P. 1
Impactul Turismului Asupra Mediului Ilie Andrei

Impactul Turismului Asupra Mediului Ilie Andrei

|Views: 71|Likes:
Published by madalinnad

More info:

Published by: madalinnad on Jun 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/22/2013

pdf

text

original

CUPRINS

Argument Cap. 1. Turismul şi calitatea mediului înconjurător …………………….4 1.1 Aspecte privind raporturile dintre turism şi mediul înconjurător …….4 1.2 Factorii de degradare a mediului înconjurator şi a potenţialului turistic………………………………………………………………………...5 1.3 Unele acţiuni de protecţie a mediului înconjurător şi a potenţialului turistic ………………………………………………………………………..8 1.4 Turismul în arii protejate ……………………………………12 Cap. 2. Factorii de degradare a mediului încojurător ………………….15 2.1 Poluarea ……………………………………………………………..15 2.2 Aspecte ale degradării mediului prin turism ………………………..17 Cap. 3. Turismul şi protecţia mediului înconjurator …………………...19 3.1 Analiza impactului produs de activităţile turistice asupra parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei …………………………….………………………………………………19 3.2 Analiza avantajelor socio-economice ale dezvoltării turismului în zonele naturale protejate ……………………………………………………20 3.3 Analiza dezavantajelor şi efectelor negative ale activitaţilor turistice asupra parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei ……………………..21 3.4 Modul de realizare a turismului durabil în zonele naturale protejate ………………………………………………………………………………22 3.5 ........23 Cap. 4. Ecoturismul în România …………………………………………24 Bibliografie Anexă
1

Recomandări

generale

pentru

realizarea

turismului

durabil ................................................................................................................

Argument
Patrimoniul turistic actual al României se poate dezvolta şi moderniza şi prin activităţile de valorificare şi promovare a zonelor turistice în contextul adoptării principiilor de dezvoltare durabilă şi a globalizării serviciilor turistice. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi mai complexe, dar mai ales nealterate de activităţile antropice, cu atat interesul turistic pentru ele este mai mare, iar activităţile turistice pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive, raspunzând multor motivaţii turistice. Aplicarea principiilor actuale de dezvoltare a turismului durabil în zonele turistice a condus la apariţia ecoturismului ca formă deosebită de turism, menită să respecte integritatea peisajelor naturale, a biodiversităţii ecologice, a identităţilor culturale în concordanţă cu cerinţele anumitor segmente de turisti, amatori de natură şi cultură autentică. Valorificarea prin turism şi promovarea celor mai originale şi pitoreşti zone turistice au în vedere armonizarea formelor de turism şi a tuturor activităţilor turistice în contextul dezvoltării economice regionale şi locale. Întregul studiu arată preocupările specialiştilor din turism în exploatarea durabilă a resurselor turistice şi devansează prin conţinutul său modul de prezentare, preocupările din domeniul economiei turismului, protecţiei mediului şi al amenajării teritoriului unde, în ciuda unor începuturi de analiză şi iniţiative legislative, se remarcă lipsa unui suport legislative, mai deschis spre problemele de factură administrativă, financiară, care sunt elemente de maximă importanţă pentru investiţiile indirecte. În aceasta lucrare am vrut sa urmaresc şi să scot in evidenţă unele cauze care afecteaza intr-o mare măsură mediul inconjurător şi potenţialul turistic din tara noastră. Pentru a valorifica obiectivele turistice este nevoie de o atentă educaţie a turiştilor cu ajutorul autorităţilor de mediu şi a voluntarilor care lucreaza la diferite activitati pentru un mediu curat, şi anume prin materiale publicitare, cataloage, broşuri, casete video cu zone poluate. Orice turist şi-ar dori ca atunci cand merge intr-o excursie sa aiba parte de toate frumusetile naturii si de un mediu curat şi de aceea trebuie să aibă grija de mediul inconjurător. Realizarea unor amenajări şi dotări turistice adecvate va determina, în timp şi spaţiu, o diversificare a turismului românesc şi insuşirea acestuia în circuitul turismului european şi internaţional.

2

Capitolul 1 TURISMUL ŞI CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

1.1 ASPECTE PRIVIND RAPORTURILE DINTRE TURISM ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent de mediul înconjurător, aceasta reprezentând ”materia sa primă”, obiectul şi domeniul de desfaşurare a turismului, fiind suportul său cadru, purtătorul resurselor sale. Turismul se desfaşoară în mediu şi prin mediu, calitatea acestuia putînd favoriza sau nega activitaţile turistice. Relieful, padurile, râurile, lacurile, marea, monumentele naturii sau de artă şi arhitectură, aerul sau apele minerale, componente ale mediului ,se constituie şi ca resurse turistice ce favorizează desfăşurarea turismului de odihnă şi recreere, de tratament balnear , de litoral sau cultural, drumeţii. Cu cât aceste resurse sunt mai variate şi complexe şi, mai ales, nealterate, cu proprietăţi cât ,mai apropiate de cele primare, cu cât interesul lor turistic este mai mare ,iar activităţile pe care le generează sunt mai valoroase şi mai atractive, răspunzând unor foarte variate motivaţii turistice. Cu cât degradările produse acestuia ia o amploare mai mare , cu atât serviciile turistice sunt mai afectate. Din punct de vedere economic ,neajunsurile semnalate, ca urmare a existenţei de resurse turistice , degradate se reflectă, în primul rând în imposibilitatea valorificării lor turistice ca surse de venituri, constituind, astfel o pierdere definitivă pentru economie. Deosebirea de acestea, produsele turistice care includ resursele degradate îşi micşorează din valoare, consecinţele fiind directe, materializate în diminuarea cererii turistice şi implicit, utilizarea mai redusă a bazei materiale turistice şi scăderea încasărilor provenite din comercializarea lor. Sub aspect socio-cultural, efectele negative sunt, de asemenea, importante.Dacă se acceptă ca cele mai importante funcţii ale turismului modern sunt cele recreativ-recuperatitive şi instructiv-educative se întelege mai uşor raportul dintre turism şi mediul înconjurător. Afectarea, chiar şi mica măsură, a acestuia reduce posibilitatle de refacere a sănătăţii şi a forţelor umane, prin diminuarea calităţii factorilor terapeutici sau a celor ce favorizează 3

afectează atât mediul cat şi cadrul general de desfăşurare a 4 . mult mai putin gresivă şi cu caracter predominant sezonier. altfel spus. Prima:. în general un cadru corespunzîtor desfăşurării sale. recreerea ca şi a posibilitaţilor de satisfacere a necesitiiţilor de cultură şi educaţie a oamenilor. acţiunile întreprinse în acest sens concurând la protecţia potentialului turistic. un "barometru" al calitiiţii acestuia: se practică intens acolo unde sunt întrunite condiţii bune sau se diminuează şi dispare treptat în zonele unde. FACTORII DE DEGRADARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ŞI A POTENŢALULUI TURISTIC Dezvoltarea societăţii supune mediul înconjurător la două tipuri principale de presiuni: una care este urmarea directă a exploziei demografice şi a expansiunii oraşelor. se degradează. Iată de ce ocrotirea naturii şi conservarea calităţilor sale devin pentru turism o necesitate. turismul poate fi o soluţie practică pentru păstrarea nealterată a mediului. agricole şi transport. factori care sunt urmare directă a dezvoltării economice. aerul sau apa. din diverse motive. 1. de exemplu. şi alta. în general.odihna şi. existenţa şi dezvoltarea lui depind în mod obiectiv de calitatea acestuia. deci. legislaţia ce se va adopta cuprinzând numeroase reglementări eficiente care implică apariţia conflictului turism-natură. prin "exigenţele" pe care le revendică. factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism şi agrement. turismul are asigurat. care decurge din folosirea mediului înconjurător pentru activităţi de turism şi agrement . ritmului rapid şi creşterii considerabile înregistrate de industrie. În acelaşi timp. şi.2. rezultaţi. 2. Datorită ansamblului de măsuri luate în ţara noastră pentru protecţia mediului înconjurător. exploatării intensive şi extensive a resurselor naturale. amplificarea circulatţei şi a sistemelor de transport şi comunicaţii. 1. Potenţialul turistic fiind o parte integrantă a mediului înconjurător.grupă de factori activitatilor turistice. poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru mediul său. agricultură şi alte domenii de activitate. o componentă sau alta a mediului înconjurător ca. din intensificarea activităţilor industriale. că degradarea mediului înconjurător şi a resurselor turistice provine de la două mari grupe de factori :. De aceea se admite. peisajul. în principal.

în cele mai multe situaţii. depozitarea necontrolată a deşeurilor industriale şi menajere. de la Mintia. în timpul executării sau la terminarea lucrărilor nu se respectă măsurile de protejare a peisajului sau de refacere a degradărilor suferite de acesta. petrochimică.Pădurea prezintă interes pentru turism prin funcţiunile social-recreative şi esteticopeisagistice. în rezervaţia Bila-Lala din Muntii Rodnei etc. Neajunsurile dintre cele mai serioase sunt provocate de construcţiile de drumuri forestiere. unde au luat locul pădurilor. Semnificative în acest sens sunt degradările peisajului. Bucegi.. Factorii de degradare. chimică.substanţe iritante şi mirositoare produse de unităţiale acestor industrii pot polua resursele ce stau la baza desfăşurării de activităţi specifice turismului balnear. materiale de construcţie. excavarea versanţilor. aflate într-o zonă de intensă circulaţie turistică. defolierea copacilor. unele de interes turistic.) In care se adaugă tăierile nedirijate de păduri. să fie considerate. Deosebit de gravă este poluarea peisajului unul dintre cele mai valoroase resurse ale potenţialului turistic. aici.a peisajului se regăsesc în ansamblul factorilor cu actiuni distructive asupra elementelor sale componente (vegetaţie. de pe Valea Lotrului etc. alimentară. grădinilor etc..Dintre aceştia. în general. în ordinea descrescătoare a activităţii: industria energetică. cum sunt cele din Cheile Corcoaia. de la Pecinişca. reţea hidrografică. Vâlcea). indiferent de locul 5 . sau de alte obiective prezente îndeosebi în unităţi montane cu peisaje pitoreşti. etc. sau cariere de pe Valea Ilvei din Muntii Bârgăului. prelucrarea lemnului. de odihnă şi recreere. faună. odata cu care se produc defrişări. o problemă deosebită o pune poluarea aerului produsă de industrie. Aceste atribute fac ca pădurile. tocmai acolo unde este mai cautată pentru frumuseţea ei. produse de şantierele de construcţii hidroenergetice şi de drumuri industriale. gaze nocive. Emisiile mixte de pulberi. realizarea de construcţii neaspectuoase sau neadecvate locului (prin neutilizarea judicioasă a culorilor si a volumelor) acestea fiind numai câteva aspecte dintre cele ce urâţesc natura. Degradarea pădurilor reprezintă un alt exemplu de afectare a potenţialului turistic. cultural. sursele de impurificare cu repercusiuni asupra potenţialului turistic fiind considerate. de la intrarea în Băile Herculae şi de la PietreniCosteşti (jud. Degradări ale peisajului sunt provocate şi de cariere de calcar. de lângă Peştera Muierii. vânătorii şi pescuitului sportiv. de haldele de steril depozitate în preajma exploatărilor miniere. cazuri întalnite în Munţii Apuseni. monument al naturii şi obiectiv turistic cu caracter de unicat al zonei turistice Porţile de Fier. cum sunt cele de la Băile Harghita şi Santimbru unde îngreunează accesul în staţiuni. depozitele de deşeuri menajere sau ale diferitelor întreprinderi frecvente în preajma centrelor urbane. metalurgică.

ciment etc. Muntii Rodnei. Gutâi. participă implicit la degradarea şi poluarea mediului înconjurător şi a potenţialului turistic. Cozia. în zone preoraşăneşti etc. drept obiective care întregesc valoarea potenţialului turistic al tării. artistică sau culturală durate de oameni cu veacuri în urmă. afectarea lor adunând prejudicii incalculabile atât sub aspect ştiinţific. în mare parte tăiate ras. urmare fiind şi dispariţia unor monumente de rezonanţă istorică. fiind un consumator de spaţiu şi resurse turistice. estetic. Muntii Gutâi) în cazul tăierii pădurilor din preajma staţiunilor balneo climatice şi. iar în cazul staţiunilor balneare se pun în pericol şi zăcămintele hidrominerale. diminuându-se potenţialul de debitare pană la disparitie. degradeaza şi scurteazş viata celor mai rezistente şi mai durabile materiale. în prezent. se diminuează cu mult posibilităţile de autopurificare a atmosferei din jurul acestora. poate fi provocată în mare măsura de activităţile economice necontrolate. a localitătilor. au degradat peisajul carstic din Platourile Padiş şi Lumea Pierdută. rezervaţiile din Bucegi. la munte. de-a lungul traseelor. fie prin presiunea directă a turiştilor asupra peisajului. se şterg sau îşi schimbă aspectul luând o culoare întunecată. se deteriorează.). Prin tăieiea pădurilor se poate produce declanşarea unor procese de degradare a solului ce au drept urmare afectarea peisajului respectiv. În ceea ce priveşte cea de-a doua grupă de factori. al unor obiective cu caracter de unicat sau de rară spectaculozitate sau a unor habitate naturale care au păstrat un echilibru biologic. cât şi economic. Degradarea rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii prejudiciază de asemenea potenţialul turistic pe care lipseşte de aportul ştiinţific. peşterile . în general. (Muntii Cillimani. pe langă alte consecinţe. Muntii Retezat. a căror atracţie turistică a constat şi în frumuseţea pădurilor care le-au acoperit. Exploatările forestiere realizate până în prezent în Munţii Apuseni. atât prin substanţele poluante ce atacă. Aspecte nefavorabile se întalnesc şi în cazul degradării obiectivelor turistice antropice. cu fum.monumente ale naturii. Cladirile din zonele impurificate. disparitia unor monumente ale naturii de interes ştiinţitic şi turistic etc. (frescele exterioare ale unor biserici sau fatadele unor monumente din unele centre urbane industriale). sumbril. turbariile Poiana Stampei şi Borsec etc. turismul ca oricare activitate umană.. florei şi faunei sau a altor 6 . Degradarea acestor monumente şi rezervaţii naturale existente în număr apreciabil în ţara noastră.unde sunt amplasate. cat şi prin alţi factori antropici sau naturali. cognitiv-educativ. carbune. Parcul Naţional Retezat. fără să conţină elemente intentionale. în apropierea statiunilor balneo climatice. prin diminuarea posibilităţilor de valoriticare turistică a lor (Delta Dunării.

în apropierea cabanelor. Ele sunt provocate de circulatia turistică necontrolată în zonele sau la obiectivele turistice aflate în afara traseelor marcate. îndeosebi. Circulaţia turistică. provoacă de cele mai multe ori distrugerea ireversibilă a unora din elementele ce le-au. ocrotite de lege.obiective turistice pe care le poate deteriora parţial sau total. Activităţile distructive pot fi numeroase. vizitarea intensivă. datorită numeroaselor urme reziduale lăsate la întamplare de turişti în locurile pe unde au poposit. Aşa se explică de ce floarea de colţ Leontopoclium alpinum . în special a plantelor declarate monumente ale naturii. mai ales în zonele sau la obiectivele la care se conturează o evidentă concentrare turistică şi în condiţiile în care nu se realizează dotări sau amenajări speciale necesare practicării diferitelor activitaţi turistice. uneori cu caracter de unicat. în munţi. Problema devine tot mai acută. puncte şi obiective turistice. Alte prejudicii sunt aduse prin declanşarea de incendii.cu varietatea ei endenica Garofiţa de Piatră Craiului şi alte specii de plante sunt pe cale de dispariţie fiind. urmare a insuficienţei popularizării a plantelor ocrotite şi necunoaşterii de către turişti a gravelor implicaţii ce le pot avea acţiunile lor necontrolate asupra factorilor de mediu. pentru vizitarea acestora. şi lipsa unor dotări tehnice de aerisire sau de poluare au condus la degradarea unor fresce. împiedicarea regenerării plantelor terasarea solului. 7 . Astfel de situaţii se întalnesc în toate locurile destinate turismului de recreere şi odihnă. fie prin concepţia greşită de valorificare a unor zone. necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice în ambianţa amenajăirilor pentru vizitare a acestora. în condiţiile în care turismul cunoaşte o cantinuă dezvoltare în întreaga lume actiunea distructivă a turiştilor asupra resurselor turistice prezentând o intensitate şi varietate sporite de la an la an. distrugerea puieţilor sau a seminţişului natural. desprinderea de roci etc. mergând uneori până la distrugerea unor specii. aducându-se astfel prejudicii potenţialului turistic şi bunurilor culturale naţionale. Lipsa în zonele şi de-a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor obiectiveturistice a unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării de corturi provoacă inevitabil degradarea peisajului şi a altar componente ale mediului înconjurător. sau lacurilor. astfel. consacrat ca atracţii turistice. picturi din interiorul unor monumente istorice şi de artă. pe malul râurilor. ducând la distrugerea vegetaţiei şi florei.garofita de munte. Dar. ca în Bucovina. mai ales din preajma centrelor urbane. Dispariţia unor specii floristice poate fi datorată şi de colectarea abuzivă a florei. braconajului şi tulburarea biotopurilor specifice vânatu1ui şi în general faunei. iluminatul cu lumânări. la ruperea copacilor.

utilizarea şi tratarea corespunzătoare ca şi protejarea acestora uneori nu sunt luate în considerare. exploatarea ratională. lacurile Negru şi Ursu din Sovata şi Săcele-Gorj. aşa cum s-a întâmplat la Tekirghiol. turiştii abatandu-se de la drumurile principale de acces pe văi lăturalnice. executarea lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetărilor şi proiectelor de specialitate . din nerespectarea principiilor generale de protecţie şi exploatare a lor care impun: limitarea. calitatea potenţialului turistic poate fi afectată şi printr-o concepere greşita de valorilicare a resurselor sale turistice rezultată fie printr-o exploatare neştiinţifică şi neraţională a acestora. c) Nerespectarea (şi uneori chiar nestabilirea) perimetrelor hidrogeologice şi sanitare şi permiterea activităţilor economice poluante în limitele acestora duc. rezultă. arbuşti prin strivire sau sub influenta gazelor de eşapament. în cazul nămolurilor terapeutice. diminuarea cantităţii de CO2). exploatării zacămintelor în raport cu rezervele omologate de substanţe minerale balneare. Deosebit de nefavorabilă sub aspectul poluării aerului o reprezintă intensificarea circulatiei turistice automobilistice în stataţiunile balneo climaterice şi lipsa parcărilor. Aşa cum am mai menţionat. în care caz se alterează calitaţile aerului. semnificative fiind cazul zăcamintelor hidrominerale Covasna şi Buziaş la care exploatarea defectuoasă a acestora a dus la apariţia de fenomene de degradare (scăderea potenţialului resurselor. a factorilor de cură. oprindu-se în poieni. fenomenele de degradare ar fi fost iremediabile. influentându-se şi tratamentele balneare specifice statiunilor. b) şi. Cu toate măsurile întreprinse în ultimul timp pentru protecţia resurselor balneare se pot semnala totuşi unele cazuri de degradare a acestora. Fenomenele de degradare intânite în cazul substanţelor minerale balneare. dacă nu ar fi fost vorba de zăcăminte putenic alimentate.la limita de exploatare a zăcământului hidrotermomineral. ci o exploatare ratională. fie din realizarea neorespunzatoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. La Băile Felix. pe baza cărora au fost declarate resurse terapeutice. fără o corelaţie cu rezervele de apă minerală. supraîcărcarea staţiunii. a dus la o intensificare a exploatării apelor pană. cu deosebire a apelor minerale si termominerale. şi distrugând în calea lor pajişti. a) o situaţie specială o au substanţele minerale balneare caracterizate printr-o mare vulnerabilitate la factorii exogeni. de asemenea. conducând la deprecierea zăcământului.Fenomenul poluării naturii a căpătat forme mai complexe prin pătrunderea turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile. orice intervenţie nefavorabila asupra lor putând provoca schimbarea parametrilor fizici şi chimici. de cele mai multe ori. în cazul acestor staţiuni. stiinţifică a acestora. floră. la 8 . pitoreşti. evitareaexploatării zăcămintelor până la epuizare.

dispersează turiştii pe suprafeţe întinse. aşa cum s-a întamplat cu lacurile Tekirghiol. la producerea de accidente şi la stirbirea mesajului cultural-educativ recreativ al zonelor sau obiectivelor respective. de exemplu. într-o zonă montană. conduce la o circulatie anarhică. Dar. iar lipsa dotărilor specifice (scări. 1. aceste resurse să fie supuse unei continue degradări cu consecinţe dintre cele mai grave asupra unor teritorii cu elemente de originalitate şi real interes ştiinţific. Balta Alba şi Lacul Sărat. care este declarat din 1936. Rezultatul a fost o "supraîncarcare" a teritoriului cu instaltii turistice. degradarea mediului şi a potenţialului pot fi determinate şi de dezvoltarea nesistematizată a localitaţilor (şi mai ales a celor care înglobează staţiuni balneate).degradarea resurselor balneare. Astfel.. sub impactul turistic.3. cu toate măsurile de protecţie luate de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Romane. parapete. această ultimă situaţie putând afecta chiar echilibrul ecologic al teritoriului respectiv. degradările produse obiectivelor turistice ce se datorează. Astfel de situaţii se întâlnesc în cazul majorităţii atracţiilor turistice din ţara noastră. indicatoare). desfăşurare de acţiuni specifice). lipsa sau starea necorespunzătoare a drumurilor de acces sau de circulaţie la un obiectiv. Aceasta face ca. şi nici celelalte parcuri sau rezervaţii naturale nu sunt până în prezent organizate pentru vizitare. rezervaţie naturală etc. absenţei sau nivelului scăzut al amenajărilor pentru exploatare turistică (vizitare. dar îndeosebi la unităţile montane. aflate în stare de echilibru natural. în unele statiuni balneare prin realizarea unei baze materiale şi tehnice disproporţionate ca volum şi structură cu capacitatea de primire a teritoriului şi a rezervelor hidrominerale. realizarea de construcţii inestetice. datorită irigaţiilor. neadaptarea specificului etilografic sau natural al unei zone turistice. proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. e) Nici Parcul National Retezat. stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materială turistică. Astfel de situaţii s-au creat. ocuparea intensivă a unui spaţiu cu construcţii turistice. Amara. în primul rând.. Această acţiune poate avea o eficienţă satisfăcătoare numai în condiţiile asigurării unui cadru juridico9 . mergându-se până la o urbanizare a staţiunii (Băle Felix şi parţial Sovata). UNELE ACŢIUNI DE PROTECŢIE A MEDIULUl ÎNCONJURĂTOR ŞI A POTENŢIALULUI TURISTIC Protecţia şi conservarea potenţialului turistic se conturează ca o activitate distinctă având probleme specifice care solicită colaborarea specialişti1or din domenii variate. chimizării şi apelor reziduale industriale. d) În plan general.

exploatarea ştiinţifică şi raţională a resurselor turistice. ratională şi eficientâ a teritoriului. zone) în aşa fel încat valorificarea turistică a acestora să fie solutionată în contextul valorificarii tuturor resurselor naturale şi a protecţiei mediului înconjurător. a zonelor. marcaje. astfel.). instalare de scări sau cabluri in porţiuni dificile. sensibilizarea unităţilor economice a căror activitate poluantă afectează potenţialul turistic. iar intensitatea relaţiilor directe sai indirecte a turismului cu factorii de mediu să nu depăşească limitele capacităţii de suport a acestora analizarea relaţiei dintre activitatea de turism şi activităţile economice poluante în vederea prevenirii degradărilor provocate de factori din alte sectoare de activitate prin semnalarea organelor în drept a surselor de poluare şi a acţiunilor nocive asupra resurselor turistice. instrumentul principal în mâna organelor de decizie şi documentul de bază în amenajarea stiintifică. în principal. conservarea pădurilor. un suport legislativ. O altă grupă de măsuri este legată de reulizarea menajărilor cu caraeter turistic în zone. eficient şi o sustinută activitate de educaţie cetăţenească. ca obiective turistice de atracţie deosebită.administrativ de desfăşurare. imbogăţind şi diversificând oferta turistică romanească cu noi produse turistice. ea impunând organizarea administrativă. replantări de păduri etc. 10 . dotări pentru sporturi de iarnă. adecvat. Printre aceste acţiuni sunt necesare organizarea şi exploatarea turistică a parcurilor nationale şi rezervaţiilor naturale cu asigurarea protecţiei şi conservării lor ca şi amenajarea pentru vizitarea şi exploatarea peşterilor. Dezvoltarea în perspectivă al turismuIui de munte necesită organizarea corespunzătoare a zonelor montane prin cunoaşterea manunţită a tuturor peisajelor şi domeniilor schiabile. cunoaşterea aprofondată a problemelor pe care le ridică păstrarea echilibrelor ecosistemelor în plan global teritorial. amenajarea de puncte de privelişte. resurse economice. localităţi şi pe trasee turistice în legătură cu care se impune o echipare turistică adecvată unui turism modern şi ecologic. astfel încât rata de exploatare a acestora să nu depăşească rata lor de reciclare şi regenerare. traseelor sau obiectivelor turistice. Una dintre măsurile importante de protejare şi conservare a potenţialului turistic o reprezintă: amenajarea şi organizarea adecvată şi la un nivel superior. Măsurile ce se impun pe linia protecţiei potenţialului turistic şi a prevenirii degradărilor lui urmăresc. a altor resurse care să ofere baza de proiectare a amenajărilor turistice viitoare (poteci. printr-o analiză temeinică şi o mai bună gestionare ratională a resurselor turistice ale ţării sau pe teritorii mai restranse (judete. Această corelare se realizează teoretic în cadrul studiilor de amenajare teritorială care devin.

actiune care trebuie să se facă la nivelul întregii naţiuni. existenţa unor resurse economice. 11 . dar privită regional şi examinează problemele dezvoltării şi creşterii economiei în funcţie de ocrotirea mediului. insistând asupra cooperării locale. presa. care impune organizarea administrativă. creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. care solicită colaborarea specialiştilor din domenii variate. În vederea dezvoltării unui turism durabil. prin radio şi TV. dar este important să înceapă din copilarie. Analizând toate aspectele privind mediul înconjurător ca potenţial turistic se poate stabili ca protecţia ţi conservarea lui se realizeză în cadrul unei concepţii de ansamblu a dezvoltării economice a ţării. prin insuflarea unei atitudini de respect şi responsabilitate faţă de resursele naturale în vederea ocrotirii lor. excursii. proiecţii. Pe plan internaţional. regionale. . concepţie situată la acelaşi nivel de importante ca şi problemele de dezvoltare generală a economiei. un suport legislativ eficient şi o sustinută activitate de educaţie cetatenească. Această acţiune poate avea o eficienţa satisfăcătoare. naţionale în rezolvarea tuturor aspectelor de poluare.esential în identificarea. expuneri. Aceasta se poate realiza printr-o susţinută acţiune de educaţie cu privire la mediul şi potentialul turistic.economic . asociaţii pentru turism şi ocrotirea naturii etc. s-au luat în calcul trei obiective principale: . tări cu vechi tradiţii turistice adoptă o planificare turistică la nivel naţional fundamentată pe aspectul protejării resurselor turistice proprii.social.! Protecţia şi conservarea potenţialului turistic şi a mediului se conturează ca o activitate distinctă.Protecţia mediului înconjurător şi a patrimoniului turistic este influenţată în mare măsură şi de constiinţa ecologică a populaţiei şi a1 sentimentului de dragoste şi respectul acestei pentru natura patriei a locurilor istorice şi a monumentelor de artă şi arhitectură create de-a lungul timpurilor. având probleme specifice. ca un proces continuu şi o parte integrantă a educaţiei în general. numai în condiţiile asigurării unui cadru de desfăşurare juridico-administrativ adecvat. . susţinerea practicării unor meserii traditionale şi atragerea populaţiei în practica turismului. valorificarea şi creşterea gradului de exploatare a resurselor turistice.Intrega muncă de educare în materie de ocrotire şi protecţie a mediului şi a potenţiulului turistic este concepută interdisciplinar. Activitatea de educaţie ecologică se poate desfăşura prin conferinţe. Ea cuprinde principalele probleme ale protecţiei într-o perspectivă mondială. Educatia ecologică pentru ocrotirea naturii şi a potenţialului turistic trebuie facută permanent pentru toate vârstele.deosebit prin permanentizarea populaţiei.

atat de populaţia locala. Valorificarea turistică trebuie să ţină cont de structura acestor arii protejate (zona intangibila sau stinţifică.creşterea nivelului de trai al comunitatilor locale. de condiţiile existente. . între altele: . realizate pe termen mediu (patru-cinci ani) sau scurt (unui trei ani).În funcţie de suprafaţa fiecarui parc. ştiinţifice. TURISMUL ÎN ARII PROTEJATE În ultimele decenii. parcurile naţionale şi rezervaţiile biosferei (Delta Dunării) constituie resurse apreciabile pentru turism. sunt fundamentate pe standardele şi normele europene privind exploatarea resurselor turistice. Valorificarea lor îmbracă forme diferite. a cautat să atragă în sfera sa de acţiune ariile naturale de exceptie prin valenţele lor recreative. Elaborarea prognozelor şi a planurilor de dezvoltare turistică reprezintă principalul punct de sustinere a strategiei de realizare a unui turism durabil care presupune. zona de tampon.ecologic . a poluării mediului şi asigurarea unei exploatări echilibrate şi pe lermen lung a resurselor turistice. Planurile de dezvoltare turistică care au la bază prognoze pe termen lung. zona de acces şi loisir. în concordanţă cu tendinţele pieţelor externeşi planuri concrete. dezvoltarea şi modernizarea structurilor şi serviciilor turistice. iar amenajarea pentru turism ridică unele probleme legate de statutul special al ariilor protejate. cât şi de vizitatori. se constituie ca obiective turistice de importanţă deosebită. . 1. zone sau forme de turism.. o adevarată industrie a vacanţelor şi loisirului. pe forme de turism.4. concepţie situată la acelaşi nvel de importanţă ca şi problemele de dezvoltare generală a economiei. estetice. ca potenţial turistic. cu conditia ca amenajarea şi exploatarea lor să fie în armonie cu politica de ansamblu.mai buna cunoaştere şi conştientizare. Din totalitatea ariilor protejate existente la noi. unele cu caracter de unicat pe plan national şi international.. de dezvoltare echilibrată şi durabilă în plan regional.important pentru evitarea degradării. a ideii de conservare a mediului. globale. educationale.se poate stabili ca protecţia şi conservarea Iui se realizează în cadrul unei concepţii de ansamblu a dezvoltării economice a ţării. zona de restaurare. acolo unde este necesar). Analizând toate aspectele privind mediul ambient. elaborate pe regiuni. amenajarea şi 12 .conservarea resurselor turistice naturale şi antropice în scopul unei utilizari continue şi în perioada viitoare. complexe.

caracteristice fiecarui loc. astfel acum ONU. acoperind un areal de circa 4 milioane kmp în 124 tari. Ideea organizării parcurilor nationale şi naturale. călărie şi alte dotări de divertisment. -refacerea peisajelor şi obiectivelor turistice degradate. a clasificărilor conform ultimelor listinguri propuse de DICM. dotările existente încadrându-se cantitativ. În timp. vile. Valorificarea prin turism a ariilor protejate menţionate presupune urmatoarele actiuni : -organizarea circulaţiei turistice . -amenajarea de baza materială turistică . instalaţii sportive. corturi. în limitele impuse de ecosistemele respective. ca o motivaţie socială şi educativă. cu specific).). acesta fiind determinate în mare masură de specificul obiectivelor sale naturale. locuri de odihnă şi amenajări pentru vizitarea diferitelor obiective naturale. cabane. administrativ. lipsa unui suport legislativ. Dar. baze de alimentaţie publică (restaurante moderne. constituit din instalaţii. Sistematizarea turistică a acestor spaţii naturale ocrotite variază de la o ţară la alta. Toate aceste deziderate trebuie să includă integrarea estetico-ambiantă a obiectivelor turistice propuse în cadrul peisajului natural înconjurator. hoteluri. piste patinaj. asa cum diferă şi echipamentele turistice ale fiecarui parc. Situatia actuală a ariilor protejate în Romania se caracterizează prin incertitudine. refugii. pârtii de schi. 13 . sate de vacanţă s. financiar concret. indiferent de gradul de dotare a acestor parcuri. declarat ca "Anul european al conservării naturii". a rezervaţiilor biosferei.definitivarea statutului de arii protejate. sau rezervaţii ale biosferei. fiecare dintre ele trebuie să aibă un echipament minim de bază. Dotările turistice cuprind în ansamblu baze de cazare foarte diversificate (terenuri de campare. alei marcate. -amenajarea pentru vizitare a obiectivelor turistice .sistematizarea lor turistică trebuie să fie un proces dinamic. tabere de tineret. Valorificarea prin turism a ariilor protejate din România trebuie să aibă clarificate urmatoarele probleme: . a aparut mai întâi în ţările dezvoltate din punct de vedere industrial. suprafeţele amenajate s-au extins pe plan internaţional. piscine. şi de educaţie ecologică în rândul tinerilor. sunt înregistrate peste 2600 parcuri naţionale şi naturale. a căror depăşire poate perturba echilibrul lor. aflate pe tot cuprinsul parcului. Anul 1995. -organizarea punctelor de intrare a turiştilor în parcuri şi rezervaţii . cu posibilitatea de reevaluare la fiecare patru-cinci ani. a inclus doar organizarea unor simpozioane şi consfătuiri pe teme de mediu şi încercare a de consolidare a rolului ON 6 în plan regional.a. poteci.

creşterea contribuţiilor financiare şi practice din partea firmelor şi agentilor de turism la protecţia ariilor protejate. pentru început asigurate de stat. îndeosebi a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei. Solutia cea mai armonioasă. în raport cu gradul de dezvoltare economică a regiunii sau unităţii administrative din care face parte. bazatî pe o echipă de specialişti. cu un maximum de eficienţă generală. şi includerea unora ca rezervaţii ale biosferei. . Astfel. care se va reflecta în ultima instanţă şi în calitatea serviciilor oferite turiştilor. . . care se cer ocrotite în mod expres. . care să poată coordona unitar întrega funcţionalitate a ariilor protejate. Ariile protejate şi îndeosebi parcurile nationale şi rezervaţiile biosferei capătă o valoare reală în turism numai în condiţiile în care va dispune de 0 clarificare reală a problemelor enunţate anterior.lărgirea cooperării cu autorităţile şi populaţia locală privind arealele protejate. . La baza dezvoltării activitaţilor turistice în perspectivă trebuie să stea: -amenajarea şi valorificarea ariilor protejate şi îndeosebi a parcurilor naţionale. Cunoaşterea resurselor ce pot fi valorificate în plan turistic conduce la dezvoltarea unui turism durabil care să asigure integritatea peisajului. a tuturor atracţiilor turistice. apoi treptat de administraţiile locale şi din resurse proprii prin valorificarea economică. în mod global şi integrator. favorabilă unei exploatări echilibrate a ariilor protejate. . -revizuirea propunerilor celor 11 parcuri naţionale conform normelor DICM. .activităţile turoperatorilor şi ale ghizilor ţî arealele protejate trebuie să fie în concordanţă cu normele de protecţie a mediului. asigurând o gospodărire durabilă. vor fi date de stabilirea şi asulmarea responsabilităţilor de ciăte o administratie unică..realizarea unui cadastru la zi cu delimitarea cartografică reală a hotarelor limitelor şi a zonelor interioare componente. ele pot contribui nemijlocit la constituirea unei oferte turistice competitive şi la atragerea unui număr sporit de turişti. pentru crearea unui turism durabil pe termen lung.realizarea unei politici de promovare şi marketing specific ariilor protejate.asigurarea unui mod de gestionare a acestor arii cu resurse financiare. .asigurarea suportului şi echilibrului financiar necesar punerii în practică a proiectului ales.realizarea şi stabilirea normelor şi standardelor pentru planurile de amenajare şi valorificare turistică a ariilor protejate. . naturale şi a rezervaţiilor biosferei. 14 .stabilirea pentru fiecare arie pretejată a obiectivelor naturale de excepţie.alegerea şi punerea în practică a celor mai bune proiecte de valorificare şi amenajare turistică.

Astfel. Faţă de activităţile industriale. poate produce 2. Unele ambarcaţiuni turistice utilizate 15 poluare olfactivă a aerului din localităţile turistice. Derularea activitaţilor la nivelul structurilor de cazare şi alimentaţie publică presupune un consum de energie mai ridicat şi ca urmare exista o poluare produsa de centralele termice care deservesc staţiunile turistice. se poate produce poluarea aerului prin gazele de eşapament produse de autoturismele turiştilor.frecvenţa ridicată a curselor de avioane de tip charter. prin gunoaiele lăsate. aparatelor şi dotărilor medicale. cît şi în cele de alimentaţie publică.2Poluarea apei Faţă de poluarea aerului. unde turişti.1. mai ales cînd este vorba de starea de igiena şi calitatea serviciilor turistice oferite. nămoluri.1Poluarea aerului Activităţile turistice grupate pe forme de turism sau luate independent pot conduce la reducerea calităţii aerului. alte substanţe etc. cînd circulaţia turistică se află la cote maxime. a gunoaielor. În plus. în sezonul turistic. In tratamentele balneare pe bază de substanţe chimice existente în apele minerale. lipsa unor amenajări adecvate privind depozitarea deşeurilor menajere. ca urmare inregistrîndu-se un volum mai mare de ape uzate evacuate pe lîngă cele provenite din partea localitaţii urbane sau rurale.diferite proceduri pe bază de plante medicinale.Capitolul 2 FACTORII DE DEGRADARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR 2. iar prin evacuare conduc la poluare. lacurilor sau în perimetrul apelor freatice cu caracter mineral. Consumul de apă calculat pentru fiecare turist este destul de ridicat. ca urmare a intrării în bazinele piscicole a unor ape poluate de turista prin gunoaiele depuse şi detergenţii folosiţi la spalarea maşinilor.1 POLUAREA 2. . poluarea apei este mult mai prezentă deoarece foarte multe activităţi turistice nu se pot derula în lipsa unor resurse de apă. utilizate la diferite proceduri medicale duc mai devreme sau mai tarziu la eroziunea conductelor. Poluarea apelor mai este produsa şi prin turismul neorganizat prin campare în locuri situate pe malurile apelor. numarul mare de autocare. pot contribui la scăderea calităţii apelor de suprafată sau subterane. atat în structurile de cazare. cele turstice au un impact mai redus asupra alterării calităţii aerului.1. Cel mai recent exemp1u îl constituie moartea puietului de peşte din păstrăvăria de la Slănic din vara anului 1999.

pentru albirea lenjeriei şi tuturor ţesăturilor folosite în structurile de cazare şi alimentaţie publică.ape curgatoare. îndeosebi cu păduri. Amenajările turistice pot contribui prin practica defrişărilor la reducerea spaţiilor acoperite cu vegetaţie naturală. De asemenea se impune utilizarea cît mai redusă a detergenţilor cu fosfaţi.4 Poluarea vegetaţiei Speciile vegetale sunt tot mai valoroase pentru păstrarea parametrilor de calitate a mai multor componente ale mediului înconjurator. instalaţii de transport pe cablu etc. HongKong exista un control riguros al cantităţilor de apă folosite. care produc tasari. sporind caracterul de atractivitate. prin anumite procese fizice şi chimice. prin scurgeri de combustibil. 2. a clorului . ape cu diferite grade de poluare ajung în apele naturale. staţii de alimentare cu combustibil etc. Comportamentul turiştilor de arunca oriunde gunoaiele şi propriile dejecţii. Vegetaţia arbustivă şi ierboasă naturală prin varietatea speciilor componente aduc o mai mare varietate peisajelor naturale. Japonia. spaţii deltaice. 2.). solurile sunt afectate şi de multitudinea structurilor de agrement -terenuri de sport. avănd un rol recreativ şi de agrement recunoscut. ape curgătoare. Modul de colectare şi de depozitare a deşeurilor solide provenite din activitaţi1e turistice va asigura şi menţinerea curata a solurilor. pot afecta calitatea acestora. pot declanşa procese de erodare a acestora. uleiuri conduc la poluarea apelor. În hotelurile moderne ca de exemplu cele din Franţa.cu deosebire in lacuri. Solurile sunt afectate indeosebi de cantitaţile de deşeuri solide care.Activităţile turistice pot determina. Poluarea apelor mai poate fi produsa şi de apele menajere evacuate de structurile turistice care nu deţin microstaţii de epurare sau dacă sunt deversate la reţeaua de canalizare şi epurare a localităţii.1.staţiile de epurare nu au capacitate de prelucrare a unor volume mai mari sau nu deţin sisteme de filtrare performante şi. care determina scoaterea din circuitul forestier şi agricol a unor importante suprafeţe (realizarea de parcări.3Poluarea solului Această formă de poluare afectează mai ales prin extinderea amenajărilor turistice şi de transporturi. În general. Un aspect deosebit este dat de exploatarea plajelor care trebuie curaţate periodic cu mijloace mecanice specifice pentru păstrarea calitaţii igienice a nisipului. ca atare.1. ape marine. Pădurile deţin supremaţia prin faptul că reduc poluarea aerului.pe lacuri. conduce la creşterea concentraţiei de bacili coliformi care pot fi vectorii de producere a unor afecţiuni. prin 16 . deoarece preţul acestei resurse este relativ ridicat. atenuează efectul de seră. pîrtii de schi.

De asemenea. absenta unor reglementări privind comportamentul vizitatorilor. circulaţia turistică intensă determină reducerea habitatelor naturale pentru multe dintre animalele sălbatice. aparatele frigorifice.1. 2. parcare direct pe iarbă. a pescuitului şi vânătorii necontrolate poate conduce la scăderea dramatică a efectivelor de faună sălbatică. situate în spaţiile populate. Comportamentul zgomotos al turiştilor. comportamentul necivilizat al multor turişti. şi evacuare a deşeurilor. dublată de o intervenţie brutală a omului asupra peisajului şi resurselor naturale. sau în imediata apropiere a marilor aglomerari urbane. prin folosirea necorespunzatoare a mediului ambiant. în urmatoarele situaţii: 17 . functionarea defectuoasă a instalatiilor sanitare. Zgomotele sunt produse de marile lifturi de marfă. 2. în scopuri recreative şi de agrement. motoarele de pompare ale apei reci şi calde.. restaurantelor sau al statiunilor turistice. Astfel de cazuri se întalnesc.atitudinile consumatorilor.5Poluarea faunei Speciile faunistice sunt valoroase sub aspectul rarităţii pentru domeniul ştiinţific şi ecologic sau pentru domeniul pescuitului şi al vânătorii sportive. mai frecvent. favorizează desfaşurarea activitaţilor care afectează calitatea mediului şi pun în pericol integritatea şi conservarea obiectivelor. în principal. ruperea de specii valoroase ca suveniruri. camparea libera a corturilor au un impact negativ asupra mediului de viaţă al multor specii de animale multe dintre acestea foarte sensibile la orice modificare adusă biotopului lor.2 ASPECTE ALE DEGRADĂRII MEDIULUI PRIN TURISM Acţiunile distructive ale unor activităţi turistice se manifestă. Extinderea amenajărilorturistice. Aceste practici nocive se întâlnesc mai ales în zonele (sau la obiectivele) de mare atractivitate. 2. de staţiile de amplificare ale orchestrelor . instalaţiile de aer conditionat. degradarea vegetaţiei existente-colectare de lemn de foc pentru picnic.de câinii vagabonzi din jurul hotelurilor.6 Poluarea fonică Activităţile turistice deţin mai multe surse prin care produc zgomote cu caracter discofortant. Practicarea braconajului. campare haotica a corturilor etc. Toate aceste surse de zgomot sunt puncte negative în funcţionarea structurilor turistice care pot afecta liniştea clienţilor şi care pot să determine scurtarea sejurului acestora. rampele de aprovizionare cu materii prime din structurile de alimentatie publică. însoţite de o monitorizare a zonei sau obiectivelor.1.

în special a plantelor declare monumente ale naturii. în general. ca urmare a tasării solului şi. distrugerea fotmaţiilor carstice din interiorul peşterilor etc. desprinderea de roci. scurgerilor de ulei. distrugerea seminţişului natural. de catre turişti. în zonele destinate turismului de odihnă malul râurilor sau lacurilor etc.a unor demarcari precise a locurilor de popas şi campare. a urmelor reziduale lasate la întamplare de turişti la locurile de popas. care. În absenţa unor restrictii de acces în staţiuni. Fenomenul poluării naturii s-a amplificat o data cu pătrunderea turismului automobilisticîin locuri până nu demult inaccesibile pentru acest mijloc de transport. şi iunde se derulează o circulatie turistică necontrolată. de asemenea. În această situaţie se află o serie de specii de plante ocrotite de lege şi aflate pe cale de dispariţie. 2. Dintre acestea pot fi mentionate: distrugerea vegetatiei. degradarea peisajului şi a altor componente ale mediului ambiant. în special. în preajma statiunilor şi a centrelor urbane şi. Abătându-se de la traseele amenajate de acces. Vizitarea intensivă a unor monumente istorice.a. Tot la acest capitol se înscrie şi inexistenţa în zonele (sau de-a lungul traseelor)turistice. braconajul. prin strivirea acesteia sau sub influenta gazelor de eşapament. a gravelor implicaţii pe care Ie pot avea acţiunile necontrolate asupra factorilor de mediu. a faunei.a picturilor din cadrul unor monumente istorice şi de artă. florei. ruperea copacilor şi în special a puieţilor. care atrag fluxuri importante de vizitatori. Este de semnalat. În zonele sau la obiectivele turistice situate în afara traseelor marcate şi special amenajate. au ca rezultat impiedicarea regenerării plantelor. Garofiţa de Munte cu varietatea ei Garofita de Piatra Craiului ş. a unor zone amenajate de 18 şi recreere. tulburarea biotopului specifice vanatului şi. mergând uneori până la dispariţia unor specii. de cele mai multe ori. in principal în perioadele de week-end. Circulaţia turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice nalturale sau antropice provoacă. in special. Efectul nociv al turismului automobilistic se face resimtit şi prin Intensificarea circulatiei în staţiunile balneoclimaterice. pe pajiştile montane. cum sunt: Floarea de Colt.1. în general. lipsa dotărilor tehnice de aerisire sau de poluare etc. distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care Ie-au consacrat ca atracţii turistice. pe . de obicei. oprindu-se în poieni pitoreşti şi provocând distrugerea pajiştilor. Astfel de situatii se întalnesc. uneori având caracter de unicat. Staţionarea pentru picnic sau instalarea de corturi în zone de mare atractivitate provoacă. inevitabil. în apropierea cabanelor. arhitectonice şi de artă în condiţii improprii (iluminat cu lumanari. adesea. pot avea un caracter ireversibil. disparitia unor specii floristice cauzată de colectarea abuzivă a florei. terasarea solului. turiştii pătrund pe drumuri ocolite. dar care Ie asigură valoarea intrinsecă. Prejudiciile pricinuite sunt profunde şi.) a condus la degradarea frescelor de mare valoare a unor mănăstiri. în final. a arbuştilor şi a florei. şi totodată de necunoaşterea.

în special a factorilor naturali de cură afectează potenţialul turistic. cu deosebire a apelor minerale şi termominerale. evitarea exploatării zăcămintelor până la epuizarea.parcare. . nămolurile terapeutice).nerespectarea principiilor generale de protecţie şi exploatare a Substantelor minerale balneare. prin exploatarea Neştiinţifică şi neratională a acestuia şi realizarea necorespunzatoare a obiectivelor de investiţii cu caracter turistic. protejarea şi evitarea altor acţiuni care pot conduce la degradarea factorului de cură (exemplu.supradimensionarea staţiunilor din punctul de vedere al capacitaţilor de primire şi tratament. care se concretizează prin: . cum ar fi: limitarea zăcămintelor în raport cu rezervele omologate de substanţe minerale balneare. executarea lucrărilor geologice în conformitate cu prevederile cercetarilor şi proiectelor de specialitate. asigurarea perimetrelor hidrogeologice şi sanitare ale resurselor împotriva unor agenţi poluanţi etc. turismul automobilistic alterează calităţile aerului ori ale factorilor de cură. 19 . comparativ cu capacitatea potenţialului resurselor destinate unei exploatări rationale. 3. influenţând negativ şi tratamentele balneare specifice. Concepţia greşită de valorificare a resurselor naturale şi.

dar nu s-a legiferat încă o lege a mediului şi a zonelor protejate. din domeniul agricol şi forestier. cu scopul de a studia. marcajelor. au fost decretate cele 12 parcuri naţionale. . El este definit ca un turism dezvoltat inclusiv în zone naturale protejate. Turismul iubitoritor de natură. la care se pot adăuga şi elemente cu caracter cultural. zgură. este un fenomen relativ recent care reprezintă un segment al industriei turistice. -Valorificarea echilibrată a tuturor resurselor naturale. -Pentru zonele de tampon şi preparc este nevoie să se diminueze încarcatura cu animale în concordantă cu potenţialul fâneţelor şi păşunilor pentru regenerarea vegetaţiei şi asigurarea protecţiei solului. -Unităţile economice producătoare de materiale de construcţii să fie dotate cu filtre. -Rezolvarea problemelor legate de epurarea apelor uzate evacuate de hoteluri. 20 .Cap 3. -Îmbunătăţirea instalaţiilor de ardere din unităţile de prelucrare a metalelor şi alte domenii industriale. gestionare. -Redresarea terenurilor afectate de rupturi şi doborâturi de vânt din domeniul silvic. moteluri. În prezent ele sunt sub coordonarea ocoalelor silvice judeţene. -Redresarea terenurilor afectate de torenţi. refacerea traseelor. TURISMUL ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR. -Sisteme de desprafuire la mijloacele de transport pentru praful de cărbune. monitorizare a tuturor infoimatiilor. -Reorganizarea activităţilor de turism. Lista principalelor mijloace de reducere a impactului socio-economic asupra mediului din parcurile naţionale şi rezervaţiile biosferei din Romania. prin Ordinul 711990. cunoscut şi sub numele de ecoturism. -In zonele rurale şi urbanese impune sortarea deşeurilor de hârtie. sticlă. -Interzicerea tuturor activităţilor de exploatare a lemnului neautorizate şi a braconajului. -Interzicerea şi amendarea culegerii de plante declarate monumente ale naturii şi a vânătorii neautorizate. popas şi refugii. -Interzicerea păşunatului în golurile alpine şi în refacerea jnepenişului. admira şi de a se bucura de peisaje de floră şi faună intacte. instalaţii de desprăfuire. amenajarea locurilor de campare. În cadrul acestor parcuri naţionale nu există un sistem de organizare. -Reciclarea deşeurilor menajere şi stradale. La ora actuală. . guri de aspirare a prafului. abanedin parcuri naţionale. ciment. metal. textile.

Realizarea acestor deziderate asigură evidenţierea avantajelor ce le poate oferi turismul în dezvoltarea economică regională şi o gestionare exemplară a parcurilor naţionale şi rezervaţiilor biosferei care fac parte integrantă din patrimonial natural mondial. din 22-26 noiembrie 1993. Chiar dacă în parcurile naţionale şi rezervaţiile biosferei din ţara noastră nu există un turism bine organizat. -organizarea marketingului şi industriei de turism în forme compatibile cu statutul de zone naturale protejate. -realizarea cadrului instituţional si legăturilor cu comunităţile locale. 21 . Aceste avantaje pot fi exprimate prin prezentarea următoarelor aspecte: -turismul creează în plan local buna valorificare a potenţialului natural şi cultural şi contribuie la creşterea locurilor de muncă direct în sectorul turistic şi în alte sectoare auxiliare de servicii şi gestionare a resurselor locale. asigurarea monitoringului. s-au analizat problemele ce le ridică dezvoltarea turismului în zonele naturale protejate şi au fost comparate soluţiile practice aplicate în ţările participante. cunoasterea tuturor aspectelor impactului acestuia cu mediul joacă un rol important în stabilirea strategiei de protecţie pentru fiecare zonă protejată în parte.1 ANALIZA IMPACTULUI PRODUS DE ACTIVITĂŢILE TURISTICE ASUPRA PARCURILOR NAŢIONALE ŞI A REZERVAŢIILOR BIOSFEREI La ultima reuniune internationala de la Dakar-Senegal. S-a confirmat înca o data că turismul joacă un rol esenţial pentru valorificarea siturilor naturale protejate.-Instituirea unor amenzi sunt substanţiale pentru toate incălcările normelor de vizitare din parcurile naţionale. 3. -planificarea echilibrată potrivit capacităţilor de încărcare.2 ANALIZA AVANTAJELOR SOCIO-ECONOMICE ALE DEZOLTĂRII TURISMULUI ÎN ZONELE NATURALE PROTEJATE Pentru o bună desfăşurare a unor activităţi turistice diversificate se cere rezolvarea urmatoarelor probleme: -analize şi propuneri privind dezvoltarea activităţilor şi echipamentelor turistice. 3.

3. reţea de transport activităţi artizanale. activităţile turistice pot avea şi efecte nedorite. -activităţile turistice diversificate pot conduce la creşerea interesului pentru protecţia mediului.tehnicoedilitare cu avantaje pentru populaţia locală. 22 . alte zone naturale protejate. şi publicul. iubitori de natură. -turismul încurajeaza utilizarea productivă a terenurilor slabe ca randamen. cît şi de turişti interni şi externi. Se pot menţiona câteva activităţi turistice cu mai mare influenţă negativă asupra peisajelor naturale din parcurile naţionale şi rezervaţii ale biosferei: * acordarea unor facilităţi prea largi.). În timp şi spatiu. restaurante. îndeosebi a zonelor rurale adiacente. -contribuie la ameliorarea infrastructurii locale în materie de transport.3 ANALIZA DEZAVANTAJELOR ŞI EFECTELOR NEGATIVE ALE ACTIVITĂŢILOR TURISTICE ASUPRA PARCURILOR NAŢIONALE ŞI A REZERVAŢIILOR BIOSFEREI Pentru multe parcuri naţionale şi.agricol. * un număr mare de turişti prin circulaţie şi zgomot pot perturba viaţa florei şi faunei naturale. -ecoturismul practicat favorizează întelegerea intercu1turala şi comunicarea libera între locuitori şi turisti. -diversifică economia locală. despre importanţa zonelor naturale protejate. regionali. mai ales acolo unde agricultura nu are posibilităţi de dezvoltare.-stimulează activităţi naţionale rentabile (hotelărie. convingînd funcţionarii locali. servicii ghizi etc. -realizarea de echipamente si amenajări turistice adecvate pentru zonele naturale protejate care pot fi utilizate atat de populaţia locală. lipsa cadrului legislativ şi a reglementărilor de funcţionare pot permite dezvoltarea unui turism "greu" şi cu caracter de masă. comunicaţi. mai ales când nu se respectă capacitatea de încărcare ecologică şi particularităţile ecologice ale fiecărui parc. -stimulează economia rurală printr-o cerere suplimentară de produse agricole şi aport de capital financiar. una din principalele probleme este aceea de a găsi modalităţi ca un număr cât mai mare de turişti. să se bucure de un cadru natural deosebit. în general. ceea ce permite păstrarea intactă a suprafeţelor ocupate cu vegetaţie naturală.

*necesitatea unui management specific. *reducerea la minimum a activitatilor recreative motorizate poate conduce la perturbări asupra ecosistemelor existente. didactic şi ştintific. *expunerea completă a strategiei promoţionale şi de comunicare pentru promovarea ideii de zonă naturală protejată.* existenţa unui număr mare de trasee şi poteci. *aprecierea finală asupra tuturor aspectelor de impact rezultate din propunerile şi proiectele propuse a fi realizate. cu o mai bună colaborare cu populaţia locală. faunei. în funcţie de zonarea interioară a parcurilor naţionale. cu organizaţiile regionale şi locale interesate de turism. sau economici. * asigurarea condiţiilor de lucru în parteneriat şi în echipe pluri disciplinare. * aprecierea capacităţii de sustinere a diferitelor areale componente ale zonelor naturale protejate. produce perturbări ale echilibrului ecologic.astfel încât. * acordarea unei consultante de specialitate. consecintele şi revizuirea periodică a planurilor de dezvoltare turistică în vederea respectării standardelor de calitate a mediu1ui. *existenţa unui management adecvat în circulaţia şi dezvoltarea sistemelor de transport durabile. florei. * identificarea tuturor valorilor şi gasirea tuturor posibilităţilor ce pot sta la baza turismului durabil în zone naturale protejate.şi a aplicării unui nou management tehnic. * urmărirea şi analiza pieţei interne şi internationale şi a cerinţelor turistice pentru diversificarea şi dezvoltarea activitatilor turistice. pentru asigurarea calităţii mediului la nivelul standardelor internationale. în contextul realizării de noi produse turistice. interesate în dezvoltarea de activităţi care să fie compatible cu politica naţională şi locală de protecţie a mediului. drumuri de circulaţie şi acces şi vizitarea în grupuri de peste 25-30 persoane. * practicarea pe areale extinse. în sprijinirea agentilor de turism. *initierea în zonele naturale protejate a unui nou produs turistic pe baza amplificării rolului educational. în areale sensibile din parcurile naţionale. a sporturilor de vară şi iarnă şi o prea mare diversificare a activităţilor sportive poate conduce la distrugeri a solurilor. să se aleagă acele activităţi turistice care să aibă tangenţă în interpretare şi educatie. *stabilirea programelor de monitorizare a informatiilor despre zonele naturale protejate privind circulaţia turistică. 23 .

. care să sprijine satisfacerea cerintelor şi nevoilor turiştilor şi să înteleagă ca aceasta activitate este în propriul lor interes. într-un mod care să asigure satisfacţii deosebite turiştilor şi posibilităti de dezvoltare echilibrată a aşezărilor rurale afectate. Cunoasterea şi învăţarea unor meşteşuguri tradiţionale (olăritul. Vizite la obiective culturale.). . Principiul director al dezvoltarii turistice a zonelor protejate trebuie sa fie acela de exploatare ratională a tuturor resurselor naturale. gestionarea eficace trebuie să devina punctul forte pentru păstrarea integrităţii ecologice a parcurilor naţionale şi a rezervaţiilor biosferei. Practicarea scufundărilor. Traversari ale regiunii pe jos vara. . Vizitarea de ecomuzee în incinta zonelor protejate. . 24 . împletitul. Se poate concluziona că o amenajare şi valorificare turistică adecvate şi prudente. iar refacerea ecologica poate deveni extrem de costisitoare. pictura pe sticlă etc.Întreaga activitate turistică practică în zonele naturale protejate trebuie să aibă accepţiunea populatiei locale. Fotografierea. . Activitate de speologie. . umane şi culturale. . . Studierea naturii. . Ciclism şi canotaj în grupuri mici. florei şi faunei. . istorice. stiinţifice privitoare la zonele protejate în cadrul centrelor de primire a turistilor. deoarece o dorinta excesiva de rentabilitate şi exploatare va conduce la degradări ireversibile. pictura peisajelor. Activitati de alpinism. Lista activităţilor turistice compatibile cu zonele protejate . .cu schiul iarnă. Drumeţii montane. şi etnografice din asezările în vecinate. . consultarea de materiale documentare. Vizionarea de filme. prelucrarea artistică a lemnului. . Administraţiile locale şi cele ale parcurilor nationale nu trebuie să încurajeze dezvoltarea turistică a acestor zone naturale protejate. doar pentru scopuri economice.

3. -inventarierea tuturor particularităţilor naturale şi culturale. legate de exploatarea economică a acestora. -identificarea tuturor valorilor şi gasirea tuturor posibilităţilor ce pot sta la baza turismlui durabil în zone naturale protejate. cu participarea specialiştilor şi a tuturor celor interesaţi în valorificarea turistică a acestora. mai ales pentru a se evita laturile negative prezente în alte ţari. cu o mai bună colaborare cu populaţia locală. Prezentarea principiilor care stau la baza. cu organizaţiiIe regionale şi locale interesate de turism.4 MODUL DE REALIZARE A TURISMULUI DURABIL ÎN ZONELE NATURALE PROTEJATE Turismul durabil are la bază o actiune comună de parteneriat. turismul practicat în parcurile naţionale şi rezervaţii ale biosferei. Actualmente. a scopurilor de protecţie pentru fiecare parc naţional în parte. -asigurarea condiţiilor de lucru în parteneriat şi în echipe pluridisciplinare. între factorii chemaţi să ia principalele decizii privind realizarea acestui deziderat. -analiza gradului de exploatare a resurselor şi cu luarea în consideraţie a cerinţelor de protecţie. ce pot constitui baza potenţialului turistic şi analiza tuturor informaţiilor obtinute. nu întruneste atributele unui turism durabil. de la început. în sprijinirea agenţilor de turism.în ţarile europene dezvoltate. sau economici. -urmărirea şi analiza pieţei interne şi internationale şi a cerinţelor turistice pentru diversificarea şi dezvoltarea activităţilor turistice. pentru asigurarea calităţii la nivelul standardelor internationale. -acordarea unei consultanţe de specialitate. -aprecierea capacităţii de sustinere a diferitelor areale componente a zonelor naturale protejate. 25 .proiectelor de amenajare şi valorificare turistică a zonelor naturale protejate are un rol important pentru amenajatea turistică a parcurilor nationale din Romînia. Planurile de acţiune comune privind rezvoltarea durabilă a turismului în zone naturale protejate presupun cunoaşterea şi rezolvarea urmatoarelor probleme: -stabilirea clară. interesanţi în dezvoltarea de activităţi care să fie compatibile cu politica naţională şi locală de protecţie a mediului.

în deplină armonie.5 RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU REALIZAREA TURISMULUI DURABIL Păstrarea tuturor funcţiunilor turistice ale parcurilor naţionale. Se impune pentru viitor. care să dovedească eficienţa turistică şi ecologică a acestui tip de turism. non-poluare. prin utilizarea unor materiale de construcţii locale. este important să li se explice rolul şi modul de punere în practică a turismului durabil. Vor trebui dezvoltate mijloace de transport cît mai silenţioase. Pentru turişti. tradiţionale. economică a tuturor factorilor interesaţi de dezvoltarea turismului. la o scara. lucru deosebit de util pentru cerinţele de dezvoltare a generaţiilor viitoare.tipuri de vacanţe.includă punerea în practică a unor priorităţi-pilot.şi care să exploateze la minimum resursele existente şi care să contribuie la conservarea si protecţia mediului.cele naţionale si locale. . real. elaborarea unui Program de Acţiune Europeană pentru turismul durabil. ale rezervaţiilor biosferei trebuie sa aibă la bază elaborarea unor planuri de dezvoltare turistică. Din aceste activităţi de parteneriat se pot elabora următoarele măsuri utile pentru realizarea unui turism durabil pentru zone naturale protejate: . Respectarea acestor minime cerinte cere o angajare politică. realizarea unui sprijin financiar. acte şi dispoziţii legislative riguroase privind consolidarea statutului juridic de funcţionare a parcurilor naţionale si rezervaţiilor biosferei. Acţiunile izolate de amenajări parţiale exclud realizarea unui turism durabil.3. cu mediul local. şi realizarea treptată a unui mod de viată compatibil cu normele internaţionale de protecţie a mediului. prin utilizarea unor surse de energie alternative.care cer cheltuieli energetice reduse. Toate dotările şi echipamentele turistice ce se vor realiza într-un stil. cat si pentru populaţia locală. care să nu se limiteze la aceste spaţii naturale şi să se înscrie într-un context regional mai larg. care să. 26 .deschiderea colaborărilor intre organismele internaţionale.

Toate acestea semnifică de fapt o gravă degradare a mediului geografic. campingurilor. Infernul mecanizat si. libertate de miscare. ceea ce înseamnă de aproape 5 ori mai mult decât populaţia judeţului. Prizonier al orasului. Creşterea vertiginoasă a numărului turiştilor care îsi petrec vacanţele în unele regiuni a distrus aproape total farmecul vechilor frumuseţi naturale. Printre principalii factori care au favorizat acest proces se număra desigur cresterea veniturilor pe cap de locuitor. sunt atât de însemnate şi evidente. televiziune). Dacă turismul nu e planificat şi controlat cu grijă. veniturile din turism fiind în continuă creştere. monotonia vietii urbane determina tot mai mulţi orăşeni sa dorească spatiu. radio. căilor de acces. natura. 4. îndeosebi straini.a. atragerea a cât mai multot turişti. în amplasarea şi amenajarea hotelurilor şi vilelor. cresterea substantială a timpului liber. ş. cresterea nestăvilita a mijloacelor de comunicare in masa (presa.300. dezvoltarea deosebita a transporturilor. de mare însemnătate biologica. Creşterea spectaculoasă a numărului turiştilor a atras după sine o dezvoltare dinamică a unei noi industrii. precum si cele economice.. În prezent putem vorbi de o presiune turistică. gazele de eşapament ale din ce în ce mai 27 . sticle. pe care le comportă o atât de rapidă dezvoltare.Cap. ambalaje din plastic). încât în acest elan se uită primejdiile şi dezavantajele. bazinelor de înot. omul redescopera natura pentru a se elibera. a afectat monumente arhitectonice si istorice. Zona Podişului Sucevei şi Obcinele Bucovinei . distrugerea vegetaţiei naturale şi adeseori înlocuirea acesteia cu specii mai decorative importante. borcane. el poate da naştere unor tulburări sociale foarte serioase şi în ce priveşte conservarea mediului. Pe de alta parte nu trebuie să-i uităm pe turistii înşişi care lasă în urma lor tone de deşeuri (hartii. terenurilor de distracţie. În numele turismului uneori are loc distrugerea unor peisaje naturale încântătoare. primeşte anual cca.cu un peisaj frumos şi numeroase monumente de arhitectură medievală ce se suprapun în bună măsură cu teritoriul judeţului Suceava. desecarea unor spaţii umede.având aproape invariabil prioritate considerentele financiare. Avantajele şi foloasele sociale. mai precis în ultimii 20-30 ani. care sa "aducă" valută si profituri considerabile. a poluat în bună măsură apele litorale. parkingurilor etc. ECOTURISMUL ÎN ROMÂNIA TURISMUL a devenit un fenomen de masă de-abia în a doua jumatate a secolului nostru. Unele efecte negative ale exploziei turistice tin în primul rând de organizarea şi planificarea dezvoltării turismului.000 turişti interni şi internaţionali.

Dintre animalele aflate sub protectia mentionată: broasca testoasa dobrogeana (Testudo graeca ibera). Dezvoltarea societăţii umane a dus la extincţia multor specii de plante şi animale. să pătrundă în regiuni noi. Printre speciile disparute mentionam :bourul (moldova). care sa-l binecuvanteze cu darurile lor de preţ. alunul turcesc (corylus colurna). pelicanul cret (Pelicanus crispus). Pentru ca omul să se poată bucura în continuare de multiplele bine faceri ale naturii el trebuie. ocrotita din anul 1931.brânduşa galbena. la îngustarea zestrei genetice a biosferei. Ca sa nu mai vorbim de introducerea unor plante aşa zis decorative. La mijlocul secolului trecut au pierit ultimele exemplare de marmota alpina (Marmota marmota) în Muntii Făgăraş şi Muntii Rodnei. din contra fac notă distonantă în respectivul peisaj. imediat dupa ce aceasta fusese reconditionata cu mari sacrificii şi ansamblul de pictura de la Cetatea Coltului din judetul Hunedoara. salvia (salvia rigens). monumente degradate de inscripţii şi semnături. nu numai. natura în esenta sa. numeroase alte plante sunt amenintate cu disparitia.iar frumusetea şi/sau varietatea florilor. capra de munte a fost stârpita în Carpatii Meridionali la începutul secolului al XIX-lea. ci totodată să amenajeze. vulturul negru (Aegypus monachus). suprafete mai mici sau mai mari devastate în vederea colectarii anumitor flori. să reimprospateze ceea ce a distrus mai înainte. Este necesară ocrotirea unor specii rare (monumente ale naturii) întrucat evolutia find ireversibilă. cum ar fi. prin crearea unor ecosisteme naturale care păstrează. egreta mica (Egreta gazelta). a fost înlocuit cu cel al cailor putere şi al tranzistorilor.numeroaselor autovehicule cu care se pătrunde în natură în zona monumentelor arhitectonice si istorice. în 1762 în Munţii Bîrgău a fost împuşcat ultimul zimbru de la noi. zgarieturile facute pe fresca Manastirea Humor. Zonele prea frecventate de turişti şi-au pierdut mult din farmecul initial. dropia (Otis tarda). Iată câteva dintre plantele şi animalele ocrotite de lege din ţara noastra: bujorul rom. încat. Flora şi fauna trebuie salvate prin însuşirea unei educatii şi unei etici ecologice adecvate. Inscriptiile şi semnaturile au desfigurat numeroase monumente arhitectonice. arbuştilor şi arborilor ce nu se armonizează cu cadrul natural şi cu deseurile ce "marchează". spre exemplu. ce nu se integrează. cocorul mare (Grus grus). în afara acestor vietati pierdute fără urmă. locul de petrecere al weekend-ului.Pentru a 28 . în loc sa atragă resping vizitatorii. floarea de colt (Leontopodium alpinum) . La fel în ceea ce priveşte anumite peisaje naturale care s-au degradat atat de mult. speciile odată dispărute nu se mai refac. Murmurul tonic al naturii. lebăda de iarna (Cygnus cygnus).o splendidă plantă cu aspect catifelat şi floare de forma unei stelute galben-verzui numită încă si floarea reginei. să refacă.

Rezervatiile naturale şi parcurile nationale contribuie la mentinerea în natura a unui status quo aparent (comparativ cu evolutia rapidă determinata de activitatea umană) şi la pastrarea unui rezervor de florii si faună care sa poata oricând repopula. Actiuni de protejare totală a naturii au avut loc încă de pe vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504) In Moldova. iar vanatul şi pescuitul erau total interzise . Acestea erau teritorii în care nu se putea recolta iarbă. Cascada Bîlea sau pesterile din Dîlma şi Brazi. Primul parc national a fost înfiintat în 1935 în Muntii Retezat. lemn sau alte asemenea produse. cuprinzand peste 60 varfuri care trec de 2200 m. Piatra Iorgovanului.ceea ce le aseamănă în multe privinte cu actualele noastre rezervatii naturale.oferi posibilitatea ca toate plantele si animalele sa se perpetueze s-au înfiintat rezervatii şi mari parcuri în care ocrotirea naturii e obiectivul prioritar. pe o suprafata de 54.căldările Gemenele. Iar mai presus de toate să nu uităm ca parcurile şi rezervatiile păstreaza aer curat şi ape limpezi pentru întreaga lume. Sub acest apect ele pot oferi adevărate comori ale naturii unui turism civilizat. El este actualmente una dintre perlele siragului de parcuri europene. alte regiuni săracite.400 ha. peste 80 lacuri cele mai multe de origine glaciara cu zone de mare atractie ca avenul plin de zăpada de la Piule. când s-au înfiintat "Braniştile". 29 .

Florina Bran. 2000 30 . 1998.Dinu. V.Baron.R. Bucureşti.1996.G. 4. 6.Neagu. Editura Expert.Simion. Editura Economică. 1982. Universitatea Independentă D. Economia turismului. Editura Expert.O.Lupu.R. Editura didactică şi pedagogică. 2000 8. M.1993. Bucureşti. 2. Bucureşti.Neacşu. N.Petre Baron. Terra-izvor de viaţă şi bogăţii. Editura Economică. Bucureşti 1998. Bucureşti. Economia turismului. 2003. 3. Bucureşti. Economia turismului. 5. P.Minciu. Bucureşti. Anca Gabriela Roşu.Stănciulescu. Pini Nistor. Bucureşti. Servicii şi turism. P. N.Minciu. Ecoturism. Florina Bran.Ion Istrate. Editura Uranus. N. Bucureşti 2000. Editura All Educational. N. G. Snak. Economia turismului şi a mediului înconjurător.Claudiu Giuvăreanu. Tamara Simion. 9. T.Florina Bran.Editura Expert.Baron. Editura Economic. Economia turismului. 2001. Dicţionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism. 7.Cantemir. Economia turismului şi a mediului înconjurător.Ţigu.Neacşu.BIBLIOGRAFIE 1.Neacşu. 10.

ANEXE Imagini cu zone poluate de deşeuri Poluarea cu substanţe organice pe raul Sebeş 31 .

Dunarea poluată cu deşeuri 32 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->