Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Tehnica a Moldovei Facultatea Cadastru Geodezie si Constructii Catedra Constructii Arhitectonice

Proiect de an
la arhitectura cladirilor
MEMORIU EXPLICATIV Hale industriale de tip parter

Elaborat Verificat

st. gr. CIC-102 Cernalevschi Ion. Ciobanu Nicolae.

Chisinau 2013
Varianta 2
Parametri Marimea, m i A 18 B 24 C 18 Ha= Hb 8.4 Hc 12.6 L1 84 L2 54 Si 12 Se 6 Ntot=520 N1=360 %F=50 1B - 100%

Introducere
Activitatea de constructii este creatoare cu implicatii deosebite din punct de vedere social, economic, cultural; marcind si cultura comunitatii. Dupa cum vedem se poate spune ca intreaga activitate umana este strins legata de constructii. Orice tip de activitate umana se dezvolta si se desfasoara in incinta unei constructii.Aproape orice cetatean se afla intr-o constructie mai mult de 80% din timp. De aceea dezvoltarea economica a oricarei societati nu poate fi conceputa in afara activitatii de constructii. Un moment principal in activitatea de constructie a fost si este pus de prim plan, in prezent, calitatea lucrarilor de constructii, in cele din urma calitatea constructiilor. Din punct de vedere social constructia prezinta un produs utilizat de societate precum si de fiecare persoana in parte. Astfel calitatea constructiilor se prezinta drept una din categoriile social importante pentru stat si societate. Prin urmare protectia consumatorului sau protectia sociala nu poate fi pe deplin asigurata daca nu va fi asigurata calitatea executarii si intretinerii constructiilor. Un pas important care trebuie mentionat in activitatea constructiilor in Republica Moldova a fost elaborata si adoptata legea privind calitatea in constructii. Aceasta lege stabileste componentele sistemului calitatii in constructii, pornind de la cerintele fundamentale ale omului, naturii si societatii concretizate prin exigente de performante esentiale la care trebuie sa corespunda constructia. Deaceea se poate de spus ca executare, controlul calitatii, exploatarea bazate pe prevederile acestei legi si diferitor cerinte tehnologice vor asigura calitatea constructiilor si securitatea in exploatarea lor.

1.

Date pentru proiectare

n acest memoriu este descris proiectarea halei industriale tip parter i a blocului socialadministrativ. Hala industrial este format din 3 blocuri si sunt desprite intre ele prin rost de deformaie. Deschiderile acestor blocuri vor fi de 24 si 18 m, inlimile de 8.4m i 12.6 m, iar lungimile lor de 84 si 54m. n aceste blocuri se proiecteaz i poduri rulante cu capacitatea de ridicare de 10 si 20 tone. Evacuarea personalului tehnic si-a muncitorilor se face prin porti, care sunt instalate dupa toate cerintele. n afar de blocul de producie se prevede i un bloc social-administrativ cu 2 nivele. Acest bloc este prevzut pentru persoanele care vor lucra n hal, numrul crora se prevede c va fi de 520 de oameni.Grupa caracteristecii sanitare-1B. n acest bloc la primul etaj se vor localiza femeile (care constituie 50% din numrul total de muncitori) iar la al 2-lea brbaii.
2

2. Calculul blocului social administrativ


Blocul social administrativ se amplaseaz ntr-o cldire cu dou nivele cu limea de 18m i lungimea de 60m, executat dup schema constructiv cu shelet, traveea i deschiderea de 6m

2.1 Calculul garderoabelor


Numrul garderoabelor se calculeaz dup numrul total de muncitori dintre care 50% femei i 50% brbai. Conform normelor de proiectare: pentru grupa 1B se prevade cite 2 dulapuri la muncitor.

260 B 1B Ntot=520 260 F

26 0

2 2

52 0 52 0

520 garderoabe

26 1B 0

520 garderoabe

2.2 Calculul cabinelor de du


Numrul de cabine pentru duuri se calculeaz la numrul maxim de muncitori ntr-un schimb: pentru grupa 1B trebuie de prevazut cte 5 oameni la un set de du; 18 0 18 0 3 6 3 6

180 B 1B N1=360 180 F 1B

:5 :5

36 cabine de dus 36 cabine de dus

2.3 Calculul lavuarelor .


Pentru grupa 1B trebuie de prevazut cte 10 oameni la un lavuar; 18 0 18 0 1 8 1 :10 8 :10

360 B 1B N1=360 360 F 1B

18 lavuare 18 lavuare

2.4 Calculul viceelor


Conform normelor avem: Pentru brbai 18 persoane la o cabin Pentru femei 12 persoane la o cabin N1=360 180 B :18 10 cabine de viceu 180 F :12 15 cabine de viceu

40% din vicee se amplaseaz n blocul de producie, reiesind din aceasta in blocul de productie vor fi
3

amplasate 10 vicee.

2.5 Calculul czilor de picioare


ncperea pentru czi de picioare se amplaseaz lng anticamera duurilor. Numrul lor depinde de grup i se prevd cte 40 muncitori la o cad.Ptu grupa 1B nu avem nevoie de cazi de picioare. Anticamera duului Suprafaa anticamerei duului se calculeaz ca produsul dintre numrul de cabine i 0.9m. n afar de ncperile examinate mai sus trebuie de prevzut i urmtoarele ncperi: 1. ncpere pentru igiena personal a femeilor 2. depozit pentru haine de lucru curate 3. depozit pentru haine de lucru murdare 4. fumuar 5. ncperea personalului 6. punctul medical 7. cantin 8. sala festiv cu ncpere pentru cercuri artistice i pentru rechizite 9. biroul directorului 10. biroul inginerului ef 11. anticamera 12. contabilitatea 13. secia cadre 14. tehnica securitatii 15. arhiva 16. 2 scari de acces Soluii de sistematizare spaial Blocul social administrativ se amplaseaz ntr-o cldire cu 2 nivele cu nlimea etajului de 3m, cu dimensiunile n axe de 1860m executat dup schema constructiv cu schelet. Blocul este prevzut cu dou scri.

3. Blocul de producie
Blocul de producie reprezint o cldire industrial parter format din 2 blocuri,despartite prin rost de deformaie: blocurile A si B ambele avind deschiderea de24m, lungimea 60m si 48m, inlimea de 8.4 si14.4. m; Traveele stlpilor marginali e 6m, iar a stlpilor intermediari 12 m.

Soluia constructiv a blocului de producie


Pentru cldirea proiectat utilizm : a) fundaii izolate prefabricate de tip pahar din beton armat sub stlpi cu cota de fundare -1,400 m
4

b) Stlpi Stlpii utilizai la cldirea dat snt de 2 tipuri: - stlpi cu seciunea plin cu console pentru rezemarea grinzilor de rulare. Seciunea stlpilor marginali 400600mm, a celor intermediari 400600mm. - Stlpi din beton armat cu goluri cu console pentru rezemarea grinzilor de rulare. Seciunea stlpilor marginali este de 5001000mm. - Pentru rigidizarea fundatiilor si pentru rezemarea panourilor de perete vom proiecta grinzi de fundare in forma de Tcu sectiunea 300x400 - Pereul se executa in jurul cladirii cu latimea de 1500mm, i=0.05, materialul din care se executa pereul este: nisip, pietris, asfalt. c) Stlpi de paiant La timpanele cldirii pentru fixarea panourilor de perete se utilizeaz stlpi de paiant : - stlpi de paiant din beton armat cu seciunea 400400mm - stlpi de paiant din metal cu seciunea 400400mm d) Grinzi de rulare Grinzile de rulare se fixeaz : - pe stlpii marginali cu lungimea 6.0m i nlimea seciunii 1.0m - pe stlpii intermediari cu lungimea 12m i nlimea seciunii 1.4m e) Elementele portante Elementele portante ale acoperiului sunt fermele arpante din beton armat cu brul de sus arcuit i sunt prevzute cu stlpuori pentru executarea acoperiului cu pant mic (5%). Pe stlpii intermediari se monteaz fermele jug, pentru rezemarea fermelor arpante pare. f) Elemente de nchidere - panouri de perete cu dimensiunile 1200x6000mm,1800x6000mm, 1200x8000mm, 1800x8000mm cu grosimea de 300mm. - chesoane de acoperi cu dimensiunile 3000x6000mm. g) Ferestre, usi, porti ferestrele sunt din profiluri metalice si sunt amplasate in coloane. pentru hala proiectata am folosit 1 tip de usi marca 21-10 portile sunt rigid amplasate intru-n cadru format din 2 stilpi din beton armat la blocurila cu h=8.4m, si din 2 stilpi din metal la blocul cu h=14.4m, marca BP-3. Deschiderea portilor este organizata in 2 parti. Poarta este executata dintr-o carcasa metalica in care imbracamintea portii este din lemn. Panta de acces se face linga poarta pentru a usura trecerea transportului in hala. Inclinatia pantei i=0.5 in afara. h)Lucrari de finisare

Peretii interiori a halei sunt tencuiti si vopsiti cu var. Bibliografie


1. C.Petieanu, M. Darie i alii. Construcii civile, industriale i agricole. Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1981 2. S. Pestieanu. Construcii. Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1980 3. . . . 1978 4. . . . . . 1979
5

6. . . . V. 1986 7. Iu. Banaru, M. Dobrev si altii. Indicatii metodice privind proiectul de an. Chisinau 2007 8. . , , . 3 . Chiinu 1988