CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE SPĂLARE A BANILOR 1. Criminalitatea ca fenomen global. Criminalitatea, ca ansamblu de încălcări ale legii penale care se comit într-o perioadă şi pe un spaţiu determinat constituie, după cum se ştie, un fenomen social, atât pentru faptul că are loc în societate în cadrul relaţiilor dintre membrii grupului social, dar şi pentru că interesează în mod hotărâtor societatea, influenţând buna desfăşurare a relaţiilor de convieţuire socială. În relaţiile dintre oameni, în societate, se manifestă nu numai tendinţe pozitive constructive, de continuă amplificare şi diferenţiere a relaţiilor de colaborare şi sprijin reciproc dintre membrii grupului social (acţiuni evaluate drept convenabile de colectivitate), dar şi tendinţe negative de subminare a bunelor relaţii de convieţuire, de încălcare a regulilor de comportare în societate, de impunere prin violenţă sau fraudă a voinţei unora dintre membrii grupului social în prejudiciul altora, de negare a valorilor sociale pe care le respectă şi le ocrotesc majoritatea oamenilor (acţiuni evaluate drept neconvenabile de grupul social)1. Constituind un fenomen social, criminalitatea a fost, inevitabil, influenţată de schimbările petrecute în societate. Fiecărui tip de societate (antică, medievală, modernă, contemporană) i-a corespuns un anumit tip de criminalitate care a purtat amprenta mentalităţii şi particularităţilor societăţii respective2. Aceste particularităţi au
1 2

Vintilă Dongoroz, Drept penal, Bucureşti, 1939, Editura Tempus, p.5. Costică Voicu, Florin Sandu, Alex. Boroi şi Ioan Molnar, Drept penal al afacerilor, Ed. All Beck, Bucureşti, 2003, p.1.

1

privit nu numai latura cantitativă a fenomenului (sporirea continuă a numărului de infracţiuni), dar şi latura lui calitativă, apărând noi forme de încălcări ale legii penale, strâns legate de însăşi procesele sociale ale timpului. Aceste modificări şi transformări ale substanţei fenomenului infracţional (cantitativ şi calitativ) au atras schimbări şi în privinţa mijloacelor de combatere a infracţiunilor, inclusiv a conţinutului legislaţiei penale şi procesual penale, ca instrumente ale politicii penale a statelor în lupta contra încălcărilor grave ale disciplinei sociale. 2. Scurt istoric privind fenomenul de spălare a banilor Noţiunea de „spălare a banilor” a apărut destul de recent în vocabularul specialiştilor din domeniul politic, economic şi juridic, deşi practica de a ascunde natura sau existenţa unor valori, a căror provenienţă era ilicită sau cel puţin dubioasă, era cunoscută oamenilor din cele mai îndepărtate vremuri, chiar dacă asemenea practici n-au fost incriminate decât în perioada modernă. Fenomenul de spălarea banilor apare în vechime strâns legat de fenomenul ascunderii averilor pentru a evita impozitele excesive sau confiscarea abuzivă a bunurilor de către autorităţi. În perioadele timpurii ale activităţii economice ascunderea averilor se confunda cu evaziunea fiscală. Nu ne aflăm încă în perioada când ascunderea averilor să se facă pentru a evita descoperirea provenienţei ei ilegale. Între cele două scopuri ale ascunderii valorilor există deosebiri evidente. În timp ce evaziunea fiscală implică sustragerea veniturilor dobândite pe cale legală sau chiar ascunderea lor (dacă, spre exemplu, este vorba de bani lichizi) sau mascarea lor (prin declararea lor într-o categorie neimpozabilă), situaţii în care, venitul legal se transformă într-un venit ilegal

deoarece a fost sustras obligaţiilor fiscale, spălarea banilor presupune ascunderea provenienţei ilegale a valorilor prin metode care să le confere o aparenţă legală, folosirea lor fiind apoi supusă impozitelor fixate de stat1. În China cu 2000 de ani înainte de Hristos, comercianţii îşi ascundeau averile de teama ca dictatorii printr-un act abuziv să nu dispună confiscarea lor. În Grecia antică este cunoscut cazul Atenei când conducătorii cetăţii au impus o taxă de 20% asupra importurilor şi exporturilor efectuate pe o anumită rută, acest fapt determinându-i pe comercianţii greci şi fenicieni să facă un ocol de 20 mile pentru a evita plata acestor impozite2. Mai târziu, în secolul al XV-lea, Olanda ajunsese un înfloritor centru comercial internaţional şi datorită faptului că legislaţia prevedea puţine restricţii sau taxe asupra schimburilor interne şi externe. Drept urmare, comercianţii englezi preferau să-şi vândă lâna în Olanda şi nu în Anglia, unde trebuiau să plătească taxe şi impozite ridicate3. Printre cazurile de spălare a banilor, se citează în epoca medievală procedeul folosit de negustori şi cămătari pentru a eluda interdicţia de a lua camătă la banii împrumutaţi (deoarece biserica catolică socotea camăta un păcat). Aceştia anticipând tehnicile moderne de ascundere, transferare şi spălare a banilor, atunci când negociau împrumuturi pe terme lung, „umflau” artificial ratele periodice de restituire, suficient cât să acopere şi plata dobânzilor, pretinzând că acestea sunt un fel de recompensă pentru riscul asumat. Chiar dacă termenul de „spălare a banilor” nu era atunci cunoscut, se poate susţine că atâta timp cât au existat asemenea practici în viaţa economică de a masca anumite tranzacţii financiare, fenomenul menţionat chiar într-o formă incipientă, a existat încă în acele timpuri.
1 2

Ion Pitulescu, Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor, R.D. nr.8/2002, p.147. Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed. Imprimeria Naţională, Bucureşti. p.7 3 Costică Voicu şi colectivul, op.cit., p.172 ; Ioan Melinescu şi Irina Talianu, Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor, Ed.Imprimeria Naţională, Bucureşti p.7

3

Apăruse chiar o competiţie între statele mediteraneene în atragerea averilor piraţilor. p. a rămas în istoria crimei organizate ca fondatorul unei organizaţii criminale care rula anual peste 100 milioane de dolari. În ciuda eforturilor depuse la acea vreme.cit. în anul 1612 Anglia a oferit piraţilor o iertare totală dacă se reîntorceau în Anglia. nici complicii săi nu au putut fi dovediţi că spălau bani.În secolul al XVIII-lea. prin tot felul de înlesniri folosite uneori şi ca stimulent pentru a-i determina să revină în ţara de origine. autorităţile americane au 1 C. el folosea practica investirii sumelor ilicite în afaceri legale amestecând profiturile legale cu cele ilegale. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestor sume. Din această legătură între spălătoriile înfiinţate de gangsterii acelor timpuri pentru a ascunde provenienţa banilor proveniţi din infracţiuni şi sumele „curate” obţinute în urma acestor operaţii s-a născut şi expresia „spălare de bani” folosită ulterior pentru a defini toate operaţiunile ilegale prin care se obţinea convertirea „banilor negri murdari” în bani „curaţi”. din exploatarea prostituţiei şi a jocurilor de noroc. Totodată ei îşi păstrau drepturile asupra valorilor acumulate prin piraterie. Astfel. Adochiţei. insule). care nu erau altceva decât locuri (în special. După îndelungi încercări. Celebrul Alphonse Capone. Iulia Adochiţei. Din iniţiativa lui au apărut lanţul de spălătorii chimice utilizate şi pentru transformarea banilor obţinuţi din câştiguri ilicite în bani curaţi1. pirateria s-a transformat în activităţi de tipul celor desfăşurate mai târziu de organizaţiile criminale care obţineau profituri uriaşe din vânzarea alcoolului (pe timpul prohibiţiei americane). piraţii care operau între Europa şi America au fost primii utilizatori ai „paradisurilor fiscale”. Cu timpul. nici Capone.94 . în care îşi depozitau averile şi bunurile sustrase fără să fie obligaţi să plătească vreunei autorităţi taxe şi impozite. op.

trebuit să se mulţumească să reţină în sarcina lor infracţiunea de evaziune fiscală, singura sub care au putut să fie arestaţi celebrii infractori. După Capone, polonezul Maier Suchowljanschi, cu numele americanizat de Mayer Lansky (considerat geniul financiar al crimei organizate din New York, cunoscut şi sub denumirea de „contabilul mafiei”), a pus bazele crimei organizate din S.U.A. pentru 5 decenii la rând. Lui Mayer i se atribuie meritul de a fi descoperit avantajele conturilor cu parolă numerică din băncile elveţiene, depunând astfel milioane de dolari în conturi bancare din întreaga lume pentru spălarea banilor murdari1. El a fost printre primii pionieri ai parteneriatului dintre lumea gangsterilor şi cea a marilor politicieni, înţelegând că pentru a se dezvolta organizaţiile criminale, trebuie să lucreze în cooperare cu oficialii guvernamentali „flexibili”. Considerat „sfântul patron” al afacerilor de spălare de bani, Lansky a murit ca un adevărat „erou”, fără să execute o zi de închisoare pentru milioanele de dolari spălate în numele organizaţiei criminale şi a învins statul american în toate procesele de evaziune fiscală care i-au fost intentate. Lansky este considerat a fi unul dintre cei mai eficienţi spălători de bani din toate timpurile, fiindu-i atribuită şi prima metodă propriu-zisă de spălare a banilor, denumită „returnarea împrumutului”, care însemna că sumele de bani provenite din afaceri dubioase puteau fi deghizate ca împrumuturi acordate de îngăduitoarele bănci străine. Experţii în spălarea banilor nu au reuşit nici până astăzi să identifice toate mecanismele folosite de Lansky pentru spălarea banilor, ajungând la concluzia că probabil, o parte din banii spălaţi nu s-au întors niciodată în economia americană. Expresia „spălarea banilor” a fost folosită şi mai târziu, prima apariţie fiind semnalată într-un ziar din 1973, tot din Statele Unite, în cuprinsul unui articol care relata despre afacerea „WATERGATE”. Din acest moment, expresia s-a răspândit în
1

C. Adochiţei, Iulia Adochiţei, op.cit. p.94

5

majoritatea limbilor, fiind folosită pe toate meridianele 1. Infracţiunea de spălare a banilor a atras atenţia autorităţilor, mai ales începând cu anii 1980, ocupând treptat un loc de frunte în preocupările multor state europene de a combate prin toate mijloacele criminalitatea modernă. Autorităţile au desprins concluzia că investigarea cazurilor de reciclare a sumelor provenite din infracţiune poate deveni un mijloc eficient chiar pentru descoperirea şi sancţionarea faptelor din care provin banii murdari. 3. Spălarea banilor –noţiune şi reglementare legală. Pentru prima dată, noţiunea de spălare a banilor a apărut în Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena2, adoptată la data de 19 decembrie 1988, care o defineşte astfel: „preocuparea de a disimula provenienţa, natura, dispoziţia, mişcarea sau proprietarul fondurilor provenite din trafic ilicit de stupefiante, incluzând mişcarea sau convertibilitatea prin procedee electronice de transmitere, cu scopul de a da acestor fonduri aspectul că sunt rezultate din activităţi legale”. Şi totuşi, înainte de această Convenţie, în anul 1986, Comitetul pentru Relaţii Internaţionale al Senatului S.U.A. afirma că „spălarea banilor reprezintă conversia profiturilor provenite din activităţi ilegale în active financiare care par să provină din activităţi legale”. Pe plan european, Consiliul Comunităţii Europene a adoptat, în iunie 1991, Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor3, iar Consiliul Europei a aprobat, în anul 1994 „cele 40 de recomandări ale Grupului de Acţiune Financiară Internaţională asupra spălării capitalurilor 4”. Conform

1 2

Costică Voicu şi colaboratorii, op.cit., p.17 Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena, adoptată la data de 19.12.1988 3 Directiva nr.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun.1991. 4 Cele 40 de recomandări ale G.A.F.I ,asupra spălării capitalurilor din 1994.

Directivei Consiliului Comunităţii Europene, spălarea banilor înseamnă următoarea acţiune, atunci când este săvârşită cu intenţie: a) transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau sprijinirii oricărei persoane implicate în efectuarea unei astfel de activităţi, pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale; b) ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasării, mişcării drepturilor reale cu privire la proprietate sau la dreptul de deţinere a acesteia, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; c) dobândirea, posesia sau folosirea unei proprietăţi, cunoscând la data primirii că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate criminală sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; d) participarea, asocierea, tentativa de comitere, sprijinirea, încurajarea, înlesnirea, sfătuirea în vederea comiterii oricărei dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare. Până în anul 1999, în România nu a existat o lege specială care să sancţioneze spălarea banilor, însă organele de control şi cele de urmărire penală au instrumentat cauze care ar fi putut avea legătură cu operaţiunea de spălare a banilor, în baza prevederilor legale care incriminează infracţiunile prin care se obţin valori şi bunuri ilicite. Astfel, Codul Penal incriminează faptele de fals şi uz de fals, înşelăciune, delapidare, prostituţie, proxenetism, trafic de arme, trafic de stupefiante, încălcarea regimului jocurilor de noroc, iar prin alte legi speciale penale au fost incriminate infracţiunile de contrabandă, evaziune fiscală, bancrută frauduloasă.

7

cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. În prezent. Nr. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art.21/1999-publicată în M.18din 21.2002.Partea I.904 din 12. act normativ ce s-a înscris în acţiunea de armonizare a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene.1999.656/2002-publicată în M.În legislaţia din ţara noastră.Of. cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni.pt. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. termenul de spălare a banilor a apărut şi a fost consacrat prin Legea nr. c) dobândirea. 21/19991. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. a situării. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni.Of. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23. Faptele prevăzute la art. Potrivit Legii 656/2002. a dispoziţiei. Legea 21/1999 a fost abrogată odată cu apariţia Legii 656/2002 2. 8. .12. 23 sunt: a) schimbarea sau transferul de bunuri. Nr.01. deţinerea sau folosirea de bunuri. judecată sau executarea pedepsei. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 1 2 Lg. Lg.Partea I. Persoanele fizice şi juridice prevăzute la articolul 8 sunt: a) instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine .pt.

h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare . aşa cum sunt definiţi la art. agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private . în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea sau vânzarea de bunuri imobile. alţii decât cei prevăzuţi la lit. j) asociaţiile şi fundaţiile . în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează. precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine . precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile . de economii ori de instrumente financiare. lit. potrivit legii.b) instituţiile financiare. c) administratorii de fonduri de pensii private. a altor activităţi fiduciare. g) furnizorii de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi. organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea. e) sau f). avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale. administrarea ori conducerea societăţilor comerciale. j) . i) agenţii imobiliari . f) notarii publici. constituirea. funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale. 9 . persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă . administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor. d) cazinourile e) auditorii. constituirea sau administrarea de conturi bancare. organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii. acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ. 2.

04.000 euro. indiferent dacă trnzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. Odată adoptată această lege.1999. a căror limită minimă reprezintă echivalentul in lei a 15. Legea 21/1999 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Potrivit articolului 23:”Constituie infracţiune de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 12 ani: . adoptată în 1990 la Strasbourg.k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii. Potrivit articolului 2 litera a) din Legea 21/1999.8. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. precum şi în Recomandările Consiliului Europei. adoptată la Viena în 1988 şi în Convenţia Consiliului Comunităţii Europene privind spălarea. care a preluat şi adaptat la realităţile social-economice din România prevederi ce apar în Convenţia Naţiunilor Unite împotriva traficului ilicit de stupefiante si substanţe psihotrope. dacă au fost săvârşite prin intermediul persoanelor juridice sau fizice menţionate la art. în lei sau valută. putem afirma că România s-a aliniat eforturilor internaţionale în lupta pentru prevenirea şi combaterea fenomenului spălării banilor. sechestrarea şi confiscarea produselor rezultate din infracţiuni. fiind o lege specială cu dispoziţii penale de inspiraţie europeană.Comparaţie între reglementările Legii 21/1999 şi cele ale Legii 656/2002 şi apariţia Legii 508/2004 Aspecte de noutate aduse de Legea 656/2002. a intrat în vigoare la 22. depistarea. 4. prin spălarea banilor se înţeleg faptele prevăzute la articolul 23.

infracţiunile săvârşite de persoane care fac parte din asociaţii de infractori. nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materiale radioactive. este o infracţiune subsecventă şi complementară infracţiunilor generatoare de „bani murdari”. cunoscând că acestea provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). aşa cum a fost prevăzută la articolul 23 din Legea 21/1999. comerţul de ţesuturi şi organe umane.a) schimbarea sau transferul de valori. în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor se pedepseşte cu inchisoare de la 5 la 15 ani”. apartenenţei. infracţiunile săvârşite cu cărţi de credit. b) ascunderea sau disimularea naturii reale a provenienţei. iniţierea. aderarea sau sprijinirea sub orice formă. cunoscând că aceste bunuri provin din săvârşirea uneia din infracţiunile prevăzute la litera a). înşelăciunea în domeniul bancar. cunoscând că acestea provin din săvârşirea unor infracţiuni: traficul de stupefiante. bancrută frauduloasă. Alin. traficul de animale ocrotite în ţările lor. c) dobândirea. nerespectarea regimului materiilor explozive. nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri. proxenetismul. financiar sau de asigurari. nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor în forma agravantă. şantajul. precum şi în scop de tăinuire sau favorizare a persoanelor implicate în astfel de activităţi sau presupuse că s-ar sustrage consecinţelor juridice ale faptelor lor. 2 stabileşte că “asocierea. infracţiunile săvărşite prin intermediul calculatoarelor. 11 . mişcării proprietăţii bunurilor sau a dreptului asupra acestora. infracţiunea de spălare a banilor. posesia sau utilizarea de bunuri. nerespectarea dispoziţiilor privind jocurile de noroc. lipsirea de libertate în mod ilegal. nerespectarea regimului de ocrotire a bunurilor. contrabanda. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestora. falsificarea de monede sau de alte valori. dispoziţiei. furtul şi tăinuirea de autovehicule. Prin natura sa.

000 Euro. astfel că orice infracţiune care are drept rezultat obţinerea de fonduri ilicite să poată fi considerată infracţiune-premisă a faptei de spălare a banilor. Nr. Continuând analiza aspectelor de noutate aduse de Legea 656/2002. cum ar fi traficul de animale ocrotite în ţările de origine. ”operaţiunile cu sume în numerar. infracţiunile săvârşite prin intermediul calculatoarelor. lucru ce s-a realizat prin Legea 656 din data de 07. pentru care există obigativitatea raportării către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.Of. adăugăm că. astfel că s-a impus cu necesitate modificarea acestui act normativ.1997-privind Codul vamal. cea mai importantă modificare fiind eliminarea enumerării limitative a infracţiunilor predicat. aşa cum a fost ea adoptată. altele decât infracţiunea de contrabandă. care este principala sursă de fonduri pentru economia subterană. . referitor la operaţiunile suspecte – tranzacţiile suspecte cum sunt denumite de lege -care trezesc suspiciunea de spălare a banilor. infracţiunile prevăzute de Legea 141/1997 privind Codul vamal1. o serie de infracţiuni necuprinse în listă.8.12. fiind abrogate prevederile legii 21/1999.Referitor la Legea 21/1991 s-au formulat opinii diferite privind stabilirea listei limitative de infracţiuni predicat în articolul 23 aliniatul 1.141/1997-publicată în M.180 din 01. din partea persoanelor prevăzute la art. în sensul că există infracţiuni nedefinite de legislaţia penală.08. de asemenea. Aplicarea prevederilor Legii 21/1999. dar care sunt generatoare de mari sume de bani murdari.2002.Partea I. Un element de noutate adus de Legea 656/2002 constă în aceea că obligaţiile de 1 Lg. litera a). etc. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni legate între ele”. pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. în lei sau în valută. atât Legea 21/1999. cât şi Legea 656/2002 prevăd că sunt operaţiuni suspecte. cum ar fi evaziunea fiscală. a demonstrat că limitarea listei „infracţiunilor predicat” nu a dus la o eficientă combatere a acestui fenomen. Există.

A. în timpul ori după încheierea procedurilor. inclusiv al acordării de consultanţă cu privire la declanşarea unor proceduri judiciare.000 Euro. 97/2001/CE prin extinderea ariei de acoperire a furnizorilor de servicii privind societăţi comerciale sau alte entităţi. cât era abilitat în vechiul normativ. aşa cum prevede de altfel şi art. alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii.identificare se vor aplica în momentul intrării în relaţii de afaceri cu un client. Legea 656/2002 a extins aria entităţilor raportoare în conformitate cu art. 2 Este prevăzută şi obigativitatea raportării tranzacţiilor externe mai mari decât echivalentul a 15. Totodată. Un alt element de noutate în această privinţă –articolul 3 aliniatul 8 din Legea 656/2002 prevede că “ persoanele prevăzute la art.10 a G.8 lit.A. potrivit legii. 2 al Directivei Europene nr. indiferent dacă aceste informaţii au fost primite sau obţinute înainte.F. Oficiul poate dispune suspendarea unei operaţiuni 48 de ore. a personalului cu responsabilităţi în procesul de privatizare.000 de euro.I. în lei sau în valută. instituţii financiare.F. 13 . e) şi f) nu au obligaţia de a raporta către Oficiu informaţiile pe care le primesc sau pe care le obţin de la unul dintre clienţii lor în cursul determinării situaţiei juridice a acestuia ori al apărării sau reprezentării acestuia în cadrul unor proceduri judiciare ori în legătură cu acestea. asociaţiilor şi fundaţiilor.10 a G. firmele care asigură servicii de transfer electronic rapid al fondurilor. faţă de 24. 1 2 Directiva 97din 2001 a CE Recomandarea nr. numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar. Potrivit noului act normativ privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.3 al Directivei 97/2001/CE1 şi Recomandarea nr.I. a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15. agenţilor imobiliari.

va transmite de îndată informaţiile deţinute Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie şi Justiţie. dacă asemenea comunicări sunt făcute în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor. ori a instanţelor de judecată. în lumina ambelor reglementări. a urmăririi penale. Datele şi informaţiile se transmit la solicitarea scrisă a procurorului sau a organelor de cercetare penală. Potrivit Legii 656/2002. secretul profesional la care sunt ţinute persoanele prevăzute la art. şi nici instanţelor de judecată. 5 al Legii 656/2002 instituie în sarcina Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie comunică trimestrial stadiul soluţionării sesizărilor transmise. Potrivit noii reglementări.indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. art. cu instituţii străine care au funcţii asemănătoare şi care au obligaţia păstrării secretului în condiţii similare. dacă cererea acestora a fost autorizată de procuror. 8 nu este opozabil Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. secretul bancar şi cel profesional nu sunt opozabile organelor de urmărire penală după începerea de către procuror. În situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism. obligaţia “de a pune la dispoziţie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau altor structuri din cadrul . În ce priveşte Oficiul. la solicitarea Oficiului. va sesiza de indată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism. De asemenea. atunci când acesta constată existenţa unor indicii temeinice de spălare a banilor. 6 alin. 23 şi 24 din Legea 656/2002. De asemenea. în baza reciprocităţii. potrivit ambelor reglementări. În cazul infracţiunilor prevăzute la art. Oficiul poate face schimb de informaţii.

Totodată.2004-privind înfiinţarea D.I. şi anume că atunci când există indicii temeinice că o persoană care pregăteşte comiterea infracţiunii de spălare a banilor foloseşte sisteme de telecomunicaţii sau informatice. pe o perioadă determinată accesul la aceste sisteme.Măsura poate fi dispusă de procuror pe o durată de cel mult 30 de zile. 15 . referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. Pentru motive temeinice. Durata maximă a măsuirii dispuse nu poate depăşi 4 luni.T. atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. datele şi informaţiile pe care le-a obţinut potrivit dispoziţiilor legii privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.I. 4. sub stricta supraveghere a acestuia. Apariţia Legii 508/20041 privind infiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aduce ca noutate faptul că infracţiunea de spălare a banilor intra în competenţa exclusiva a procurorului. fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. aliniatul 1 al acestui articol prevede că procurorul poate să dispună.27 din Legea 656/2002.Cauze şi condiţii care favorizează comiterea infracţiunilor de spălare a banilor. 1 Lg.” Un alt element demn de reţinut este acela adus prin art.Of.1089 din 23. procurorul poate să dispună.O.508/2004-publicată în M. la solicitarea acestora.C. această măsură poate fi prelungită de procuror prin ordonanţă motivată.Ministerului Public. punerea sub supraveghere pe o durată determinată a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora.Partea I Nr. Modificările aduse de noul act normativ sunt în concordanţă cu Directiva 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei.11. ofiţerii de poliţie judiciară desfăşurând activităţi de cercetare penală în aceste dosare pe baza rezoluţiilor de delegare emise de procuror.

În acelaşi timp. menţionăm: .Necesitatea combaterii spălării banilor rezidă din aceea că utilizarea mecanismelor financiar-bancare în scopul transformării fondurilor ilicite în patrimoniu licit conduce la subminarea autorităţii şi credibilităţii instituţiilor statale şi a întregului sistem financiar bancar. Alături de afectarea conţinutului şi formei economiei naţionale. infractorii pot investi în sectoare ale economiei unde activele pot fi utilizate ulterior ca mijloc de spălare a banilor.transnaţionalizarea celor mai mari bănci şi grupări de societăţi comerciale în concerne şi holdinguri. concentrarea ilegală a bogăţiei. putând genera efecte inflaţioniste. Pentru a găsi mijloacele cele mai eficiente de luptă împotriva acestui flagel. integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalurilor au crescut uşurinţa cu care banii obţinuţi din infracţiuni pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire mai mult în caracter transfrontalier. ceea ce echivalează cu subminarea sau chiar desfiinţarea activităţii statale şi domnia debitorului de tip mafiot. Instituţiile financiare implicate în scandaluri de spălare a banilor pierd buna reputaţie pe piaţă. Există astfel. riscul ca “banii spălaţi” să devină motorul economiei şi să-şi impună propriile reguli. . între aceste cauze care pot genera şi favoriza fapte de spălare a banilor. considerăm necesar să căutăm şi să analizăm cauzele şi condiţiile care favorizează săvârşirea faptelor de spălare de bani. cum sunt: deteriorarea moralei sociale. descurajează şi îndepărtează investitorii cinstiţi. Procesul de spălare a banilor influenţează cererea de numerar. generarea corupţiei. Pe de altă parte. nivelul ratei dobânzii şi a ratei de schimb valutar. Astfel. amplificarea violenţei. spălarea banilor produce şi alte efecte negative. impietarea imaginii internaţionale.

rolul negativ al paradisurilor fiscale.amploarea operaţiunilor în numerar. Ed. Boroi şi I. .Molnar -"Dreptul penal al afacerilor". pag. care încurajează înfiinţarea firmelor “fantomă” prin acceptarea stabilirii sediului mai multora într-un singur apartament.pe fondul unor lacune în sistemul financiar-fiscal. Rosetti. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu. nu controlează şi nu cooperează cu Garda Financiară.existenţa unor lacune grave în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. 2001. fapt ce permite înmatricularea ilegală a mai multor societăţi comerciale în forma juridică de societate cu raspundere limitată în numele unei singure persoane fizice. de asemenea. . prealabile înmatriculării. condiţia propice spălării banilor. în baza unor contracte de închiriere false. funcţionarii din acest domeniu nu ţin evidenţa societăţilor comerciale care funcţionează pe raza teritorială de competenţă. F.2002. Polipress. 221. . Investigarea infractiunilor financiar-bancare. pag241 17 . dar face dificilă urmărirea acesteia datorită întreruperii frecvente a fluxurilor financiare1. . pentru a stabili legalitatea funcţionării lor şi corectitudinea plăţii obligaţiilor fiscale la bugetul statului.Voicu. ce angajează sume în lei şi în valută deosebit de mari.subliniem. în mare măsură. precum şi oportunitatea şederii în România a asociaţilor străini2.impactul deosebit produs de perfecţionarea tehnologiei electronice de calcul şi de transmitere a informaţiilor în domeniul financiar-bancar. constituie.Sandu. folosite cu succes de către unele firme româneşti. Ed.modul defectuos de aplicare a procedurilor de înmatriculare a societăţilor comerciale. 1 2 C.. prin exportarea ilegală a valutei sub acoperirea contractelor false de consultanţă sau exportul de mărfuri la preţuri subevaluate reflectate în bilanţurile contabile prin înregistrarea de pierderi semnificative an de an. Poliţia Economico-Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Străini. . prin conturile bancare apaţinând persoanelor fizice şi persoanelor juridice. care nu prevăd verificări în baza proprie de date. Al.

. case de împrumut etc. prin aceasta realizând o enumerare enunţiativă a cauzelor şi condiţiilor favorizatoare. lista putând continua.organele financiar fiscale nu dispun de proceduri riguroase de verificare a realităţii încasării sumelor de TVA rambursate. uniuni de credit. stratificarea şi integrarea acestora. În literatura de specialitate. aceste depuneri sunt fărâmiţate în fracţiuni mai . s-a demonstrat că procesele care se efectuează în vederea spălării banilor şi a punerii în circulaţie a valorilor aşa zis curate ar parcurge trei etape şi anume : Plasarea valorilor. şi nu limitativă.existenţa unor lacune în procedurile de lucru ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi în ceea ce priveşte înregistrarea menţiunilor referitoare la cesionarea firmelor care se efectuează fără un control prealabil al situaţiei datoriilor faţă de bugetul statului.. prin depunerea lor la o instituţie financiară (bănci. 5.Etapele procesului de spălarea banilor . privind achitarea integrală a obligaţiilor fiscale la bugetul statului. .coruperea unor funcţionari ai diferitelor instituţii. menţiunile privind cesionarea firmelor ar trebui să se facă de către judecătorul delegat la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului numai la prezentarea de către părţile implicate a adeverinţei emise de administraţia financiară competentă. A.Plasarea Plasarea presupune transformarea fizică a sumelor în numerar. Pentru a evita orice suspiciune sau raportarea autorităţilor a depunerilor peste o anumită sumă.). case de economii.

Aceste ultime două metode de plasare merită o atenţie deosebită. În plasarea numerarului este de asemenea folosit exportul ilegal de valută. cazinourile. cei care dispun de fonduri ilicite fiind în acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale. După depunerea în aceste bănci. uneori chiar sunt create astfel de firme. redepozitându-le în alta şi transferându-le ulterior într-o a treia. iahturi) bunurile achiziţionate vor fi folosite şi apoi revândute. Astfel referitor la exportul de valută . Acesta se realizează fără a se respecta legislaţia cu privire la raportarea sumelor care ies din ţară. O altă metodă de plasare este amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite. la vedere. ca urmare sumele transferate pot fi depistate doar în momentul în care cei care le spală le ridică în numerar de la o bancă dintr-o zonă. Sunt de asemenea folosite instituţii financiare netradiţionale precum birourile de schimb valutar. sumele se întorc în ţara de unde au provenit prin utilizarea. avioane. sumele provenite din infracţiuni sunt transformate în valută şi transferate cel mai adesea prin bănci în străinătate.000 euro. plasarea are loc în ţări cunoscute ca paradisuri fiscale şi unde nu se pune problema justificării sumelor în numerar cu ocazia depunerii acestora în bănci. de regulă. Transferurile bancare dintr-o ţară în alta sunt protejate de legi care apără confidenţialitatea. comercianţii de bunuri de folosinţă îndelungată de mare valoare (autoturisme. sume în numerar cu origine relativ licită. 19 . numite „de faţadă” care pe lângă încasări din activităţi reale. uneori chiar cu complicitatea instituţiei financiare (mai ales când aceste instituţii sunt controlate de infractori). a transferurilor electronice. bursele de mărfuri. care generează importante fonduri în numerar . societăţile de valori imobiliare. obţinându-se astfel pe lângă satisfacţia unui trai luxos. plasează şi valori de provenienţă ilegală.mici de 15. Mai sunt folosite pentru plasarea valorilor ilicite agenţii de bursă şi companiile de asigurări dat fiind că şi acestea utilizează în mod curent sume mari în numerar pentru plăţi.

3/1997. se face numai în limitele şi condiţiile prevăzute de lege. rezidenţii au obligaţia de a proba cu documente natura operaţiunii valutare.000 dolari). Dacă se doreşte evitarea sistemului bancar. Cu toate că aceste mărfuri sunt mai uşor de transportat. O altă metodă de plasare este şi aceea a folosirii statelor sau a zonelor care oferă facilităţi maxime pentru transferul valorilor provenite din infracţiuni. metoda nu este atât de frecvent folosită ca transferul în numerar deoarece sunt necesare o serie întreagă de operaţiuni complicate pentru reconversia bunurilor în lichidităţi. aur. În România. trecând banii murdari prin această bancă după care procedează la închiderea ei şi la distrugerea evidenţelor. unde există un secret bancar şi comercial foarte . aceasta nu a constituit până în prezent un impediment în calea exportului de valută. care îşi păstrează valoarea în orice parte a globului şi care vor fi transformate în bani lichizi odată ajunse la destinaţie. Deşi un număr tot mai mare de ţări au impus raportarea exportului tuturor instrumentelor monetare (de pildă. Pentru a evita riscurile acestui transfer de valută în străinătate există reţele profesioniste de curieri care asigură transportul. ca măsură de prevenire în acest sens sunt dispoziţiile Regulamentului nr. în conformitate cu care. la solicitarea efectuării unui transfer extern din disponibilităţile valutare proprii. în Statele Unite este obligatorie raportarea unor depuneri peste 10. timbre preţioase sau alte obiecte de colecţie cu valoare ridicată. Acest caracter de „paradisuri financiare” îl au statele care nu percep impozite sau impozitele sunt reduse la toate categoriile de venituri. se recurge la convertirea acestora în mărfuri precum diamante. astfel introducerea sau scoaterea din România de sume cash în monedă naţională sau valută. folosind chiar paşapoarte diplomatice.Traseul se dovedeşte şi mai complicat dacă infractorii achiziţionează o „bancă instant” dintr-una sau mai multe state care oferă astfel de facilităţi. Atunci când sumele sunt deosebit de mari. metoda cea mai des folosită de plasare este aceea de transportare a banilor lichizi în străinătate.

Liechtenstein (stat independent între Elveţia şi Austria) insula Montserrat (în apropiere de Porto Rico). nu există niciun fel de restricţii asupra schimburilor valutare şi nici nu se fac raportări asupra sumelor mari care au fost depuse la instituţiile financiare. Spălarea banilor murdari. Adrian Cucu. mijloacele de comunicaţie modernă de care dispun (computer. Ion Dascălu. insula Omului (în marea Irlandei). Aceste bănci sunt înregistrate într-o ţară care nu oferă facilităţi financiare. p. Centrele financiare off-shore. sunt scutite de taxe. De regulă. clientul primind un document din care rezultă provenienţa legală a valorilor retrase.rigid (nici chiar autorităţile nu au acces la datele respective). chiar dacă secretul bancar este păstrat cu sfinţenie (în anul 1984 a avut loc un referendum dacă să se renunţe la secretul bancar la care majoritatea populaţiei a răspuns negativ). Bucureşti. 2000. p. Elveţia nu mai este în totalitate un paradis financiar deoarece percepe impozite pe venituri. cablu optic.10. Antilele Olandeze (stat aparţinând de Olanda). Panama. economişti). valutele circulă fără obstacole în orice zonă a globului. Bucureşti. O metodă de plasare a valorilor ilicite este şi aceea a băncilor off-shore. 12-20 . Editura Exvent. asemenea companii se înfiinţează de intermediari (jurişti.85-100. n-au restricţii la dobânzi. Băncile şi instituţiile financiare off-shore sunt scutite de o seamă de obligaţii care le-ar reveni în ţara unde se înregistrează. servicii aeriene extinse şi regulate). dar îşi desfăşoară activitatea în alte zone (mai ales în teritoriile considerate paradisuri financiare)1. Ştefan Popa. 2001. nu sunt supuse niciunei verificări. insulele Bermude (în largul coastei Carolinei de Nord). 21 . care contra unui comision 1 Costică Voicu. telefax. internet. insulele Virgine şi altele. Editura Argument. servicii telefonice. 1999. telex. O dată plasate în băncile din aceste state. p. Editura Sylvi. Sunt protejate atât depunerile cât şi retragerile din cont. Cele mai cunoscute teritorii care acordă aceste facilităţi sunt : Insulele Bahamas (coasta de est a Floridei de Sud). nu li se cer garanţii. paradisurile fiscale şi secretul bancar. insulele Canalului (situate în canalul Mânecii între Anglia şi Franţa). Economia subterană şi spălarea banilor. insulele Cayman (la sud de Cuba). Luxemburg. De adăugat la aceste înlesniri. Bucureşti.

Transferurile electronice oferă mari posibilităţi de spălare a valorilor ilicite putând circula rapid între diferite bănci şi instituţii financiare dispărând orice urmă a provenienţei lor ilegale. După o statistică americană. desfăşoară orice activitate în numele şi pe contul acestora. din cele 700. Tranzacţiile cu sumele provenite din infracţiuni. bani care îi aparţin tot lui. şi plasarea acestora în diferite zone ale globului sunt mult înlesnite de dezvoltarea modernă a comunicaţiilor.000 de transferuri electronice zilnice o bună parte o constituie acţiunile de spălarea banilor acţiuni care ating suma de 300 milioane dolari zilnic. Infractorul solicită un împrumut bancar în ţara sa pe care îl plăteşte cu banii aflaţi întro bancă off-shore. deschid conturi bancare în numele clienţilor. adică pe seama adevăratului proprietar care furnizează şi valorile provenite din infracţiuni rămânând în umbră într-un anonimat complet. După ce un client a depus o sumă întrun cont numerarul poate fi transferat imediat în orice parte a lumii inclusiv în zone reprezentând paradisuri financiare iar depunerile dintr-un loc pe glob pot fi ridicate imediat în cealaltă parte a globului.le înfiinţează. Operaţiile bancare prin mijloace electronice (on-line) slăbesc capacitatea băncilor de a supraveghea activitatea conturilor şi obţinerea de informaţii certe asupra expeditorului şi primitorului banilor prin transfer electronic. O parte din ce în ce mai mare din fondurile companiilor şi corporaţiilor circulă sub formă electronică. le vând gata înregistrate. deţinătorul valorilor provenite din infracţiuni foloseşte cel mai adesea metoda „împrumutului de afaceri”. Pentru revenirea în ţara de origine sub forma banilor curaţi.2 milioane. în timp ce valoarea tranzacţiilor electronice a crescut de la 9 miliarde la 540 miliarde de dolari. În felul acesta banii se reîntorc în ţară ca bani curaţi. . În SUA valoarea tranzacţiilor în bani lichizi a scăzut de la aproximativ 550 milioane de dolari la 2.

O altă modalitate de stratificare facilă o constituie transferurile electronice. În această fază. face aproape imposibilă descoperirea originii fondurilor. 23 . ori se pot depune în conturi de la bănci interne. sunt puse în funcţiune instrumente financiare mai uşor de manipulat (cec-uri de călătorie. Revânzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia plasării numerarului. obligaţiuni. concepute a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite. Ciclul de revânzare se reia de mai multe ori. Pe această cale o persoană are posibilitatea de acces la contul său din orice parte a lumii fie personal fie prin intermediar. banii se transferă din locul iniţial de plasare (bancă). incluzând şi zone paradisuri financiare. cu care se pot efectua în continuare tranzacţii.În ultimul timp este folosit şi Internet-ul pentru acţiuni de spălare a banilor. Stratificarea Stratificarea sau sedimentarea. În felul acesta. acţiuni). adesea dintr-o ţară în alta. practic nu se mai poate identifica sursa iniţială a bunului dobândit în prezent. neputându-se lua astfel măsura confiscării şi demonstra legătura între actualul bun şi sursa ilegală a fondurilor iniţiale. B. Reluarea acestor transferuri de cât mai multe ori sub diferite pretexte. ca plată pentru servicii şi operaţiuni fictive. şi operaţiuni în afara ţării. fonduri care şi-au pierdut individualitatea. cel care reciclează valorile ilicite construieşte tranzacţii financiare sau comerciale fictive (total sau parţial) prin înfiinţarea de societăţii paravan sau în baza unor documente de import-export fictive. fără a mai fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere. constituie de asemenea o metodă eficientă de stratificare. presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe tranzacţii financiare. în altă bancă. după ce numerarul a ajuns să fie depus în instituţii financiare fără a fi descoperit. astfel că.

Sunt de menţionat şi împrumuturile fictive acordate de o companie „de faţadă” înregistrată într-un paradis financiar. reprezintă tot atâtea moduri de integrare a capitalului reciclat. Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export. deţinătorul folosindu-le fără teamă.C. se caută astfel să se dea aparenţă licită bunurilor dobândite în baza unei activităţi ilicite. profiturile au acum o acoperire legală. presupunând legitimarea fondurilor provenite din infracţiuni. cu generaţii de profituri investite fie în activităţi mult mai ilegale decât cele ce le-au produs. chiar prin achiziţionarea de bunuri la vedere. căpătând astfel un aspect „curat”. dar controlată de o companie din ţară. Ciclul economic al lumii clandestine este unul continuu şi dinamic. fonduri care sunt reintroduse în circuitul legal fără a mai fi suspecte . Integrarea Este a treia etapă a procesului de spălare a fondurilor. fondurile ei fiind de fapt fondurile reciclate ale acestei companii din ţară. legitimă. Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate în economia reală. 6. rezultatele obţinute din activităţi ilegale devenind legale. Metode de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului . achiziţionarea de bunuri imobiliare sau afaceri subevaluabile care ulterior sunt vândute supraevaluat sau vânzarea acestor bunuri unor societăţi de tip captiv (ce aparţin în fapt proprietarului bunurilor). supraevaluate. Banii reciclaţi aflaţi în conturile firmei de faţadă sunt împrumutaţi firmei din ţară (este vorba de un autoîmprumut) pentru care aceasta din urmă plăteşte dobânzi încasate tot de adevăratul proprietar al firmei de faţadă. fie în activităţi licite.

000 de euro în legislaţia românească ). spălare a banilor şi finanţare a terorismului”. o enumerare limitativă a acestor procedee fiind practic imposibilă. fie de către mai multe persoane ( în conturi deschise la aceeaşi bancă ). De aceea. curierii de numerar sunt deseori folosiţi de grupările criminale în vederea efectuării unor operaţiuni având ca scop spălarea banilor şi/ sau finanţarea terorismului. vom prezenta cu titlu de exemplu câteva din metodele de spălare a banilor şi de finanţare a actelor de terorism. Acest lucru se realizează prin divizarea sumelor în numerar în sume mai mici şi depunerea acestora în mai multe conturi bancare. dar folosesc şi diverse alte mijloace de transport ( autovehicule sau vase ce transportă bunuri. Astfel. în derulare unor operaţiuni de comerţ exterior ).În prezent. 25 . contrabanda cu numerar reprezintă „ una dintre principalele metode de mişcare a fondurilor ilicite . Pentru trecerea frauduloasă a numerarului peste frontieră. b) O altă metodă de spălare a numerarului murdar sau de punere a acestuia la dispoziţia unor grupări teroriste o reprezintă transportul fizic al banilor peste graniţele ţării ( contrabanda cu numerar ). folosind preponderent rute scurte sau zboruri directe ( ceea ce le conferă posibilitatea de a fi mereru aproape de bani şi de a ajunge rapid la destinaţie). infractorii urmăresc să evite prevederile legale referitoare la raportarea operaţiunilor cu numerar. curierii preferă deplasarea cu avionul. atunci când tranzacţia a depăşit o anumită valoare ( echivalentul a 15. în cele ce urmează. fie de către aceeaşi persoană ( în conturi deschise la bănci sau sucursale diferite ). metodele de spălare a banilor şi de finanţare a terorosmului sunt extrem de variate.Conform Grupului de Acţiune Financiară Internaţională ( FATF/GAFI) . foarte numeroase şi pot fi derulate în toate sectoarele de activitate. ce implică utilizarea numerarului este structurarea depozitelor de numerar ( SMURFFING ). aşa cum au fost acestea identificate în practica românească şi internaţională: a) O metodă foarte des folosită de infractori. Prin acest procedeu.

.

specializată în comercializarea en-detail a combustibililor la pompă. La numai câteva săptămâni.1. În realitate marfa era de fapt benzină şi motorină. 27 . deşi. Interesant de precizat că asociat unic al firmei X este o societate comercială înregistrată într-un paradis fiscal. firma a dirijat 35 milioane de USD către o societate comercială X SRL. şi care. Firmele „fantomă” au facturat marfa cu accizele şi taxa de drum incluse în preţ către un grup de firme al căror obiect de activitate era „comercializarea en-gros a carburanţilor ”. Din această sumă. la rândul lor. Firma X este o societate românească al cărei obiect de activitate declarat la Registrul Comerţului nu are nimic în comun cu producerea şi comercializarea produselor petroliere. Un grup de societăţi comerciale a achiziţionat de la mai multe rafinării produse petroliere inferioare care nu sunt supuse accizării şi nici purtătoare de taxă de drum. În urma comercializării către consumatori a mărfii.CAPITOLUL AL III-LEA INFACŢIUNI GENERATOARE SPĂLĂRII BANILOR SPECIFICE ROMÂNIEI 3. conform informaţiilor primite de la organele vamale. au vândut combustibilul unei alte firme. După primirea celor 35 milioane de USD. firma X îi transferă la extern cu titlu „contravaloare facturi”. Spălarea banilor obţinuţi din comercializarea ilicită a carburanţilor. firma X a primit de la două firme din Olanda şi Hong Kong 35 milioane USD. firma nu efectuase nici o operaţiune de comerţ exterior. firma en-detail a încasat echivalentul a 60 milioane USD.

. Deci. iar din această sumă. În urma analizei s-a stabilit că acest grup iniţial era constituit din firme „fantomă”. Astfel. pe care aceştia i-au investit astfel: cu 2 milioane de USD au constituit depozite la termen. USD. Pe plan intern. adică 20 mil. cât şi posibilitatea scoaterii din circuitul bancar a echivalentului a 4 milioane USD. iar împuterniciţii a dispune pe conturi erau cetăţenii străini de origine arabă. firma en-detail a plătit contravaloarea carburanţilor către grupul de firme en-gros. Urmărind fluxurile financiare s-a constatat că întreaga sumă a fost transferată în favoarea grupului de firme en-detail. USD.Important de menţionat este faptul că aceste două firme străine au creditat contul USD al firmei X cu menţiunea „capital circulant”. iar ulterior valuta a ajuns la firma detailistă care a investit-o într-un domeniu deosebit de profitabil. bani pe care i-au păstrat în conturile curente. USD. administratorii şi-au transferat în conturile personale echivalentul a cca 1 mil. iar acestea mai departe au achitat rafinăriilor contravaloarea mărfii achiziţionată iniţial. USD au achiziţionat diverse bunuri imobiliare. care au retras din conturile firmelor echivalentul a 4 mil. bani care au ajuns în final în conturile personale ale administratorilor societăţilor comerciale. USD. Aceşti bani au fost regăsiţi în conturile personale ale administratorilor firmelor “fantomă”. iar cu 2 mil. cea mai mare parte din contravaloarea accizelor şi taxei de drum aferente combustibililor a fost direcţionată ilegal la extern. respectiv societatea comercială înregistrată în paradisul fiscal. utilizarea de firme „fantomă” în circuitul comercial al combustibililor a permis atât sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor aferente. de unde în numai câteva săptămâni a fost transferată în ţară cu titlu „capital circulant”. iar acesta a investit suma pentru achiziţionarea unui obiectiv strategic. cu diferenţa de 25 mil. Grupul de firme en-gros a achitat către grupul iniţial de firme 24 mil. plata fiind efectuată în numele asociatului unic al firmei X. USD.

pentru ca.RON.Z si T ). cele patru societăţi au efectuat o serie de operatiuni fictive.RON lei rafinăriei A. în final. respectiv: 29 . Prin această schemă. cele 33 mil. patru societăţi comerciale ( X.5 mil. bugetul de stat a fost prejudiciat cu sume importante din care au ieşit în evidenţă cele 10 mil.RON . Spălarea banilor proveniţi din comercializarea ilicită a produselor petroliere şi înşelăciune în dauna bugetului de stat Într-o perioadă de trei luni.RON . Rafinăria B a încasat 8. respectiv pentru a face dovada efectuării plăţii anticipate a accizelor către rafinărie.5 mil. Pentru a respecta prevederile legale cu privire la comercializarea produselor petroliere. acestea au returnat fondurile cu titlul de „accize”.5 mil. care au dus la prejudicierea bugetului cu circa 10 mil. cu titlul de „finanţare”.Y şi T cu titlul de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”. Aceste fonduri au fost transferate societăţilor X.RON au fost investite în bunuri mobile şi imobile. în câteva luni.2.Z. sumă care ulterior a revenit în ţară „spălată” şi apoi investită într-un domeniu profitabil 3. rafinăria B să returneze cele 8. cu obiect de activitate „comeţul cu produse petroliere” au comercializat astfel de produse în valoare de 33 mil. din care 8. După întregirea fondurilor încasate de către rafinăria A.RON reprezentau accize. realizând în acest fel şi spălarea fondurilor obţinute ilegal.RON de la rafinăria A. În aceleaşi zile.Y. reprezentând contravaloarea ţiţeiului neprocesat.Prezentarea unor documente vamale şi comerciale false funcţionarilor bancari a făcut posibil transferul ilegal la extern a 35 milioane USD.

000 RON. Analizând fluxul comercial s-a constatat că exportatorul a achiziţionat utilajele uzate la preţul de 250 RON.RON ). ci în numerar. Deci.RON – accizele aferente produselor petroliere încasate şi nevirate la buget. primul pas al înşelăciunii l-a constituit supraevaluarea preţului de către firma „fantomă” X de la 25 RON/kg la 250 RON lei/kg. -1. în total 200. bani care în aceeaşi zi au fost schimbaţi în lei şi transferaţi în contul Firmei X cu titlul „contravaloare marfă” (în total 1.3.-8.000 USD. care nu funcţionează la sediul social declarat.RON – TVA aferentă facturilor fictive de „prestări servicii” şi „contravaloare materiale”. dar nu prin instrumente bancare. Spălarea banilor proveniţi din rambursări ilegale de TVA ca urmare a unor exporturi supraevaluate.8 mil. s-a făcut de către exportator. de la o firmă „fantomă” X.5 mil. la un preţ de 25 RON/kg.5 mil. asociat fiind un cetăţean arab B care nu a intrat niciodată în România. Pe contul firmei „fantomă” X a acţionat ca împuternicit administratorul exportatorului – persoană fizică A. firma „fantomă” X a achiziţionat utilajele uzate de la un producător. 3. La rândul ei. Din analiza ulterioară a reieşit că plata mărfurilor către producător la preţul de 25 RON/kg. Pornind de la un Raport de Tranzacţii Suspecte primit de Oficiu de la o bancă raportoare s-a stabilit că un EXPORTATOR a încasat din străinătate suma totală de 800. Sumele încasate de la exportator de firma . Din documentele de export s-a stabilit că EXPORTATORUL a livrat la extern utilaje uzate la un preţ de 100 USD /kg (echivalentul a 250 RON/kg). nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat şi bilanţurile contabile.

bani care au fost transferaţi firmei „fantomă” X. Pe baza unor contracte de împrumut fictive.000 RON în contul personal al asociatului firmei. cu justificarea „restituire împrumut asociat”. împuternicit şi pe contul cetăţeanului fictiv B. nu funcţionează la sediul social declarat şi nu a depus declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. la rândul ei. de unde banii au fost retraşi în numerar de către administratorul exportatorului – persoană fizică A. la fel ca firma X. apărând ca fiind sume de provenienţă licită ( restituire creditare firmă). De menţionat este faptul că împuternicitul pe contul firmei „fantomă” Y este tot administratorul exportatorului. Spălarea banilor obţinuţi din producerea şi comercializarea ilicită a alcoolului şi băuturilor alcoolice. bani care.4. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferente exporturilor efectuate în sumă totală de 380.„fantomă” X au fost transferate pe baza unor facturi fictive unei firme „fantomă”Y. firma „fantomă” X a transferat cele 380. 3. cetăţeanul arab B (persoană fictivă). prin operaţiunile enumerate anterior. În urma operaţiunilor descrise. X şi Y sunt două societăţi comerciale a căror activitate se desfăşoară în domeniul producerii şi comercializării alcoolului şi băuturilor alcoolice. firmă care. au fost spălaţi. În timp ce firma „fantomă” X nu a achitat la buget TVA colectată şi impozitul pe profit aferent profitului realizat din vânzarea mărfurilor la un preţ supraevaluat.000. a transferat banii în străinătate sub forma plăţii în avans a unor produse care nu s-au importat niciodată şi nici avansul nu s-a mai repatriat.000 RON. cu justificarea „contravaloare marfă”. exportatorul a beneficiat de rambursarea TVA aferent exporturilor efectuate în sumă totală de 380. Firma „fantomă” Y. Important de 31 . împuternicit şi pe contul firmei „fantomă” X.

3 mil.7 mil. iar la scadenţă. De asemenea. RON. RON. Prejudiciul adus bugetului de stat de către firma X prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor a fost calculat la peste 8. Asociaţii şi administratorii firmei X şi Y sunt cetăţeni români. că fie beneficiarul nu era interesat de plată. deci. ceea ce induce nulitatea acestora. completarea lor nu a fost făcută cu respectarea rubricaţiei. iar în urma prelevării de probe s-a constatat că marfa avea altă calitate decât cea înscrisă în documente. s-a mai constatat că marfa nu putea fi transportată cu autovehiculele care apăreau în factură drept mijloace de transport. totodată. în acest fel consumatorii fiind înşelaţi. Girul dat de firma Y a fost făcut în favoarea a numeroase firme care în urma analizei a rezultat că funcţionau pe principiul firmelor . În urma controlului efectuat de Garda Financiară s-a stabilit că facturile fiscale emise de firma Y figurau în evidenţele acesteia ca fiind sustrase şi nicidecum emise.9 mil. ca urmare a unor livrări de marfă. fie ştia oricum că aceste titluri au fost emise cu un alt scop decât cel declarat. La o analiză atentă a copiilor după biletele la ordin s-a observat că acestea au fost completate şi girate în acelaşi moment şi. în caz de neplată. iar firma X şi-a plătit parţial datoria către firma Y prin emiterea unor bilete la ordin în valoare de 3. În acest context.RON. Asociaţii firmei Y au numit în funcţia de administrator pentru numai 39 de zile un cetăţean egiptean care s-a dovedit că acţiona în România sub alte trei identităţi şi care face parte dintr-o reţea criminală. Se poate spune. deoarece erau destinate transportului de combustibili. beneficiarul nu le putea investi cu formula executorie. firma Y a emis în favoarea firmei X un număr de facturi fiscale în valoare totală de 7.menţionat este faptul că firmei Y i-au fost retrase licenţele de fabricaţie şi autorizaţiile de producere a alcoolului şi băuturilor alcoolice.

iar asociaţii. administratorii şi împuterniciţii pe cont erau exclusiv cetăţeni irakieni şi egipteni. iar administratorii sunt cetăţenii români implicaţi în firmele X şi Y. care a cumpărat pachete de acţiuni la mai multe obiective turistice. înregistrată într-un paradis fiscal.„fantomă”. RON şi 19. echivalentul a 12 milioane de USD. Acestea din urmă au schimbat sumele din lei în USD. Cu banii primiţi. administratorii firmei Z au achiziţionat mai multe pachete majoritare de acţiuni a unor obiective rustice din ţară. Pentru a da o aparenţă de legalitate acestui transfer extern direcţionat de la o bancă din Filipine firma Z şi asociata sa nerezidentă au încheiat un contract de împrumut extern pe care l-au înregistrat la BNR. iar ulterior a fost introdusă în ţară ca împrumut extern acordat unei firme româneşti. La câteva luni după aceste transferuri externe. RON exclusiv în conturile altor două firme care s-au dovedit a funcţiona tot pe principiul firmelor „fantomă”. în contul datoriei private externe. 33 . precum şi multe alte societăţi comerciale au direcţionat fondurile.9 mil. respectiv 30. iar în baza unor documente comerciale şi vamale false prezentate băncilor au transferat 12 milioane USD în China. firma românească Z devine beneficiară unui credit extern de aceeaşi valoare. Urmărind circuitul financiar s-a constat că aceste firme „fantomă”. Asociat majoritar al acestei firme este o societate comercială străină. Întreaga sumă a fost transferată ilegal la extern.3 mil. în favoarea a numeroase firme şi persoane fizice. bani negri. Astfel se observă că în urma producerii şi comercializării la negru a alcoolului şi băuturilor alcoolice s-a obţinut în numai câteva luni.

Din verificările efectuate a rezultat că facturile folosite de firma de tip „fantomă” erau false. B şi ale firmei de tip „fantomă” s-a constatat că între acestea nu au avut loc nici un fel de tranzacţii bancare. În aceeaşi zi. Astfel societatea comercială A a obţinut de la o bancă comercială mai multe credite pentru a efectua acte de comerţ.RON.3. în valoare totală de 14 mil. cu justificarea „avans societate”. unde societatea comercială A deţine un procent de 60% din acţiuni. B şi C) patronate de 2 cetăţeni români X şi Y. societate care nu funcţionează la sediul social declarat şi care nu a depus la organele fiscale nicio declaraţie privind impozitele şi taxele datorate bugetului de stat. au derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora au obţinut rambursări de zeci de miliarde de lei. Sumele depuse în numerar au fost utilizate de societatea comercială A pentru a achiziţiona mărfuri de la societatea comercială B administrată tot de persoanele fizice X şi Y. Din analiza rulajelor înregistrate în conturile socităţilor comerciale A. Utilizarea creditelor bancare pentru derularea de operaţiuni fictive în vederea obţinerii de rambursări ilegale de TVA şi spălare de bani. folosindu-se de o firmă „fantomă”. Un grup de trei societăţi comerciale (A. Mergând pe firul operaţiunilor comerciale s-a constatat că mărfurile erau achiziţionate de la o firmă de tip „fantomă” patronată de un cetăţean arab.5. Analizând modalitatea de plată a facturilor a rezultat că societăţile comerciale A şi B au achitat contravaloarea mărfurilor în numerar înregistrând în casieriile . banii au fost transferaţi de către administratorul societăţii X în contul societăţii comerciale C. deoarece aparţineau altei societăţi comerciale.

beneficiare ale exporturilor (5. societatea X a înregistrat în anul 2002 numeroase pierderi şi datorii către bugetul de stat.6 mil. De asemenea. au fost alimentate cu sume importante de bani. Acesta a transferat banii mai departe în contul 35 .000 USD. care au fost eliberate altor societăţi comerciale. Astfel.000 USD ). Conturile cetăţeanului britanic A (deschise la o bancă comercială din România). într-un scop contrar intereselor acesteia şi în folosul administratorilor.RON. Aceste sume.000 USD a fost transferată în conturile personale ale cetăţeanului iordanian B şi ale soţiei acestuia. administrator şi asociat al societăţii. care are ca asociaţi şi administratori un cetăţean britanic.000. societatea comercială B a derulat mai multe operaţiuni fictive în baza cărora a dedus nejustificat TVA în valoare de 2. aceştia i-au retras în numerar. au fost ulterior depuse în numerar în contul cetăţeanului român C. folosindu-se de facturi false şi de firme de tip „fantomă”. Suma de 5. unul iordanian şi unul român. societatea comercială A a beneficiat de o rambursare de TVA în valoare de 2. O societate comercială cu răspundere limitată X. RON.000. bani care au fost retraşi în numerar de către administratorii X şi Y cu justificarea „restituire împrumut”.28 mil. către mai multe firme din Marea Britanie şi Germania.000. fabricarea de articole confecţionate din textile. 3. Spălarea banilor obţinuţi din folosirea cu rea-credinţă a activelor unei societăţi comerciale.societăţilor mai multe chitanţe cu regim special înseriate şi numerotate de către Imprimeria Naţională. a efectuat exporturi în anul 2002 în valoare de 5.6. cu obiect de activitate. asociat şi administrator al societăţii. provenind de la firme din Marea Britanie şi Germania. de unde ulterior.

un imobil „de patrimoniu”. 3. ajungând în conturile personale ale unuia dintre administratorii firmei. Administratorii societăţii prezentate mai sus au folosit cu rea credinţă activele acesteia. într-un scop contrar intereselor societăţii şi în folos propriu. suma de 5. În concluzie.7. negociase cumpărarea imobilului respectiv. dl. De menţionat că cetăţeanul X a dobândit 50% din dreptul de proprietate asupra imobilului achiziţionat de soţia sa. echivalent cu aproximativ 310. Preţul din acest contract a fost de 270. preţ ce putea fi achitat.000 USD datorată societăţii comerciale X a fost deturnată.000 USD şi putea fi achitat în 150 de zile. Cei trei cetăţeni au săvârşit infracţiunea de spălare a banilor.000 USD. soţia celui care. firma cumpărătoare a vândut acelaşi imobil doamnei X.000 RON. în calitate de preşedinte al firmei cumpărătoare. Suma respectivă a fost folosită pentru creditarea firmei. o societate cu capital de stat a vândut unei firme aparţinând unui cetăţean arab. suma respectivă a fost transferată în contul cetăţeanului român C. După un interval de timp. X. echivalentul a aproximativ 313. La negocierea contractului a participat.socităţii cu justificarea „creditare firmă”. urmărindu-se prin această operaţiune crearea unei aparenţe de legalitate. în temeiul legislaţiei româneşti referitoare la comunitatea bunurilor dobândite de soţi în timpul căsătoriei. în calitate de preşedinte. cu justificarea „restituire credit”.000. suma spălată fiind de 5. situat în centrul comercial istoric al capitalei pentru sume de 260. în 45 de zile. După 5 luni.000 RON.000 USD. cetăţean român de origine arabă. conform clauzelor contractuale. fără a putea fi influenţat prin depreciere previzibilă a monedei naţionale. În urma unei privatizari prin „negociere directă”. Fonduri băneşti obţinute în mod fraudulos în cadrul procesului de privatizare sunt spălate prin „afaceri” cu instituţiile statului.000. .

Societatea comercială care a achiziţionat iniţial imobilului este o firmă de tip „fantomă”. inclusiv un „supliment” de peste 10.RON.8. În spatele acestei firme se află. Folosindu-se de această calitate a intervenit pentru încheierea unui contract în valoare de 300. creată special pentru comiterea unor infracţiuni. prin care statul român a fost prejudiciat cu sume considerabile. cu menţiunea că banii reprezintă comision conform unui contract secret. 3. între o societate din Israel şi o societate românească cu capital de stat.000 RON faţă de preţul stabilit prin contract. -transferuri către persoane fizice. Un cetăţean român a încasat într-un cont bancar deschis în România suma de 2. Din analiza efectuată a rezultat că cetăţeanul respectiv era funcţionar public al administraţiei centrale.000 USD. o reţea organizată de cetăţeni străini şi români.6 mil. În urma acestei acţiuni. echivalând 1. Din banii astfel obţinuţi. care a fost folosită astfel: -retrageri de numerar ( aproximativ o zecime). domnul X a achiziţionat. plătibili în două zile de la data încheierii contractului. Instituţia de stat a virat promt preţul în contul personal al domnului X. de fapt.După aproximativ nouă luni de la dobândirea imobilului.000.7 milioane USD. prin schimb valutar. înregistrată pe numele unei persoane fizice fictive. cetăţeanul urma să primească drept recompensă de la partenerul extern o sumă de bani. -creditarea uneia dintre firmele proprii. -achiziţionarea unor active ale statului vândute în cadrul procesului de privatizare. suma de peste un milion USD. Spălarea banilor obţinuţi în urma săvârşirii unor acte de corupţie. soţii X l-au revândut unei instituţii reprezentative a statului pentru un preţ de peste 2. Pentru aceasta şi-a deschis 37 .000 USD din Israel.000.

în valoare de 650.000 USD.9. după ce în prealabil a efectuat schimbul valutar.000 USD şi a constituit depozite bancare în valoare de 1. -după ce a vândut titluirile de stat.000 USD. -ulterior a lichidat depozitele înainte de termen şi a cumpărat titluri de stat. şi-a cumpărat un autoturism în valoare de 250. însă ulterior a deschis un cont bancar în România.000.400.000 euro primite la Oficiu de la o bancă au rezultat suspiciuni cu privire la sumele în valută retrase în numerar de o persoană fizică A. care într-o perioadă scurtă a retras numerar suma de 585. perioadă în care a cunoscut persoanele din conducerea firmei israeliene. 3. Este important de menţionat şi faptul că această persoană a derulat afaceri în Israel.iniţial cont în Elveţia. Ulterior a mai creditat societatea cu încă 150.000 USD. O parte a banilor obţinuţi prin acte de corupţie a fost utilizată pentru rambursarea unor credite bancare. iar cu 200. cont în care a fost virată suma de 2. Această societate este un magazin de lux şi a fost folosită ca paravan pentru reciclarea fondurilor ilicite. a constituit un depozit la o altă bancă. Spălarea banilor încasaţi ca mită pentru intermedierea de adopţii internaţionale de copii români.000 USD.000 USD a creditat societatea la care este acţionar. Pe baza analizei Rapoartelor privind depunerile şi retragerile de numerar de peste 15.000 USD. După ce a încasat banii.000 USD. cetăţeanul respectiv a efectuat următoarele operaţiuni: -în prima fază a retras în numerar 600. Afacerile pe care le-a condus în această ţară s-au încheiat fie prin falimente.000 USD. fie prin cercetări pentru evaziune fiscală. . a retras în numerar 300.

Din analiza rualjului contului persoanei fizice A a rezultat că banii proveneau de la mai multi cetaţeni americani, care au creditat contul persoanei fizice cu suma totală de 560.000 USD şi de la o persoană jurudică cu sediul în SUA specializată în adopţii, care a creditat contul persoanei fizice A cu suma de 25.000 USD. Din verificările efectuate în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a rezultat că persoana fizică A este preşedintele unei fundaţii autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Ca urmare a verificărilor efectuate asupra operaţiunilor derulate în contul fundaţiei, s-a constatat că şi aceasta a încasat sume în valută de la aceleaşi persoane fizice şi juridice străine care au creditat şi contul personal al preşedintelui fundaţiei. Rezultând suspiciuni, în sensul că banii ar putea proveni din intermedierea de adopţii, a fost consultată la Comitetul Român pentru Adopţii lista cetăţenilor străini care au adoptat copii din România în perioada respectivă, de unde a reieşit că toţi cetăţenii americani care au creditat contul personal al persoanei fizice A – preşedinte al fundaţiei, se regăsesc în această listă. Din verificările efectuate la Registrul Comerţului s-a constatat că persoana fizică B – soţia preşedintelui fundaţiei, figurează ca asociat unic la societatea comercială X. Din analiza derulării operaţiunilor s-a constatat că sumele retrase în numerar din contul preşedintelui fundaţiei persoana fizică A – erau depuse tot în numerar, în aceeaşi zi, în contul societăţii comerciale X, cu justificarea „acordare împrumut firmă” bani care la interval de câteva zile erau retraşi numerar cu justificarea, „restituire împrumut asociat” – în total 1,4 mil.RON. În acest mod, sumele de bani încasate necuvenit, în contul preşedintelui fundaţiei – persoana fizică A, în schimbul facilitării adoptiei de copii români în străinătate, au fost spălate prin intermediul societăţii comerciale X, la care soţia persoanei fizice A este asociat dându-se acestora o aparenţă de legalitate.
39

Fapta persoanei fizice A care, în calitate de preşedinte al unei fundaţii, s-a folosit de autoritatea sa pentru a intermedia adopţii de copii români în străinătate cu scopul de a obţine pentru sine sume de bani întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie1. Având în vedere că sumele de bani pe care preşedintele fundaţiei le-a încasat în contul personal, în schimbul intermedierii unor adopţii, provin din infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, fapta sa întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, infracţiune aflată în legătură cu infracţiunile asimilate infracţiunii de corupţie. 3.10. Spălarea banilor proveniţi din trafic de stupefiante. Cetăţeanul român X, domiciliat în Columbia, a achiziţionat în două tranşe un teren de la societatea comercială A, cu suma totală de 300.000 euro. Cumpărătorul nu a achitat preţul terenului la datele prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare. Ulterior, cetăţeanul X a revândut terenul cu suma de 3.000.000 euro unei socităţi imobiliare B ai cărei asociaţi sunt două companii cu sediul în Germania. Despre aceste societăţi au existat informaţii că au bonitate îndoielnică. După încasarea banilor de la cumpărătorul final, catăţeanul X a plătit şi contravaloarea terenului către societatea comercială A de la care îl achiziţionase iniţial. Astfel, cetăţeanul X a realizat un profit de 2.700.000 euro fără nici un risc şi fără să fi investit nici un ban.

1

Lg.78/2000-publicată în M.Of.Partea I,Nr.219 din 18.05.2000-privind prevenirea,descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie

Cetăţeanul X are legături

strânse cu un cartel el cocainei din Columbia.

Cetăţeanul român Y, care are calitatea de administrator la societatea comercială A are certe legături cu cetăţeanul X ( care l-a împrumutat de bani cu doi ani în urmă ) şi a fost implicat în traficul de droguri pe ruta Columbia-Germania-România. Astfel se explică de ce societatea comercială a acceptat neplata tranşelor reprezentând contravaloarea terenului vândut lui X. Mai mult chiar, societatea A a continuat să îi vândă cetăţeanului X o altă parcelă de teren, în continuarea celei dintâi cu toate că nu a încasat nici un leu pentru prima vânzare. Banii cu care s-a achitat terenul de către societatea B cetăţeanului X provin din Germania şi fac parte dintr-un contract de împrumut în valoare de 8.000.000 euro, acordat de către una dintre societăţile germane care au caliatea de asociat la B. În aceste condiţii, bonitatea îndoielnică a societăţii germane care a împrumutat societatea comercială B cu 8.000.000 euro, preţul exagerat de mare cu care a fost vândut terenul de către cetăţeanul X către societatea A, precum şi legăturile cu mafia cocainei, se poate trage concluzia că banii ar putea proveni din trafic de stupefiante pe relaţia Columbia-Germania-Romania şi că ei se întorc, spălaţi, la vânzătorii de stupefiante, ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea terenului a fost doar un pretext pentru a explica provenienţa sumei de 3.000.000 euro ca rezultând dintr-o speculaţie imobiliară. Vânzarea-cumpărarea este, în mod evident, „aranjată” între persoane care se cunosc, deoarece, deşi în joc sunt sume mari de bani, iar contractul nu este respectat, totuşi potenţialul păgubit nu are nicio reacţie. 3.11. Spălarea banilor obţinut din înşelăciuni săvârşite pentru obţinerea de credite bancare. Reprezentanţii firmei A s-au adresat băncii comerciale unde societatea avea conturile pentru a i se deschide un acreditiv de import în valoare de 7 mil. euro.
41

implicit. acreditivul a fost executat şi implicit contul firmei externe S a fost creditat cu contravaloarea mărfii. scop pentru care au fost constituite garanţii materiale în valoare totală de 40.1 mil.64 mil. însă în conturile acesteia nu a existat disponibil. firma A a plătit taxele vamale pentru un import de marfă al cărei furnizor a fost tot firma externă S. În aceeaşi zi în care a fost ridicat numerarul. După efectuarea plăţii externe. motiv pentru care banca a trecut la executarea garanţiilor constituite şi înregistrate în evidenţele ei cu valoarea de 40. RON. bani cu care au fost achitate taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la firma externă S.RON au fost transferaţi în contul firmei C ( firma în care aceştia deţin calitatea de acţionari majoritari). cu motivaţia „ aport capital social”. contul firmei A deschis în evidenţele unei alte bănci comerciale a fost creditat cu suma de 1 milion Euro de către firma externă S.RON. euro. şi 260.5 mil.RON. reprezentanţii firmei A au depus 500. firma A ar fi trebuit să pună la dispoziţia băncii suma plătită la extern. care le aparţine. La executarea fizică a garanţiilor s-a constatat că acestea aveau o valoare reală de doar 624 milioane lei şi că. cu 1. la constituire acestea au fost supraevaluate. respectiv 7 mil. După câteva luni. obţinându-se 3.000 RON au fost ridicaţi în numerar cu titlul „plăţi salarii”. banca i-a acordat un credit de aceeaşi valoare. La livrarea mărfii în ţară.RON. . pe care i-au utilizat astfel: 1. 760.000 RON în contul firmei A cu titlul „creditare firmă”. transfer efectuat fără nici o motivaţie. reprezentanţii firmei A au ordonat schimbul valutar al întregii sume.Având în vedere că firma nu dispunea de această sumă.2 mil.000 RON în contul firmei E. După încasarea sumei.2 mil.

înainte de dezvoltarea sistemului bancar din Vest şi a dovedit satisfacţii tuturor participanţilor. deşi această expresie nu e întotdeauna corectă. 43 .Înregistrarea în evidenţele băncii a unor garanţii scriptice fără a fi verificate în teren a permis supraevaluarea acestora şi obţinerea unui credit mult mai mare decât cel care putea fi legal acordat. SISTEME ALTERNATIVE DE TRANSMITERE A BANILOR (HAWALA-HUNDI) Nu doar începând cu septembrie 2001 se acordă o mai mare atenţie sistemelor de transmitere a banilor. deoarece. Supraevaluată a fost şi marfa importată de firma românească. tranzacţiile se desfăşoară fără a fi depistate.000 RON) a fost ridicat în numerar şi introdus în circuitul economic al firmelor ca aport capital social şi creditare firmă. Punctul de plecare al acestor tranzacţii e în Asia. atâta timp cât firma externă S a plătit părţii române 1 milion de EURO fără nicio motivaţie economică. de regulă. Restul banilor (760. Foarte des aceste sisteme alternative de trimitere a banilor sunt numite în mod eronat “under-ground-banking”. căci aceste sisteme aduc multe avantaje celor care spală bani. bani care au fost folosiţi în mare parte la plata de taxe vamale pentru importul de marfă provenită de la acelaşi partener străin. fapt care a permis ulterior reprezentanţilor acestora obţinerea unor fonduri albite.

mai ales între muncitorii din această zonă. Cu această experienţă practică. De exemplu. -programul băncilor (ore fixe ).deoarece participarea la aceste sisteme este în mod sporadic în unele ţări întru-totul legală. Unul din sistemele cele mai cunoscute şi cu cea mai mare trecere poartă denumirea “Hawala”. Exemplu: . -durata trimiterii banilor. -deschiderea contului (formalităţi. -mai de încredere. Sistemul se bucură de încredere. contactează pe un “Hawaladar” şi află că această tranzacţie este: -mai rapidă. Modul de funcţionare a sistemului “Hawala”. dar nu în mod actualizat. un cetăţean asiatic cu viză turistică. -cheltuieli de tranzacţii. o sumă de bani. Acest asiatic contactează în primă instanţă o bancă austriacă şi întâmpină următoarele dificultăţi: -probleme de comunicare (limbă). lucrează ilegal în Austria şi vrea să trimită acasă . prezentarea identităţii. care este sinonimă cu “Hundi”.etc. alor lui. -directă. într-un mod familial şi funcţionează prin transportarea banilor. cu nucleul în sudul Asiei şi se bucură de recunoaştere în toată lumea. -mai avantajoasă financiar.). de întrebuinţare extensivă. Hawala este un sistem de transmitere a banilor alternativ sau paralel. Se explică printr-o tranzacţie unică. de legături.

iar contactările se fac prin telefon. banii. se pot manevra uşor banii prin manipularea socotelilor supra şi subfacturate. la rândul său. cartele de telefon. Acest sistem este utilizat în aproape tot Orientul Mijlociu de multă vreme şi se bazează pe încredere. Persoana care primeşte. împărţirea banilor nu reprezintă o problemă. precum şi pe asigurarea anonimatului. foloseşte o dovadă scrisă sau o parolă pentru a demonstra că este persoana îndreptăţită să primească banii. Nu există o circulaţie în mod fizic a capitalului între dealerii Hawala în nicio tranzacţie şi nu există. În ipoteza mai sus-menţionată . se transmit bunuri. banii în numerar sunt depozitaţi printr-un agent “Hawala” care adesea este proprietarul unui magazin sau al unei mici afaceri. fax. în final. în alte cazuri. deoarece nu toate operaţiunile se realizează pe hârtie. alimente) în Austria şi contactează pe unul din “partenerii” săi prezenţi în orice ţară spre care se vor trimite banii. Cu acest sistem. de obicei. deoarece persoanele implicate sunt asigurate că în contul respectiv se vor depune bani sau. 45 . principala caracteristică a Hawala este “compensarea”. În fapt. ce vor fi returnaţi(returnate) printr-o tranzacţie reversibilă viitoare. cu afacerea de import-export. e-mail. Utilizatorii unui astfel de sistem transmit banii peste graniţe fără a-i transfera în mod fizic. care. Acest exemplu arată cât de importantă este reţeaua. înregistrări scrise privind tranzacţia. aranjează ca o sumă egală să fie colectată la un dealer Hawala din altă ţară.“Hawaladarul” desfăşoară printre alte afaceri şi una de import-export(de casete. care aranjează tranzacţia în valuta locală. Apare întrebarea cum ajunge partenerul “Hawaladarului” la banii săi? Deoarece cele două persoane sunt “parteneri”. Dealerii Hawala compensează conturile între ei per total o dată sau de mai multe ori pe an.

De regulă. . reiese că “Hawala” ar putea reprezenta risc şi desfăşurare greoaie. mai ales cecurile. Comparând acest sistem de transmitere a banilor alternativ cu sistemele tradiţionale. Aceşti parametri permit prestarea acestui serviciu cu costuri reduse. Singura ustensilă în afacere este reţeaua care trebuie să funcţioneze. tranzacţiile putându-se realiza oriunde. tranzacţia durează 2 zile. de obicei se distrug toate urmele efectuării tranzacţiei. Deoarece există atâtea posibilităţi de transfer de bani. prezentării identităţii. totuşi dezvoltara acestor reţele arată tocmai opusul. Hawaladarul nu păstrează niciun fel de evidenţă a tranzacţiilor efectuate. După încheierea lor.Sistemul Hawala reprezintă un important mijloc de colectare a fondurilor care apoi sunt utilizate pentru finanţarea terorismului. Aceste sisteme informale sau alternative de transmitere a banilor nu sunt reglementate în toate ţările. Sistemul nu cuprinde formalităţi de genul deschiderii de cont. Se pot doar observa anumite fenomene cum ar fi nivelul ridicat de încasări de bani în numerar. Problemele valutare sau din domeniul “swift” pot întârzia tranzacţia până la o săptămână. plăţi neconforme cu scopul firmei-fapt sesizat de Interpol în centrele financiare sau transportul fizic al banilor supervizat prin controale de bani în numerar. este aproape imposibil să fie recunoscută „Hawala” şi localizaţi participanţii ei. Hawaladarul nu are nevoie pentru activitatea sa de un birou sau firmă cu suportara costurilor multor angajaţi.

a dispoziţiei. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.1. prescripţiei răspunderii 47 . Legea 656/2002 nu a prevăzut nimic în legătură cu gravitatea infracţiunii principale din care urmează să provină bunurile susceptibile de spălare. c) dobândirea.Conţinutul normei de incriminare a spălării banilor. Va constitui bun provenit din infracţiune şi bunul care a făcut obiectul unei fapte în raport cu care s-a încetat procesul penal. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni. Condiţionarea infracţiunii de spălare a banilor de existenţa prealabilă a unei infracţiuni din care să provină bunul supus unei operaţii de spălare conferă infracţiunii de spălarea banilor caracterul de infracţiune corelativă. derivată. în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. deţinerea sau folosirea de bunuri. judecată sau executarea pedepsei. graţierii. constituie infracţiunea de spălare a banilor săvârşirea următoarelor acţiuni: a) schimbarea sau transferul de bunuri cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni. deoarece a intervenit o cauză care înlătură răspunderea penală ca urmare a amnistiei. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. 23 din legea numărul 656/2002.CAPITOLUL AL V-LEA LEGEA PENALĂ ROMÂNĂ ŞI TRATAMENTUL INFRACŢIUNII DE SPĂLARE A BANILOR A. a situării. Potrivit art.

a retragerii plângerii prealabile sau a împăcării părţilor. însă hotărârea a fost ulterior desfiinţată pe o cale de atac ordinară sau extraordinară. 10 Cod procedură penală sau achitarea. aceasta inevitabil se va răsfrânge asupra infracţiunii de spălare a banilor lipsind un element constitutiv al infracţiuni. a lipsei plângerii prealabile. De asemenea. 2.penale sau a executării pedepsei. 36 . provenite din săvârşirea unor infracţiuni grave prevăzute de lege. spre a preveni şi combate circulaţia ilegală a bunurilor. dacă bunul provenit dintr-o infracţiune nu îndeplineşte cerinţele de gravitate stabilite de lege. Fiind înlăturată infracţiunea anterioară. bancar. 6/2003. Dimpotrivă nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă pentru infracţiunea din care provine bunul „spălat” s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru motivele prevăzute la lit. a-e din art. comercial şi civil). pag. deoarece în aceste ipoteze nu există o infracţiune şi ca urmare bunul respectiv nu provine dintr-o infracţiune pentru a se verifica existenţa situaţiei prealabile menţionate. dar nu şi caracterul de infracţiune al faptei din care provin bunurile supuse spălării.1 1 Valerică Dabu. Sorin Cătineanu „ Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor (Legea 656/2002) şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” în R. instituindu-se anumite obligaţii ale unor persoane fizice şi juridice de a sesiza operaţiunile cu astfel de bunuri şi de a se abţine de la efectuarea unor acte şi fapte juridice legate de produsul infracţiunii de natură a favoriza pe autorii ori participanţii la infracţiunile principale. Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale prin care statul apără circuitul legal (financiar. nr. nu va exista situaţia premisă.D. economic. În toate aceste cazuri este înlăturată numai răspunderea penală şi pedeapsa. Tot astfel şi dacă iniţial a existat o condamnare pentru infracţiunea principală.Obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor.

adică la un mănunchi limitat din aceste relaţii patrimoniale. I. prezentând aceste valori sub aparenţa înşelătoare. În ceea ce priveşte obiectul juridic special este de observat.2 Ceea ce urmăreşte făptuitorul prin spălarea banilor este tocmai valorificarea mai lesnicioasă a bunurilor obţinute prin infracţiune şi asupra cărora îşi exercită anumite drepturi cu caracter provizoriu.Molnar. şi anume acele relaţii care apar şi se dezvoltă într-un domeniu specializat în care cel mai frecvent se produc asemenea fapte. infracţiuni care se pot comite în orice domeniu al vieţii sociale. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept .Boroi. pretenţii care se înscriu incontestabil în cadrul relaţiilor patrimoniale. Aceste pretenţii ar fi susceptibile de a se bucura de ocrotirea societăţii. 49 .După alţi autori. 172 şi urm. ca atare. înşelăciune.Voicu. dar numai în măsura în care ar fi legitime. distrugere. infracţiunea de spălare a banilor ar face parte din categoria infracţiunilor care se comit în legătură cu desfăşurarea afacerilor 1 şi anume în domeniul financiar bancar şi. Fl. ci se referă numai la o sferă limitată.2/2002.52 şi urm. această infracţiune formează obiectul de studiu al dreptului penal al afacerilor. Opere citite pag. ceea ce se urmăreşte prin săvârşirea infracţiunii este consolidarea drepturilor făptuitorului asupra unor bunuri pe care le deţine în mod ilegal. Ca urmare. pag. în RDP nr. Al.Sandu. Lavinia Lefterache. că infracţiunea de spălare a banilor nu are în vedere totalitatea relaţiilor patrimoniale şi a tuturor normelor de incriminare care asigură ocrotirea lor împotriva faptelor de sustragere. că bunurile îi aparţin cu adevărat provenind dintr-o activitate licită. etc. efemer (până la descoperirea faptei şi restituirea bunurilor celor prejudiciaţi ori confiscarea bunurilor). dar pe care doreşte să le consolideze spre a le valorifica fără nicio teamă că ar putea fi descoperit. 1 2 C. spre exemplu în domeniul financiar. de credit.. Prin spălarea banilor. comercial. făptuitorul intenţionează totodată să pună mai uşor în circulaţie valorile obţinute ilicit. bancar.

pe când infracţiunea de spălare a banilor este o infracţiune contra proprietăţii.Spălarea banilor apare astfel ca o operaţiune prin mijlocirea căreia se poate realiza mai uşor punerea în circulaţie a valorilor ilegale (finalitate urmărită de infractor încă din momentul comiterii infracţiunii principale). etc. obiectul juridic al infracţiunii de spălarea banilor se referă numai la anumite valori patrimoniale. divulgarea secretului profesional. O anumită coincidenţă se va putea produce între obiectul juridic al infracţiunii de spălare a banilor şi obiectul juridic al infracţiunii din care provin sumele supuse spălării. Dacă valorile supuse spălării pot să provină din orice infracţiune gravă (fiecare având obiectul său juridic generic). din infracţiuni economice (specula) şi altele. obiectul juridic special al infracţiunii de spălarea banilor sunt relaţiile patrimoniale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu normala circulaţie a valorilor în cadrul circuitului financiar. ca sferă specializată a relaţiilor patrimoniale. De pildă. traficul de persoane. numai când acestea din urmă provin tot dintr-o . din infracţiuni contra justiţiei (favorizarea infractorului). de credit (adică prin instituţiile menţionate mai sus). din infracţiuni de serviciu (abuzul în serviciu. (punerea în circulaţie şi valorificarea bunurilor ilicite) implică inevitabil folosirea anumitor instituţii şi persoane specializate prin intermediul cărora să se poată înfăptui o atare pătrundere a valorilor ilegale în circuitul economic şi valorificarea lor. Nu trebuie confundat obiectul juridic generic al infracţiunii de spălare a banilor cu obiectul juridic al infracţiunii principale.). împotriva încercărilor de denaturare şi subminare a acestor circuite economice ca urmare a infuziunii de valori provenite din infracţiune. bancar. O atare acţiune. Valoarea socială ocrotită prin norma de incriminare este circulaţia normală a bunurilor realizată prin unele instituţii specializate. valorile supuse spălării ar putea să provină dintr-o infracţiune contra persoanei (exemplu: şantajul. darea şi luarea de mită). Astfel.

nu se va putea reţine această infracţiune decât după ce s-a constatat săvârşirea infracţiunii principale.D. Bucureşti 2004. de asigurare.I.2 Pericolul faptelor de spălare a banilor nu constă. partea specială. din furt.). R. tâlhărie. comercial. nu interesează dacă autorul infracţiunii anterioare sau concomitente este necunoscut. constituit din relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu activitatea justiţiei. etc. faptele de ascundere a bunurilor provenite din infracţiune împiedicând aflarea adevărului. chiar prin echivalent dacă nu în natură). caracterul complex al obiectului juridic special al infracţiunii de spălare a banilor. corelativ. pag. nr. Pe lângă obiectul juridic special principal pe care l-am definit ca fiind relaţiile sociale cu caracter patrimonial care se desfăşoară într-un domeniu specializat al relaţiilor patrimoniale şi anume în cadrul operaţiunilor financiar-bancare. „Spălarea banilor-actualitate. 6/2003. etc. derivat fiind condiţionată de existenţa infracţiunii din care provin valorile supuse spălării. spre a se pierde complet urma 1 2 Ioan Lascu. abuz de încredere. Nu interesează dacă pentru infracţiunea principală săvârşită anterior sau concomitent s-a încetat urmărirea penală sau s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenţiei unor cauze care înlătură răspunderea penală. Întrucât infracţiunea de spălare a banilor are caracter adiacent.13 Vasile Dobrinoiu. . aducând astfel atingere şi relaţiilor sociale privind realizarea justiţiei şi descoperirea adevărului în legătură cu faptele de spălare a banilor. Ed. realitate socială şi incriminare”. atât în curăţarea lor (deoarece dacă autorul va fi tras la răspundere el va trebui să restituie sumele obţinute ilicit.Lumina Lex. să pătrundă în circuitul financiar. Este de observat de asemenea.infracţiune contra proprietăţii (de exemplu. cât în faptul că prin spălare autorul urmăreşte să pună mai uşor în circulaţie aceste valori obţinute ilegal. vol. pag. distrugere. suficient că autorul infracţiunii de spălare a banilor să ştie că banii provin dintr-o infracţiune. bancar. Drept penal. în cazul acestei infracţiuni există şi un obiect juridic special secundar1. De asemenea.385 51 .

fiind oricând susceptibile de a fi retrase. ci în acelaşi timp. Spălarea banilor devine astfel o operaţie nu numai de ascundere a provenienţei ilicite (implicit de denaturare a probelor). ale stabilităţii şi normalităţii relaţiilor patrimoniale din cadrul circuitului economic şi financiar. bancar. iar pe de altă parte. drepturile asupra bunurilor devenind contestabile. etc. la ascunderea probelor în legătură cu săvârşirea infracţiunii principale. ascunderea. atunci când se referă la schimbarea. . aceasta conducând inevitabil la anularea operaţiilor efectuate cu aceste valori numai aparent legale şi a căror aparenţă a fost înlăturată). un scop a cărui atingere conduce la două rezultate la fel de periculoase: pe de o parte. ceea ce determină cum am mai arătat. crearea unor relaţii de provizorat (fondurile introduse în circuitul economic. provizorii. lit. Chiar dacă aceste din urmă acţiuni le regăsim şi în descrierea conţinutului infracţiunii .c). disimularea adevăratei naturi a acestora ca şi atunci când se referă la dobândirea. prin confiscarea lor în momentul descoperirii infracţiunii principale. falsificarea tranzacţiilor economice. Aceste consecinţe de ordin economico-financiar a infracţiunii de spălare a banilor se vor răsfrânge şi asupra relaţiilor patrimoniale care stau la baza operaţiilor financiare şi de credit. În lumina acestui obiect juridic special principal (relaţiile sociale care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu ocrotirea patrimoniului împotriva faptelor de denaturare a circuitului economico-financiar prin pătrunderea în acest circuit a unor valori numai cu aparenţă de legalitate).caracterului lor ilicit. 23. transferarea de bunuri. 23 din legea numărul 656/2002. trebuie interpretate şi prevederile din art. deţinerea sau folosirea de bunuri de provenienţă ilicită (art. Punerea în circulaţie devine astfel scopul spălării banilor. la denaturarea circuitului economic prin pătrunderea de valori având o provenienţă ilegală. ceea ce va produce inevitabil tulburări ale vieţii economice. ori pentru despăgubirea persoanei vătămate. supuse pericolului unor îndelungate procese. o etapă necesară în desfăşurarea activităţii de punere în circulaţie a banilor murdari.

În timp ce în formularea infracţiunii de spălare a banilor aceste acţiuni reprezintă modalităţi prin care se realizează spălarea banilor în vederea unei mai lesnicioase puneri în circulaţie a acestor valori în circuitul economic. de astă dată este vorba de o favorizare urmărită printr-o activitate specifică. Este de menţionat faptul că. când banii care urmează a fi spălaţi provin din acţiuni 53 .de tăinuire. ori care au căpătat o atare aparenţă pentru a putea fi mai uşor puse în circulaţie. Toate acţiunile descrise în art.23.c din legea 656/2002 activităţi care poartă asupra bunurilor de provenienţă ilicită în curs de spălare sau după spălare. tăinuirea şi favorizarea. nu ar putea să corespundă gravităţii faptelor de spălare a banilor (legea prevede pentru asemenea fapte pedeapsa închisorii stricte de la 3 la 12 ani). să se sustragă de la urmărire. 23 din legea numărul 656/2002 reprezintă variante normative alternative a infracţiunii de spălare a banilor. atât ca semnificaţie cât şi ca periculozitate socială. deoarece acestea deşi sunt acţiuni identice ca denumire au semnificaţii diferite. Deşi aparent acest scop este identic cu cel al infracţiunii de favorizare a infractorului. adică asupra unor bunuri menite să capete o aparenţă de legalitate. şi anume de spălare a banilor proveniţi din infracţiuni. nu ne aflăm în faţa unor incriminări paralele sau a unui concurs de texte. aceea de spălare a banilor.a. folosirea constituie prin urmare. referitoare la scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile. judecată sau executarea pedepsei spre a evita confundarea acestor infracţiuni cu aceea de favorizare. în sensul art. Tot în lumina obiectului juridic special principal al infracţiunii de spălarea banilor trebuie interpretate şi prevederile art. fiind acţiuni prin care se realizează fapta incriminată. în formularea infracţiunii de tăinuire aceste acţiuni au semnificaţia unor activităţi statice de simplă modificare a statutului patrimonial al bunurilor tăinuite. Dobândirea. mai ales când aceste valori provin din infracţiuni foarte grave sau cu consecinţe deosebit de grave (de pildă. deţinerea.23 lit. ca urmare ele sunt echivalente. lit. fiind prevăzute cu sancţiuni relativ reduse (3 la 7 ani).

dacă s-au exercitat asupra lor operaţiuni de ascundere a originii ilicite a bunului (de pildă prin falsificarea seriei. care au 1 Valerică Dabu. în timp ce sancţiunile prevăzute pentru infracţiunea de spălare a banilor ţin mai bine seama de aceste implicaţii. constitui ulterior obiectul material al infracţiunii de spălare de bani. o atare coincidenţă nu are loc. R. Este cazul valorilor provenite din infracţiune. a numărului.). calitatea de soţ sau rudă apropiată urmând să fie valorificată numai în cadrul individualizării judiciare. când este vorba de infracţiuni contra patrimoniului din care au rezultat valorile ilicite). dispoziţie de favoare. înşelăciune. bunuri. Obiectul material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002 sunt valorile asupra cărora a fost îndreptată fapta incriminată (bani. . cât şi cu obiectul material al infracţiunii de spălare a banilor. Valorile provenite din infracţiunea principală pot să coincidă şi cu obiectul material al infracţiunii principale (de pildă. trafic de droguri. pag. Valorile obţinute din săvârşirea infracţiunii principale vor putea. În alte cazuri însă. din corupţie.contra statului. care nu există în legea 656/2002.Obiectul material al infracţiunii de spălarea banilor. aşadar. ceea ce nu a făcut-o. nota 2. între infracţiunea de spălarea banilor şi infracţiunile de tăinuire şi favorizare. În mod consecvent. a documentelor de circulaţie ale autovehiculelor sustrase).nr. legiuitorul ar fi trebuit să incrimineze şi nedenunţarea faptelor de spălare a banilor. faptul că acestea din urmă prevăd nepedepsirea tăinuirii sau favorizării săvârşite de soţ sau de o rudă apropiată. etc. 3.153. etc. când valorile menţionate sunt supuse actelor de spălare.4/2005. a culorii. furt. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. valori asupra cărora s-au exercitat actele de spălare şi care au provenit din fapte reprezentând infracţiuni grave (de exemplu.D. sancţionate cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani). considerându-se în mod justificat că asemenea acţiuni săvârşite chiar de soţ sau o rudă apropiată reprezintă fapte deosebit de grave.).1 S-ar mai putea adăuga la aceste deosebiri.

55 . Dacă s-ar încerca înstrăinarea lor. în cazul luării de mită) şi care nu constituie şi obiectul material al infracţiunii de luare de mită. infracţiunea nici nu are obiect material. iar infracţiunea predicat să fie de o periculozitate sporită ( să fie sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate care să depăşească 5 ani ). 666. putând fi uşor recunoscute (ex.constituit numai obiectul tranzacţiei ilegale (de pildă. La fel infracţiunea de proxenetism are obiect material numai în unele din modalităţile sale de săvârşire. Bunurile pot fi corporale sau necorporale. însă nu se poate tăgădui că există valori provenite din această infracţiune. orice operaţiune efectuată 1 Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. ca obiect material al infracţiunii de spălare a banilor pot fi. iar dacă a provocat sustragerea va fi instigator sau complice moral. etc. vol. de pildă. Aceste bunuri trebuie să aibă o anumită valoare (de pildă. atât în lei. ediţia a II-a. Există şi bunuri care nu pot fi spălate chiar dacă provin dintr-o infracţiune (de pildă. bijuterii celebre cu proprietari cunoscuţi). să depăşească valoarea de 15. Valorile de o asemenea importanţă.1 Banii.IV. dezvăluind imediat existenţa acţiunii ilicite din care provin.).657. Cel care le-ar cumpăra. cât şi în valută. mobilele care poartă înscrise pe ele locul de unde provin. bancnotele înregistrate. mobile sau imobile. Asemenea bunuri. dar şi pentru că uneori poartă fizic urma sursei din care provin. colecţiile de tablouri ale unor pictori celebri. Explicaţii teoretice ale codului penal român. consultând un specialist şiar da seama imediat de provenienţa lor. pag. curăţate. deoarece o atare faptă nu ar putea să se finalizeze. În unele cazuri. colecţia unui numismat. de regulă. constituind obiectul material al infracţiunii trebuie să fie spălate. ca atare asemenea bunuri nu pot fi puse fraudulos în circulaţie. nu numai pentru că provin din acte ilicite (sunt murdare sau negre). aceasta ar însemna eventual o tentativă de spălare de bunuri. chiar dacă sunt sustrase. colecţiile de timbre. Ed. se păstrează pentru folosul noului deţinător şi care devine astfel tăinuitor de bunuri provenite din infracţiune. Tempus 2000. infracţiunea de joc de noroc.000 de euro).

Legea nu se preocupă de modul cum a dobândit făptuitorul bunul ori valoarea cu caracter ilicit. Nu constituie bun provenit din infracţiune şi ca urmare nici obiect material al infracţiunii prevăzute în legea 656/2002. autovehiculul sau calculatorul proprietate personală folosite la săvârşirea infracţiunii principale. cum ar fi infracţiunea de abuz de încredere. deoarece nu sunt un produs al infracţiunii. deşi cunoscută. etc. etc. nu poate fi făcută transparentă şi adusă la cunoştinţa tuturor. pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă nu depăşeşte 5 ani. nu poate fi probată fiind aplicabilă concluzia antică. De asemenea. deoarece provenienţa lor nu poate fi mărturisită. deşi sunt produse ale unor infracţiuni. în această categorie fiind: instrumentele spargerii. precum şi bunurile provenite dintr-o infracţiune săvârşită în altă ţară unde fapta respectivă nu este incriminată. însuşirea bunului găsit.asupra lor n-ar putea să le confere niciodată o aparenţă de legalitate.). nu prezintă gravitatea prevăzută de lege (de pildă. fiind evidentă originea acestora şi că au fost sustrase de la adevăratul proprietar. organele judiciare vor desprinde caracterul ilicit al sursei din actele de ascundere a bunului (conform raţionamentului. ori au o valoare sub 15. în această categorie intră şi bunurile care. implicit nu pretinde o cunoaştere precisă a sursei ilicite a bunului (fie pentru că aceasta este bine ascunsă. „idem est aut non esse aut non probari”). Legea nu condiţionează existenţa infracţiunii de spălarea banilor de o condamnare concomitentă sau anterioară a autorului pentru infracţiunea din care au provenit sumele spălate (represiune subsidiară derivată). Mai mult chiar. că nimeni nu ascunde decât lucrurile care au provenienţă dubioasă). fie pentru că.000 euro. Tot astfel vor desprinde caracterul dubios al bunului din natura suspectă a tranzacţiilor asupra unor bunuri în raport cu care există dorinţa de a le ascunde. bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunii. În aceste condiţii. neglijenţa în serviciu. nu pretinde nici ca organul judiciar să identifice o infracţiune determinată din care provin aceste .

se situează pe poziţia în care bunurile sau valorile de provenienţă ilicită nu ar trebui să circule sau. Păstrarea bunurilor asupra infractorilor poate să aibă şi alte consecinţe.valori. cel mult. Dacă autorul n-a fost descoperit şi tras la răspundere este suficient să existe certitudinea că bunurile provin dintr-o infracţiune. se va putea mai uşor descoperi fapta principală. chiar nedeterminată. observăm că legiuitorul incriminând asemenea fapte. ştiind că are asupra sa produsul infracţiunii şi că ar putea fi descoperit oricând. raţionează legiuitorul. iar probarea ei va fi mult înlesnită prin descoperirea asupra persoanei suspecte a bunurilor provenite din activităţi ilicite. când deţinătorul valorilor puse în circulaţie n-ar putea da o explicaţie plauzibilă asupra sursei acestor valori va opera prezumţia că provin dintr-o 57 . Dacă valorile de provenienţă ilicită nu circulă. fără a se face eforturi de autor sau de alte persoane de a se ascunde provenienţa acestor valori şi a li se da o aparenţă de legalitate. fără să mai socotim temerea continuă care va stăpâni pe infractor. Conduita atipică a subiectului se transformă într-o certitudine de existenţă a unor valori murdare provenite dintr-o faptă ilicită nedeterminată sau imposibil de dovedit. este înlesnită şi în acest caz descoperirea infracţiunii principale (dacă valorile sustrase sunt înregistrate şi pot fi uşor identificate). autorul faptei va fi îndemnat să se abţină de la săvârşirea de infracţiuni. ci sunt păstrate de infractor. Dacă valorile de provenienţă ilicită sunt puse în circulaţie însă în forma lor iniţială fără eforturi de a li se ascunde provenienţa. acestea pot să devină cu timpul inutile (prin schimbarea bancnotelor sau să se degradeze). Neputând să-şi valorifice produsul infracţiunii pe care este silit să-l păstreze. certitudine care se capătă cel mai adesea din dovada făcută că agentul a ascuns aceste bunuri şi că le-a transformat în altceva care să le confere o aparenţă de legalitate. De pildă. Continuând să descifrăm mecanismul intern al infracţiunii de spălare a banilor. chiar întâmplător. să circule sub înfăţişarea lor iniţială.

curat ca şi când n-ar proveni din infracţiune (prezintă drept 1 Costică Voicu. incriminată sub forma actelor de spălare de bani. prin incriminarea faptei de spălare a banilor.1 Aceasta subliniază că operaţiile de spălare prezintă un pericol important prin contribuţia la denaturarea probelor şi implicit la îngreunarea posibilităţii de a proba fapta principală. Acela care spală bani de provenienţă dubioasă comite. sub un anumit aspect o înşelăciune. urmând ca la soluţionarea acţiunii civile să se aibă în vedere modul de despăgubire a părţii vătămate în măsura în care bunurile sustrase n-au putut fi restituite în materialitatea lor. Spre deosebire de ipotezele de mai sus. deoarece prezintă bunul spălat. curăţare. prin spălare. În ambele ipoteze (când valorile dubioase nu sunt puse în circulaţie sau sunt puse în circulaţie fără nici o modificare) nu va exista o faptă de spălare a banilor. În aceste cazuri nu s-ar putea reţine în sarcina infractorului decât infracţiunea principală. Opere citite pag. Al.sursă ilicită (de pildă. 173 . într-o formă modificată. legiuitorul a urmărit în principal să împiedice punerea în circulaţie a valorilor de provenienţă dubioasă. Fl.Boroi. Ion Molnar. deoarece numai asemenea valori sunt mai greu de identificat cu mijloacele obişnuite la îndemâna autorităţilor şi implicit mult mai greu s-ar putea ajunge la descoperirea infracţiunii principale. deoarece nu s-a spălat. o persoană cu venituri modeste îşi cumpără o locuinţă de care avea nevoie). căpătând o aparenţă de legalitate. curăţat niciun bun şi ca atare descoperirea bunurilor provenite din infracţiunea la locuinţa infractorului sau identificarea sumei puse în circulaţie cu mijloacele obişnuite ale autorităţilor ca provenind dintr-o infracţiune determinată nu vor atrage răspunderea şi pentru infracţiunea de spălare a banilor murdari.Sandu.

inducând în eroare instanţa de judecată şi că. participanţi la operaţiile de ascundere. O atare concluzie este desprinsă. operând cu prezumţia că orice act de spălare a bunurilor contribuie la ascunderea adevărului în procesul judiciar. cazinourile. Alteori. nu este în afara criticii. De cele mai multe ori. înşelăciunea realizată prin ascunderea provenienţei bunurilor provenite din infracţiune ia forma alterării sau falsificării datelor privind identitatea celor implicaţi în aceste operaţii sau asupra actelor doveditoare ale dreptului de proprietate şi chiar asupra diverselor documente ale tranzacţiei care sunt modificate. să înşele societatea asupra provenienţei bunurilor pe care le-au obţinut pe căi necinstite. Autorii actelor de spălare a banilor în aceste cazuri nu se mulţumesc numai să comită infracţiunea principală. acestea căpătând aspectul de produs legal sau legitim. le slujeşte autorilor infracţiunii principale să micşoreze riscul de a fi descoperiţi şi de a fi traşi la răspundere penală. dar depun eforturi. Justificarea incriminării actelor de spălare a valorilor provenite din infracţiune. această înşelăciune se realizează prin operaţia de spălare a banilor care presupune curăţarea banilor sau bunurilor rezultate din săvârşirea unei infracţiuni. etc. Cei care se lasă înşelaţi de această aparenţă şi privesc valorile de provenienţă ilicită ca şi când ar proveni dintr-o sursă licită devin.adevărate fapte mincinoase). Aceste operaţii se realizează prin utilizarea de către infractori a diferite metode şi tehnici implicând sistemul financiar-bancar sau alte verigi ale economiei de piaţă (piaţa de capital.). Această înşelăciune. speculând încrederea sau naivitatea celor din jur. inducând în eroare pe cei care primesc aceste bunuri aşa zis curate şi spălate. în continuare. nu pe baza efortului acuzării de a demonstra în fiecare caz concret că actele de spălare au împiedicat efectiv aflarea adevărului. în măsura în care se ascund 59 . falsificate. ci prin folosirea unui şir de deducţii şi anume că acela care spală bani urmăreşte neapărat să ascundă o anumită realitate. dispuşi să ia drept valabilă aparenţa creată de infractor. în mod inconştient. societăţile de asigurare. având o incriminare distinctă.

acestea provin dintr-o infracţiune şi nu din activităţi legale. O atare schimbare a sarcinii probei poate conduce la erori judiciare. Uneori această dovadă prin schimbarea sarcinii probei ar fi chiar prejudiciabilă pentru cel în cauză (de pildă. ori soţul să recunoască primirea unui autovehicul de la o femeie. întrucât urmăreşte ascunderea unor valori de provenienţă ilicită (deşi în realitate în exemplul dat banii care se încearcă a fi ascunşi au o provenienţă eventual imorală. sume pe care le-a investit în diferite afaceri. inclusiv în cumpărarea de lozuri câştigătoare ori soţia să nu recunoască primirea de bani de la o persoană străină de familie. o persoană care a făcut o tranzacţie suspectă precum cea de mai sus. în realitate activitatea sa a fost licită. deşi a comis un act care poate fi interpretat ca o încercare de ascundere a adevărului. acuzarea ar trebui să facă dovada sursei ilicite a valorilor şi nu să oblige pe deţinător să facă dovada provenienţei legale a bunurilor deţinute. drept cadouri de la partenerul său sexual. În mod normal în toate aceste cazuri. nu toate acţiunile atipice sau anormale (socotite . etc. cel care spală bani în modul arătat este prezumat că prin ascunderea caracterului ilicit al sumelor folosite urmăreşte să ascundă adevărul asupra sursei din care provin sumele respective. Pe de altă parte.).nişte valori în mod cert. În realitatea cotidiană. dacă beneficiarului unui loz câştigător i se oferă un preţ dublu pe bilet din partea unei persoane interesate aceasta înseamnă că ofertantul încearcă să ascundă în modul arătat. De pildă. Aceasta înseamnă că prezumţia conform căreia orice tranzacţie dubioasă este un act de spălare de bani. poate să nu vrea să recunoască că a primit sume mari de bani. dar nu ilegală) poate să fie în unele cazuri nedreaptă. un anumit lucru şi anume că foloseşte bani proveniţi din infracţiune pe care încearcă să-i cureţe apărând în calitate de fericit câştigător la loterie a sumelor aflate asupra sa. Prezumţia că orice tranzacţie dubioasă cum ar fi oferta de mai sus constituie un act de spălare a banilor determină mutarea sarcinii probei asupra deţinătorului de valori. acesta fiind obligat să demonstreze că.

a prietenilor. Aşa de pildă. inclusiv a actelor de terorism. Autorii valorilor provenite din infracţiuni (având la dispoziţie valori care nu sunt rezultatul unei activităţi economice. adevărul chiar atunci când prezumţia ar fi în defavoarea unei persoane. Refuzând să arate adevărul. este posibil ca cel în cauză să refuze să dea publicităţii adevăratele scopuri ale actelor sale pretins dubioase şi să recunoască motivele reale. putând să existe numeroase alte justificări decât cele pe care i le atribuie prezumţia de mai sus cu care operează organele judiciare. se pretează la supraevaluarea costurilor prin care urmăresc să ascundă valorile negre (de pildă. o atare persoană va ajunge să fie acuzată pe nedrept de spălare de bani. vrând totodată să ascundă mobilul real al tranzacţiei. Tot astfel. După unii autori. valorile mari de care dispune (valori provenite din activităţi legale sau morale pe care nu înţelege să le mărturisească). De asemenea. productive. acela care cumpără cu o sumă dublă un loz câştigător poate să facă o atare tranzacţie cum am mai arătat din motive generoase. banii murdari sunt o sursă importantă pentru finanţarea activităţilor criminale de orice natură. reale. sunt gata să ofere din banii murdari un preţ dublu pentru 61 . altele decât cele care i se atribuie. servesc la coruperea autorităţilor şi la încălcarea legalităţii. Posibilitatea unor erori judiciare prin manipularea acestor prezumţii trebuie să determine organele juridice să opereze cu o maximă prudenţă încercând să stabilească realitatea.dubioase) au un conţinut ilicit. Dar aşa cum am arătat şi mai înainte incriminarea faptei de spălare a banilor îşi are temeiul nu numai în necesitatea ocrotirii activităţii corecte a justiţiei şi împiedicarea denaturării probelor în procesul judiciar (cu neajunsurile semnalate) ci îşi are o justificare şi în alte direcţii. Fiind obligat să dea explicaţii asupra acestor motive (de pildă. depunerea la o bancă a unei sume mari de bani în conturi multiple cu valori reduse poate să aibă la bază dorinţa autorului de a ascunde în faţa familiei. că sumele provin de la partenerul sexual). ci dintr-o activitate parazitară) sunt extrem de „generoşi”.

O atare rezolvare apare însă ideală.procurarea unor obiecte). nerealistă în condiţiile în care există multiple posibilităţi de eludare a legilor. desigur. operând principiul ubicuităţii. Potrivit legii penale române. prevăzându-se cerinţa dublei incriminări. deoarece în prezent art. printr-o promptă şi eficientă represiune împotriva infracţiunilor principale. marginale. 4 din codul penal (personalitatea legii penale) nu prevede dubla incriminare. S-a remarcat. Legea penală română în vigoare va putea fi aplicată şi actelor de spălare comise pe teritoriul străin fără nicio rezervă. soluţia de mai sus nu va fi posibilă decât dacă legea penală a statului străin prevede dubla . să combată acţiunile de ascundere intenţionată a valorilor obţinute din infracţiune. disimulate. Aceste urmări adiacente ale circulaţiei banilor negri în viaţa economică ar putea fi prevenite. nelăsând timpul necesar ca autorii să recurgă la acte de spălare pentru a pune în circulaţie valori de provenienţă dubioasă. determină o creştere artificială a valorilor bunurilor. creează condiţii pentru apariţia de societăţi fantomă pentru încheierea de tranzacţii aparente şi pentru tot felul de activităţi mascate. În noul cod. ceea ce împiedică libera concurenţă. Actele de spălare a banilor pot fi comise parţial în ţara noastră. de asemenea. parţial în străinătate. infracţiunea va fi considerată comisă pe teritoriul ţării noastre fie că s-a produs numai un act de executare sau numai rezultatul pe teritoriul român. a ratei dobânzilor şi a cursului de schimb valutar în care sunt interesaţi. În imposibilitatea de a descoperi la timp faptele principale şi de a le proba. că preocuparea pentru spălarea banilor proveniţi din infracţiuni denaturează viaţa economică. ca pe această cale să ajungă uneori la descoperirea infracţiunilor principale şi totodată să înlăture consecinţele negative asupra circuitului economic a pătrunderii de capitaluri provenite din infracţiuni. organele judiciare sunt obligate să-şi îndrepte atenţia spre descoperirea unor fapte derivate.

financiare. de regulă.Subiectul activ al infracţiunii de spălarea banilor. bancare. fraudele în domeniul titlurilor de valoare. cu ocazia discursului ţinut de Edwin Sutherland la Societatea Americană de Sociologie. de regulă infracţiuni din domeniul afacerilor comerciale. Astfel. Deşi au existat controverse cu privire la infracţiunile care ar putea fi comise de „gulerele albe”. încălcări ale legislaţiei în domeniul mediului. sunt implicate în săvârşirea atât a infracţiunilor principale. legea 656/2002 neprevăzând vreo calitate specială a subiectului. fraudele în domeniul asistenţei medicale. fraudele poştale. fraudele în domeniul banilor publici. 4. Subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană fizică care are capacitatea de răspundere penală. astăzi se admite că aceste persoane pot săvârşi o varietate de infracţiuni. În acest sens sunt şi prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite la care neam referit. fraudele în cadrul telemarketing-ului. cât şi a infracţiunilor de spălare a banilor. în cadrul ocupaţiei pe care o are”. fraudele privind falimentul. având un înalt statut social. luarea de 63 . Expresia „infracţiune comisă de gulerele albe” a fost introdusă în limbajul juridic şi criminologic în anul 1939. fraudele în domeniul asigurărilor. evaziunea fiscală. persoane care. atât în organele de conducere la nivel central ale unor societăţi sau ale unor organizaţii politice. fraudele financiare. trebuie să ţinem seama că asemenea fapte se vor comite mai frecvent de anumite categorii de persoane care ocupă funcţii importante. cât şi în aparatul de stat legislativ sau executiv (criminalitatea gulerelor albe). fraudele cu cartea de credit. fără violenţă. comercializarea de acţiuni profitând de calitatea de angajat superior al instituţiei financiare. Sutherland a definit termenul ca: „infracţiune comisă de o persoană respectabilă. fraudele prin internet. Atunci când subiectul activ al infracţiunii este chiar autorul faptei principale. infracţiunile comise de gulerele albe includ: încălcări ale legilor monopolului.incriminare.

Opere citite pag. spălarea de bani. Potrivit legii penale române. Chiar dacă infracţiunea principală a avut caracterul de infracţiune proprie (de pildă. Alteori. hoţii de autovehicule. proxeneţii. Potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite. poate fi concepută a fi comisă şi de autorul infracţiunii principale.Boroi. etc.mită. 1 Costică Voicu.Sandu. furtul de secrete comerciale. În practică s-a reţinut această calitate de subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor. delapidarea. 175 . chiar dacă n-au fost şi autorii infracţiunilor din care au provenit aceste valori. subiectul activ este o persoană specializată în spălarea banilor. etc. ci o infracţiune care deşi derivată are la bază temeiuri proprii de existenţă. Fl. cum am văzut este proprie legislaţiei penale italiene). I. În asemenea cazuri nu se poate vorbi că subiectul ar avea o calitate specială ceea ce ar conferi infracţiunii comise caracterul de infracţiune proprie. 565/2002. atât autorilor infracţiunilor din care s-au obţinut „banii murdari” (contrabandiştii. şantajiştii. infracţiunea de spălare a banilor. denumit în doctrină şi practica judiciară „spălători specializaţi”. agentul a obţinut sumele dubioase din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu). cât şi acelora care au efectuat şi intermediat operaţiile de spălare a banilor. deoarece infracţiunea poate fi comisă de orice persoană care deţine valori provenite din infracţiune şi urmăreşte să ascundă provenienţa lor. fiind considerată nu o formă de tăinuire. funcţionarii corupţi. falsul în înscrisuri publice sau private. operaţiile de spălare a banilor pot fi efectuate în numele funcţionarului (subiect activ calificat). A. nu este obligatorie sancţionarea şi a autorului infracţiunii principale pentru fapta de spălare a banilor. de alte persoane fără nicio calitate. spionajul economic. dacă potrivit principiilor legislaţiei interne ale statului actele de spălare se absorb în infracţiunea principală (o atare soluţie.)1. traficanţii de droguri.Molnar. ratificată de ţara noastră prin legea nr.

subminarea economiei reale şi a intereselor economice ale statului. Chiar dacă există unele neclarităţi şi imperfecţiuni de tehnică legislativă. 23 din legea 656/2002 pot fi săvârşite şi de autorul infracţiunii principale când comite acte de spălare a valorilor provenite din infracţiunea comisă de el însuşi. notari. adică o persoană care n-are această calitate. faptele nu pot fi comise decât de persoanele care au calitatea cerută de lege. şi un extraneus. fapta acesteia din urmă va 65 . fiind excluse alte persoane drept autori. Chiar dacă în formularea textului există şi cerinţa esenţială ca autorul faptei să fi cunoscut provenienţa bunurilor din infracţiune. Aceasta confirmă concluzia după care această infracţiune nu presupune un subiect activ calificat. În cazul infracţiunilor proprii. semnificaţii care justifică răspunderea penală şi a autorului infracţiunii principale când acesta comite fapte de spălare a banilor proveniţi din infracţiunea săvârşită de el însuşi. În acelaşi sens ar pleda şi faptul că infracţiunea de spălare de bani nu este identică cu cea de tăinuire sau favorizare (în cazul cărora actele de autotăinuire sau autofavorizare nu au relevanţă penală). independente şi care în esenţă privesc denaturarea procesului economic. aceasta nu este de natură să conducă la abandonarea concluziei (desprinsă şi în practica judiciară) că acţiunile incriminate în art.În legătură cu subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor ar fi de observat şi faptul că legea penală română ar fi trebuit să fie mai explicită în această privinţă şi să prevadă mai clar posibila implicare a autorului infracţiunii principale în aceste activităţi ilicite. această condiţie poate fi interpretată şi ca referindu-se la autor spre a evita aplicarea textului. când autorul s-a aflat într-o eroare principală cu privire la existenţa infracţiunii. executori judecătoreşti). întocmai cum poate fi comisă de persoane fără nicio calitate deosebită. Infracţiunea de spălare a banilor poate fi săvârşită şi de anumiţi profesionişti (avocaţi. În eventualitatea că la săvârşirea unei asemenea infracţiuni ar participa. ci are şi semnificaţii proprii. contabili. pe lângă un autor având calitatea cerută de lege.

Subiectul pasiv al infracţiunii de spălarea banilor. aceste persoane se vor supune prevederilor Legii 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate şi care defineşte ce înseamnă constituirea unui grup infracţional organizat în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. în raport cu prevederile Legii nr. notari publici.23 al. nu constituie grup infracţional organizat. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni şi care nu are constituirea sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. asociaţie în scopul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor.39/2003 a abrogat expres prevederea din art. printre care se numără şi aceea de spălare de bani2. Conform art.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor .constitui complicitate la infracţiunea comisă de intraneus. Dacă infracţiunea de spălare a banilor este comisă de profesioniştii menţionaţi (avocaţi. deşi sub aspect material acesta a comis acte identice cu cele ale autorului calificat. executori judecătoreşti. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. aceştia vor fi scutiţi de obligaţia legală de a informa autorităţile (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor). 2 Legea nr. 1 Dobrican.2 în formularea iniţială a Legii nr. executori judecătoreşti. dat fiind obligaţia mai generală a acestora de a păstra secretul profesional1. . prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat.656/2002 care se referea tocmai la asocierea în vederea comiterii infracţiunii de spălarea banilor. Dacă mai multe persoane se constituie într-o organizaţie. 5.2 din acest act normativ. contabili). notari publici. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. în afară de cazul când legea prevede expres o atare obligaţie. format din trei sau mai multe persoane. Gheorghe.

autorul infracţiunii de spălare de bani va răspunde şi pentru infracţiunea de favorizare a infractorului. judecată. La fiecare din variantele normative alternative prevăzute în art. dar nu sunt şi autori ai infracţiunii principale. Tot astfel sunt acte de executare a infracţiunii şi cele care constau în dobândirea. 67 . 23 din legea 656/2002 se poate concepe existenţa instigării şi complicităţii la infracţiunea de spălare a banilor. în primul rând. instituţii bancare sau alte persoane juridice. subiect pasiv al infracţiunilor de spălare a banilor pot fi anumite persoane fizice sau juridice (organele de stat. Aceste acte sunt concepute însă a fi comise de persoane care săvârşesc nemijlocit numai infracţiunea de spălare a banilor. Participaţia este posibilă sub toate formele şi la toate variantele normative ale infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din infracţiune. ca titular al obligaţiei de asigurare a unui climat de normalitate în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii economico-financiare şi de afaceri. Actul de schimbare sau de transfer în scopurile menţionate poate să aibă caracterul unui act de executare săvârşit chiar de autorul infracţiunii principale care comite şi infracţiunea de spălare a banilor.Subiect pasiv al infracţiunii. ştiind că acesta a comis infracţiunea din care provin bunurile supuse operaţiei de spălare (favorizare personală). În secundar. este. deţinerea sau folosirea de bunuri cunoscând că acestea provin din infracţiune. atunci când este comis pentru a ajuta pe autor să se sustragă de la urmărire. statul. fie că aceste acte de participaţie sunt săvârşite în raport cu fapta autorului infracţiunii principale când acesta comite şi acte de spălare a banilor. În acest caz. executarea pedepsei. fie că sunt comise în raport cu fapta terţului spălător. autor numai al infracţiunii de spălare a banilor. dar poate să aibă şi caracterul unui act de favorizare din partea unui terţ spălător. care sunt prejudiciate în urma săvârşirii infracţiunii).

fie o altă persoană). Asupra acestora urmează să ne oprim mai îndeaproape. Chiar dacă în varianta normativă prevăzută în art. Aşa cum am arătat mai sus complicitatea ca formă de participaţie este posibilă sub toate variantele normative ale infracţiunii. Calitatea de complice o va avea persoana care eventual ajută. înlesneşte săvârşirea acţiunii de schimbare sau de transfer comisă de autorul infracţiunii principale sau de intermediar. această precizare nu are nimic comun cu complicitatea ca formă de participaţie. 23 din legea 656/2002 se prevede printre scopurile urmărite prin acţiunea de schimbare sau transfer. situaţia premisă a infracţiunii de spălare a banilor o constituie existenţa unei infracţiuni anterioare din care să provină valorile supuse operaţiunilor de spălare. urmarea imediată. va exista şi posibilitatea ca. acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale. ci subliniază numai că acţiunea de schimbare sau transfer poate fi comisă nu numai de autorul faptei principale. legătura de cauzalitate. Împrejurarea că intermediarul acţionează ca mandatar al autorului nu exclude calitatea sa de autor al acţiunii de schimbare sau transfer a bunurilor provenite din infracţiune. compus din elementul material. În raport cu legea noastră penală. Trecând la analiza conţinutului juridic al infracţiunii. alături de complicitatea la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor de către autor. . să existe şi instigarea la această infracţiune (fie că instigator ar fi autorul infracţiunii principale. mai face parte şi conţinutul constitutiv.Este interesant de observat că în Convenţia Naţiunilor Unite se face vorbire numai de actele de complicitate la infracţiunea de spălare a banilor. Pe lângă situaţia premisă din conţinutul juridic al infracţiunii de spălare a banilor. preluându-se astfel modelul francez al instituţiei participaţiei potrivit căruia instigarea constituie o formă de complicitate şi nu o formă distinctă de participaţie. dar şi de un terţ intermediar în sprijinul sau pentru a ajuta pe autorul faptei principale. instigarea fiind o formă autonomă de participaţie.

Nu interesează instituţiile sau persoanele prin care se realizează aceste operaţii. printre altele. incluzând. infracţiunea se poate realiza şi când s-a comis doar una dintre acţiunile alternative incriminate. ca faptele descrise în norma de incriminare să fi fost comise prin intermediul anumitor instituţii sau persoane pe care Legea 21/1999 le menţiona în mod expres. societăţile de administrare a investiţiilor. elementul material al infracţiunii îl constituie acţiunea de schimbare sau de transfer de bunuri. societăţile de depozitare. nefiind necesară realizarea cumulativă a acestora. Deşi instituţiile financiare şi persoanele intermediare nu mai sunt menţionate în noua reglementare. nu putem să nu observăm că. b) instituţiile financiare. Pe de altă parte. de custodie. infracţiunea de spălare a banilor se comite numai prin intermediul instituţiilor la care face referire şi legea anterioară şi anume : a) băncile. care îndeplinesc următoarele operaţiuni : creditarea. cum ar fi : fondurile de investiţii. finanţarea tranzacţiilor comerciale.1 lit. preluând incriminarea din legea anterioară (Legea 21/1999) nu a mai precizat ca o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii de spălare a banilor.Elementul material al infracţiunii de spălare a banilor. 656/2002. în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora.23 alin. sucursalale băncilor străine şi instituţiile de credit. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se diferenţiază în funcţie de varianta normativă avută în vedere: a) În varianta prevăzută în art. creditul ipotecar. atunci când sunt întrunite ambele. creditul de consum. infracţiunea îşi va păstra unitatea şi nu vor fi incidente regulile cu privire la concursul de infracţiuni. societăţile de valori imobiliare. fonduri de pensii şi alte asemenea fonduri.6. societăţile de investiţii. în mod frecvent. săvârşite separat sau împreună. inclusiv 69 . factoringul. Legea nr. Pluralitatea de acţiuni alternative va fi însă avută în vedere la individualizarea pedepsei.a. Întrucât cele două variante normative (schimbarea sau transferul) au un caracter alternativ.

valori mobiliare. schimb valutar. acordarea sau asumarea de garanţii şi subscrierea de angajamente. f) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare. e) persoanele fizice şi juridice care acordă asistenţă de specialitate juridică. custodia şi administrarea valorilor mobiliare. operaţiuni de plăţi. cărţi de credit. amanet. dealeri. instrumente financiare legate de cursul valutar ori de rata dobânzilor. j) casele de schimb valutar. d) agenţii economici care desfăşoară activităţi de jocuri de noroc. administrarea de portofolii şi consultanţă în acest domeniu. cec-uri. i) trezoreria statului. metale şi pietre preţioase. h) agenţii imobiliari. vânzări-cumpărări de obiecte de artă. emiterea şi administrarea unor mijloace de plată. tranzacţii pe cont propriu sau în contul clienţilor prin intermediul instrumentelor pieţei monetare. financiar-bancară. participarea la emiterea de acţiuni şi oferirea de servicii legate de aceste emisiuni. produse financiare derivate. etc. certificate de depozite. leasingul financiar. contabilă. consultanţă şi servicii în domeniul fuziunilor şi al achiziţiilor de întreprinderi.. cu respectarea dispoziţiilor legale privind secretul profesional.forfetarea. strategia industrială. intermedierea pe pieţele interbancare. c) societăţile de asigurări şi reasigurări . notarială. g) oficiile poştale şi persoanele juridice care prestează servicii de transmitere de bani. . turism. consultanţă acordată întreprinderilor în probleme de structură a capitalului. cec-uri de călătorie şi altele asemenea. în lei sau în valută. prestări de servicii şi orice alte activităţi similare care implică punerea în circulaţie a valorilor. ordine de plată.

Cătineanu. schimbarea culorii.cit.k) orice altă persoană fizică sau juridică. observăm că termenul poate avea mai multe accepţiuni. seriei şi numărului de înmatriculare al autoturismului nou furat cu seriile. aceasta înseamnă că se înlătură trăsăturile reale ale obiectului obţinut în mod ilegal atribuindu-i-se alte trăsături care să creeze o aparenţă de origine sau dobândire licită. titlurilor de plată. consemnat în contractul de vânzare-cumpărare 1 V. pentru acte şi fapte săvârşite în afara sistemului financiar-bancar. Schimbarea bunului poate să îmbrace şi forma unor modificări cu caracter juridic. fără să afecteze valoarea intrinsecă a obiectului.000 RON. o persoană care are o sumă mare obţinută prin infracţiunea principală procedează la spălarea acesteia prin schimbare.37. cel în cauză cumpără o proprietate având valoarea reală de 200. De pildă. S. culorile şi numerele de înmatriculare ale unor autoturisme accidentate sau uzate cumpărate legal1. infractorul având interesul să obţină chiar valori mai reduse însă „curate”. Un alt sens al termenului de schimbare a bunului ar fi acela de a înlocui lucrul produs prin infracţiune cu un lucru deţinut legal de o altă persoană. În legătură cu prima dintre variantele normative ale infracţiunii şi anume schimbarea. De pildă.000 RON. astfel. 71 . a certificatelor la purtător. Dabu. adică din efectuarea unor acte juridice sub semnătură privată sau chiar autentificată pentru a ascunde o operaţiune cu caracter ilegal. Un prim sens al acestui termen ar fi acela de transformare fizică a bunului prin supunerea acestuia unor modificări susceptibile să-i schimbe înfăţişarea fizică. materială. număr cu altele asemănătoare în circuitul legal. cu preţul de 100. Schimbul bunului poate fi la valoare echivalentă sau cel mai adesea la o valoare inferioară. furate. efectuând două operaţiuni de vânzarecumpărare. schimbarea prin înlocuirea acţiunilor anonime. De pildă. a obligaţiilor. p. op. care pot fi urmărite după serie.

p.38 . Cea mai simplă formă de transfer al bunurilor este cea de mutare a bunului dintr-un loc unde s-ar deduce uşor provenienţa ilicită. op.000 RON în care este inclusă şi suta de mii „spălată”1. S. infractorul păstrează bunul o perioadă de timp necesară efectuării unor amenajări şi îmbunătăţiri investind 100. O astfel de deplasare de capital se mai poate face prin asociere. „asistenţă de specialitate” sau prin constituirea de depozite în ţară din 1 V. infractorul revinde imobilul la un cumpărător de bună credinţă cu suma de 300. după care. astfel că vânzătorul îşi primeşte preţul real de 200. ori prin plăţi pentru „consultanţă”.000 RON. pentru scoaterea din ţară a unor sume obţinute prin înşelăciune în sistemul bancar se efectuează o plată în avans de marfă sau o plată pentru o marfă supraevaluată vândută de un agent economic aflat sub controlul celui care transferă (agent care ulterior intră în „faliment” şi nu mai expediază marfa). Prin această operaţiune. cu sau fără aparenţă legală (deplasare efectivă sau scriptică ori electronică). Transferul de bunuri în scopul ascunderii şi al disimulării originii ilicite a acestora este o altă variantă normativă a acţiunii care constituie elementul material al laturii obiective a infracţiunii prevăzute în art. suma de 300. Cătineanu.000 RON. într-un loc unde bunul ar avea o aparenţă de provenienţă legală.000 RON pentru imobilul în cauză. ori fuziune cu o firmă falimentată intenţionat. 23 pct. şi suma pe care vrea să o spele. Un asemenea transfer se realizează de pildă.autentificat. Dabu.. Infractorul plăteşte vânzătorului. infractorul justifică legal provenienţa cu ultimul act de vânzare-cumpărare autentic. Astfel. 1 lit. pe lângă suma consemnată în actul de vânzare-cumpărare. a din Legea 656/2002.cit. aflată tot sub controlul celui care transferă. prin „deplasarea capitalului” sub diferite forme de la o ţară la alta sau de la un agent economic la altul.

sau disimulării originii ilicite a bunurilor (legea foloseşte expresia „în scopul” cu semnificaţia însă de destinaţie. cesiune de creanţă cu preţ subevaluat sau prin deplasări de valută prin cumpărări şi revânzări speculative de acţiuni la bursă.sume mai mici de 15. G. C.cit.cit. Nu interesează dacă schimbarea sau transferarea a avut loc odată sau în mod repetat. De aici şi importanţa pe care o capătă identificarea şi selecţionarea tranzacţiilor dubioase. Revista Dreptul nr. 3 Valerică. p.295. dispoziţii de plată. în momentul şi în forma hotărâtă în cadrul unui sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile agentului de decontare. volumul mare al sumelor tranzacţionate.. dispoziţii de încasare. bunurile respective vor avea acelaşi regim juridic.Ungureanu şi A. titluri de credit. sau prin folosirea ilegală a diferitelor forme de decontări interne sau internaţionale inclusiv de societăţi fantomă prin : cec-uri. ori prin transfer de fonduri prin intermediul biletului la ordin sau cambiei sau prin transfer cu plăţi fictive făcut prin carduri3. p. ipoteză în care se acordă beneficiarului dreptul de a cere ca creditul să-i fie deschis la o altă bancă decât cea stabilită de părţi. Aceasta înseamnă că acţiunile menţionate trebuie să-şi propună să ascundă sau să disimuleze valorile provenite dintr-o infracţiune gravă. 138. comportamentele atipice ale clienţilor.12/2002. Alte forme de transfer pot consta în : deplasări de valută prin cumpărarea de obligaţiuni. În măsura în care schimbul sau transferul apare ca efectuat în aceste 1 2 Ion Lascu.Voicu. împrumut fără garanţii şi care evident nu se mai restituie agentului care este tot sub controlul celui care transferă sau prin transferuri de fonduri interbancare2. Transferul de fonduri interbancare este iniţiat de o bancă şi se încheie prin decontarea finală a sumei. Acţiunile de schimbare şi de transfer se întregesc cu o cerinţă esenţială şi anume să fie efectuate în vederea ascunderii. ori deplasări de valută prin creditare. Acest scop este desprins de organele judiciare chiar din contextul dubios al acţiunilor de schimbare sau transfer. Dabu. Voicu. acreditive. op. op. p.. nu de finalitate).16 .000 euro şi apoi plata unor cec-uri în străinătate pentru care nu mai există obligaţia formală a raportării transferului respectiv1. Cătineanu.cit. prin sistemul Western-Union. S. op. 73 .C. ori prin transfer de credit documentar (transferabil).Ş.

obligând pe deţinător să facă dovada contrarie. de disimulare a unor bunuri. judecată sau executarea pedepsei. În raport cu acestea din urmă operează prevederile art.8 din Constituţie potrivit cu care „caracterul licit al dobândirii se prezumă” în cazul proprietăţii private. valorile de provenienţă licită nefiind ascunse.scopuri. ca acţiunea de schimb sau cea de transfer să aibă ca obiectiv favorizarea autorului infracţiunii principale (favorizare personală). camuflarea bunului. şi anume. Actele de schimb şi transfer cu caracter dubios relevă nu numai intenţia de ascundere. Disimularea este tot o ascundere urmată de mascarea. dar şi caracterul acestor lucruri. 44 pct . Este vorba tot de scop în sens de destinaţie. Acţiunea de schimbare şi de transfer descrisă în cuprinsul art 23 lit.a se întregeşte cu o a doua cerinţă esenţială relativă la cel de-al doilea scop posibil al schimbului sau transferului de bunuri şi anume de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provine bunurile să se sustragă de la urmărire. făcând să se mute sarcina probei asupra deţinătorului. acesta apărând ca având o provenienţă legală. deoarece numai în raport cu valori ilicite există interesul de a fi ascunse. se desprinde şi prezumţia că este vorba de o provenienţă ilicită. disimulate. Aceasta înseamnă că deţinătorul unui bun nu trebuie să facă dovada caracterului licit al deţinerii bunului (deoarece aceasta se prezumă). implicit se urmăreşte împiedicarea descoperirii . Într-o anumită viziune. provenienţa lor ilicită. o asemenea dovadă ar reveni deţinătorului numai după ce organul judiciar a făcut dovada caracterului ilicit al provenienţei bunului. o atare cerinţă esenţială ar putea fi considerată de prisos deoarece prin schimbarea sau transferul bunurilor provenite din infracţiune în scopul ascunderii sau disimulării acestora. Prin ascundere se înţelege modificarea înfăţişării fizice a bunului sau a naturii juridice a acestuia în vederea punerii bunului în circulaţie fără temerea de a fi descoperită originea sa ilicită sau pentru a îngreuna descoperirea.

a din legea 656/2002. bunul provine dintr-o contravenţie. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. p. .disimularea adevăratei naturi a provenienţei. Această condiţie esenţială nu este îndeplinită dacă. 75 . a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora.573. Ascunderea sau disimularea în accepţiunile date mai sus se referă atât la bunul material. 23 lit. se impune a fi îndeplinită şi o a treia cerinţă esenţială şi anume ca bunul schimbat. Explicaţii teoretice ale Codului penal român.infracţiunii principale din care a provenit bunul spălat. a situării. realizarea acestui scop nu are loc prin acte independente de actele prin care se realizează schimbarea sau transferul în scopul ascunderii. 1971. la subiectul care a fost 1 Vintilă. Sintagma „adevăratei naturi” se opune naturii aparente a bunului şi are sensul de apartenenţă reală licită sau ilicită a bunului în cauză. cât şi la drepturile asupra bunului material provenit din infracţiunea principală. Bucureşti.III.. a dispoziţiei. a situării. Vol. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. . disimulării bunului de provenienţă ilegală. Elementul material al variantei normative alternative de la alin. Altfel zis. aceasta implicând împiedicarea descoperirii autorului faptei principale pentru a fi tras la răspundere. Dongoroz şi colab. Este o răsfrângere a situaţiei premisă asupra conţinutului constitutiv al infracţiunii1.1 lit.b constă în săvârşirea următoarelor acţiuni : . Editura Academiei. sau dintr-o abatere disciplinară ori dintr-un delict civil şi ca atare infracţiunea nu va mai putea exista. Pentru întregirea elementului material al ambelor variante normative prevăzute în art. a dispoziţiei. transferat să provină dintr-o infracţiune.ascunderea adevăratei naturi a provenienţei. de pildă.

De pildă. Drept urmare. cumpărarea biletelor câştigătoare la loto de către făptuitor cu banii obţinuţi din infracţiuni modifică situaţia bunurilor deţinute deoarece acestea apar ca fiind contravaloarea biletului câştigător (aparenţa de dobândire legală) şi nu ceea ce sunt în realitate adică sume provenite din infracţiune. cec-uri la purtător. Se ştie că potrivit art. făcând să se creadă că ocupa un alt loc decât cel real.cit.41 . Există o asemenea denaturare a drepturilor asupra bunurilor când sunt disimulate adevăratele relaţii din care provine bunul respectiv. De pildă. adică o ascundere sau disimulare a bunului precum şi a titlului care stă la baza adevăratei naturi a bunurilor respective2.Dabu. la prima vedere. disimulare trebuie să fie de natură a face nesesizabilă. 1909 Cod Civil. op. dobândite ilegal li se poate schimba adevărata situare (posesie) prin operaţii care să le confere aparent o provenienţă legală. ierarhie. evident fictivă.deposedat prin infracţiunea primară. p. Cu privire la „circulaţia” bunurilor trebuie înţelese actele de denaturare a adevăratei circulaţii a valorilor ori a drepturilor asupra bunurilor între parteneri la 2 V. etc. titluri negociabile la purtător. unei sume obţinute prin şantaj i se dă aspectul restituirii unei sume împrumutate care pe o perioadă mare. Ascunderea adevăratei naturi a provenienţei presupune săvârşirea de acte de natură să denatureze provenienţa reală şi a drepturilor efective asupra bunului provenit din infracţiunea principală cărora să li se atribuie o identitate falsă aparent legitimă. a produs dobândă. drepturile de creanţă „incorporate” în acţiuni la purtător. Cătineanu. lucrurile mişcătoare se prescriu „prin faptul posesiunii lor fără să fie trebuinţă de vreo curgere de timp”. S. Prin situare se înţelege denaturarea locului ocupat de bunul respectiv într-o anumită ordine. Activitatea de ascundere. originea ilicită a provenienţei bunului prin crearea unei situaţii de apartenenţă „legală” veridică a bunurilor şi a drepturilor asupra acestora.

S. lăsând să se creadă că este vorba de o circulaţie reală efectivă a bunurilor sau a drepturilor asupra bunurilor.cit. Sintagma „săvârşirea unei infracţiuni” face referire doar la infracţiunea principală prin care s-a obţinut sau se obţine ilicit bunul care va face ulterior obiectul spălării. Variantele normative prevăzute în art 23 lit. Nu va fi îndeplinită această cerinţă esenţială dacă bunurile provin dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil ori o abatere disciplinară. Deţinerea sau folosirea desemnează fapta unei persoane de a avea asupra sa sau de a întrebuinţa un bun pe o perioadă determinată sau nedeterminată. făptuitorul prin vânzări-cumpărări succesive determină o falsă circulaţie a valorilor. Elementul material al variantei normative din alin. Deţinerea bunului apare ca fiind legitimă1. De pildă. cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni de o anumită gravitate. b presupun de asemenea existenţa unei cerinţe esenţiale şi anume ca bunurile susceptibile de operaţiunile menţionate să provină din săvârşirea unei infracţiuni. pretinzându-se că această circulaţie se referă la valori dobândite licit.1 lit. op.Cătineanu. Asemenea vânzări succesive pot fi realizate prin acte juridice încheiate sub formă autentică sau sub semnătură privată înlăturându-se orice urmă de ilicit a pretinsului drept asupra bunurilor.42 77 . temporar sau continuu. În cazul acestei variante normative de asemenea.c este realizat prin dobândirea. Prin dobândire se înţelege fapta unei persoane de a achiziţiona cu orice titlu bunuri din categoria celor susceptibile de a fi „spălate”. o trecere fictivă de la o persoană la alta până la făptuitor (folosindu-se în această operaţie de unul sau mai mulţi intermediari). deţinerea sau folosirea de bunuri care în mod obiectiv provin din comiterea unei infracţiuni.Dabu.tranzacţie. cerinţa esenţială este ca 1 V. p.

în cazul variantei alternative. Astfel. 7. cum este în realitate. ori a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. cât şi sub aspect juridic. disimula originea lor ilicită. urmarea imediată va diferi în raport cu fiecare din variantele normative alternative pe care le conţine norma de incriminare.bunul care face obiectul dobândirii. momentul obţinerii bunurilor se îndepărtează tot mai mult ca urmare a vânzărilor şi cumpărărilor succesive care s-au interpus. Totodată. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor trebuie analizată atât sub aspect material. judecată sau executarea pedepselor. deţinerii. Sub primul aspect. de pildă. a din art. prin aceste operaţiuni. În această variantă normativă. şi-au modificat semnificaţia juridică (de pildă. Urmarea imediată a infracţiunii de spălare a banilor. urmarea materială imediată ar fi schimbarea efectivă sau transferul efectiv al bunurilor pentru a ascunde. prevăzute la lit. folosirii să fie un bun provenit din infracţiune. în acest caz urmarea imediată este schimbarea locului bunurilor care. deşi rămân aceleaşi din punct de vedere fizic. dacă făptuitorul depune banii sustraşi la o bancă în contul său şi-i foloseşte mai departe ca bani transferaţi dintr-un cont bancar şi nu ca având o provenienţă ilegală). 23. înfăţişarea bunurilor se schimbă (fizic) din bani în obiecte dacă. Făptuitorul poate să recurgă şi la transferul bunurilor. În ambele cazuri trebuie să se verifice existenţa unui scop şi anume al ascunderii sau disimulării (rezultatul acţiunii de a camufla. de momentul când se verifică provenienţa lor. sumele obţinute apărând astfel ca având o sursă legitimă (vânzarea unor bunuri) şi nu o sursă ilicită. făptuitorul din banii obţinuţi prin înşelăciune cumpără bijuterii pe care le vinde mai departe. a masca). scop care clarifică sensul acţiunilor şi rezultatul acestora de a ascunde originea bunurilor (scopul .

fie o schimbare efectivă juridică (prin transfer). de credit. etc. adică relaţiilor care se nasc şi se dezvoltă în legătură cu raporturile patrimoniale care se desfăşoară într-un sector determinat al economiei naţionale.c. dispoziţiei. 23 lit. folosirea efectivă (ca rezultate naturale ale acţiunilor enumerate) a bunurilor de provenienţă ilicită. bancar. adică în sectorul financiar. Deşi aceste acţiuni erau incriminate şi sub numele de tăinuire. Un alt scop este acela de a ajuta pe autorul infracţiunii principale de a se sustrage de la urmărire. acţiunile incriminate cu urmările lor naturale semnalate aduc atingere relaţiilor patrimoniale din sectorul financiar.23 din legea 656/2002.. asemănarea este numai aparentă. În cazul variantei normative alternative din art. banii sustraşi printr-o spargere sunt prezentaţi cu ajutorul unor acte false ca fiind proveniţi dintr-o donaţie). urmarea imediată naturală este ascunderea sau disimularea efectivă a adevăratei naturi. denaturând aceste relaţii prin infuzia de valori provenite din infracţiune. În ipoteza faptelor incriminate în art. Sub aspectul urmării imediate juridice. În cuprinsul art. judecată sau executarea pedepsei. astfel ca bunul să nu mai poată fi recunoscut sub adevărata sa natură sau provenienţă (de pildă. deţinerea. de credit. ci numai de persoanele intermediare care acţionează ca mandatari ai 79 . situării. Aceste acţiuni nu pot fi desfăşurate de autorul infracţiunii principale. bancar. acţiunile incriminate de schimb şi transfer în scopurile arătate aduc atingere obiectului juridic specific al infracţiunii. circulaţiei sau proprietăţii bunurilor. urmarea imediată naturală este dobândirea. etc. b din legea 656/2002. Prin faptele comise în aceste modalităţi normative trebuie să se obţină fie o schimbare fizică efectivă a bunurilor. provenienţe. economic.având caracter de destinaţie şi nu de rezultat sau finalitate). fiind echivalente cu celelalte dintre acţiunile înscrise în norma de incriminare. 23 lit. Sub aspectul urmării imediate juridice. ori a drepturilor asupra acestora. acestea sunt modalităţi alternative normative prin care se comite infracţiunea de spălare a banilor.

Legiuitorul. Autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin activităţile întreprinse ascunde provenienţa banilor proveniţi dintr-o infracţiune şi urmăreşte sau acceptă obţinerea acestui rezultat.Forma de vinovăţie a infracţiunii de spălarea banilor. atât manifestarea exterioară. Între elementul material al infracţiunii de spălare a banilor (sub forma acţiunilor descrise în norma de incriminare) şi urmarea imediată naturală trebuie să existe o legătură de cauzalitate. cât şi rezultatul acestora. referindu-se la acţiuni care prin natura lor exprimă. Infracţiunea de spălare a banilor cuprinde în conţinutul ei constitutiv. financiar. Elementul subiectiv constă din intenţie. Sub aspectul urmării juridice. .Legătura de cauzalitate a infracţiunii de spălarea banilor. deţinere sau folosire descrise în norma de incriminare se aduce atingere valorilor sociale ocrotite prin incriminare. prin acţiunile alternative de dobândire. Este regretabil că legiuitorul nu a găsit formulări mai exacte care să sublinieze specificul infracţiunii de spălare a banilor în raport cu infracţiunea de tăinuire. bancar.autorului faptelor principale în legătură cu interesele acestuia de a ascunde provenienţa valorilor dobândite. etc. folosite de intermediari. de credit. împotriva mistificărilor şi denaturărilor provenite prin invazia în acest circuit de valori provenite din infracţiune. sub raportul legăturii subiective. adică normalei desfăşurări a relaţiilor de proprietate şi a circuitului economic specific. un element subiectiv şi două cerinţe esenţiale. 8. 9. deţinute. înseamnă că rezultatul este implicit acţiunii astfel că nu este necesară o dovadă specială a legăturii de cauzalitate fiind suficient să se fi săvârşit acţiunea incriminată iar schimbarea situaţiei anterioare să se fi produs efectiv.

ci acţionează chiar în situaţia de îndoială. cât şi ştiinţa sa asupra acestei provenienţe. autorul va comite fapta cu intenţie indirectă dacă. Tot astfel. astfel că în raport cu acesta. admite şi posibilitatea ca bunurile supuse procesului de spălare să provină dintr-o infracţiune (în acest caz autorul manifestând indiferenţă faţă de provenienţa bunurilor). Numai aceasta poate să manifeste indiferenţă ori îndoială asupra provenienţei bunului. De observat că legea penală a ţării noastre nu incriminează faptele de spălare de bani proveniţi din infracţiune decât dacă sunt comise cu intenţie directă sau eventuală. Nu este necesar ca făptuitorul (când nu este însăşi autorul faptei principale) să ştie care anume infracţiune a fost săvârşită şi cine este autorul acesteia sau dacă acesta răspunde penal sau nu pentru infracţiunea săvârşită (beneficiind de o cauză care înlătură caracterul penal al faptei sau răspunderea penală). fiind suficient ca în momentul operaţiunii de spălare a banilor să-şi dea seama că bunul provine din săvârşirea unei infracţiuni. Cunoaşterea 81 . Latura subiectivă a infracţiunii de spălare a banilor se întregeşte ca o cerinţă esenţială şi anume cunoaşterea de către făptuitor a împrejurării că bunurile supuse operaţiunilor de curăţire provin din săvârşirea unei infracţiuni. Posibilitatea intenţiei indirecte ca element subiectiv se verifică evident numai în cazurile în care o altă persoană decât autorul infracţiunii principale comite acte de spălare a banilor. Acela care săvârşeşte nemijlocit infracţiunea principală cunoaşte de regulă provenienţa bunului asupra căruia exercită operaţia de spălare. actul de spălare are proprietatea de a releva atât intenţia directă a autorului de a ascunde provenienţa bunurilor. spre deosebire de alte legislaţii penale (cea germană şi spaniolă) care sancţionează asemenea fapte cu pedepse ceva mai reduse şi când sunt comise din culpă. aflându-se în dubiu asupra provenienţei bunului. nu îşi clarifică mai întâi îndoiala ca apoi să acţioneze.Autorul comite fapta cu intenţie indirectă ori de câte ori când trece la efectuarea de operaţii de spălare a banilor. ceea ce înseamnă că a admis şi eventualitatea ca bunul să provină din infracţiune.

O asemenea purtare va fi suspectată că ascunde intenţia de a converti o sumă într-o altă valoare cu aparenţă de legalitate. Prin urmare ştiinţa că bunul spălat provine dintr-o infracţiune este dedusă din materialitatea faptelor. Este posibil însă ca subiectul să-şi propună să efectueze operaţia de mai sus pentru a face o donaţie. nimeni nu procedează astfel. Aceasta înseamnă că multe din operaţiile aşa zis suspecte raportate la o comportare normală. deoarece. atipică. tipică. va fi evaluată ca o comportare anormală. din măsurile luate de autorul infracţiunii principale (din care provine bunul supus spălării) ca totul să fie efectuat în secret. disimulare a unor valori spre a le conferi o aparenţă de legalitate se desprinde atât concluzia că bunurile spălate provin dintr-o infracţiune cât şi cunoaşterea de către făptuitor a provenienţei ilicite a bunurilor. încearcă cu ştiinţă să transforme banii proveniţi din infracţiune în bani obţinuţi în mod legal. sau alt mobil fără o coloratură ilicită. Elementul subiectiv al infracţiunii este desprins pe baza evaluării modului de comportare al unei persoane şi anume dacă aceasta a avut sau nu o conduită tipică. Din moment ce făptuitorul execută în mod conştient operaţiuni de ascundere. în mod normal. obişnuită ar putea să aibă la bază un mobil generos.împrejurării de mai sus poate rezulta din modul în care s-au săvârşit faptele. este limpede concluzia că cel care cumpără în condiţiile arătate un loz câştigător. adică provin dintr-o operaţie ilicită. acela care cumpără un bilet câştigător la loterie oferind beneficiarului o sumă dublă decât valoarea câştigului. De pildă. Este adevărat că. pentru a ajuta pe căi ascunse pe beneficiarul lozului. Cum o atare convertire nar putea fi încercată decât dacă banii spălaţi în acest mod sunt murdari sau negri. pe baza . firească a oricărei persoane în împrejurări normale. din eventuala publicitate care s-a făcut anterior asupra comiterii infracţiunii principale şi asupra persoanei bănuite a fi autorul infracţiunii şi din alte împrejurări. prin folosirea acestei operaţii de cumpărare la un preţ supraevaluat a biletului câştigător.

Cătineanu. Dabu. este susceptibilă de o desfăşurare în timp. nu va exista infracţiunea de spălare a banilor dacă autorul s-a aflat în eroare asupra provenienţei bunului ( de pildă. sancţiuni ale infracţiunii de spălare a banilor. S. 23 lit. 23 lit. finalitate susceptibilă a fi realizată chiar după consumarea infracţiunii.. 83 . Tot astfel. op. are loc o transferare a sarcinii probei care va trece asupra subiectului suspectat Nu va fi realizată această cerinţă esenţială dacă autorul a crezut eronat că bunul provine din infracţiune. a. p. Ca atare. pot exista acte de pregătire şi acte de 1 Valerică. a crezut că bunul provine dintr-o contravenţie sau dintr-un delict civil sau dintr-o abatere disciplinară). Ion Lascu. Infracţiunea de spălare a banilor nu se poate comite din culpă. eroarea asupra unui element constitutiv va înlătura întotdeauna vinovăţia autorului indiferent dacă ar fi o eroare invincibilă sau vincibilă. modalităţi.cit. scopul trebuie să fie prevăzut şi realizat chiar în momentul când agentul acţionează în modul în care este descrisă fapta în norma de incriminare. ca orice infracţiune comisivă.138 consideră că noţiunea de scop este folosită în sens de finalitate.. În realitate. dacă în loc de scop ar fi folosit o altă expresie( de exemplu: schimbarea sau transferul pentru a ascunde sau disimula originea ilicită a bunurilor ori „de natură” a ascunde ori disimula originea ilicită a bunului). Aşa cum am mai arătat în conţinutul infracţiunii de spălare a banilor.Forme. 9. în cuprinsul prevederilor art.18 admite că infracţiunea de spălarea banilor se poate comite şi cu intenţie judiciară. nu este exclusă intenţia eventuală. Infracţiunea de spălare a banilor. a). ca atare. deşi legiuitorul foloseşte noţiunea de scop (art.prezumţiei deduse din abaterile de la comportarea tipică. Ca atare. Legiuitorul putea să se exprime mai corect.cit. concluzie care s-ar fi desprins dacă scopul la care face referire legiuitorul ar fi avut semnificaţia de finalitate a acţiunii. op. Revista Dreptul 12/2002 p. deşi în realitate provenienţa a fost licită (fapta putativă). acesta are sensul de destinaţie clarificând elementul material al infracţiunii şi nu de finalitate1. O atare reprezentare greşită purtând asupra unei cerinţe esenţiale a infracţiunii constituie o eroare principală care înlătură caracterul penal al faptei.

Infracţiunea se poate comite atât în modalităţile normative prevăzute de lege (schimbare. toate actele incriminate se pot înfăţişa şi sub o formă continuată când sunt comise de aceeaşi persoană la anumite durate rezonabile de timp. Actele de pregătire. fie prin încetarea voluntară a acţiunii. folosire). este pedepsită. nu sunt incriminate la această infracţiune. spălare). ca urmare. ascundere. vor fi posibile atât acte de executare întrerupte (de pildă. fie prin intervenţia autorităţilor. disimulare. actele de executare întrerupte sau care nu şi-au produs efectele. însă tentativa. dobândire. deţinere. momentul consumării prelungindu-se în timp până la epuizare. vor fi sancţionate conform legii. ascundere. De asemenea. conform art. folosind cuvinte (substantive provenite din verbe la infinitiv) care exprimă atât acţiunile cât şi rezultatul produs (schimb. 3 din legea 656/2002. în urma verificării îi pune în vedere că refuză să facă orice tranzacţie în numele acestuia fiind suspectat că urmăreşte să spele valori de provenienţă ilegală).executare. cât şi acte de executare care nu şi-au produs efectul (deşi banca a efectuat transferul cerut de client. legiuitorul. dobândire. banca a refuzat cererea de deschidere a unui cont unei persoane suspectate că urmăreşte să spele banii proveniţi din infracţiuni). În formularea infracţiunii de spălare a banilor. deţinerea. În acest caz. momentul epuizării va fi cel al efectuării ultimului act al acţiunii de spălare a banilor. Unele din acţiunile incriminate pot să se înfăţişeze ca acţiuni momentane (transferul. deţinere. disimulare. cât şi într-o . Infracţiunea de spălare a banilor se consumă în momentul când se produce urmarea imediată naturală şi prin aceasta urmarea juridică. transfer. 23 al. folosirea). transfer. disimularea. cu aceeaşi rezoluţie infracţională. deşi posibile. potrivit cu specificul fiecăruia din actele care formează elementul material al laturii obiective a infracţiunii. dobândirea) altele au caracter continuu (ascunderea.

Este vorba de bunurile dobândite prin furt. alin. dacă sunt ale infractorului (art. 4. una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. poate fi trasă la răspundere penală şi persoana juridică pentru săvârşirea acestor fapte. 118 din Codul Penal ( art. fie pentru a determina comiterea faptei. lit. instanţa. Credem că ar fi posibilă confiscarea specială prin aplicarea acestor dispoziţii şi când este vorba de valori provenite dintr-o spălare anterioară a banilor deoarece şi în acest caz aceste valori provin tot dintr-o 85 . a) – c) din Codul Penal. Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată este închisoarea strictă de la 3 la 12 ani. de asemenea. fie pentru a răsplăti pe infractor. şi asupra bunurilor date sau primite pentru a determina săvârşirea unei infracţiuni sau pentru a răsplăti pe infractor (de pildă. vor fi susceptibile de confiscarea specială valorile supuse acţiunilor de spălare dacă au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii şi nu sunt restituite persoanei vătămate sau nu servesc la despăgubirea acesteia. Bunurile supuse procedurilor de spălare sunt confiscabile în baza art. Confiscarea specială ar putea opera. 136 din noul Cod Penal). a din noul Cod Penal). 3. 53*1 alin. De observat că. dar nu şi asupra bunurilor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor. tâlhărie şi alte infracţiuni grave contra patrimoniului.multitudine de modalităţi faptice în raport cu împrejurările concrete în care a acţionat făptuitorul. 136 lit. b din noul Cod Penal). Potrivit art. 136 lit. cât şi asupra celor care au dobândit un alt regim juridic prin infracţiune (art. De aceste modalităţi concrete se va ţine seama la individualizarea sancţiunii. De asemenea. putând aplica în acest caz. 23. sumele date în cazul infracţiunilor de corupţie. la fel în cazul infracţiunii de primire de foloase necuvenite săvârşite de un funcţionar public). o atare confiscare s-ar putea concepe atât asupra bunurilor produse (fizic) prin infracţiune.

25 din Legea 656/2002). 2. Asocierea în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor În cazul în care infracţiunea de spălare a banilor se produce în condiţiile arătate. Totuşi. Art. 7 din legea 39/2003 prevede faptul că iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi. 8 din Legea nr. Conform art.a din Legea nr. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat.infracţiune principală iniţială. 323 din Codul Penal. 34. 39/2003. se pot lua măsurile asiguratorii prevăzute de Codul de Procedură Penală (art. 656/2002. B. 23 alin. care nu este. 2 referitoare la comiterea infracţiunii în cadrul asociaţiilor criminale din Legea nr. 39/2003. potrivit art. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup. această pedeapsă nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat. În raport cu aceste prevederi din Legea nr. pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. potrivit prezentei legi. în art. au abrogat dispoziţiile din art. vor opera prevederile Legii 39/2003 care. grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave. format din trei sau mai multe persoane. în vederea săvârşirii de infracţiuni. nu constituie grup infracţional organizat. iniţierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub . adică în formă de grup organizat. Ca urmare. teza a 2. un grup infracţional organizat se pedepseşte potrivit art. Pentru a se asigura aducerea la îndeplinire a confiscării bunurilor. 39/2003.

Voicu.18 C.orice formă a unui grup în vederea săvârşirii infracţiunii de spălare de bani. ori în termen de până la 5 ani după încetarea activităţii. pe o durată de 5 ani. 24 din legea 656/2002 prevede o altă infracţiune care de data aceasta se referă la personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. în concret. p. 167 sau 323 din actualul Cod Penal. adică relaţiile sociale care asigură desfăşurarea în legalitate a operaţiilor financiar-bancare. o persoană din cadrul ONPCSB răspundere penală în baza textului menţionat1. Informaţiile se referă.. 1 2 transmite informaţiile primite în realizarea atribuţiilor în cadrul Oficiului. adică de a nu transmite informaţiile primite în timpul activităţii decât în condiţiile legii (alin. Obiectul material al acestei infracţiuni îl constituie informaţiile pe care personalul Oficiului le-a dobândit în timpul activităţii. la date. 1 şi 3 incriminează fapta de nerespectare de către persoanele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a obligaţiilor prevăzute în art. după caz.216 87 . ori în alt mod. Nerespectarea dispoziţiilor legale de personalul ONPCSB Art. A.Camelia Voicu. se pedepseşte. potrivit art. Obiectul juridic al infracţiunii pe care o analizăm constă în aceleaşi relaţii sociale ca şi în cazul infracţiunii de spălare a banilor.18. împrejurări. 8 din Legea nr. în condiţiile art. În esenţă. C. implicând şi protecţia informaţiilor deţinute de către personalul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor2. Dacă în timpul exercitării funcţiei. op. 39/2003. G. obligaţie care se menţine şi după încetarea funcţiei. va putea fi trasă la Ion Lascu. 24 alin. rapoartele.cit. indiferent de modul în care sunt fixate pe un suport electronic sau de hârtie. stări de fapt şi situaţii constatate şi care sunt cuprinse (materializate) în documentele.Ştefania Ungureanu. aspecte. p. art. 1).

23 şi anume statul ca titular al valorilor sociale ocrotite şi ale cărui interese sunt puse în pericol prin faptele incriminate. nu mai putem vorbi de coautorat. în acest caz fiecare va trebui să aibă şi calitatea de „personal al Oficiului” pentru a exista această formă de participaţie. Dacă participantul care a avut o contribuţie de coautor nu avea calitatea necesară (extraneus). ci doar despre complicitate la infracţiune. către persoane fizice şi juridice care nu sunt îndreptăţite să le cunoască. 8 din lege. predarea fizică a unor acte originale sau . se pot afla în această poziţie şi unele persoane fizice sau juridice care suferă sau pot fi prejudiciate prin săvârşirea infracţiunii. deoarece li se pretinde să aibă calitatea de angajat al Oficiului. precum şi cele pe care Oficiul le transmite organelor judiciare abilitate să efectueze investigaţii şi cercetări în cazurile respective. Subiectul activ al acestei infracţiuni este un subiect calificat. în alte condiţii decât cele legale. Dacă mai multe persoane săvârşesc nemijlocit infracţiunea de spălare a banilor.comunicările ori sesizările pe care Oficiul le primeşte de la persoanele juridice şi fizice prevăzute în art. ei vor avea calitatea de coautori. prin orice mijloace. a informaţiilor pe care angajaţii Oficiului le-au obţinut în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Elementul material al laturii obiective a infracţiunii se realizează printr-o acţiune de transmitere de către personalul Oficiului a informaţiilor primite în cadrul activităţilor curente pe care le desfăşoară ca angajat. Transmiterea se poate realiza prin diverse mijloace : telefonic. Prin transmitere se înţelege comunicare. Subiectul pasiv al infracţiunii prevăzute în această variantă este similar cu cel corespunzător faptei incriminate în art. precum şi în următorii cinci ani după încetarea calităţii de angajat. indiferent de funcţia pe care o ocupă în structura organizatorică şi funcţională a Oficiului. În secundar.

este de natură a compromite demersurile Oficiului de identificare a cazurilor de spălare a banilor şi de sesizare a organelor abilitate de lege să investigheze şi să cerceteze aceste cazuri. Legătura de cauzalitate trebuie să existe între elementul material şi urmarea imediată.). informarea prin orice mijloace tehnice (prin e-mail. internet.copii ale acestora. Forme. deşi posibile. 18 din Legea nr. informarea verbală a unor persoane. Latura subiectivă constă dintr-un element subiectiv sub forma intenţiei directe sau indirecte. prin fax. O cerinţă esenţială care întregeşte elementul material este condiţia ca fapta de transmitere ilegală să fie comisă în timpul în care subiectul activ îndeplinea calitatea de angajat al Oficiului şi mai înainte de expirarea termenului de 5 ani de la încetarea acestei calităţi la care se referă art. 89 . 656/2002. adică ajungerea la cunoştinţa unor persoane care nu aveau dreptul să cunoască aceste informaţii. etc. Urmarea imediată constă în transmiterea ilicită a unor date unor persoane fizice sau juridice neîndreptăţite şi în crearea printr-o atare activitate a unei stări de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii Oficiului. dar s-a produs şi rezultatul acţiunii prevăzut de lege. Sub aspectul urmării imediate această legătură trebuie dovedită în sensul că a avut loc nu numai acţiunea de transmitere. nu sunt incriminate de către legiuitor. Sancţiuni Actele pregătitoare şi tentativa. Faptul că informaţiile primite în cadrul Oficiului au fost transmise ilegal unor categorii de persoane care nu erau îndreptăţite să le cunoască. infracţiunea se consumă în momentul producerii urmării imediate. Autorul are reprezentarea că prin acţiunea sa realizează transmiterea unor informaţii în alte condiţii decât cele legale şi că aceste informaţii vor ajunge la persoane neîndreptăţite să le cunoască şi urmăreşte sau acceptă producerea acestui rezultat. Mobilul şi scopul sunt doar elemente care vor fi avute în vedere la individualizarea pedepsei. Modalităţi.

ş. 24 se realizează prin transmiterea unor informaţii la persoane neîndreptăţite să le cunoască. O. B. spălare de bani. săvârşind infracţiuni cu consecinţe deosebit de grave pentru bugetul statului.. activităţi de înregistrare menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului. CAPITOLUL AL VI-LEA ASPECTE DIN ACTIVITATEA PRACTICĂ Exemplul 1 Un grup infracţional organizat. In urma cercetărilor efectuate de către ofiţeri de poliţie judiciară. Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus începerea urmăririi penale împotriva unui număr de 17 persoane care au constituit sau sprijinit grupul infracţional organizat (O.N.N.a..Fapta incriminată în art..M. evaziune fiscală şi complicitate la evaziune fiscală.H. de către juriştii sau contabilii de la firmele din grupul Manhattan.martie 2005.. a acţionat în perioada mai 2002 .H. ). Firmele de tip fantomă. O. fals şi uz de fals. Acestei modalităţi normative poate să îi corespundă o multitudine de modalităţi faptice. înşelăciune. încheierea de contracte de închiriere spaţiu cu destinaţia sediu firmă. pentru săvârşirea infracţiunilor de crimă organizată. coordonat de cetăţeanul româno-sirian O. ridicarea de documente cu . interpuse în circuitele financiare. s-au realizat din dispoziţia fraţilor O.

În perioada 24.2003 s-a procedat la efectuarea de verificări şi activităţi specifice de către ofiţerii serviciului. Exemplul 2 În perioada ianuarie – august 2003. prin transferul în valută în diverse conturi din străinătate. Totodată. 700 miliarde lei. deschiderea de conturi curente şi efectuarea de operaţiuni la băncile unde îşi aveau conturi curente şi firmele la care aceştia erau acţionari. specializaţi în operaţiuni de spălare a banilor (obţinuţi din contrabandă.regim special.08. s-au întocmit în diferite perioade de timp la birourile din Complexul City Center. în scopul ascunderii originii ilicite a acestor fonduri. evaziune fiscală şi rambursări ilegale de TVA). astfel că la data de 28. cât şi susţinerea cu prilejul verificărilor încrucişate realizate de către organele de control financiar a aparenţei de legalitate. din care organele fiscale au aprobat aprox. În acest context.08.08 – 27. membrii grupării au transferat în străinătate în baza unor documente false. Pentru unele dintre firmele interpuse. în vederea acordării unei aparenţe de legalitate a solicitărilor de rambursare TVA ale societăţilor cu activitate reală. TVA de rambursat în valoare de aprox. a operaţiunilor comerciale fictive. care au condus la confirmarea informaţiilor obţinute. 240 miliarde lei. membrii grupului infracţional organizat au solicitat prin intermediul a 12 societăţi comerciale. aproximativ 4 milioane USD. Acest sistem a permis membrilor grupului atât supraevaluarea achiziţiilor cu implicaţii directe asupra TVA de rambursat.2003 s-a organizat prinderea în 91 . s-a stabilit că în perioada 2001 până în decembrie 2005. pe teritoriul României s-au desfăşurat un complex de activităţi cu caracter infracţional desfăşurate de membrii unei reţele de crimă organizată transfrontalieră. s-a mai stabilit că numai prin intermediul a 3 firme fantomă. evidenţe contabile în fals.

în expatrierea ilegală de valută (500. conturi bancare) furnizate membrilor grupului de către legăturile lor din străinătate. utilizând sistemul de tranzacţii bancare « SWIFT ». D. în principal.C. emise în numele unor firme înregistrate în România la care asociaţii şi administratorii . Franţa. şi B. Emiratele Arabe Unite. Pentru a justifica aceste transferuri ilegale. constând. ocazie cu care s-a constatat că aceştia transferaseră succesiv suma de 13. BANCA TRANSILVANIA SA şi EUROM BANK SA. Membrii acestui grup infracţional organizat erau conduşi de cetăţenii sirieni O.H.Voluntari – a RIB SA.. efectuau zilnic transferuri bancare din conturile curente deschise la băncile enumerate în conturile altor firme fantomă din străinătate. aparţinând mai multor firme fantomă. Ungaria. urmând a o transfera ilegal în străinătate. membrii grupului infracţional au folosit documente de import falsificate (facturi externe. pe baza datelor de identificare (denumiri firme. Cea mai mare parte din sumele transferate provin de la diverşi comercianţi arabi şi chinezi rezidenţi pe raza municipiului Bucureşti. Olanda. Hong Kong. respectiv ROMANIAN INTERNATIONAL BANK SA.P. membrii grupului infracţional organizat.flagrant a o parte din membrii reţelei cu ocazia efectuării unor operaţiuni în conturile curente deschise la Suc.H. Siria. desfăşurate în România. Canada.881 milioane lei prin contul mai multor firme fantomă. După alimentarea conturilor firmelor fantomă. în baza unor documente financiar-bancare false. contracte comerciale.D. care au apelat la serviciile membrilor reţelei pentru a transfera sume importante de bani în valută în tările de origine (China. BANCA ROMÂNEASCĂ SA.000 dolari/zi) prin intermediul mai multor bănci din sistemul bancar românesc. dar şi în alte ţări (SUA. FINANS BANK ROMÂNIA SA. Elveţia) obţinute din activităţi comerciale ilicite.A. care au fost angrenaţi în operaţiuni de spălare de bani. Liban.000.E..000 – 1. Iordania).C.). Italia.

care se deplasa periodic în România.634 EURO. fie pe rând prin intermediul unui membru al grupului. aceasta constând în oferirea de imprumuturi unor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision de 2 – 5% pe lună. După ce primeau confirmările din partea băncilor privind efectuarea transferurilor bancare externe. transferându-se astfel ilegal din România în perioada ianuarie – august 2003 suma de 62.342. Totodată. membrii grupului centralizau aceste transferuri într-un registru special. De asemenea. unii dintre ei nefigurând ca intraţi/ieşiţi în şi din România. reţeaua în cauză a fost implicată în activităţi de cămătărie. aceeaşi reţea a oferit servicii similare de expatriere valută mai multor cetăţeni de origine arabă în schimbul unui comision cuprins între 5 – 10%.419 USD si 2.sunt cetăţeni străini (în special de origine arabă).890. 93 . această evidenţă era transmisă în Siria membrilor din exterior ai reţelei de unde se trasau sarcinile referitoare la modalitatea de transfer a banilor în străinătate fie telefonic. Ulterior.

referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor. descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. cele 9 Recomandări Speciale GAFI privind finanţarea terorismului. care să protejeze statul şi economia naţională împotriva manifestărilor criminalităţii organizate. Având în vedere necesitatea intensificări luptei împotriva fenomenului spălării banilor. în sensul armonizări legislaţiei interne la prevederile Directivei Europene nr. prin intermediul legii 230/2005 cât şi al O. al combaterii criminaliaţii organizate şi al finanţării terorismului. fiind într-o continuă creştere. fapt ce a determinat elaborarea unui cadru legislativ adecvat. şi cu prevederile celor 40 de Recomandari ale GAFI. din rândul cărora menţionăm: legea 78/2000 pentru prevenirea. 135/2005. cât şi pe plan international. au condus la adoptarea în ţara noastră a legii 656/2002. legea 161/2003 privind transparenţa în exercitarea demnităţilor publice.CAPITOLUL AL VII-LEA CONCLUZII Fenomenul de spălare a banilor a cunoscut o evolutie ascendentă în ultimii ani. a fost elaborat un pachet de legi cuprinzând dispoziţii speciale. legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală. precum şi necesitatea euroconformizării prevederilor normative. Astfel. s-a modificat legea 656/2002. legea 143/2000 privind combaterea traficului ilicit de droguri.G. 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Europei. . care a modificat şi completat legea 21/1999. Dinamica acestui fenomen infracţional atât în ţara noastră. care sunt complementare celor prevăzute de legea 656/2002.U. precum şi a adaptării mijloacelor şi metodelor de actiune la dinamica şi evoluţiile structurale ale manifestărilor acestor fenomene.

legea508/2004 privind înfiinţarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. etc. trafic de persoane. ca urmare a dispariţiei unor „sponsori” tradiţonali ai terorismului . Grupările îşi schimbă permanent componenţa. şi anume faptul că sunt foarte bine oganizate. stupefiante. Importanţa depistării şi investigării legăturilor dintre crima organizată şi spălarea banilor nu trebuie subestimată. iar membrii lor nu sunt doar simplii „pioni”. -introducerea în procesul de reciclare a banilor murdari. unii membri părăsind ţara după ce şi-au realizat sarcinile ce le aveau. Din statisticile Poliţiei rezultă că fenomenul spălării banilor vizează reciclarea sumelor „negre” provenite în special din infracţiuni de natură economico-financiară prin care se aduce atingere bugetului consolidat al statului. rezultaţi din săvârşirea de infracţiuni generatoare. specifice crimei organizate. este confirmată şi de fapul că se ţine o evidenţă clară a acestor sume. fiecare membru având atribuţii strict stabilite în cadrul grupului. cu o structura ierarhică bine stabilită.care generează noi ameninţari ce au ca suport financiar activităţi infracţionale clasice: evaziune fiscală. armament. se înregistrează o interferenţă între criminalitate organizată. deoarece este necesară atât destructurării grupurilor criminale organizate specializate în astfel de activităţi. La nivel internaţional. Această trăsătură caracteristică a grupurilor infracţionale. având în vedere complexitatea activităţii de reciclare. Congruenţa dintre criminalitatea organizată şi spălarea banilor se reflectă prin următoarele aspecte: -activitatea infracţionlă desfăşurată de grupări organizate specializate în spălarea banilor. ci pot face parte uneori din structura unor servicii secrete străine. deturnare de credite. modificată de OUG 7/2005 şi legea 535/2005 privind prevenirea şi combaterea terorismului. Membrii 95 . cât şi anihilării resurselor acestora. falsificare de monedă. spălarea banilor şi finanţarea terorismului. contrabandă.

Nr. 5. Lg.656/2002-publicată în M. Lg. 6.Partea I. 8. Lg.Partea I.O.Nr.180 din 01.Of.1999. BIBLIOGRAFIE ACTE NORMATIVE 1.privind prevenirea şi combaterea terorismului.Partea I.12.2004.Of.Partea I .Partea I.18din 21.privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.I.219 din 18. Lg.Partea I Nr.78/2000-publicată în M.302/2004-publicată în M.MONOGRAFII .01.Partea I.I.Nr.2000-privind prevenirea.2004-privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală.11.05.39/2003.pt. 7. Nr. Lg.Of.2004-privind înfiinţarea D. 4.1997-privind Codul vamal.141/1997-publicată în M.Nr. 3.Of. TRATATE.grupurilor sunt pregătiţi şi instruiţi în aşa fel încât orice colaborare cu organul de poliţie este exclusă.pt.Nr.01. 2.904 din 12.Of.Partea I.2002.219 din 18.535/2004-publicată în M. Lg.2003. întotdeauna principiul de funcţionare fiind: „cel ce este prins nu va dezvălui niciodată numele celorlalţi”.21/1999-publicată în M.Of.T.C. CURSURI. Nr. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Lg.descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.508/2004-publicată în M.719 din 25. 50 din 29. Lg.Of.publicată în M.11.1089 din 23.09.Of.08. prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

15. bancară. Spălarea banilor murdari. Bucureşti. Editura Imprimeria Naţională. 2001. Directiva nr.I. vol. Costica Voicu si Georgeta Ungureanu.I . Bucureşti 2004. spălării banilor adoptată de Consiliul Europei in iun.Sandu. Ed. 2000. Editura Tempus.9. partea specială. Costică Voicu. Economia subterană şi spălarea banilor. 16.IV. Ştefan Popa. Drept penal. Convenţia Naţiunilor Unite de la Viena. Bucureşti. Vintilă Dongoroz şi colaboratorii. Drept penal al afacerilor. Editura Argument. 2003.Molnar -Dreptul penal al afacerilor. 12. All Beck. Vintilă Dongoroz. Editura Exvent. 13.F. Centrele financiare off-shore. adoptată la data de 19.Lumina Lex. Adriana Voicu.asupra spălării capitalurilor din 1994. Ed.1988. 24.12. Ion Dascălu. 17. Alex.I. Costică Voicu. Explicaţii teoretice ale codului penal român. Rosetti. Boroi şi I.2002. Bucureşti. 10. 97 E. C.9/308 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul 11. F.10 a G.F.A. Bucureşti.1991. Drept penal. Cele 40 de recomandări ale G. ediţia a II-a.Voicu. Georgeta Ungureanu. Bucureşti. Florin Sandu. paradisurile fiscale şi secretul bancar.A. Bucureşti. 19. Investigarea infractiunilor financiarbancare. Al. Bucureşti 2000. Ed. 1999 21. Adrian Cucu. 18. Directiva 97din 2001 a CE. 2004. Recomandarea nr. . Vasile Dobrinoiu. Boroi şi Ioan Molnar. Polipress. 2001. vol. Costică Voicu. Ioan Melinescu. Globalizarea şi criminalitatea financiară. 14. 22. Ed. 20. 1939. Investigaţiile financiare în domeniul spălării banilor. Universul juridic. Bucureşti. Editura Sylvi. Irina Talianu. 23.

12/2002. Lavinia Lefterache. Iulia Adochiţei. nr. Dobrican. în raport cu prevederile Legii nr. Cătinean. R. . 29.8/2002. nr. R.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. 27. nr. Guşanu.4/2005. 6/2003. nr. STUDII. Consideraţii referitoare la infracţiunea de spălarea banilor. Despre spălarea banilor. S. RDP.25.2/2002 28. R.nr. 1971. executori judecătoreşti. notari publici. Adochiţei.Revista Dreptul nr.D.ARTICOLE 26. 33. C. Dreptul penal al afacerilor – o provocare pentru sistemul de drept.4/2001. Spălarea banilor în noul cod penal şi legislaţia penală actuală. Valerică Dabu. 32. 30. Valerică Dabu. Explicaţii teoretice ale Codului penal român. 34.D. Ion Pitulescu. 6/2003. Despre „spălarea” produsului infracţiunii”. realitate socială şi incriminare”. R.D. 31. „Spălarea banilor-actualitate. Reflecţii asupra legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor. Vintilă.D. Ioan Lascu.P. A.M. Gheorghe. Valerică Dabu.III. Dongoroz şi colab. Bucureşti. Vol. REVISTE. nr. Sorin Cătineanu „Noua lege pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate” R. Valerică Dabu.D. .. Obligaţia păstrării secretului profesional de către avocaţi. Editura Academiei.

99 .