Zaharidele sunt cunoscute ca produi naturali nc din cele maivechi timpuri sub forma sucurilor de fructe i a mierii de albine.

Zaharidele fac parte din categoria unor substane ce sunt constitite din carbon, hidrogen i oxigen. n zaharide ct i n approporia de hidrogen i oxigen sunt egale ceea ce a dus ladenumiea lor hidrai de carbon. Majoritatea zaharidelor au gustul dulce, de aceea au fost numite glucide.Deoarece zaharidele pot fi extrase din diferite organe ale plantelor cum ar fi: glucoza, celuloza, zahrul, amidonul ele constituie obaz a materiei vii care are rol energetic n metabolism. Glucoza este compusul organic, aparinnd clasei zaharidelor, care are formula chimic C6H12O6. Dei are aceeai formul chimic, fructoza este diferit fa de glucoz prin modul de legare a atomilor. Astfel, glucoza are o singur grupare de alcool primar (n imagine, la carbonul cu numrul 6), pe cnd fructoza are dou grupri de alcool primar. Glucoza este un glucid simplu (nu poate fi descompus in mai multe alte glucide). alimentele contin rar glucoza libera (cu exceptia strugurilor), mult mai des glucoza inclusa in glucidele mai complexe (maltoza sau amidonul, de exemplu) care sufera actiunea enzimelor din tubul digestiv, fiind transformate in glucoza. Dar glucoza poate, de asemenea, sa fie sintetizata in cursul neoglucogenezei hepatice, suita de reactii chimice care transforma in glucoza lipidele si acizii aminati provenind din proteine si acidul lactic. Amidonul se gaseste in tesutul alimentelor de origine vegetala, indeosebi in boabelecerealelor, legume uscate, in tuberculi (cartofi). Amidonul este o substanta grauntos-fainoasa cese formeaza in partile verzi ale plantelor, ca rezultat al procesului de fotosinteza. Amidonul dincelulele vegetale se gaseste sub forma de granule, diferite ca forma si marime, in functie denatura plantei.Amidonul se prezinta sub forma de pulbere fina, alba. Este insolubil in apa rece, iar in apafierbinte formeaza un gel a carui consistenta si aspect variaza in functie de specia amidonului. Peaceasta propietate se bazeaza formarea unor sosuri, liante pentru ciorbe, etc. pentru evitareaformarii si inlaturarii gelului in cazul fierberii pastelor fainoase, orezului acestea se limpezesc pentru a nu se lipi. Prin supunerea amidonului la temperatura ridicata (uscare fara apa saugrasime) se rumeneste, se caramelizeaza, se transforma in dextrine, substanta cu gust si miros placut, usor solubila. Pe aceasta propietate se bazeaza prepararea sosurilor.
Consumul cronic de alcool i zahr prezint multe riscuri comune, arat un studiu publicat recent n revista Science. Printre ele se numr hipertensiunea, afeciunile cardiace, tulburrile lipidice, pancreatita, obezitatea i chiar ciroza. n prezent, n Statele Unite, principala cauz a cirozei nu mai este alcoolul, ci obezitatea, datorat ndeosebi zahrului. n lume au nceput s se ia msuri mpotriva consumului excesiv, cum ar fi n Frana taxarea buturilor ndulcite.

Curioziti tiai c aminoacizii n exces introdui prin hran sau provenii din metabolismul proteinelor sunt dezaminai! Amoniacul rezultat este eliminat sub form de uree sau acid uric, iar restul organic este transformat n zaharide sau grsimi, folosite la producerea energiei.