bunuri în raport cu care există dorinţa de a le ascunde. Legea nu condiţionează existenţa infracţiunii de spălarea banilor de o condamnare concomitentă sau anterioară a autorului pentru infracţiunea din care au provenit sumele spălate (represiune subsidiară derivată). deşi sunt produse ale unor infracţiuni. precum şi bunurile provenite dintr-o infracţiune săvârşită în altă ţară unde fapta respectivă nu este incriminată. Nu constituie bun provenit din infracţiune şi ca urmare nici obiect material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002. nu poate fi probată fiind aplicabilă concluzia antică.asupra lor n-ar putea să le confere niciodată o aparenţă de legalitate. ori au o valoare sub 15. nu poate fi făcută transparentă şi adusă la cunoştinţa tuturor. etc. însuşirea bunului găsit. implicit nu pretinde o cunoaştere precisă a sursei ilicite a bunului (fie pentru că aceasta este bine ascunsă. pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă nu depăşeşte 5 ani. deoarece provenienţa lor nu poate fi mărturisită. neglijenţa în serviciu. „idem est aut non esse aut non probari”). cum ar fi infracţiunea de abuz de încredere. etc. autovehiculul sau calculatorul proprietate personală folosite la săvârşirea infracţiunii principale. organele judiciare vor desprinde caracterul ilicit al sursei din actele de ascundere a bunului (conform raţionamentului. bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunii. nu prezintă gravitatea prevăzută de lege (de pildă.000 euro. Legea nu se preocupă de modul cum a dobândit făptuitorul bunul ori valoarea cu caracter ilicit. în această categorie fiind: instrumentele spargerii. Mai mult chiar. fie pentru că. că nimeni nu ascunde decât lucrurile care au provenienţă dubioasă). fiind evidentă originea acestora şi că au fost sustrase de la adevăratul proprietar. De asemenea. deşi cunoscută. În aceste condiţii. nu pretinde nici ca organul judiciar să identifice o infracţiune determinată din care provin aceste . deoarece nu sunt un produs al infracţiunii. în această categorie intră şi bunurile care.).

iar probarea ei va fi mult înlesnită prin descoperirea asupra persoanei suspecte a bunurilor provenite din activităţi ilicite.valori. fără să mai socotim temerea continuă care va stăpâni pe infractor. De pildă. certitudine care se capătă cel mai adesea din dovada făcută că agentul a ascuns aceste bunuri şi că le-a transformat în altceva care să le confere o aparenţă de legalitate. Continuând să descifrăm mecanismul intern al infracţiunii de spălare a banilor. raţionează legiuitorul. Neputând să-şi valorifice produsul infracţiunii pe care este silit să-l păstreze. să circule sub înfăţişarea lor iniţială. Păstrarea bunurilor asupra infractorilor poate să aibă şi alte consecinţe. chiar nedeterminată. ştiind că are asupra sa produsul infracţiunii şi că ar putea fi descoperit oricând. se va putea mai uşor descoperi fapta principală. se situează pe poziţia în care bunurile sau valorile de provenienţă ilicită nu ar trebui să circule sau. fără a se face eforturi de autor sau de alte persoane de a se ascunde provenienţa acestor valori şi a li se da o aparenţă de legalitate. observăm că legiuitorul incriminând asemenea fapte. chiar întâmplător. ci sunt păstrate de infractor. Conduita atipică a subiectului se transformă într-o certitudine de existenţă a unor valori murdare provenite dintr-o faptă ilicită nedeterminată sau imposibil de dovedit. cel mult. este înlesnită şi în acest caz descoperirea infracţiunii principale (dacă valorile sustrase sunt înregistrate şi pot fi uşor identificate). acestea pot să devină cu timpul inutile (prin schimbarea bancnotelor sau să se degradeze). Dacă autorul n-a fost descoperit şi tras la răspundere este suficient să existe certitudinea că bunurile provin dintr-o infracţiune. când deţinătorul valorilor puse în circulaţie n-ar putea da o explicaţie plauzibilă asupra sursei acestor valori va opera prezumţia că provin dintr-o 57 . Dacă valorile de provenienţă ilicită sunt puse în circulaţie însă în forma lor iniţială fără eforturi de a li se ascunde provenienţa. Dacă valorile de provenienţă ilicită nu circulă. autorul faptei va fi îndemnat să se abţină de la săvârşirea de infracţiuni.

Spre deosebire de ipotezele de mai sus. o persoană cu venituri modeste îşi cumpără o locuinţă de care avea nevoie). Al. În ambele ipoteze (când valorile dubioase nu sunt puse în circulaţie sau sunt puse în circulaţie fără nici o modificare) nu va exista o faptă de spălare a banilor. legiuitorul a urmărit în principal să împiedice punerea în circulaţie a valorilor de provenienţă dubioasă.Boroi. deoarece prezintă bunul spălat. incriminată sub forma actelor de spălare de bani. prin spălare. într-o formă modificată. căpătând o aparenţă de legalitate. Opere citite pag.sursă ilicită (de pildă. În aceste cazuri nu s-ar putea reţine în sarcina infractorului decât infracţiunea principală. curăţare. Acela care spală bani de provenienţă dubioasă comite. deoarece nu s-a spălat. curăţat niciun bun şi ca atare descoperirea bunurilor provenite din infracţiunea la locuinţa infractorului sau identificarea sumei puse în circulaţie cu mijloacele obişnuite ale autorităţilor ca provenind dintr-o infracţiune determinată nu vor atrage răspunderea şi pentru infracţiunea de spălare a banilor murdari. sub un anumit aspect o înşelăciune. deoarece numai asemenea valori sunt mai greu de identificat cu mijloacele obişnuite la îndemâna autorităţilor şi implicit mult mai greu s-ar putea ajunge la descoperirea infracţiunii principale.Sandu.1 Aceasta subliniază că operaţiile de spălare prezintă un pericol important prin contribuţia la denaturarea probelor şi implicit la îngreunarea posibilităţii de a proba fapta principală. Ion Molnar. prin incriminarea faptei de spălare a banilor. Fl. urmând ca la soluţionarea acţiunii civile să se aibă în vedere modul de despăgubire a părţii vătămate în măsura în care bunurile sustrase n-au putut fi restituite în materialitatea lor. 173 . curat ca şi când n-ar proveni din infracţiune (prezintă drept 1 Costică Voicu.

societăţile de asigurare. dar depun eforturi.adevărate fapte mincinoase). le slujeşte autorilor infracţiunii principale să micşoreze riscul de a fi descoperiţi şi de a fi traşi la răspundere penală. De cele mai multe ori. în continuare. inducând în eroare instanţa de judecată şi că. cazinourile. ci prin folosirea unui şir de deducţii şi anume că acela care spală bani urmăreşte neapărat să ascundă o anumită realitate. Alteori. participanţi la operaţiile de ascundere. O atare concluzie este desprinsă. în mod inconştient. etc. dispuşi să ia drept valabilă aparenţa creată de infractor. Această înşelăciune. falsificate. acestea căpătând aspectul de produs legal sau legitim. speculând încrederea sau naivitatea celor din jur. această înşelăciune se realizează prin operaţia de spălare a banilor care presupune curăţarea banilor sau bunurilor rezultate din săvârşirea unei infracţiuni. în măsura în care se ascund 59 . Justificarea incriminării actelor de spălare a valorilor provenite din infracţiune. Autorii actelor de spălare a banilor în aceste cazuri nu se mulţumesc numai să comită infracţiunea principală. având o incriminare distinctă. Aceste operaţii se realizează prin utilizarea de către infractori a diferite metode şi tehnici implicând sistemul financiar-bancar sau alte verigi ale economiei de piaţă (piaţa de capital. nu este în afara criticii. Cei care se lasă înşelaţi de această aparenţă şi privesc valorile de provenienţă ilicită ca şi când ar proveni dintr-o sursă licită devin. operând cu prezumţia că orice act de spălare a bunurilor contribuie la ascunderea adevărului în procesul judiciar. inducând în eroare pe cei care primesc aceste bunuri aşa zis curate şi spălate.). să înşele societatea asupra provenienţei bunurilor pe care le-au obţinut pe căi necinstite. nu pe baza efortului acuzării de a demonstra în fiecare caz concret că actele de spălare au împiedicat efectiv aflarea adevărului. înşelăciunea realizată prin ascunderea provenienţei bunurilor provenite din infracţiune ia forma alterării sau falsificării datelor privind identitatea celor implicaţi în aceste operaţii sau asupra actelor doveditoare ale dreptului de proprietate şi chiar asupra diverselor documente ale tranzacţiei care sunt modificate.

poate să nu vrea să recunoască că a primit sume mari de bani.nişte valori în mod cert. Prezumţia că orice tranzacţie dubioasă cum ar fi oferta de mai sus constituie un act de spălare a banilor determină mutarea sarcinii probei asupra deţinătorului de valori. Pe de altă parte. acestea provin dintr-o infracţiune şi nu din activităţi legale. O atare schimbare a sarcinii probei poate conduce la erori judiciare. drept cadouri de la partenerul său sexual. În mod normal în toate aceste cazuri. acuzarea ar trebui să facă dovada sursei ilicite a valorilor şi nu să oblige pe deţinător să facă dovada provenienţei legale a bunurilor deţinute. etc. o persoană care a făcut o tranzacţie suspectă precum cea de mai sus. un anumit lucru şi anume că foloseşte bani proveniţi din infracţiune pe care încearcă să-i cureţe apărând în calitate de fericit câştigător la loterie a sumelor aflate asupra sa. Uneori această dovadă prin schimbarea sarcinii probei ar fi chiar prejudiciabilă pentru cel în cauză (de pildă. În realitatea cotidiană. deşi a comis un act care poate fi interpretat ca o încercare de ascundere a adevărului. ori soţul să recunoască primirea unui autovehicul de la o femeie. sume pe care le-a investit în diferite afaceri. dar nu ilegală) poate să fie în unele cazuri nedreaptă. dacă beneficiarului unui loz câştigător i se oferă un preţ dublu pe bilet din partea unei persoane interesate aceasta înseamnă că ofertantul încearcă să ascundă în modul arătat. cel care spală bani în modul arătat este prezumat că prin ascunderea caracterului ilicit al sumelor folosite urmăreşte să ascundă adevărul asupra sursei din care provin sumele respective. Aceasta înseamnă că prezumţia conform căreia orice tranzacţie dubioasă este un act de spălare de bani. De pildă.). nu toate acţiunile atipice sau anormale (socotite . acesta fiind obligat să demonstreze că. în realitate activitatea sa a fost licită. întrucât urmăreşte ascunderea unor valori de provenienţă ilicită (deşi în realitate în exemplul dat banii care se încearcă a fi ascunşi au o provenienţă eventual imorală. inclusiv în cumpărarea de lozuri câştigătoare ori soţia să nu recunoască primirea de bani de la o persoană străină de familie.

Autorii valorilor provenite din infracţiuni (având la dispoziţie valori care nu sunt rezultatul unei activităţi economice. altele decât cele care i se atribuie. inclusiv a actelor de terorism. valorile mari de care dispune (valori provenite din activităţi legale sau morale pe care nu înţelege să le mărturisească). servesc la coruperea autorităţilor şi la încălcarea legalităţii. Posibilitatea unor erori judiciare prin manipularea acestor prezumţii trebuie să determine organele juridice să opereze cu o maximă prudenţă încercând să stabilească realitatea. putând să existe numeroase alte justificări decât cele pe care i le atribuie prezumţia de mai sus cu care operează organele judiciare. depunerea la o bancă a unei sume mari de bani în conturi multiple cu valori reduse poate să aibă la bază dorinţa autorului de a ascunde în faţa familiei. reale. De asemenea. a prietenilor. se pretează la supraevaluarea costurilor prin care urmăresc să ascundă valorile negre (de pildă. banii murdari sunt o sursă importantă pentru finanţarea activităţilor criminale de orice natură. După unii autori. Dar aşa cum am arătat şi mai înainte incriminarea faptei de spălare a banilor îşi are temeiul nu numai în necesitatea ocrotirii activităţii corecte a justiţiei şi împiedicarea denaturării probelor în procesul judiciar (cu neajunsurile semnalate) ci îşi are o justificare şi în alte direcţii. Refuzând să arate adevărul.dubioase) au un conţinut ilicit. acela care cumpără cu o sumă dublă un loz câştigător poate să facă o atare tranzacţie cum am mai arătat din motive generoase. productive. Tot astfel. vrând totodată să ascundă mobilul real al tranzacţiei. o atare persoană va ajunge să fie acuzată pe nedrept de spălare de bani. este posibil ca cel în cauză să refuze să dea publicităţii adevăratele scopuri ale actelor sale pretins dubioase şi să recunoască motivele reale. Fiind obligat să dea explicaţii asupra acestor motive (de pildă. adevărul chiar atunci când prezumţia ar fi în defavoarea unei persoane. ci dintr-o activitate parazitară) sunt extrem de „generoşi”. Aşa de pildă. că sumele provin de la partenerul sexual). sunt gata să ofere din banii murdari un preţ dublu pentru 61 .

să combată acţiunile de ascundere intenţionată a valorilor obţinute din infracţiune. 4 din codul penal (personalitatea legii penale) nu prevede dubla incriminare. a ratei dobânzilor şi a cursului de schimb valutar în care sunt interesaţi. În imposibilitatea de a descoperi la timp faptele principale şi de a le proba. disimulate. de asemenea. Aceste urmări adiacente ale circulaţiei banilor negri în viaţa economică ar putea fi prevenite. organele judiciare sunt obligate să-şi îndrepte atenţia spre descoperirea unor fapte derivate. Potrivit legii penale române. Actele de spălare a banilor pot fi comise parţial în ţara noastră. Legea penală română în vigoare va putea fi aplicată şi actelor de spălare comise pe teritoriul străin fără nicio rezervă. că preocuparea pentru spălarea banilor proveniţi din infracţiuni denaturează viaţa economică. În noul cod. ca pe această cale să ajungă uneori la descoperirea infracţiunilor principale şi totodată să înlăture consecinţele negative asupra circuitului economic a pătrunderii de capitaluri provenite din infracţiuni. marginale. nelăsând timpul necesar ca autorii să recurgă la acte de spălare pentru a pune în circulaţie valori de provenienţă dubioasă. S-a remarcat. infracţiunea va fi considerată comisă pe teritoriul ţării noastre fie că s-a produs numai un act de executare sau numai rezultatul pe teritoriul român. ceea ce împiedică libera concurenţă. nerealistă în condiţiile în care există multiple posibilităţi de eludare a legilor. desigur. creează condiţii pentru apariţia de societăţi fantomă pentru încheierea de tranzacţii aparente şi pentru tot felul de activităţi mascate. operând principiul ubicuităţii. parţial în străinătate. determină o creştere artificială a valorilor bunurilor. soluţia de mai sus nu va fi posibilă decât dacă legea penală a statului străin prevede dubla . O atare rezolvare apare însă ideală. deoarece în prezent art.procurarea unor obiecte). printr-o promptă şi eficientă represiune împotriva infracţiunilor principale. prevăzându-se cerinţa dublei incriminări.

cât şi în aparatul de stat legislativ sau executiv (criminalitatea gulerelor albe). Sutherland a definit termenul ca: „infracţiune comisă de o persoană respectabilă. fraudele poştale. de regulă infracţiuni din domeniul afacerilor comerciale. luarea de 63 . bancare. Expresia „infracţiune comisă de gulerele albe” a fost introdusă în limbajul juridic şi criminologic în anul 1939. fraudele în domeniul titlurilor de valoare. în cadrul ocupaţiei pe care o are”. Atunci când subiectul activ al infracţiunii este chiar autorul faptei principale. de regulă. având un înalt statut social. fraudele în domeniul asigurărilor. fraudele financiare. sunt implicate în săvârşirea atât a infracţiunilor principale. fraudele privind falimentul. trebuie să ţinem seama că asemenea fapte se vor comite mai frecvent de anumite categorii de persoane care ocupă funcţii importante. 4. infracţiunile comise de gulerele albe includ: încălcări ale legilor monopolului. fraudele în domeniul banilor publici. fraudele cu cartea de credit. financiare. În acest sens sunt şi prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite la care neam referit. astăzi se admite că aceste persoane pot săvârşi o varietate de infracţiuni. legea 656/2002 neprevăzând vreo calitate specială a subiectului. Deşi au existat controverse cu privire la infracţiunile care ar putea fi comise de „gulerele albe”. cu ocazia discursului ţinut de Edwin Sutherland la Societatea Americană de Sociologie. fraudele în cadrul telemarketing-ului. atât în organele de conducere la nivel central ale unor societăţi sau ale unor organizaţii politice. cât şi a infracţiunilor de spălare a banilor. Astfel. fără violenţă.Subiectul activ al infracţiunii de spălarea banilor. Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană fizică care are capacitatea de răspundere penală. fraudele prin internet. fraudele în domeniul asistenţei medicale. comercializarea de acţiuni profitând de calitatea de angajat superior al instituţiei financiare. persoane care.incriminare. evaziunea fiscală. încălcări ale legislaţiei în domeniul mediului.

565/2002. cât şi acelora care au efectuat şi intermediat operaţiile de spălare a banilor. infracţiunea de spălare a banilor.Molnar. poate fi concepută a fi comisă şi de autorul infracţiunii principale. delapidarea. operaţiile de spălare a banilor pot fi efectuate în numele funcţionarului (subiect activ calificat). atât autorilor infracţiunilor din care s-au obţinut „banii murdari” (contrabandiştii. Potrivit legii penale române. de alte persoane fără nicio calitate. şantajiştii. 1 Costică Voicu.)1. chiar dacă n-au fost şi autorii infracţiunilor din care au provenit aceste valori. Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite. falsul în înscrisuri publice sau private. spionajul economic. furtul de secrete comerciale. proxeneţii. traficanţii de droguri.mită. funcţionarii corupţi. Chiar dacă infracţiunea principală a avut caracterul de infracţiune proprie (de pildă. 175 . nu este obligatorie sancţionarea şi a autorului infracţiunii principale pentru fapta de spălare a banilor. agentul a obţinut sumele dubioase din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu). etc. În asemenea cazuri nu se poate vorbi că subiectul ar avea o calitate specială ceea ce ar conferi infracţiunii comise caracterul de infracţiune proprie. spălarea de bani. Alteori. subiectul activ este o persoană specializată în spălarea banilor. ratificată de ţara noastră prin legea nr. ci o infracţiune care deşi derivată are la bază temeiuri proprii de existenţă. fiind considerată nu o formă de tăinuire. I. A. etc. hoţii de autovehicule.Sandu.Boroi. deoarece infracţiunea poate fi comisă de orice persoană care deţine valori provenite din infracţiune şi urmăreşte să ascundă provenienţa lor. dacă potrivit principiilor legislaţiei interne ale statului actele de spălare se absorb în infracţiunea principală (o atare soluţie. denumit în doctrină şi practica judiciară „spălători specializaţi”. cum am văzut este proprie legislaţiei penale italiene). Fl. În practică s-a reţinut această calitate de subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor. Opere citite pag.

notari. această condiţie poate fi interpretată şi ca referindu-se la autor spre a evita aplicarea textului. adică o persoană care n-are această calitate. semnificaţii care justifică răspunderea penală şi a autorului infracţiunii principale când acesta comite fapte de spălare a banilor proveniţi din infracţiunea săvârşită de el însuşi.În legătură cu subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor ar fi de observat şi faptul că legea penală română ar fi trebuit să fie mai explicită în această privinţă şi să prevadă mai clar posibila implicare a autorului infracţiunii principale în aceste activităţi ilicite. În acelaşi sens ar pleda şi faptul că infracţiunea de spălare de bani nu este identică cu cea de tăinuire sau favorizare (în cazul cărora actele de autotăinuire sau autofavorizare nu au relevanţă penală). ci are şi semnificaţii proprii. întocmai cum poate fi comisă de persoane fără nicio calitate deosebită. executori judecătoreşti). Aceasta confirmă concluzia după care această infracţiune nu presupune un subiect activ calificat. fiind excluse alte persoane drept autori. independente şi care în esenţă privesc denaturarea procesului economic. În cazul infracţiunilor proprii. Infracţiunea de spălare a banilor poate fi săvârşită şi de anumiţi profesionişti (avocaţi. Chiar dacă în formularea textului există şi cerinţa esenţială ca autorul faptei să fi cunoscut provenienţa bunurilor din infracţiune. faptele nu pot fi comise decât de persoanele care au calitatea cerută de lege. contabili. 23 din legea 656/2002 pot fi săvârşite şi de autorul infracţiunii principale când comite acte de spălare a valorilor provenite din infracţiunea comisă de el însuşi. când autorul s-a aflat într-o eroare principală cu privire la existenţa infracţiunii. fapta acesteia din urmă va 65 . aceasta nu este de natură să conducă la abandonarea concluziei (desprinsă şi în practica judiciară) că acţiunile incriminate în art. subminarea economiei reale şi a intereselor economice ale statului. pe lângă un autor având calitatea cerută de lege. şi un extraneus. În eventualitatea că la săvârşirea unei asemenea infracţiuni ar participa. Chiar dacă există unele neclarităţi şi imperfecţiuni de tehnică legislativă.

contabili). pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.23 al. în afară de cazul când legea prevede expres o atare obligaţie.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor . notari publici. deşi sub aspect material acesta a comis acte identice cu cele ale autorului calificat. . Conform art. notari publici. 1 Dobrican. executori judecătoreşti. asociaţie în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor. aceştia vor fi scutiţi de obligaţia legală de a informa autorităţile (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor).2 din acest act normativ. 5. printre care se numără şi aceea de spălare de bani2. executori judecătoreşti. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni şi care nu are constituirea sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. Dacă mai multe persoane se constituie într-o organizaţie.656/2002 care se referea tocmai la asocierea în vederea comiterii infracţiunii de spălarea banilor. dat fiind obligaţia mai generală a acestora de a păstra secretul profesional1.2 în formularea iniţială a Legii nr. în raport cu prevederile Legii nr. Dacă infracţiunea de spălare a banilor este comisă de profesioniştii menţionaţi (avocaţi. aceste persoane se vor supune prevederilor Legii 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi care defineşte ce înseamnă constituirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave. 2 Legea nr.constitui complicitate la infracţiunea comisă de intraneus.39/2003 a abrogat expres prevederea din art. Gheorghe. nu constituie grup infracţional organizat. format din trei sau mai multe persoane.Subiectul pasiv al infracţiunii de spălarea banilor. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave.

fie că sunt comise în raport cu fapta terţului spălător. La fiecare din variantele normative alternative prevăzute în art. atunci când este comis pentru a ajuta pe autor să se sustragă de la urmărire. autor numai al infracţiunii de spălare a banilor. judecată. dar nu sunt şi autori ai infracţiunii principale. 23 din legea 656/2002 se poate concepe existenţa instigării şi complicităţii la infracţiunea de spălare a banilor. Aceste acte sunt concepute însă a fi comise de persoane care săvârşesc nemijlocit numai infracţiunea de spălare a banilor. în primul rând. executarea pedepsei. instituţii bancare sau alte persoane juridice. ştiind că acesta a comis infracţiunea din care provin bunurile supuse operaţiei de spălare (favorizare personală). subiect pasiv al infracţiunilor de spălare a banilor pot fi anumite persoane fizice sau juridice (organele de stat. este. dar poate să aibă şi caracterul unui act de favorizare din partea unui terţ spălător. Participaţia este posibilă sub toate formele şi la toate variantele normative ale infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din infracţiune. statul. 67 . deţinerea sau folosirea de bunuri cunoscând că acestea provin din infracţiune. autorul infracţiunii de spălare de bani va răspunde şi pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. care sunt prejudiciate în urma săvârşirii infracţiunii). ca titular al obligaţiei de asigurare a unui climat de normalitate în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii economico-financiare şi de afaceri.Subiect pasiv al infracţiunii. fie că aceste acte de participaţie sunt săvârşite în raport cu fapta autorului infracţiunii principale când acesta comite şi acte de spălare a banilor. În secundar. Actul de schimbare sau de transfer în scopurile menţionate poate să aibă caracterul unui act de executare săvârşit chiar de autorul infracţiunii principale care comite şi infracţiunea de spălare a banilor. În acest caz. Tot astfel sunt acte de executare a infracţiunii şi cele care constau în dobândirea.

Trecând la analiza conţinutului juridic al infracţiunii. Chiar dacă în varianta normativă prevăzută în art. Pe lângă situaţia premisă din conţinutul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. ci subliniază numai că acţiunea de schimbare sau transfer poate fi comisă nu numai de autorul faptei principale. fie o altă persoană). mai face parte şi conţinutul constitutiv. Calitatea de complice o va avea persoana care eventual ajută.Este interesant de observat că în Convenţia Naţiunilor Unite se face vorbire numai de actele de complicitate la infracţiunea de spălare a banilor. . să existe şi instigarea la această infracţiune (fie că instigator ar fi autorul infracţiunii principale. 23 din legea 656/2002 se prevede printre scopurile urmărite prin acţiunea de schimbare sau transfer. alături de complicitatea la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor de către autor. urmarea imediată. Împrejurarea că intermediarul acţionează ca mandatar al autorului nu exclude calitatea sa de autor al acţiunii de schimbare sau transfer a bunurilor provenite din infracţiune. Aşa cum am arătat mai sus complicitatea ca formă de participaţie este posibilă sub toate variantele normative ale infracţiunii. situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor o constituie existenţa unei infracţiuni anterioare din care să provină valorile supuse operaţiunilor de spălare. În raport cu legea noastră penală. înlesneşte săvârşirea acţiunii de schimbare sau de transfer comisă de autorul infracţiunii principale sau de intermediar. Asupra acestora urmează să ne oprim mai îndeaproape. dar şi de un terţ intermediar în sprijinul sau pentru a ajuta pe autorul faptei principale. instigarea fiind o formă autonomă de participaţie. această precizare nu are nimic comun cu complicitatea ca formă de participaţie. acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale. compus din elementul material. preluându-se astfel modelul francez al instituţiei participaţiei potrivit căruia instigarea constituie o formă de complicitate şi nu o formă distinctă de participaţie. legătura de cauzalitate. va exista şi posibilitatea ca.

infracţiunea se poate realiza şi când s-a comis doar una dintre acţiunile alternative incriminate.1 lit. creditul de consum. societăţile de valori imobiliare. nefiind necesară realizarea cumulativă a acestora. preluând incriminarea din legea anterioară (Legea 21/1999) nu a mai precizat ca o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii de spălare a banilor. de custodie. b) instituţiile financiare. societăţile de investiţii. elementul material al infracţiunii îl constituie acţiunea de schimbare sau de transfer de bunuri. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora. în mod frecvent. Pe de altă parte.6. cum ar fi : fondurile de investiţii.a. Pluralitatea de acţiuni alternative va fi însă avută în vedere la individualizarea pedepsei. ca faptele descrise în norma de incriminare să fi fost comise prin intermediul anumitor instituţii sau persoane pe care Legea 21/1999 le menţiona în mod expres.23 alin.Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor. finanţarea tranzacţiilor comerciale. Deşi instituţiile financiare şi persoanele intermediare nu mai sunt menţionate în noua reglementare. factoringul. săvârşite separat sau împreună. creditul ipotecar. Întrucât cele două variante normative (schimbarea sau transferul) au un caracter alternativ. fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri. printre altele. incluzând. care îndeplinesc următoarele operaţiuni : creditarea. nu putem să nu observăm că. societăţile de depozitare. sucursalale băncilor străine şi instituţiile de credit. atunci când sunt întrunite ambele. inclusiv 69 . 656/2002. Nu interesează instituţiile sau persoanele prin care se realizează aceste operaţii. societăţile de administrare a investiţiilor. infracţiunea îşi va păstra unitatea şi nu vor fi incidente regulile cu privire la concursul de infracţiuni. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se diferenţiază în funcţie de varianta normativă avută în vedere: a) În varianta prevăzută în art. Legea nr. infracţiunea de spălare a banilor se comite numai prin intermediul instituţiilor la care face referire şi legea anterioară şi anume : a) băncile.

forfetarea. intermedierea pe pieţele interbancare. consultanţă acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului. ordine de plată. emiterea şi administrarea unor mijloace de plată. participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni. etc. schimb valutar. strategia industrială. cărţi de credit. d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc. amanet. leasingul financiar. certificate de depozite. vânzări-cumpărări de obiecte de artă. custodia şi administrarea valorilor mobiliare. consultanţă şi servicii în domeniul fuziunilor şi al achiziţiilor de întreprinderi. operaţiuni de plăţi. h) agenţii imobiliari. c) societăţile de asigurări şi reasigurări . produse financiare derivate. e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică. i) trezoreria statului. dealeri. în lei sau în valută. turism. . f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare. acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente. cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional. valori mobiliare. cec-uri de călătorie şi altele asemenea. contabilă. administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu.. instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor. financiar-bancară. tranzacţii pe cont propriu sau în contul clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare. metale şi pietre preţioase. g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani. notarială. prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor. cec-uri. j) casele de schimb valutar.

materială. furate. Dabu. schimbarea prin înlocuirea acţiunilor anonime. astfel. adică din efectuarea unor acte juridice sub semnătură privată sau chiar autentificată pentru a ascunde o operaţiune cu caracter ilegal. În legătură cu prima dintre variantele normative ale infracţiunii şi anume schimbarea. titlurilor de plată. care pot fi urmărite după serie. efectuând două operaţiuni de vânzarecumpărare.000 RON. a obligaţiilor. o persoană care are o sumă mare obţinută prin infracţiunea principală procedează la spălarea acesteia prin schimbare. infractorul având interesul să obţină chiar valori mai reduse însă „curate”. cu preţul de 100. Schimbarea bunului poate să îmbrace şi forma unor modificări cu caracter juridic. cel în cauză cumpără o proprietate având valoarea reală de 200. p. a certificatelor la purtător. Cătineanu. Un prim sens al acestui termen ar fi acela de transformare fizică a bunului prin supunerea acestuia unor modificări susceptibile să-i schimbe înfăţişarea fizică. aceasta înseamnă că se înlătură trăsăturile reale ale obiectului obţinut în mod ilegal atribuindu-i-se alte trăsături care să creeze o aparenţă de origine sau dobândire licită. seriei şi numărului de înmatriculare al autoturismului nou furat cu seriile. Un alt sens al termenului de schimbare a bunului ar fi acela de a înlocui lucrul produs prin infracţiune cu un lucru deţinut legal de o altă persoană.37. schimbarea culorii.000 RON. S. culorile şi numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumpărate legal1. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalentă sau cel mai adesea la o valoare inferioară. număr cu altele asemănătoare în circuitul legal. op. consemnat în contractul de vânzare-cumpărare 1 V. De pildă. pentru acte şi fapte săvârşite în afara sistemului financiar-bancar. observăm că termenul poate avea mai multe accepţiuni.k) orice altă persoană fizică sau juridică. De pildă. De pildă. 71 .cit. fără să afecteze valoarea intrinsecă a obiectului.

000 RON în care este inclusă şi suta de mii „spălată”1. cu sau fără aparenţă legală (deplasare efectivă sau scriptică ori electronică). suma de 300. „asistenţă de specialitate” sau prin constituirea de depozite în ţară din 1 V. O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere. astfel că vânzătorul îşi primeşte preţul real de 200. a din Legea 656/2002. p. într-un loc unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală. Dabu.autentificat.000 RON. aflată tot sub controlul celui care transferă. S. Infractorul plăteşte vânzătorului. infractorul păstrează bunul o perioadă de timp necesară efectuării unor amenajări şi îmbunătăţiri investind 100.cit. Cea mai simplă formă de transfer al bunurilor este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită. infractorul revinde imobilul la un cumpărător de bună credinţă cu suma de 300. 23 pct. 1 lit. Transferul de bunuri în scopul ascunderii şi al disimulării originii ilicite a acestora este o altă variantă normativă a acţiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute în art. infractorul justifică legal provenienţa cu ultimul act de vânzare-cumpărare autentic.000 RON pentru imobilul în cauză. prin „deplasarea capitalului” sub diferite forme de la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul. ori fuziune cu o firmă falimentată intenţionat. pentru scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar se efectuează o plată în avans de marfă sau o plată pentru o marfă supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care transferă (agent care ulterior intră în „faliment” şi nu mai expediază marfa). Cătineanu.38 . după care. pe lângă suma consemnată în actul de vânzare-cumpărare. ori prin plăţi pentru „consultanţă”. Prin această operaţiune. şi suma pe care vrea să o spele. Un asemenea transfer se realizează de pildă. op. Astfel.000 RON..

În măsura în care schimbul sau transferul apare ca efectuat în aceste 1 2 Ion Lascu. nu de finalitate). op. împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlul celui care transferă sau prin transferuri de fonduri interbancare2.Voicu.cit. dispoziţii de încasare. 138. Cătineanu. De aici şi importanţa pe care o capătă identificarea şi selecţionarea tranzacţiilor dubioase. op. ori prin transfer de credit documentar (transferabil). Nu interesează dacă schimbarea sau transferarea a avut loc odată sau în mod repetat. cesiune de creanţă cu preţ subevaluat sau prin deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă. sau disimulării originii ilicite a bunurilor (legea foloseşte expresia „în scopul” cu semnificaţia însă de destinaţie. op.Ungureanu şi A.16 . ipoteză în care se acordă beneficiarului dreptul de a cere ca creditul să-i fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi.cit..Ş. Revista Dreptul nr. titluri de credit. ori deplasări de valută prin creditare. G. S. Dabu.C. Aceasta înseamnă că acţiunile menţionate trebuie să-şi propună să ascundă sau să disimuleze valorile provenite dintr-o infracţiune gravă. Acţiunile de schimbare şi de transfer se întregesc cu o cerinţă esenţială şi anume să fie efectuate în vederea ascunderii. p.000 euro şi apoi plata unor cec-uri în străinătate pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării transferului respectiv1.12/2002.295. comportamentele atipice ale clienţilor.. în momentul şi în forma hotărâtă în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile agentului de decontare.sume mai mici de 15. Alte forme de transfer pot consta în : deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţiuni. C. acreditive. volumul mare al sumelor tranzacţionate. Acest scop este desprins de organele judiciare chiar din contextul dubios al acţiunilor de schimbare sau transfer. p. 3 Valerică. prin sistemul Western-Union.cit. p. bunurile respective vor avea acelaşi regim juridic. Voicu. 73 . dispoziţii de plată. ori prin transfer de fonduri prin intermediul biletului la ordin sau cambiei sau prin transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri3. sau prin folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale inclusiv de societăţi fantomă prin : cec-uri. Transferul de fonduri interbancare este iniţiat de o bancă şi se încheie prin decontarea finală a sumei.

judecată sau executarea pedepsei. şi anume. acesta apărând ca având o provenienţă legală. Acţiunea de schimbare şi de transfer descrisă în cuprinsul art 23 lit.a se întregeşte cu o a doua cerinţă esenţială relativă la cel de-al doilea scop posibil al schimbului sau transferului de bunuri şi anume de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provine bunurile să se sustragă de la urmărire. disimulate. camuflarea bunului. deoarece numai în raport cu valori ilicite există interesul de a fi ascunse. Prin ascundere se înţelege modificarea înfăţişării fizice a bunului sau a naturii juridice a acestuia în vederea punerii bunului în circulaţie fără temerea de a fi descoperită originea sa ilicită sau pentru a îngreuna descoperirea. În raport cu acestea din urmă operează prevederile art. obligând pe deţinător să facă dovada contrarie. Actele de schimb şi transfer cu caracter dubios relevă nu numai intenţia de ascundere. făcând să se mute sarcina probei asupra deţinătorului.8 din Constituţie potrivit cu care „caracterul licit al dobândirii se prezumă” în cazul proprietăţii private. dar şi caracterul acestor lucruri. Într-o anumită viziune. ca acţiunea de schimb sau cea de transfer să aibă ca obiectiv favorizarea autorului infracţiunii principale (favorizare personală). implicit se urmăreşte împiedicarea descoperirii .scopuri. Este vorba tot de scop în sens de destinaţie. de disimulare a unor bunuri. o atare cerinţă esenţială ar putea fi considerată de prisos deoarece prin schimbarea sau transferul bunurilor provenite din infracţiune în scopul ascunderii sau disimulării acestora. Aceasta înseamnă că deţinătorul unui bun nu trebuie să facă dovada caracterului licit al deţinerii bunului (deoarece aceasta se prezumă). valorile de provenienţă licită nefiind ascunse. se desprinde şi prezumţia că este vorba de o provenienţă ilicită. 44 pct . provenienţa lor ilicită. Disimularea este tot o ascundere urmată de mascarea. o asemenea dovadă ar reveni deţinătorului numai după ce organul judiciar a făcut dovada caracterului ilicit al provenienţei bunului.

a dispoziţiei. realizarea acestui scop nu are loc prin acte independente de actele prin care se realizează schimbarea sau transferul în scopul ascunderii. de pildă.infracţiunii principale din care a provenit bunul spălat. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Bucureşti. . Această condiţie esenţială nu este îndeplinită dacă.ascunderea adevăratei naturi a provenienţei. 23 lit. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. a situării. Pentru întregirea elementului material al ambelor variante normative prevăzute în art. se impune a fi îndeplinită şi o a treia cerinţă esenţială şi anume ca bunul schimbat. disimulării bunului de provenienţă ilegală. Ascunderea sau disimularea în accepţiunile date mai sus se referă atât la bunul material. 1971.. aceasta implicând împiedicarea descoperirii autorului faptei principale pentru a fi tras la răspundere. Vol. transferat să provină dintr-o infracţiune. Altfel zis.573. a din legea 656/2002. 75 . cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală. Editura Academiei. Sintagma „adevăratei naturi” se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză. . Dongoroz şi colab.b constă în săvârşirea următoarelor acţiuni : . a dispoziţiei. sau dintr-o abatere disciplinară ori dintr-un delict civil şi ca atare infracţiunea nu va mai putea exista. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. la subiectul care a fost 1 Vintilă. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.disimularea adevăratei naturi a provenienţei.III. p. bunul provine dintr-o contravenţie. Este o răsfrângere a situaţiei premisă asupra conţinutului constitutiv al infracţiunii1. a situării. Elementul material al variantei normative alternative de la alin.1 lit.

drepturile de creanţă „incorporate” în acţiuni la purtător. făcând să se creadă că ocupa un alt loc decât cel real. Cu privire la „circulaţia” bunurilor trebuie înţelese actele de denaturare a adevăratei circulaţii a valorilor ori a drepturilor asupra bunurilor între parteneri la 2 V. cec-uri la purtător. Activitatea de ascundere. dobândite ilegal li se poate schimba adevărata situare (posesie) prin operaţii care să le confere aparent o provenienţă legală. Există o asemenea denaturare a drepturilor asupra bunurilor când sunt disimulate adevăratele relaţii din care provine bunul respectiv. adică o ascundere sau disimulare a bunului precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective2. ierarhie. Drept urmare. Prin situare se înţelege denaturarea locului ocupat de bunul respectiv într-o anumită ordine. unei sume obţinute prin şantaj i se dă aspectul restituirii unei sume împrumutate care pe o perioadă mare. Cătineanu. p. cumpărarea biletelor câştigătoare la loto de către făptuitor cu banii obţinuţi din infracţiuni modifică situaţia bunurilor deţinute deoarece acestea apar ca fiind contravaloarea biletului câştigător (aparenţa de dobândire legală) şi nu ceea ce sunt în realitate adică sume provenite din infracţiune.cit. Ascunderea adevăratei naturi a provenienţei presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă. op. lucrurile mişcătoare se prescriu „prin faptul posesiunii lor fără să fie trebuinţă de vreo curgere de timp”. a produs dobândă. S. De pildă.41 . disimulare trebuie să fie de natură a face nesesizabilă. evident fictivă.Dabu. titluri negociabile la purtător. 1909 Cod Civil. De pildă. etc.deposedat prin infracţiunea primară. originea ilicită a provenienţei bunului prin crearea unei situaţii de apartenenţă „legală” veridică a bunurilor şi a drepturilor asupra acestora. la prima vedere. Se ştie că potrivit art.

o trecere fictivă de la o persoană la alta până la făptuitor (folosindu-se în această operaţie de unul sau mai mulţi intermediari). b presupun de asemenea existenţa unei cerinţe esenţiale şi anume ca bunurile susceptibile de operaţiunile menţionate să provină din săvârşirea unei infracţiuni. Sintagma „săvârşirea unei infracţiuni” face referire doar la infracţiunea principală prin care s-a obţinut sau se obţine ilicit bunul care va face ulterior obiectul spălării. pretinzându-se că această circulaţie se referă la valori dobândite licit. Deţinerea sau folosirea desemnează fapta unei persoane de a avea asupra sa sau de a întrebuinţa un bun pe o perioadă determinată sau nedeterminată. deţinerea sau folosirea de bunuri care în mod obiectiv provin din comiterea unei infracţiuni. făptuitorul prin vânzări-cumpărări succesive determină o falsă circulaţie a valorilor. S. Prin dobândire se înţelege fapta unei persoane de a achiziţiona cu orice titlu bunuri din categoria celor susceptibile de a fi „spălate”.tranzacţie. lăsând să se creadă că este vorba de o circulaţie reală efectivă a bunurilor sau a drepturilor asupra bunurilor. temporar sau continuu.42 77 . Elementul material al variantei normative din alin. cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni de o anumită gravitate. De pildă. În cazul acestei variante normative de asemenea. Deţinerea bunului apare ca fiind legitimă1. op. Nu va fi îndeplinită această cerinţă esenţială dacă bunurile provin dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil ori o abatere disciplinară.Dabu. cerinţa esenţială este ca 1 V.c este realizat prin dobândirea.Cătineanu. Variantele normative prevăzute în art 23 lit.cit.1 lit. Asemenea vânzări succesive pot fi realizate prin acte juridice încheiate sub formă autentică sau sub semnătură privată înlăturându-se orice urmă de ilicit a pretinsului drept asupra bunurilor. p.

urmarea imediată va diferi în raport cu fiecare din variantele normative alternative pe care le conţine norma de incriminare. Sub primul aspect. deţinerii. scop care clarifică sensul acţiunilor şi rezultatul acestora de a ascunde originea bunurilor (scopul . înfăţişarea bunurilor se schimbă (fizic) din bani în obiecte dacă. sumele obţinute apărând astfel ca având o sursă legitimă (vânzarea unor bunuri) şi nu o sursă ilicită. prevăzute la lit. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor trebuie analizată atât sub aspect material. în acest caz urmarea imediată este schimbarea locului bunurilor care. de pildă. deşi rămân aceleaşi din punct de vedere fizic. Totodată. a masca). 7. dacă făptuitorul depune banii sustraşi la o bancă în contul său şi-i foloseşte mai departe ca bani transferaţi dintr-un cont bancar şi nu ca având o provenienţă ilegală). judecată sau executarea pedepselor. 23. momentul obţinerii bunurilor se îndepărtează tot mai mult ca urmare a vânzărilor şi cumpărărilor succesive care s-au interpus. Făptuitorul poate să recurgă şi la transferul bunurilor. cum este în realitate. ori a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. folosirii să fie un bun provenit din infracţiune. În ambele cazuri trebuie să se verifice existenţa unui scop şi anume al ascunderii sau disimulării (rezultatul acţiunii de a camufla. făptuitorul din banii obţinuţi prin înşelăciune cumpără bijuterii pe care le vinde mai departe. disimula originea lor ilicită. cât şi sub aspect juridic. urmarea materială imediată ar fi schimbarea efectivă sau transferul efectiv al bunurilor pentru a ascunde. de momentul când se verifică provenienţa lor. în cazul variantei alternative. şi-au modificat semnificaţia juridică (de pildă. prin aceste operaţiuni. Astfel. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor. a din art.bunul care face obiectul dobândirii. În această variantă normativă.

adică relaţiilor care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu raporturile patrimoniale care se desfăşoară într-un sector determinat al economiei naţionale. Deşi aceste acţiuni erau incriminate şi sub numele de tăinuire. Un alt scop este acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale de a se sustrage de la urmărire. deţinerea. astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata sa natură sau provenienţă (de pildă. acestea sunt modalităţi alternative normative prin care se comite infracţiunea de spălare a banilor. Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor. situării. Sub aspectul urmării imediate juridice. bancar. fie o schimbare efectivă juridică (prin transfer). 23 lit. urmarea imediată naturală este dobândirea. acţiunile incriminate de schimb şi transfer în scopurile arătate aduc atingere obiectului juridic specific al infracţiunii. denaturând aceste relaţii prin infuzia de valori provenite din infracţiune..23 din legea 656/2002. acţiunile incriminate cu urmările lor naturale semnalate aduc atingere relaţiilor patrimoniale din sectorul financiar. circulaţiei sau proprietăţii bunurilor. etc. ci numai de persoanele intermediare care acţionează ca mandatari ai 79 . b din legea 656/2002. de credit. judecată sau executarea pedepsei. În cazul variantei normative alternative din art. bancar. banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi cu ajutorul unor acte false ca fiind proveniţi dintr-o donaţie). dispoziţiei. adică în sectorul financiar. etc. În cuprinsul art. provenienţe. asemănarea este numai aparentă. folosirea efectivă (ca rezultate naturale ale acţiunilor enumerate) a bunurilor de provenienţă ilicită. Sub aspectul urmării imediate juridice. 23 lit. ori a drepturilor asupra acestora. Aceste acţiuni nu pot fi desfăşurate de autorul infracţiunii principale. În ipoteza faptelor incriminate în art.c. urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă a adevăratei naturi.având caracter de destinaţie şi nu de rezultat sau finalitate). economic. fiind echivalente cu celelalte dintre acţiunile înscrise în norma de incriminare. de credit.

înseamnă că rezultatul este implicit acţiunii astfel că nu este necesară o dovadă specială a legăturii de cauzalitate fiind suficient să se fi săvârşit acţiunea incriminată iar schimbarea situaţiei anterioare să se fi produs efectiv. referindu-se la acţiuni care prin natura lor exprimă. sub raportul legăturii subiective. Legiuitorul. folosite de intermediari. . Între elementul material al infracţiunii de spălare a banilor (sub forma acţiunilor descrise în norma de incriminare) şi urmarea imediată naturală trebuie să existe o legătură de cauzalitate. un element subiectiv şi două cerinţe esenţiale.Forma de vinovăţie a infracţiunii de spălarea banilor. etc. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin activităţile întreprinse ascunde provenienţa banilor proveniţi dintr-o infracţiune şi urmăreşte sau acceptă obţinerea acestui rezultat. adică normalei desfăşurări a relaţiilor de proprietate şi a circuitului economic specific. cât şi rezultatul acestora.Legătura de cauzalitate a infracţiunii de spălarea banilor. deţinere sau folosire descrise în norma de incriminare se aduce atingere valorilor sociale ocrotite prin incriminare.autorului faptelor principale în legătură cu interesele acestuia de a ascunde provenienţa valorilor dobândite. 9. bancar. Infracţiunea de spălare a banilor cuprinde în conţinutul ei constitutiv. atât manifestarea exterioară. Sub aspectul urmării juridice. financiar. Este regretabil că legiuitorul nu a găsit formulări mai exacte care să sublinieze specificul infracţiunii de spălare a banilor în raport cu infracţiunea de tăinuire. împotriva mistificărilor şi denaturărilor provenite prin invazia în acest circuit de valori provenite din infracţiune. Elementul subiectiv constă din intenţie. prin acţiunile alternative de dobândire. 8. de credit. deţinute.

admite şi posibilitatea ca bunurile supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracţiune (în acest caz autorul manifestând indiferenţă faţă de provenienţa bunurilor). Nu este necesar ca făptuitorul (când nu este însăşi autorul faptei principale) să ştie care anume infracţiune a fost săvârşită şi cine este autorul acesteia sau dacă acesta răspunde penal sau nu pentru infracţiunea săvârşită (beneficiind de o cauză care înlătură caracterul penal al faptei sau răspunderea penală). Cunoaşterea 81 . astfel că în raport cu acesta. ci acţionează chiar în situaţia de îndoială. Posibilitatea intenţiei indirecte ca element subiectiv se verifică evident numai în cazurile în care o altă persoană decât autorul infracţiunii principale comite acte de spălare a banilor. Acela care săvârşeşte nemijlocit infracţiunea principală cunoaşte de regulă provenienţa bunului asupra căruia exercită operaţia de spălare.Autorul comite fapta cu intenţie indirectă ori de câte ori când trece la efectuarea de operaţii de spălare a banilor. aflându-se în dubiu asupra provenienţei bunului. Numai aceasta poate să manifeste indiferenţă ori îndoială asupra provenienţei bunului. Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor se întregeşte ca o cerinţă esenţială şi anume cunoaşterea de către făptuitor a împrejurării că bunurile supuse operaţiunilor de curăţire provin din săvârşirea unei infracţiuni. autorul va comite fapta cu intenţie indirectă dacă. nu îşi clarifică mai întâi îndoiala ca apoi să acţioneze. fiind suficient ca în momentul operaţiunii de spălare a banilor să-şi dea seama că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni. Tot astfel. actul de spălare are proprietatea de a releva atât intenţia directă a autorului de a ascunde provenienţa bunurilor. cât şi ştiinţa sa asupra acestei provenienţe. ceea ce înseamnă că a admis şi eventualitatea ca bunul să provină din infracţiune. spre deosebire de alte legislaţii penale (cea germană şi spaniolă) care sancţionează asemenea fapte cu pedepse ceva mai reduse şi când sunt comise din culpă. De observat că legea penală a ţării noastre nu incriminează faptele de spălare de bani proveniţi din infracţiune decât dacă sunt comise cu intenţie directă sau eventuală.

atipică. obişnuită ar putea să aibă la bază un mobil generos. sau alt mobil fără o coloratură ilicită. Cum o atare convertire nar putea fi încercată decât dacă banii spălaţi în acest mod sunt murdari sau negri. adică provin dintr-o operaţie ilicită. tipică. din eventuala publicitate care s-a făcut anterior asupra comiterii infracţiunii principale şi asupra persoanei bănuite a fi autorul infracţiunii şi din alte împrejurări. Elementul subiectiv al infracţiunii este desprins pe baza evaluării modului de comportare al unei persoane şi anume dacă aceasta a avut sau nu o conduită tipică. Este posibil însă ca subiectul să-şi propună să efectueze operaţia de mai sus pentru a face o donaţie. va fi evaluată ca o comportare anormală. Prin urmare ştiinţa că bunul spălat provine dintr-o infracţiune este dedusă din materialitatea faptelor. deoarece. pe baza . Aceasta înseamnă că multe din operaţiile aşa zis suspecte raportate la o comportare normală. este limpede concluzia că cel care cumpără în condiţiile arătate un loz câştigător. disimulare a unor valori spre a le conferi o aparenţă de legalitate se desprinde atât concluzia că bunurile spălate provin dintr-o infracţiune cât şi cunoaşterea de către făptuitor a provenienţei ilicite a bunurilor. prin folosirea acestei operaţii de cumpărare la un preţ supraevaluat a biletului câştigător. în mod normal. acela care cumpără un bilet câştigător la loterie oferind beneficiarului o sumă dublă decât valoarea câştigului. din măsurile luate de autorul infracţiunii principale (din care provine bunul supus spălării) ca totul să fie efectuat în secret. firească a oricărei persoane în împrejurări normale. nimeni nu procedează astfel. De pildă. încearcă cu ştiinţă să transforme banii proveniţi din infracţiune în bani obţinuţi în mod legal. O asemenea purtare va fi suspectată că ascunde intenţia de a converti o sumă într-o altă valoare cu aparenţă de legalitate. Este adevărat că. pentru a ajuta pe căi ascunse pe beneficiarul lozului.împrejurării de mai sus poate rezulta din modul în care s-au săvârşit faptele. Din moment ce făptuitorul execută în mod conştient operaţiuni de ascundere.

nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă autorul s-a aflat în eroare asupra provenienţei bunului ( de pildă. Infracţiunea de spălare a banilor nu se poate comite din culpă.cit.cit. O atare reprezentare greşită purtând asupra unei cerinţe esenţiale a infracţiunii constituie o eroare principală care înlătură caracterul penal al faptei. dacă în loc de scop ar fi folosit o altă expresie( de exemplu: schimbarea sau transferul pentru a ascunde sau disimula originea ilicită a bunurilor ori „de natură” a ascunde ori disimula originea ilicită a bunului). acesta are sensul de destinaţie clarificând elementul material al infracţiunii şi nu de finalitate1. Ca atare. are loc o transferare a sarcinii probei care va trece asupra subiectului suspectat Nu va fi realizată această cerinţă esenţială dacă autorul a crezut eronat că bunul provine din infracţiune. În realitate. a).. p. 83 . eroarea asupra unui element constitutiv va înlătura întotdeauna vinovăţia autorului indiferent dacă ar fi o eroare invincibilă sau vincibilă. modalităţi. ca orice infracţiune comisivă.138 consideră că noţiunea de scop este folosită în sens de finalitate. finalitate susceptibilă a fi realizată chiar după consumarea infracţiunii. a. deşi în realitate provenienţa a fost licită (fapta putativă).18 admite că infracţiunea de spălarea banilor se poate comite şi cu intenţie judiciară. 23 lit. sancţiuni ale infracţiunii de spălare a banilor. Revista Dreptul 12/2002 p. în cuprinsul prevederilor art. Ca atare. Dabu. deşi legiuitorul foloseşte noţiunea de scop (art. Ion Lascu.. pot exista acte de pregătire şi acte de 1 Valerică.prezumţiei deduse din abaterile de la comportarea tipică. S. nu este exclusă intenţia eventuală. este susceptibilă de o desfăşurare în timp. op. 23 lit. concluzie care s-ar fi desprins dacă scopul la care face referire legiuitorul ar fi avut semnificaţia de finalitate a acţiunii. Tot astfel. op. Cătineanu. scopul trebuie să fie prevăzut şi realizat chiar în momentul când agentul acţionează în modul în care este descrisă fapta în norma de incriminare. Aşa cum am mai arătat în conţinutul infracţiunii de spălare a banilor. Infracţiunea de spălare a banilor. ca atare. 9. Legiuitorul putea să se exprime mai corect. a crezut că bunul provine dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil sau dintr-o abatere disciplinară).Forme.

3 din legea 656/2002. cu aceeaşi rezoluţie infracţională. vor fi sancţionate conform legii. însă tentativa. nu sunt incriminate la această infracţiune. toate actele incriminate se pot înfăţişa şi sub o formă continuată când sunt comise de aceeaşi persoană la anumite durate rezonabile de timp. În acest caz. ca urmare. conform art. De asemenea. disimularea. folosire). disimulare. dobândire. folosirea). disimulare. momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare. banca a refuzat cererea de deschidere a unui cont unei persoane suspectate că urmăreşte să spele banii proveniţi din infracţiuni).executare. ascundere. dobândirea) altele au caracter continuu (ascunderea. vor fi posibile atât acte de executare întrerupte (de pildă. În formularea infracţiunii de spălare a banilor. legiuitorul. Actele de pregătire. deţinere. ascundere. momentul epuizării va fi cel al efectuării ultimului act al acţiunii de spălare a banilor. spălare). potrivit cu specificul fiecăruia din actele care formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii. Infracţiunea se poate comite atât în modalităţile normative prevăzute de lege (schimbare. 23 al. în urma verificării îi pune în vedere că refuză să facă orice tranzacţie în numele acestuia fiind suspectat că urmăreşte să spele valori de provenienţă ilegală). fie prin intervenţia autorităţilor. transfer. Unele din acţiunile incriminate pot să se înfăţişeze ca acţiuni momentane (transferul. Infracţiunea de spălare a banilor se consumă în momentul când se produce urmarea imediată naturală şi prin aceasta urmarea juridică. deţinerea. cât şi într-o . folosind cuvinte (substantive provenite din verbe la infinitiv) care exprimă atât acţiunile cât şi rezultatul produs (schimb. deţinere. deşi posibile. cât şi acte de executare care nu şi-au produs efectul (deşi banca a efectuat transferul cerut de client. transfer. este pedepsită. actele de executare întrerupte sau care nu şi-au produs efectele. fie prin încetarea voluntară a acţiunii. dobândire.

136 lit. Credem că ar fi posibilă confiscarea specială prin aplicarea acestor dispoziţii şi când este vorba de valori provenite dintr-o spălare anterioară a banilor deoarece şi în acest caz aceste valori provin tot dintr-o 85 . 118 din Codul Penal ( art. instanţa. tâlhărie şi alte infracţiuni grave contra patrimoniului. lit. 53*1 alin. b din noul Cod Penal). la fel în cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite săvârşite de un funcţionar public). Este vorba de bunurile dobândite prin furt. de asemenea. Bunurile supuse procedurilor de spălare sunt confiscabile în baza art. De asemenea. alin. a din noul Cod Penal). sumele date în cazul infracţiunilor de corupţie. Potrivit art. 3. Confiscarea specială ar putea opera. 4. 23. 136 din noul Cod Penal). una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. fie pentru a determina comiterea faptei. De observat că.multitudine de modalităţi faptice în raport cu împrejurările concrete în care a acţionat făptuitorul. fie pentru a răsplăti pe infractor. 136 lit. a) – c) din Codul Penal. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată este închisoarea strictă de la 3 la 12 ani. De aceste modalităţi concrete se va ţine seama la individualizarea sancţiunii. putând aplica în acest caz. dacă sunt ale infractorului (art. vor fi susceptibile de confiscarea specială valorile supuse acţiunilor de spălare dacă au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii şi nu sunt restituite persoanei vătămate sau nu servesc la despăgubirea acesteia. poate fi trasă la răspundere penală şi persoana juridică pentru săvârşirea acestor fapte. o atare confiscare s-ar putea concepe atât asupra bunurilor produse (fizic) prin infracţiune. cât şi asupra celor care au dobândit un alt regim juridic prin infracţiune (art. dar nu şi asupra bunurilor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. şi asupra bunurilor date sau primite pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau pentru a răsplăti pe infractor (de pildă.

Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. Asocierea în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor În cazul în care infracţiunea de spălare a banilor se produce în condiţiile arătate. în vederea săvârşirii de infracţiuni. un grup infracţional organizat se pedepseşte potrivit art.a din Legea nr. 39/2003. 25 din Legea 656/2002). 2. nu constituie grup infracţional organizat. adică în formă de grup organizat. 8 din Legea nr. Ca urmare. În raport cu aceste prevederi din Legea nr. vor opera prevederile Legii 39/2003 care. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat. potrivit art. 34. au abrogat dispoziţiile din art. B. Art. 656/2002. 39/2003. 39/2003. 23 alin. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. format din trei sau mai multe persoane. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup. 7 din legea 39/2003 prevede faptul că iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. teza a 2. se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de Procedură Penală (art. care nu este. Conform art. Totuşi. 2 referitoare la comiterea infracţiunii în cadrul asociaţiilor criminale din Legea nr. această pedeapsă nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. potrivit prezentei legi. 323 din Codul Penal. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub . în art.infracţiune principală iniţială.

potrivit art. la date.orice formă a unui grup în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. G. A. stări de fapt şi situaţii constatate şi care sunt cuprinse (materializate) în documentele. 39/2003. implicând şi protecţia informaţiilor deţinute de către personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor2. 24 din legea 656/2002 prevede o altă infracţiune care de data aceasta se referă la personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. indiferent de modul în care sunt fixate pe un suport electronic sau de hârtie. adică de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii (alin. în condiţiile art. în concret. 1 2 transmite informaţiile primite în realizarea atribuţiilor în cadrul Oficiului. Nerespectarea dispoziţiilor legale de personalul ONPCSB Art.18 C. Dacă în timpul exercitării funcţiei. op. obligaţie care se menţine şi după încetarea funcţiei. va putea fi trasă la Ion Lascu. aspecte. 1 şi 3 incriminează fapta de nerespectare de către persoanele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a obligaţiilor prevăzute în art.cit.Voicu. se pedepseşte. 8 din Legea nr.18.Camelia Voicu. 1). Obiectul juridic al infracţiunii pe care o analizăm constă în aceleaşi relaţii sociale ca şi în cazul infracţiunii de spălare a banilor. după caz. împrejurări. ori în alt mod. o persoană din cadrul ONPCSB răspundere penală în baza textului menţionat1. 167 sau 323 din actualul Cod Penal.Ştefania Ungureanu. adică relaţiile sociale care asigură desfăşurarea în legalitate a operaţiilor financiar-bancare. pe o durată de 5 ani. p.216 87 . 24 alin.. În esenţă. Informaţiile se referă. C. art. rapoartele. p. Obiectul material al acestei infracţiuni îl constituie informaţiile pe care personalul Oficiului le-a dobândit în timpul activităţii. ori în termen de până la 5 ani după încetarea activităţii.

Subiectul pasiv al infracţiunii prevăzute în această variantă este similar cu cel corespunzător faptei incriminate în art. 23 şi anume statul ca titular al valorilor sociale ocrotite şi ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate. a informaţiilor pe care angajaţii Oficiului le-au obţinut în exercitarea atribuţiilor de serviciu. nu mai putem vorbi de coautorat.comunicările ori sesizările pe care Oficiul le primeşte de la persoanele juridice şi fizice prevăzute în art. Subiectul activ al acestei infracţiuni este un subiect calificat. indiferent de funcţia pe care o ocupă în structura organizatorică şi funcţională a Oficiului. precum şi în următorii cinci ani după încetarea calităţii de angajat. în alte condiţii decât cele legale. În secundar. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se realizează printr-o acţiune de transmitere de către personalul Oficiului a informaţiilor primite în cadrul activităţilor curente pe care le desfăşoară ca angajat. către persoane fizice şi juridice care nu sunt îndreptăţite să le cunoască. ei vor avea calitatea de coautori. în acest caz fiecare va trebui să aibă şi calitatea de „personal al Oficiului” pentru a exista această formă de participaţie. 8 din lege. deoarece li se pretinde să aibă calitatea de angajat al Oficiului. prin orice mijloace. Dacă mai multe persoane săvârşesc nemijlocit infracţiunea de spălare a banilor. Dacă participantul care a avut o contribuţie de coautor nu avea calitatea necesară (extraneus). predarea fizică a unor acte originale sau . Prin transmitere se înţelege comunicare. Transmiterea se poate realiza prin diverse mijloace : telefonic. precum şi cele pe care Oficiul le transmite organelor judiciare abilitate să efectueze investigaţii şi cercetări în cazurile respective. se pot afla în această poziţie şi unele persoane fizice sau juridice care suferă sau pot fi prejudiciate prin săvârşirea infracţiunii. ci doar despre complicitate la infracţiune.

Mobilul şi scopul sunt doar elemente care vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei. informarea prin orice mijloace tehnice (prin e-mail. prin fax. etc. Sancţiuni Actele pregătitoare şi tentativa. Urmarea imediată constă în transmiterea ilicită a unor date unor persoane fizice sau juridice neîndreptăţite şi în crearea printr-o atare activitate a unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii Oficiului. infracţiunea se consumă în momentul producerii urmării imediate. adică ajungerea la cunoştinţa unor persoane care nu aveau dreptul să cunoască aceste informaţii.copii ale acestora. deşi posibile. nu sunt incriminate de către legiuitor. Latura subiectivă constă dintr-un element subiectiv sub forma intenţiei directe sau indirecte. Legătura de cauzalitate trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată. 656/2002. O cerinţă esenţială care întregeşte elementul material este condiţia ca fapta de transmitere ilegală să fie comisă în timpul în care subiectul activ îndeplinea calitatea de angajat al Oficiului şi mai înainte de expirarea termenului de 5 ani de la încetarea acestei calităţi la care se referă art. 89 . 18 din Legea nr. Forme. internet. Faptul că informaţiile primite în cadrul Oficiului au fost transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască. informarea verbală a unor persoane. dar s-a produs şi rezultatul acţiunii prevăzut de lege. Sub aspectul urmării imediate această legătură trebuie dovedită în sensul că a avut loc nu numai acţiunea de transmitere.). Autorul are reprezentarea că prin acţiunea sa realizează transmiterea unor informaţii în alte condiţii decât cele legale şi că aceste informaţii vor ajunge la persoane neîndreptăţite să le cunoască şi urmăreşte sau acceptă producerea acestui rezultat. Modalităţi. este de natură a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare a banilor şi de sesizare a organelor abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze aceste cazuri.

O. evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală. de către juriştii sau contabilii de la firmele din grupul Manhattan.a. spălare de bani. 24 se realizează prin transmiterea unor informaţii la persoane neîndreptăţite să le cunoască. pentru săvârşirea infracţiunilor de crimă organizată..H. B. Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale împotriva unui număr de 17 persoane care au constituit sau sprijinit grupul infracţional organizat (O. ş.. CAPITOLUL AL VI-LEA ASPECTE DIN ACTIVITATEA PRACTICĂ Exemplul 1 Un grup infracţional organizat. încheierea de contracte de închiriere spaţiu cu destinaţia sediu firmă. înşelăciune.N. fals şi uz de fals. coordonat de cetăţeanul româno-sirian O.Fapta incriminată în art.N.martie 2005. s-au realizat din dispoziţia fraţilor O. interpuse în circuitele financiare..M.. Firmele de tip fantomă. Acestei modalităţi normative poate să îi corespundă o multitudine de modalităţi faptice. activităţi de înregistrare menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului. săvârşind infracţiuni cu consecinţe deosebit de grave pentru bugetul statului.H. In urma cercetărilor efectuate de către ofiţeri de poliţie judiciară. ridicarea de documente cu . O. a acţionat în perioada mai 2002 . ).

regim special. a operaţiunilor comerciale fictive. deschiderea de conturi curente şi efectuarea de operaţiuni la băncile unde îşi aveau conturi curente şi firmele la care aceştia erau acţionari. evidenţe contabile în fals. aproximativ 4 milioane USD. 700 miliarde lei. Acest sistem a permis membrilor grupului atât supraevaluarea achiziţiilor cu implicaţii directe asupra TVA de rambursat. s-au întocmit în diferite perioade de timp la birourile din Complexul City Center. prin transferul în valută în diverse conturi din străinătate. TVA de rambursat în valoare de aprox.2003 s-a procedat la efectuarea de verificări şi activităţi specifice de către ofiţerii serviciului. evaziune fiscală şi rambursări ilegale de TVA).08. membrii grupării au transferat în străinătate în baza unor documente false. din care organele fiscale au aprobat aprox.2003 s-a organizat prinderea în 91 . care au condus la confirmarea informaţiilor obţinute. cât şi susţinerea cu prilejul verificărilor încrucişate realizate de către organele de control financiar a aparenţei de legalitate. în scopul ascunderii originii ilicite a acestor fonduri. pe teritoriul României s-au desfăşurat un complex de activităţi cu caracter infracţional desfăşurate de membrii unei reţele de crimă organizată transfrontalieră. membrii grupului infracţional organizat au solicitat prin intermediul a 12 societăţi comerciale. astfel că la data de 28. s-a mai stabilit că numai prin intermediul a 3 firme fantomă. s-a stabilit că în perioada 2001 până în decembrie 2005.08.08 – 27. Exemplul 2 În perioada ianuarie – august 2003. În perioada 24. specializaţi în operaţiuni de spălare a banilor (obţinuţi din contrabandă. în vederea acordării unei aparenţe de legalitate a solicitărilor de rambursare TVA ale societăţilor cu activitate reală. În acest context. Pentru unele dintre firmele interpuse. 240 miliarde lei. Totodată.

constând. conturi bancare) furnizate membrilor grupului de către legăturile lor din străinătate.. Franţa. Ungaria. Italia. în baza unor documente financiar-bancare false.E. şi B. care au apelat la serviciile membrilor reţelei pentru a transfera sume importante de bani în valută în tările de origine (China. Canada. membrii grupului infracţional organizat. efectuau zilnic transferuri bancare din conturile curente deschise la băncile enumerate în conturile altor firme fantomă din străinătate. urmând a o transfera ilegal în străinătate. Pentru a justifica aceste transferuri ilegale. respectiv ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA.C.Voluntari – a RIB SA. După alimentarea conturilor firmelor fantomă. membrii grupului infracţional au folosit documente de import falsificate (facturi externe. Emiratele Arabe Unite. FINANS BANK ROMÂNIA SA. Hong Kong. utilizând sistemul de tranzacţii bancare « SWIFT ». Olanda. dar şi în alte ţări (SUA.D.000 – 1.P.H. în expatrierea ilegală de valută (500.000. BANCA ROMÂNEASCĂ SA. Liban. Membrii acestui grup infracţional organizat erau conduşi de cetăţenii sirieni O.000 dolari/zi) prin intermediul mai multor bănci din sistemul bancar românesc.A.H.C. desfăşurate în România. emise în numele unor firme înregistrate în România la care asociaţii şi administratorii . D. contracte comerciale.). BANCA TRANSILVANIA SA şi EUROM BANK SA.. ocazie cu care s-a constatat că aceştia transferaseră succesiv suma de 13. aparţinând mai multor firme fantomă.flagrant a o parte din membrii reţelei cu ocazia efectuării unor operaţiuni în conturile curente deschise la Suc. Siria.881 milioane lei prin contul mai multor firme fantomă. Cea mai mare parte din sumele transferate provin de la diverşi comercianţi arabi şi chinezi rezidenţi pe raza municipiului Bucureşti. Iordania). pe baza datelor de identificare (denumiri firme. în principal. Elveţia) obţinute din activităţi comerciale ilicite. care au fost angrenaţi în operaţiuni de spălare de bani.

aceeaşi reţea a oferit servicii similare de expatriere valută mai multor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision cuprins între 5 – 10%. fie pe rând prin intermediul unui membru al grupului. transferându-se astfel ilegal din România în perioada ianuarie – august 2003 suma de 62. După ce primeau confirmările din partea băncilor privind efectuarea transferurilor bancare externe.sunt cetăţeni străini (în special de origine arabă). această evidenţă era transmisă în Siria membrilor din exterior ai reţelei de unde se trasau sarcinile referitoare la modalitatea de transfer a banilor în străinătate fie telefonic. aceasta constând în oferirea de imprumuturi unor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision de 2 – 5% pe lună. Ulterior.890.419 USD si 2. reţeaua în cauză a fost implicată în activităţi de cămătărie.342.634 EURO. membrii grupului centralizau aceste transferuri într-un registru special. 93 . unii dintre ei nefigurând ca intraţi/ieşiţi în şi din România. care se deplasa periodic în România. De asemenea. Totodată.

din rândul cărora menţionăm: legea 78/2000 pentru prevenirea.U. legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. precum şi necesitatea euroconformizării prevederilor normative. care sunt complementare celor prevăzute de legea 656/2002. care să protejeze statul şi economia naţională împotriva manifestărilor criminalităţii organizate. în sensul armonizări legislaţiei interne la prevederile Directivei Europene nr. prin intermediul legii 230/2005 cât şi al O. referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. 135/2005. au condus la adoptarea în ţara noastră a legii 656/2002. fiind într-o continuă creştere. care a modificat şi completat legea 21/1999. a fost elaborat un pachet de legi cuprinzând dispoziţii speciale. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. şi cu prevederile celor 40 de Recomandari ale GAFI.CAPITOLUL AL VII-LEA CONCLUZII Fenomenul de spălare a banilor a cunoscut o evolutie ascendentă în ultimii ani. legea 143/2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri. precum şi a adaptării mijloacelor şi metodelor de actiune la dinamica şi evoluţiile structurale ale manifestărilor acestor fenomene. 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. . fapt ce a determinat elaborarea unui cadru legislativ adecvat. cele 9 Recomandări Speciale GAFI privind finanţarea terorismului. al combaterii criminaliaţii organizate şi al finanţării terorismului. Având în vedere necesitatea intensificări luptei împotriva fenomenului spălării banilor. cât şi pe plan international. Dinamica acestui fenomen infracţional atât în ţara noastră.G. s-a modificat legea 656/2002. Astfel. legea 161/2003 privind transparenţa în exercitarea demnităţilor publice.

cu o structura ierarhică bine stabilită. deoarece este necesară atât destructurării grupurilor criminale organizate specializate în astfel de activităţi. La nivel internaţional.legea508/2004 privind înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. ca urmare a dispariţiei unor „sponsori” tradiţonali ai terorismului .care generează noi ameninţari ce au ca suport financiar activităţi infracţionale clasice: evaziune fiscală. Congruenţa dintre criminalitatea organizată şi spălarea banilor se reflectă prin următoarele aspecte: -activitatea infracţionlă desfăşurată de grupări organizate specializate în spălarea banilor. Această trăsătură caracteristică a grupurilor infracţionale. având în vedere complexitatea activităţii de reciclare. falsificare de monedă. Importanţa depistării şi investigării legăturilor dintre crima organizată şi spălarea banilor nu trebuie subestimată. fiecare membru având atribuţii strict stabilite în cadrul grupului. Din statisticile Poliţiei rezultă că fenomenul spălării banilor vizează reciclarea sumelor „negre” provenite în special din infracţiuni de natură economico-financiară prin care se aduce atingere bugetului consolidat al statului. unii membri părăsind ţara după ce şi-au realizat sarcinile ce le aveau. se înregistrează o interferenţă între criminalitate organizată. trafic de persoane. Membrii 95 . este confirmată şi de fapul că se ţine o evidenţă clară a acestor sume. stupefiante. iar membrii lor nu sunt doar simplii „pioni”. modificată de OUG 7/2005 şi legea 535/2005 privind prevenirea şi combaterea terorismului. -introducerea în procesul de reciclare a banilor murdari. deturnare de credite. armament. spălarea banilor şi finanţarea terorismului. ci pot face parte uneori din structura unor servicii secrete străine. cât şi anihilării resurselor acestora. contrabandă. Grupările îşi schimbă permanent componenţa. rezultaţi din săvârşirea de infracţiuni generatoare. specifice crimei organizate. etc. şi anume faptul că sunt foarte bine oganizate.

2003.Of.publicată în M.302/2004-publicată în M.Partea I.904 din 12.Partea I. 4. Nr.Partea I .I.656/2002-publicată în M.privind prevenirea şi combaterea terorismului. 50 din 29.Of.219 din 18.pt.T.2000-privind prevenirea.1999.18din 21.09. Lg. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.2004-privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.Nr. întotdeauna principiul de funcţionare fiind: „cel ce este prins nu va dezvălui niciodată numele celorlalţi”.535/2004-publicată în M.Of.privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate. Lg.Partea I.2004. Lg. 2.Of.O. 5.2004-privind înfiinţarea D.I.Of.11.2002.180 din 01.01.11.Partea I.05.08.MONOGRAFII .Of.pt.Of.508/2004-publicată în M.Partea I.1089 din 23. CURSURI.Nr. BIBLIOGRAFIE ACTE NORMATIVE 1. Lg.719 din 25.01. 8.219 din 18. Nr. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.21/1999-publicată în M. TRATATE.Partea I Nr.1997-privind Codul vamal. 7.C. Lg.grupurilor sunt pregătiţi şi instruiţi în aşa fel încât orice colaborare cu organul de poliţie este exclusă. 3. Lg.78/2000-publicată în M.Of.Nr.Nr.12.39/2003. 6. Lg. Nr.descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.141/1997-publicată în M.Partea I. Lg.

Bucureşti 2004. Directiva nr. 1999 21. 2001. Universul juridic.12. Investigarea infractiunilor financiarbancare. Georgeta Ungureanu. Ed. Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena. Boroi şi I. 2004. adoptată la data de 19. 2000. Costică Voicu. Costică Voicu. Drept penal al afacerilor. Economia subterană şi spălarea banilor. Ed. Editura Argument. spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun. vol. partea specială. Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor. Cele 40 de recomandări ale G. C. Globalizarea şi criminalitatea financiară. Polipress. Ion Dascălu. Florin Sandu. 18. Al. . Editura Exvent.2002. 19. 20. 10. 16. 14. Ed.Molnar -Dreptul penal al afacerilor. Spălarea banilor murdari. Vasile Dobrinoiu. 22.10 a G. ediţia a II-a. Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. Recomandarea nr. vol.F. 24. Drept penal. 97 E. Bucureşti. Bucureşti.1988. Ed. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu.Voicu. Vintilă Dongoroz. Drept penal. Adriana Voicu. Directiva 97din 2001 a CE.F.asupra spălării capitalurilor din 1994. Ioan Melinescu. 12.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul 11.I .I. Bucureşti. Bucureşti. Alex. paradisurile fiscale şi secretul bancar.I. Centrele financiare off-shore. 13.A. 2003. Irina Talianu.IV. Boroi şi Ioan Molnar. Bucureşti.Sandu. Editura Tempus. 1939. Editura Sylvi. 15. Ştefan Popa. Adrian Cucu. Explicaţii teoretice ale codului penal român. 23.1991. Bucureşti 2000. Bucureşti. 17.A. bancară. F. Rosetti. Bucureşti. 2001.9.Lumina Lex. Costică Voicu. All Beck. Editura Imprimeria Naţională.

D.III..ARTICOLE 26.Revista Dreptul nr. 32. Iulia Adochiţei.nr. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.D. RDP. Valerică Dabu.D. Ioan Lascu. . Despre spălarea banilor. 30. Bucureşti. Dongoroz şi colab. Valerică Dabu. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept. R. notari publici. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. nr. 31. nr. executori judecătoreşti. „Spălarea banilor-actualitate. Reflecţii asupra legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. nr. R. Editura Academiei.2/2002 28. nr.M. Valerică Dabu. Cătinean.8/2002. REVISTE. nr. . Adochiţei. în raport cu prevederile Legii nr. Gheorghe. 29. Guşanu. Vol. realitate socială şi incriminare”. Lavinia Lefterache. Despre „spălarea” produsului infracţiunii”. Dobrican.D.P.D. R. 33.12/2002. R. Valerică Dabu.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 6/2003.25. A. S. Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor.4/2005. 34. 1971. STUDII. C.4/2001. 27. Sorin Cătineanu „Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” R. Ion Pitulescu. 6/2003. Vintilă.

99 .