UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA FACULTATEA DE AGRICULTURA

Operaia de difuziune. Instalaia de difuziune cu funcionare continu tip B.M.A pentru o capacitate de prelucrare de 4000 t / 24h.

CLUJ NAPOCA 2010-2011 1

CUPRINS
Partea scris:
I. Tema proiectului.1 II. Descrierea procesului tehnologic de fabricaie a zahrului.3 III. Descrierea operaiei de difuziune cu funcionare continu.12 IV. Norme de igien i protecia muncii la secia de difuziune16

Partea de calcul:
V. Bilanul de materialelor..19 VI. Numrul de utilaje.22 VII. Dimensionarea utilajelor...23

Partea desenat:
VIII. Schema tehnologic general de fabricare a zahrului.24 IX. Desenul utilajului ...25 X. Reprezentarea grafic a bilanului de materiale26 Bibliografie.

I. Descrierea procesului tehnologic de

fabricare a zahrului.
Recoltarea i decoletarea.
Recoltarea sfeclei trebuie s se fac la maturitate, n caz contrar au loc pierderi de zahr. Maturitatea industrial a sfeclei, reprezint acea etap a sfeclei n care sunt evideniate nsuirile biologice, chimice i fizice i cnd se obine un randament maxim de zahr. Recoltarea este n funcie de zona de cultivare a sfeclei, respectiv: zona cald( recoltare n septembrie) i zona mai rece ( recoltare n octombrie). Recoltarea sfeclei se face manual sau mecanizat cu ajutorul plugului sau a combinei pentru sfecl. Aceast operaie implic: extracia sfeclei din pmnt, care se execut mecanizat cu ajutorul dislocatoarelor. decoletarea, respectiv ndepartarea capului cu frunze, operaie executat manual sau mecanic. sortarea n funcie de mas i starea sfeclei.

Recepia, transportul, depozitarea.

Dup operaia de decoletare sfecla se sorteaz pe 3 categorii n funcie de mrime i calitate. Pn la bazele de recepie transportul sfeclei se depoziteaz n grmezi acoperite cu rogojini, frunze pentru a micora pierderile de zahr i vetejirea sfeclei. Transportul sfeclei din cmp se face cu autocamioane, camioane la bazele de recepie, remorci, crue. Din bazele de recepie sfecla se transport cu ajutorul camioanelor, remorci sau tren. La bazele de recepie are loc recepia sfeclei prin: Cntrire- se determin coninutul de impuriti care se scade din greutatea sfeclei i se verfic modul de decoletare a sfeclei. Dac aceasta este necorespunzatoare se procedeaz la decoletarea corect sczndu-se din greutatea sfeclei procentul mediu de sczminte de 7%. 3

Recepia calitativ- urmarete calitatea sfeclei. Depozitarea se realizeaz cu scopul pstrrii sfeclei pe o perioad de timp mai

indelungat acest lucru facndu-se n grmezi de seciune triunghiular sau trapezoidal, sfecla aezandu-se pe platforme betonate stropite cu soluie de var, platformele fiind prevazute cu canale de scurgere i din loc n loc cu evi pentru aerisirea sfeclei i care dau posibilitatea s se poat msura temperatura din gramad. Sfecla din grmezi este aacoperit de la baz pn la un sfert din grmad cu pmnt, iar restul cu rogojini i diferite folii de protecie. n timpul depozitrii sfeclei au loc procese biochimice de respiraie i transpiraie care pot s duc la pierderi n greutate a sfeclei de zahr. Aceste modificri sunt urmtoarele: ncolirea sfeclei care are loc atunci cand s-a nsilozat sfecla neajuns la maturitate sau cnd decoletarea s-a facut necorespunztor. Incolirea este influenat de: temperatura mai ridicat, umiditate relativ mai mare, prezena impuritilor. Degradarea proteinelor care au loc sub influena enzimelor proteolitice proprii sfeclei de zahr i a celor secretate de microorganism. Degradarea microbiania a sfeclei produs de bacteria ( Bacterium batae, Bacterium viscosum, Bacterium batae flavum) i mucegaiuri mai ales n cazul sfeclei rnite, bolnave, ngheata i dezgheata. Mucegaiurile mai des ntlnite sunt Botrytis cinerea i Phoma batae. Microorganismele nu se dezvolt n jurul temperaturii de 0 C de aici i importana meninerii temperaturii n siloz ntre 0 i 5 C la o temperatur mai mare de 4 C fiind necesar aerisirea silozului. n scopul reducerii pierderilor de zahr la depozitare trebuie luate urmatoarele msuri: Scurtarea duratei de depozitare sau evitarea depozitrii prin aducerea sfeclei de cmp direct la fabric; Scurtarea duratei de procesare a sfeclei n fabric la mai puin de 100 zile ceea ce necesit fabrici cu capacitate corespunzatoare produciei de sfecl din zona de cultivare;

Raza de recoltare a sfeclei s nu depeasc 20 de km n vederea reducerii distanelor de transport, respectiv a cheltuielor. De la bazele de recepie sfecla este transportat n fabric cu camioane sau

vagoane unde este descarcat fie manual, cu furci cu vrf rotunjit, fie mecanizat cu benzi transportoare, macarale tip graifer, hidraulic cu ajutorul apei sub presiune la circa 4 atmosfesfere. Prin canalele de transport sfecla este transportat datorit presiunii apei i datorit nclinrii acestora spre fabric. Din canalele de transport sfecl este trecut la urmatoarea operaie i anume spalarea.

Splarea sfeclei de zahr

Aceast operaie are ca scop ndepartarea paielor i pietrelor care nu au putut fi eliminate n timpul transportului hidraulic, precum i ndeprtarea pmntului aderent pe corpul sfeclei. Aceast operaie este necesar ntruct nendeprtarea impuritilor( paie, pietre, pmnt) ar provoca uzura utilajelor din amonte n special a mainilor de tiat sfecl de zahr, iar microorganismele ar provoca neajunsuri n desfurarea procesului tehnologic precum i prierderi de zahr. Spalarea se realizeaz cu ajutorul mainii de splat cu trei compartimente. Dup splare sfecla este ridicat cu ajutorul elevatorului cu cupe la nlimea de 15-20 m pentru a asigura c operaiile urmtoare se desfasoar prin cadere liber.

Cntrirea
Cntrirea are ca scop urmarirea randamentului de zahr i se face cu ajutorul cntarelor automate de tip Cronos cu capacitatea cupei de 400-600 kg sfecl.

Tierea sfeclei de zahr

Are ca scop obinerea tieilor n vederea extraciei zahrului prin operaia de difuziune. Sfecla se taie sub forma unor tieei, cea mai frecvent form de tiere este n V deoarece prezint: rezistena mare de tasare rezistena mic la circulaia zemii 5

suprafaa mare de contact cu ap de difuzie Dimensiunile tieeilor de sfecl: limea: 3-5 mm grosimea: 1 mm lungimea: 1-5 cm Tieii mai subiri nu sunt indicai deoarece se taseaz i exist pericolul

nfundrii instalaiei. Tieii mai groi nu sunt indicati deaorece randamentul la extracie este sczut. Tierea titeilor se realizeaz la maina de tiat cu disc i la maini centrifuge. Calitatea tieilor se verific cu ajutorul urmtorilor indici de calitate: cifra SILIN are valori cuprinse ntre 7-20 i reprezint lungimea n metri a 100 g de tiei din care s-au ndeprtat tieii mai scuri de 1 cm, tieii foarte subiri. cifra SUEDEZA reprezint raportul ntre masa tieilor cu lungimea mai mare de 5 cm si masa tieilor mai scuri de 1 cm alei dintr-o prob de 50 g tiei. Valoarea normal a cifrei suedeze este de cca 20( 12- 30). procentul de sfrmturi reprezint poriunile de titei ce se ndeparteaz din 100 g de tiei la determinarea cifrei SILIN. Procentul de sfrmturi nu trebuie sa fie mai mare de 2%.

Difuziunea
Extragerea zahrului din tieei se realizeaz prin operaia de difuziune cu ajutorul apei de difuzie. Zahrul se gsete dizolvat n sucul celular care la rndul su se gsete n vucualele celulelor esutului parenchimatic. Vacuolele sunt nconjurate de protoplasma semipermiabil care nu permite difuzia zahrului n exteriorul celulei. Difuzia se poate3 realiza prin dou metode; difuzia prin splarea materialului cu ap curat,care are dezavantajul ei duritate mare si consumului de apa mai mare. Metoda se apli n cazul difuzoarelor cu funcionare discontinu (Si- apa proaspt;Sf-zeama de difuzie;Mi- material initialMf material epuizat)

difuzia n contracurent,n care caz,materialul bogat n zaharoz intr printr-un capt al aparatului i iese epuizat pe la celalalt capt, n sens contrar circulaiei apei. Difuzia n contracurent prezint urmtoarele avantaje; se folosete o cantitate mai mica de ap aproximativ egala cu cantitatea de tiei de sfecl supui extraciei. Concentraia zemii de difuzie care se obine face posibil obinerea zahrului far consum prea mare de caldur n staia de evaporaie.

Purificarea zemii de difuzie( epurarea)

Zeama de difuzie obinut n urma operaiei de difuziune este o soluie de zahr impure avnd un coninut de substan uscat cuprins intre 12-15 %. Puritatea zemii de difuzie este cuprins intre 80-90 %. Impuritatile care nsotesc zahrul n zeama de difuzie sunt n mare parte de natur organic ( acid oxalic, acid fosforic, acid citric, substante colorante, proteine, pectine, aminoacizi). Compoziia zemii de difuzie este n funcie de calitatea sfeclei de zahr i de regimul tehnologic de operaia de difuziune. Purificarea are ca scop ndeprtarea n cantitate ct mai mare a acestui nezahr. Necesitatea indeprtrii nezahrului se explic din urmtoarele raiuni: nezahrul este componena principal a melasei ce rezult ca subprodus la fabricarea zahrului i care reine o cantitate de zahr n melas impiedecnd cristalizarea zahrului i deci randamentul sczut in zahr cristalizat. Pe de alta parte, dac nezahrul ar ajunge in staiile de evaporare acesta s-ar depune pe evile fierbatoare a evaporatoarelor impiedecnd astfel transferul de cldur substanele n stare coloidal la nclzire formeaz soluii vscoase ingreunnd astfel procesul de cristalizare aciditatea zemii de difuzie este de cca 0,04 % exprimat in CaO ceea ce corespunde unui pH= 5,5-6,5. Aceasta aciditate a zemii daca ar ajunge la fierbere ar avea loc procesul de invertire a zaharului crescand procentul de substante reductoare si ducand la o culoare inchisa a zaharului

zeama de difuzie, la rndul ei, este de culoare inchis, daca nu ar avea loc purificarea aceasta culoare s-ar transmite si zaharului. Prezena saponinelor in timpul fierberii ar duce la fenomenul de spumare, ingreunand procesul de fierbere. Metodele de purificare sunt: defeco-saturaia care const mai nti in tratarea zemii de difuzie cu lapte de var operaie denumit defecare, apoi urmat de o tratare cu bioxid de carbon, operaie denumit saturaie( carbonatare). 1. Defecarea se execut n dou etape: Ppredefecarea: const n tratarea cu lapte de var avnd ca scop neutralizarea zemii de difuzie prin atingerea unui pH optim de 10, 8-11 i se realizeaz prin mai multe procedee: predefecare simpl i predefecare progresiv 2. Saturaia se execut n dou trepte: -Saturaia I: are loc trecerea unui curent de bioxid de carbon care precipita Ca(OH)2 in exces formandu-se CaCO3 cu proprietatile amintite. -Saturaia II: are loc trecerea unui nou current de CO2 cand zaharatul de Ca se transforma in zaharoza si CaCO3 care precipita. Dupa operaiile de la saturatia I, saturatia I si sulfitare au loc filtrari in urma carora rezulta zeama clara sau zeama subtire care este trecuta la operatia de evaporare. Controlul operaiei de purificare se realizeaz prin urmatoarele determinari de laborator efecuate asupra zemii subtiri: alcalinitatea, pH-ul, viteza de sedimentare, determinarea coeficientului de filtrabilitate, determinarea continutului de saruri de calciu, efectul de purificare.

Concentrarea zemii epurate( evaporarea)

Pentru ca zahrul s poat fi extras din zeama subire este necesar concentrarea zemii prin evapoararea apei. Eliminarea apei se realizeaza in doua etape: 1. prin operaia de evaporare unde are loc concentrarea zemii subiri obinut in urma purificarii i sulfitrii de la 12-15 % SU pn la 60-65 %. Evaporarea are loc

n evaporatoare de tip Robert sau Kestner. Transformarile care au loc la evaporare sunt: - cresterea concentratiei de substanta uscata de la 12-15 % la 60-65 % - intensificaarea coloratiei datorita caramelizarii zaharozei si descompunerii substantelor reductoare - se formeaza datorita mediului alcalin precipitate insolubile care tulbura zeama si care se depun pe tevi in timpul fierberii. 2. prin operaia de fierbere-cristalizare.

Fierberea i cristalizarea
Procesul de fierbere i cristalizare, precum i construcia aparatelor se bazeaz pe proprietatea zaharozei de a fi solubil n ap i de a da soluii suprasaturate. Procesul de fierbere i cristalizare are loc n doua etape: n prima etapa se continua concentrarea pana la suprasaturatie cand incep sa apara germeni de cristalizare sau centrele de cristalizare care pot sa apara spontan sau prin adaugare de zahar pudra in aparatul de fiert. n etapa a doua are loc cresterea cristalelor de zahar prin depunerea pe suprafata cristalelor existente a noi molecule de zahar. Factorii care influenteaza viteza de cristalizare sunt: Coeficientul de suprasaturatie care cu cat este mai mare cu atat viteza de cristalizare este mai mare Cresterea temperaturii determina reducerea vascozitatii care favorizeaza procesul de cristalizare Vascozitatea la randul ei este influentata de temperature si de puritate, o vascozitate ridicata impiedica cristalizarea Puritatea este in functie de continutul de nezahar, acesta avand influenta negativa asupra cristalizarii Alcalinitatea are effect negative asupra cristalizarii, motiv pentru care inainte de fierbere se realizeaza o neutralizare a siropului Suprafata totala a cristalelor, fierturile care au cristale mici au suprafata totala mai mare, deci cristalizarea zaharului are loc mai rapid. 9

Zeama groasa obtinuta in urma evaporarii este concentrate in aparatul de fierbere sub vid pana la starea de suprasaturare cand zaharul se separa sub forma de cristale. Siropul intercristalin contine to nezaharul si o solutie saturate de zahar in apa. Separarea cristalelor din sirop se face prin centrifugare in urma careia pe langa cristale se separa siropul alb care se recircula la fierbere si siropul verde. Fierberea si cristalizarea se realizeaza in mai multe etape: - pregatirea aparatului - incarcarea aparatului cu zeama groasa - concentrarea siropului pan la suprasaturaie - formarea centrelor sau a germenilor de cristalizarea - creterea cristalelor - ngroarea final sau coacerea - golirea aparatului de fierbere Aparatele folosite la fierbere sub vid sunt constituite din cazane verticale care au partea de jos tronconic unde este localizata camera de fierbere. Masa groasa rezultata in urma fierberii sufera operatia de malaxare avand ca scop sa nu se depuna cristalele si sa nu se lipeasca intre ele. Dupa aceasta operatie urmeaza uscarea zaharului.

Obinerea zahrului rafinat( uscarea)

Din masa groas produs n urma malaxrii i centrifugrii se obine melasa ca subprodus i zahrul brun. Purificarea zahrului brun se realizeaz prin dizolvarea acestuia n ap cald obinndu-se siropul brun. O metod de purificare a zaharului brun mai eficienta este afanarea care consta in amestecarea in malaxor a zaharului brun cu o solutie saturate de zahar la 85-90 C numita sirop de afinatie. Aceasta indeparteaza pelicula de sirop de pe cristale, care ramane in urma centrifugarii si care este indepartata prin spalare cu abur si apa. In urma spalarii rezulta siropul alb care este trecut la fierberecristalizare, iar in cazul zaharului brun in urma malaxarii cu sirop de afinatie rezulta masa artificiala. Zahrul rafinat se obine din clerse filtrate de puritate ridicata, are un continut de zaharoza de 99,8 %, iar cristalele sunt alb stralucitoare. Clersa filtrata destinata obtinerii zaharului rafinat este decolorata si filtrate din nou obtinandu-se clerse rafinate

10

care apoi sunt supuse operatiei de centrifugare obtinandu-se zahar rafinat si un sirop care este dirijat la fierbere-cristalizare produs II.

Materiale auxiliare folosite la fabricarea zahrului

Ca materiale auxiliare se utilizeaz laptele de var la operaia de purificare a zemii de difuzie; CO2 folosit la operaia de saturaie i SO2 folosit la operaia de sulfitare. Laptele de var Ca(OH)2 se obtine prin tratarea varului ars( CaO) cu apa, arderea varului se obine prin arderea pietrei de var in cuptoare speciale, in urma acestei arderi rezulta gaze de ardere si reziduuri minerale. Dioxidul de sulf se obtine prin arderea sulfului. Subproduse rezultate la fabricarea zahrului 1. Borhotul: reprezint cca 90% din masa sfeclei fiind constituit din taitei epuizati in zahar in urma operatiei de difuziune. Borhotul este utilizat atat in stare umeda cat si in stare uscata la furajarea animalelor. Pentru usurarea transportului si a depozitarii, borhotul se ursca si se bricheteaza folosind caliant, melasa care imbogateste continutul nutritive 2. Melasa: este siropul intercristalin rezultat in urma centrifugarii masei groase produs finit. Este o solutie saturata de zahar in care se gaseste dizolvat tot nezaharul ramas dupa operatia de purificare. Continutul de zahar al melasei este de cca 48-50 %. Desi continutul de zahar este ridicat extractia zaharului nu mai este economica. Puritatea melasei este de cca 58 %. Caracteristic pentru melasa este coeficentul melasigen care reprezinta cantitatea de zahar antrenata in melasa de 1kg de nezahar.

11

II. Descrierea operaiei de difuziune cu funcionare continu .

Scopul acestei operaii este de e extrage zahrul din tieii de sfecl cu ajutorul apei. Pentru a realize procesul de difuzie( extractia zaharului) respectiv a sucului celular din tiei este necesar s se realizele plasmoliza celulei, care sa favorizeze difuzia.Plasmoliza se realizeazaq prin incalzirea taiteilor aflati in apa de difuzie si consta in denaturarea protoplasmei swi retragerea ei spre centrul celulei,concomitant cu distrugerea membranei ectoplasmatice,in timp ce sucul celular este impins spre periferia celulei. Penteu a face posibila difuzia ,taiteii sunt tratati cu apa calda cu temperature cuprinsa intre 70-80 C,temperature la care protoplasma se strange datorita coagularii proteinelor,iar sucul celular vine in contact cu membrane celulei. Pentru realizarea acestei conditii se foloseste procedeul extractie I contracurent potrivit caruia taieteii la intrarea in instalatia de difuziune vin in contact cu zeama de cncentratia cea mai mare,iar la iesirea din instalatie taiteii epuizati in zahar vin in contact cu apa curata astfel existand tot timpul o diferenta de conce tratie. Operatia de difuziune se realizeaza in instalatii cu functionare discontinua si cu functionare continua.Instalatia cu functionare discontinua este bateria de difuziune,formata din 8-14 difuzoare de tip Robert.Instalatiile cu functionare continua prezinta o serie de avantaje; apa circula in sens ccu taiteii; 12

consumul de apa de difuzie este mai mic; eliminarea borhotului se face fara ape de golire pierderile de zahar sunt mai mici exploatarea instalatiei este mai usoara; instalatia permite automatizarea operatiilor

Cele mai cunoscute tipuri de instalatii de difuziune cu functionare continua sunt cele de tip RT,BMA,DDS. Caracteristtici ale instalatiei de difuziune ; pentru bateria de difuziune taiteii trebuie sa fie de buna calitate; pH-ul apei de difuzie 5,8-6 ncrcarea specific a difuzorului 50-70 kg/hl temperatura de nclzire a apei 75-8o C presiunea n baterie 1,- atm. Sutirajul 110-120% Sutirajul ;reprezint cantitatea de zeam de difuzie raportat la 100 kg de sfecl. La instalaia RT timpul de deplasare a tieilor n instalaie este de 100 min,iar al zemii de difuzie de 5o min;turaia tamburului 18-20 rot./min.sutirajul 1101115%;productivitatea 6oo-6500 tone/24h si este in functie de diametrul si lungimea tamburului. Instalaia BMA este o coloan cu melc ale carei spire sunt perforate pentru a permite zemii s treac. Extractorul BMA se incadreaza in categoria extractoarelor de tip melcat vertical. Aparatul este format dintr-o coloana verticala,in interiorul caruia se afla un arbore tubular pe care sunt montate spire de o constrructie speciala.Spirele au canale radiale pentru curgerea zemii. La baza turnului se afla o sita ,iar sub aceasta ,un collector tronconic din care se extrage zeama de difuzie. Pe sectiunea coloanei,sunt montate palete fixe ,care opresc rotirea masei de taiteei si zeama odata cu axul si totodata regleaza incarcatura aparatului de taitei. La partea superioara a coloanei sunt montate stuturile pentru 13

admisie a apei,cel de sus pentru apa rece ,iar cel de jos pentru apa calda. Eliminarea taiteilor se face pe la partea superioara a coloanei. Taiteii sunt preincalziti in afara extractorului intr-un amestecator pe seama zemii de difuzie de circulatie care trece printr-un preincalzitor. Din amestecator taiteii de sfeclaa sunt trimisi la baza extractoului deasupra sitei si circula de jos in sus in contracurent cu apa. Instalaia BMA se caracterizeaz prin: productivitatea 1500 t/24h durata de difuzie 80 min turaia medie 0,9-1,7 rot/min ncarcare difuzor 50 kg tiei/hl sutiraj 120-130 % fa de tiei Instalaia de difuziune DDS este format dintr-un jgheab nclinat la 8 format din 2 semicilindri in care actioneaza cate un transportor elicoidal. La partea de jos a jgheabului se afla gura de alimentare cu taitei, o sita de separare a taiteilor de zeama de difuziune si racordul de evacuare a zemii de difuziune. La partea superioara a instalatiei se afla o roata elevatoare cu ajutorul careia se evacueaza borhotul. La mijlocul instalaiei in partea inferioara a jgheabului se afla mantale care permit circulatia aburului in vederea incalzirii zemii de difuzie. Distingem patru zone de temperature: zona de nclzire: temperatura de 20-25 C zona de plasmoliza: temperatura de 75-78 C zona de extracie propriu-zisa : temperatura de 72-75 C zona de evacuare a borhotului: temperatura de 50-60 C Factorii care influenteaz procesul de difuzie se refer la: Calitatea materiei prime: difuzia este mai bun in cazul tieilor din sfecla proaspata, neinghetata si apoi dezghetata, fara structura lemnoasa neatacata de microoranisme si ajunsa la maturitate tehnologica. Calitatea taiteilor: taiteii trebuie sa asigure o suprafata mare de contact cu

14

zeama de difuzie deci trebuie sa fie lungi, subtiri, dar rezistenti la rupere si tasare pentru a nu se impiedica circulatia zemii de difuzie. Calitatea apei la difuzie: apa utilizata la difuzie provine din condensul de la statia de evaporare, condensatorul barometric de la presa de borhot. Temperatura de difuzie: este importanta pentru realizarea plasmolizei celulelor taiteilor si cresterea difuziei zaharului. Temperatura normala intro statie de difuzie este 70-74 C. Tenperaturi mai mari de 74 C favorizeaza trecerea substantelor pectice in zeama de difuzie, inmuierea si tasarea taiteilor ceea ce conduce la incetinirea circulatiei zemii. Durata de difuzie: este de 60-100 minute, la depasirea duratei creste cantitatea de nezahar in zeama ceea ce creeaza o serie de probleme in zeama de difuzie Sutirajul: reprezinta cantitatea de zeama de dfizuzie ce se extrage in instalatie, in raport cu greutatea sfeclei. Sutirajul este de 105-130 %. La depasirea sutirajului, zeama este prea diluata si deci se consuma multa energie la concentrare. Sutiraajul este dat de relatia: S=[(P-a)/p]X100 in care P= continutul de zahar dintre taitei, a= pierderi si p= continutul in zahar din zeama de difuziune. Incarcarea specifica a aparatului de difuzie: reprezinta cantitatea de taitei/ 1hl volum util aparat. Incarcarea specifica de 60-70 kg/ hl. La depasirea incarcarii specifice, scade viteza de circulatie a zemii. La o incarcare mai mica apar drumuri preferentiale pentru zeama in masa de taitei deci nu toti taiteii ajung in contact cu zeama de difuzie. Prezenta microorganismelor: datorita prezentei microorganismelor pot sa apara pierderi de zahar de 0,1-0,2 % fata de sfecla. Microorganismele ajung in instalatia de difuzie pe urmatoarele cai: odata cu sfecla odata cu apa de transport, spalare, difuzie odata cu resturile de taitei care raman pe transportoare, jgheaburi etc.

15

III. NORME DE IGIEN I PROTECIA MUNCII LA SECIA DE DIFUZIUNE Norme de igien i protecia muncii.
n cadrul msurilor de igien, obiectivul igienizrii este eliminarea de pe toate suprafeele care vin n contact cu produsele, a reziduurilor organice de provenien alimentar, care de obicei, nglobeaz numeroase microorganisme. Igienizarea se realizeaz prin mijloace mecanice i fizice: Igienizarea cuprinde dou operaii complementare, splarea i dezinfecia, care urmresc: a) din punct de vedere fizic, ndeprtarea tuturor depozitelor organice vizibile de pe suprafee; b) din punct de vedere chimic, eliminarea tuturor urmelor de substane chimice din soluiile de splare sau dezinfecie ; c) din punct de vedere microbiologic, reducerea la maxim a microflorei existente.

16

Conform tehnologiei de fabricare, zahrul din sfecl de zahr se obine prin difuziune cu ap fierbinte, purificare i concentrare. Pe parcursul procesrii, att sfecla de zahar ct si sucurile obinute din aceasta reprezint medii favorabile dezvoltrii microorganismelor. n aceste condiii, obinerea unui zahr, produs finit, de calitate, i a randamentului de fabricaie scontat presupune respectarea cu strictee a condiiilor de igien. Principalele surse de contaminare sunt reprezentate de sfecla de zahr, materia prima, i de solul aderent acesteia. n timpul depozitrii (nsilozarii) sfeclei de zahar, pierderile sunt cu att mai mici, cu ct starea de igien este mai bun. Leziunile mecanice ale sfeclei permit dezvoltarea ciupercilor i bacteriilor care duc la putrezirea rdcinii. nghearea sfeclei favorizeaz instalarea procesului de putrefacie. Dezvoltarea ciupercilor (Botrytis cinerea, Phoma betae) duce la creterea coninutului de substane nezaharoase din sfecl. Ca urmare, sucul obinut este mai vscos, ajungnd la un moment dat s fie impropriu fabricaiei, prin scderea puritaii acestuia (Kathrein, 1979). Dintre bacteriile implicate n procesul de putrefacie amintim Bacterium betae viscozum si B. betae flavium, care determina aparitia de forme mucilaginoase. Dispersarea microorganismelor pe suprafaa rdcinilor i apoi pe cea a tieilor de sfecl se realizeaz cu apa de transport i de splare. Deoarece apa de transport se recircul la temperaturi favorabile dezvoltrii microorganismelor, dezinfecia periodic a acesteia constituie o necesitate. n procesarea zahrului din sfecl, sursa principal de contaminare microbian o reprezint secia de difuziune, unde tieii de sfecl, apa recirculat de la presele de borhot i zeama (sucul) recirculat reprezint medii nutritive favorabile dezvoltrii microorganismelor. Dezvoltarea microorganismelor, n special a genurilor termofile, duce la pierderi ce depaesc 0,2% din greutatea sfeclei prelucrate. La amplificarea acestor pierderi contribuie, n caz de nerespectare a condiiilor de igien i resturile de tiei rmai n diversele utilaje (n special n jgheaburile de alimentare), care se contamineaz rapid cu microorganisme din atmosfer. Pentru meninerea unei stri corespuztoare de igien i pentru a preveni pierderile datorate contaminrii cu microorganisme se recomand: 17

 stropirea cu lapte de var, solutie 5% (5 l/100 kg sfecl) a sfeclei n momentul nsilozrii; urmrirea sistematic a temperaturii i umiditii silozurilor de sfecl i prelucrarea imediat a loturilor cu temperaturi crescute; dezinfecia zilnic a apelor de transport hidraulic prin clorinare, dup decantare, astfel nct s se asigure un nivel de clor rezidual de 3-5mg/l de ap; dezinfecia de dou ori pe zi ( interval de 12 ore), a instalaiilor de difuziune, cu formol 37% n doza de 200 g substan activ /m3 amestec zeam i tiei; meninerea unei temperaturi de cca 70C a apei folosite n sectia de difuzie,

temperatur ce inhib majoritatea speciilor de microorganisme prezente; igienizarea mainii de splat sfecl i a traseului pn la staia de difuziune, prin ndeprtarea i splarea reziduurilor, codielor i a altor resturi ce provin de la prelucrarea sfeclei; aplicarea tratamentului termic prin aburire a plcii turnate la mainile de tiat cel puin o dat pe schimb; eliminarea permanent a reziduurilor i a zemurilor de pe pardoseli i din canale prin splare cu ap fierbinte sub forma de jet urmat de dezinfecie. n industria zahrului, datorita materiei prime i desfurrii procesului tehnologic, n marea lui majoritate n mediu umed, se pare c nu ar exista nici un pericol de incendiu. Totui pe timpul uscarii si depozitrii borhotului, precum i pe timpul amblrii zahrului exist, n primul caz, pericol de incendiu, iar n cel de al doilea, pericol de explozie.Statistica arat c n cadrul fabricilor de zahr cele mai multe incendii s-au produs la usctoriile i la magaziile de depozitare a borhotului. Experienele executate pentru stabilirea gradului de aprindere a borhotului uscat au stabilit c la 80 oC acesta ncepe s distile, la 135C se aprinde, iar la 250C arderea se produce cu incandescen.

18

Borhotul uscat iese din tambur cu o temperatur de circa 90100C. Depozitarea la o asemenea temperatur favorizeaz procesul de autoaprindere. n depozit borhotul trebuie s ajung la o temperatur de 2530 C i acest lucru este posibil numai dac exist un tambur de rcire sau transportul de la tamburul de uscare pn la depozit, se face printr-un transportor, pe o distan destul de lung pentru a asigura o rcire corespunzatoare.

IV. BILANUL DE MATERIALE

Pentru procesul de difuziune continu avem n vedere: Bilanul general de materiale: T+A=S+B T- cantitatea de tiei A- cantitatea de ap S- sutirajul B- borhotul D=S*Z/100+P P= PB+PN+PA1 D=coninutul de zahr al sfeclei Z=coninut zahr al zemii de difuzie P=pierderi (PB-pierderi borhot;PN-pierderi nedeterminate;PA1-pierderi ape de golire)

19

D=S*Z/100+PB+PN+PA1 100*D=S*Z+100(PB+PN+PA1) 100(D- PB+PN+PA1)=S*Z =>S=100/Z(D-P) Q=4000T/24h S=115-120% DDJ Timp de difuzie:125-145 min =1030 kg/m3 Q=4000*103/ 24*60= 2778 kg/min Aflm debitul masic al zeami de difuzie: Qz=Q*S=2778 KG/ MIN 120/100=3334 kg/min Calculm bilanul volumic al zemii de difuzie. Qv=Qz/ Qv=3334/1030=3.23 m3/min Qv=V/t=>V=Qv*t=3.23*135min= 436.05Vm ntruct la operaia de difuziune avem un volum teoretic. Vt= V*1.25=3.23*13.5*1.25=54.50 Vt Vt= D2/4*L, => Vt=3.14 , L=(6-8)D V= Vt/2=d2/8*L Cantitatea de borhot care se obine la extracie din 100 kg sfecl intr+o instalaie de extracie tip BMA este de 80 kg. Dac se prelucreaz o sfecl cu 16,5% zahr la un consum de ap de extracie de 95 kg. pt. 100 kg sfecl, iar in borhot se pierde 0,97% din zahrul intrat cu sfecla i pierderile nedeterminate se ridic la 0,4% fa de sfecl. a) Care este procentul din zahrul sfeclei care se extrage? b) Care ete cantitatea de zeam brut ce se obine din 4000 t sfecl? 20

c) Care este coninutul procentual de yahr al boehotului? Bilanul total al operaiei de difuziune( extractie) este: T+A= S+B Unde, T= cantitate teieei= cantitate sfecl. A=ap de extracie S=sutirajul B=cantitate borhot. 100+95 = S+80 S = 115 % Zb= 4000 * 115/100= 4600t /24 h reprezint cantitatea de zeam brut n 24 h Pb= 16,5 * 0,97= 0,16% pierderi n borhot. D= S*Z / 100+Pb +Pn 16,5= 115 * Z/100+0,16+0,4 100*16,5=(115 * Z)+(100 * 0,16)+(100 * 0,4) Z= (1650 16 40) / 115 = 13,861 % zahar in zeama Sau D-P = S*Z/100 Z=(D-P)*100/115 = (16.5 - 0.16 0.4) * 100 / 115 = 13.861% Coninutul procentual de zahr al borhotului: Dac n 80 kg borhot.0,16 kg zahr 100kg borhot..X X = 100 * 0.16 / 80 = 0.2% a) 95% 21

b) 3570 103 kg/24 h c) 12, 773 % zahr n zeam Cantitatea de apa se poate determina astfel: A= S+B-T Din ecuaia de baz rezult: cantitatea de zeam de difuzie(sutirajul) nu este egal cu cantitatea de ap necesar instalaiei pentru instalaiile de difuzie continu, cantitatea de ap este mai mic.

Bilanul zahrului de difuzie: se calculeaz dup formula P= pS/100+ab+an n care: P- cantitatea de zahr din sfecl [%] p- cantitatea de zahr( polarizatia) din zeama de difuzie [%] ab- pierderi de zahr n borhot, raportat la 100 kg sfecl an- pierderi nedeterminate de zahr la 100 kg sfecl prelucrat S- sutirajul Calculul sutirajului: se obine astfel S= [(P-a) 100]/p unde: P- cantitatea de zahr din sfecl [%] p- cantitatea de zahr de difuzie [%] a- pierderi totale la difuzie faa de sfecla prelucrat [%]

22

V. Numrul de utilaje necesare pentru cantitatea de 4000 t/24 h

este de trei instalaii de tip BMA.

VI. Dimensionarea utilajelor.

C = 4000t/24h = 2778 kg/min T = 10 min QVD = 3.5 m3/min V = QVD x t = 3,5 x 10 = 35 m3 V = X D2/4 X H H= 3D 35=3,14 X D2/4 X 3D D= 4,3 m H= 3D =12,9 m

23

PARTEA DESENAT VII. Schema tehnologica generala de fabricare a zaharului

24

VIII. Extractorul( difuzorul) BMA

25

Instalaia de difuziune B.M.A. 1.-alimentarea cu tiei a prenclzitorului; 2.-sit; 3.-prenclzitor de tiei; 4.-opritor; 5.-pomp; 6.-melc; 7,8.-conducte de ap; 9.-nec pentru evacuarea borhotului; 10.-zeam pentru prelucrare; Instalaia de difuziune cu funcionare continu de tip BMA se mai 11.-zeam de recirculaie. numete i extractorul BMA si se incadreaza in categoria extractoarelor de tip transportor melcat vertical. Aparatul este format dintr-o coloana verticala, in interiorul careia se afla un arbore tubular pe care sunt montate spire de o 26

constructie speciala. Spirele au canale radiale pentru curgerea zemii. La baza turnului se afla o sita, iar sub aceasta, un colector tronconic din care se extrage zeama de difuzie. Pe sectiunea coloanei sunt montate palete fixe, care opresc rotirea masei de taitei si zeama odata cu axul si totodata regleaza incarcatura aparatului cu taitei. La partea superioara a coloanei sunt montate stuturile pentru admisia apei, cel de sus pentru apa rece iar cel de jos pentru apa calda. Eliminarea teiteilor se face pe la partea superioara a coloanei. Taiteii sunt preinclzii n afara extractorului intr-un amestecator, pe seama zemii de difuzie de circulaie care trece printr-un preinclzitor. Din amestecator tieii de sfecl sunt trimii la baza extractorului deasupra sitei i circul de jos n sus, n contracurent cu apa. Instalaia BMA se caracterizeaz prin: Productivitate Durata de difuzie Turaia medie ncrcare difuzor Sutiraj 1500 t/24 h 80 min 0.9-1.7 rot/min 50 kg tieei/hl 120-130% fa de tieei

IX. Reprezentarea grafic a bilanului de materiale.

TIEI DIN SFECLA DE

ZAHR (4000 KG)

27

 APA DE DIFUZIE OPERAIA DE DIFUZIUNE ( 2778 KG) ( INSTALAIA BAM) SUTIRAJ ( 119%) BORHOT ( 2280 KG)

BIBLIOGRAFIE

28

1. Racolta E., Tehnologii generale in industria alimentara, 2007, Editura Risoprint. 2. Racolta E., Aplicatii si calcule tehnologice in industria alimentara, 2006, Editura Risoprint. 3. Adriana David si Racolta Emil, Utilajul si tehnologia zaharului, 2010, Editura Risoprint. 4. D. Culate si V. Platon, Tehnologia zaharului, 1987, Editura Tehnica, Bucuresti. 5. Racolta E., Tehnologi amidonului si produselor zaharoase, 2009, Editura Risoprint, Cluj-Napoca. 6. L. Iliescu, I. Rapparport, I. Fluieraru, Tehnologia produselor zaharoase, 1974, Editura Did.-ped., Bucuresti. 7. I. Rasinescu, Operatii si utilaje, 1972, Editura Tehnica, Bucuresti. 8. Ghe. Luca, Probleme de operatii si utilaje in industria alimentara, 1978, Editura Tehnica, Bucuresti. 9. C. Banu si colaboratorii, Manualul inginerului din industria alimentara, 2002, Editura Tehnica, Bucuresti.

29