Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ARHITECTURA SI CONSTRUCTII


SPECIALIZAREA C.C.I.A
ANUL IV



REABILITAREA STRUCTURILOR
Mansardare cladire


COORDONATOR: S.l. dr. ing. Mihaela Toadere
STUDENTA: Andreea Raluca Braic





2012-2013

1. Borderou

A. PIESE SCRISE
1. Borderou;
2. Solicitare accord pentru executia interventiilor
3.Avizare lucrari
4. Extras de carte funciara
5.Raport de expertiza tehnica
6.Studiu geotehnic
7. Program pentru controlul calitatii lucrarilor
8. Memoriu de prezentare
9.Memoriu tehnic de rezistenta
10. Breviar de calcul
11. Caiet de sarcini


B. PIESE DESENATE
1. Plan fundatii
2. Detalii fundatii
3. Armare grinzi
4. Cerere gol cu profile metalice
5. Armare samburi
6.Camasuire pereti
7. Armare stalpi
8. Cadru inlocuitor
9. Plan century
10 . Plan sarpanta
11. Sectiune sarpanta
12.Detalii sarpanta
13. Detalii century
14. Plan mansard
15. Plan parter
16. Fatada stanga
17. Fatada dreapta
18. Fatada principal
19. Fatada posterioara
20. Sectiune




3. Calculul stalpului
Calculul static al intregii hale a fost facut cu programul de calcul AXIS VM11, iar in
urma analizei statice stalpul din axul 4 ca fiind cel mai solicitat.

Solicitari maxime ale stalpului se obtin din combinatia de actiuni 21 conform tabelui :




Diagrama de moment incovoietor AX4 :



Diagrama de forta taietoare aferenta momentului maxim:








Diagrama de forta axiala aferenta momentului maxim:


Calculul stalpului:



Verificarea sectiunii la incovoiere cu efort axial:
Se verifica relatia de rezistenta:


Verificarea la voalare din forfecare





Verificarea la forfecare:
Se verifica relatia


Se obtine:


Verificarea la flambaj
Flambajul fata de axa y-y:


Lungimea de flambaj a stalpului in planul cadrului s-a determinat in functie de rigiditatea relativa a riglei
si stalpului luand-o din table in functie de tipul sectiunii:


Cu ajutorul factorului

obtinut prin calculul automatizat pentru combinatia 1 , se


obtine o lungime de flambaj :


Flambajul fata de axa z-z


Se obtine


Rezulta


Se verifica relatia:



Relatia de verificare la flambaj este in acest caz:


Deoarece bara are legaturi in planul y-y la distanta de 135 cm ( distanta dintre riglele de perete), este
indeplinita conditia:


In acest caz


Numeric, relatia de verificare la flambaj devine:



1. Calculul stalpului
Calculul static al intregii hale a fost facut cu programul de calcul AXIS VM11, iar in
urma analizei statice stalpul din axul 4 ca fiind cel mai solicitat la incovoiere .

Solicitari maxime la incovoiere ale stalpului se obtin din combinatia de actiuni 22
conform tabelui :




Diagrama de moment incovoietor aferenta fortei axiale maxime AX4 :



Diagrama de forta taietoare aferenta fortei axiale maxima:










Diagrama de forta axiala maxima:


Calculul stalpului:



Verificarea sectiunii la incovoiere cu efort axial:
Se verifica relatia de rezistenta:


Verificarea la voalare din forfecare






Verificarea la forfecare:
Se verifica relatia


Se obtine:


Verificarea la flambaj
Flambajul fata de axa y-y:


Lungimea de flambaj a stalpului in planul cadrului s-a determinat in functie de rigiditatea relativa a riglei
si stalpului luand din tabel in functie de tipul sectiunii :


Cu ajutorul factorului

obtinut prin calculul automatizat pentru combinatia 1 , se


obtine o lungime de flambaj :


Flambajul fata de axa z-z


Se obtine


Rezulta


Se verifica relatia:



Relatia de verificare la flambaj este in acest caz:


Deoarece bara are legaturi in planul y-y la distanta de 135cm ( distanta dintre riglele de perete), este
indeplinita conditia:


In acest caz


Numeric, relatia de verificare la flambaj devine:











4. Dimensionarea fundatiilor izolate rigide:

Incarcarile de calcul obtinute cu programul de calcul Axis 9VM in sectiunile caracteristice sunt:
kN N
x
28 . 92 =

kN T
x
1 . 2 =

kN T
z
34 . 65 =

m kN M
X
= 0

m kN M
z
= 0

Pentru dimensionarea fundatiilor luam un 300 =
conv
p ,stratul de fundare se gaseste la o
adancime de -1.00m fata de CTN. Cota 0.00=CTN+0.20m.

a) Predimensionarea fundatiei izolate:

( ) kN N N
x f
97 . 119 28 . 92 3 . 1 3 . 1 1 . 1 = = =
2
/ 300 m kN p
conv
=

conv
f
p
L B
N
p s

=
m L B
p
N
L B
conv
f
7 . 0 7 . 0 40 . 0
300
97 . 119
~ = = =
Dar stim ca lungimea cuzinetului trebuie sa fie > 15 pe fiecare parte decat placuta metalica pe
care se prinde stalpul m L B 4 . 1 4 . 1 ~
( )
adm
c
tg
l L
H
tg o o >

=
2

( ) 30 . 1 =
adm
tgo

( ) m H tg
l L
H
adm
c
70 . 0 3575 . 0 30 . 1
2
65 . 0 20 . 1
2
~ =

= o
m b l
c c
70 . 0 = =
m tg
l l
h tg
l l
h
tg
admis
st c
c admis
st c
c
225 . 0 1
2
20 . 0 65 . 0
) (
2
) (
2
=

= <

= | | |
00 . 1 = | tg m l
st
20 . 0 = m h 30 . 0
min
= m h
c
30 . 0 =

b) Dimensionarea fundatiei izolate:
kN
G
f
36 . 53
19 7 . 0 30 . 0 7 . 0 2 19 7 . 0 30 . 0 40 . 1 2 25 30 . 0 7 . 0 7 . 0 24 7 . 0 40 . 1 40 . 1
=
+ + + + =
kN G
f
06 . 72 35 . 1 36 . 53 = =

kN N G N
x f f
31 . 164 28 . 92 06 . 72 = + = + =
m kN h H T M M
c B B Bf
= + + = + + = 34 . 65 ) 30 . 0 7 . 0 ( 34 . 65 0 ) (
m kN h H T M M
c L L Lf
= + + = + + = 1 . 2 ) 30 . 0 7 . 0 ( 1 . 2 0 ) (

1 . 0
31 . 164
1 . 2
= = =
f
Lf
L
N
M
e

39 . 0
31 . 164
34 . 65
= = =
f
Bf
B
N
M
e
|
.
|

\
|

=
B
e
L
e
L B
N
p
B L
f
6 6
1
4 , 3 , 2 , 1

2
1
/ 87 . 259
40 . 1
39 . 0 6
40 . 1
1 . 0 6
1
40 . 1 40 . 1
31 . 164 6 6
1 m kN
B
e
L
e
L B
N
p
B L
f
= |
.
|

\
|
+

= |
.
|

\
|
+

=

2
2
/ 35 . 20
40 . 1
39 . 0 6
40 . 1
1 . 0 6
1
40 . 1 40 . 1
31 . 164 6 6
1 m kN
B
e
L
e
L B
N
p
B L
f
= |
.
|

\
|

= |
.
|

\
|
+

=
2
3
/ 02 . 188
40 . 1
39 . 0 6
40 . 1
1 . 0 6
1
40 . 1 40 . 1
31 . 164 6 6
1 m kN
B
e
L
e
L B
N
p
B L
f
= |
.
|

\
|
+

= |
.
|

\
|
+

=
2
4
/ 31 . 28
40 . 1
39 . 0 6
40 . 1
1 . 0 6
1
40 . 1 40 . 1
31 . 164 6 6
1 m kN
B
e
L
e
L B
N
p
B L
f
= |
.
|

\
|

= |
.
|

\
|
+

=

Presiunea convenional de calcul se determin conform STAS 3300/2-85 cu relaia:
D B conv conv
C C p p + + = , [kN/m
2
]
n care:
conv
p - presiunea convenional de baz;
B
C - corecia de lime;
D
C - corecia de adncime.
Corecia de lime:
- pentru B < 5 m se determin cu relaia:
( ) 1
1
= B K p C
conv B
, [kN/m
2
]
unde K
1
este un coeficient care are valoarea: 0,1 pentru pmnturi necoezive cu excepia
nisipurilor prfoase i 0,05 pentru pmnturi prfoase i pmnturi coezive.
Corecia de adncime se determin cu relaiile:
- pentru D
f
< 2 m:
4
2
=
f
conv D
D
p C

( ) ( )


2 2
1 max
/ 72 . 321 8 . 229 4 . 1 4 . 1 / 87 . 259 m kN q m N p p
ul
= = s = =
2 2
/ 8 . 229 8 . 229 0 . 1 0 . 1 / 80 . 99 m kN q m kN p
ul med
= = s =

96 . 45 31 . 28 96 . 45 p % 20 / 31 . 28
conv
2
4 min
< = s = = m N p p
11 . 0 08 . 0
40 . 1
37 . 0
40 . 1
1 . 0
9
1
2 2 2 2
s =
|
.
|

\
|
+
|
.
|

\
|
s |
.
|

\
|
+ |
.
|

\
|
B
e
L
e
B L