MASURAREA FORTELOR

Forta este o marime fizica vectoriala, care masoara actiunea unuia sau mai multor sisteme fizice asupra unui corp, prin schimbarea starii de miscare a acestuia fata de un sistem de referinta dat. Relatia de definitie a fortei este : F = m a, unde m este masa si a acceleratia. In viata noastra de toate zilele actioaneaza forta de atractie gravitationala. Aceasta forta este exercitata asupra fiecarui corp fizic de catre Pamant si poarta denumirea de greutatea corpului, fiind data de relatia G = mg unde m este masa si g acceleratia gravitationala (g = 9,86 m/s) Unitati de masura : in SI forta este o marime derivata si unitatea ei de masura este newtonul [ N ]

[F] = [m][a] = kg m/s = N

APARATE PENTRU MASURAREA FORTELOR

Aparatul pentru masurarea fortelor se numeste dinamometru.
Dinamometru cu element elastic

Sub actiunea fortei F (greutatea corpului), elementul elastic (arc) se deformeaza (arcul se alungeste) si odata cu el se deplaseaza si acul indicator, care se opreste in dreptul unei gradatii de pe scara gradata. Valoarea fortei F se va citi in dreptul acului indicator, corespunzatoare scarii gradate in N.

 Dinamometru hidraulic

Procesul de masurare cu dinamometrul hidraulic Dinamometrul functioneaza pe prinipiul masurarii presiunii transmise printr-un lichid. Sub actiunea fortei F pistonul se deplaseaza in jos, lichidul din interiorul cilindrului find comprimat pana cand forta exercitata din exterior devine egala cu forta exercitata de lichid asupra pistonului. Valoarea fortei F se va citi in dreptul acului indicator, corespunzatoare scarii gradate circulare. Forta F se calculeaza cu relatia F = pA unde p este presiunea lichidului iar A este aria pistonului. Citirea fortei masurate se face direct, cu ajutorul manometrului etalonat in N.

MASURAREA MASELOR
Masa reprezinta o marime fizica fundamentala care
caracterizeaza cantitatea de materie din care este alcatuit un corp. Unitati de masura : in SI masa este o marime fundamentala si unitatea ei de masura este kilogramulul [ Kg ] Masurarea masei se poate face prin doua metode : a) indirect, din formula m = F/a, unde F este o forta cunoscuta care se aplica asupra unui corp, iar a este acceleratia acestuia. Aceasta metoda nu este folosita in mod uzual, ea fiind aplicata in exclusivitate numai pentru masurarea masei particulelor atomice. b) direct, prin cantarirea corpurilor. Metoda directa consta in compararea masei corpului cu unitatea de masa kg, sau cu multiplii sau submultiplii acestuia, prin procedeul de cantarire, cu ajutorul aparatelor de cantarit.

Aparatele de cantarit se clasifica dupa diferite criterii, dintre care cel mai utilizat este cel in functie de elementele componente : 1. Balane - balanta etalon - balanta analitica - balanta tehnica - balanta compusa - balanta romana 2. Bascule - bascula electronica - bascula romana 3. Aparate de cantarit automate

Balanta etalon
Este un aparat de cantarit de precizie speciala care se utilizeaza in laboratoarele metrologice pentru transmiterea unitatii de masa, respectiv pentru verificarea si elaborarea maselor etalon.

Balanta analitica
Este un aparat de cantarit de precizie speciala care permit cantariri de materiale in cantitati mic, fiind utilizate in laboratoare de cercetare si analiza. Cantarirea are loc prin echilibrarea masei de cantarit cu masurai echivalente.

Balanta tehnica
Este utilizata pentru cantariri de precizie mai mica, in ateliere, depozite.

Balanta compusa

Este un aparat de cantarit utilizat in industrie, comert si gospodarie.

Balanta romana

Este un aparat de cantarit utilizat cu precadere in piete. Masa corpului care se masoara este determinata prin culisarea manuala a unei contragreutati (cilindru) pe o parghie metalica gradata. Cilindrul metalic mai poarta numele de greutate romana.

Balanta semiautomata
Se utilizeaza in general la cantarirea produselo alimentare. Cantarirea se face in mod automat prin citirea indicatiei valorii gradatiei data de acul indicator.

Balanta electronica
Se deosebeste de celelalte cantare prin faptul ca rezultatul masurarii este afisat prin leduri luminoase.

Bascula romana
Bascule romane: servesc la cntrirea unor mase mai mari de 500 kg, putnd fi construite i variante pentru cntriri de pn la 200 000 kg (200 t). Aceste bascule nu folosesc greuti de lucru, construcia lor bazndu-se pe utilizarea prghiilor cu brae inegale.

Procesul de masurare
La cantarirea unui corp se parcurg urmatoarele etape : se aseaza corpul pentru cantarire pe unul din talere se aseaza mase cunoscute pe celalalt taler pana cand acul indicator ajunge la zero se afla masa necunoscuta prin insumarea maselor cunoscute asezate pe cel de-al doilea taler

MASURAREA PRESIUNILOR
Presiunea este o marime fizica egal cu raportul dintre fora si aria suprafeei pe care aceasta se exercit. Presiunea este o marime derivata si se exprima cu formula p = F/A, unde F forta care se exercit perpendicular pe supraf,masurata n N, iar A este aria masurata in m Sunt cunoscute urmatoarele presiuni: Presiunea atmosferic sau barometric, este presiunea exercitat de catre atmosfer. Suprapresiunea, este presiunea mai mare decat presiunea atmosferic. Depresiunea, este presiunea mai mic dect presiunea atmosferic.

Unitatea de masura a fortei in SI este pascalul [Pa]

Mijloacele pentru masurarea presiunii sunt clasificate in tabelul urmator :

Aparate cu lichid
Aceste aparate se bazeaz pe echilibrarea presiunii de msurat cu ajutorul presiunii unei coloane de lichid (mercur, ap, alcool, glicerin, petrol sau derivate ale acestuia).

1. Manometru cu tub U
Presiunea absolut a fluidului fiind mai mare ca presiunea atmosferic lichidul coboar n braul din dreapta si se ridic n braul din stnga. La echilibru se scrie ecuaia : pa = pb + h unde pa este presiunea absoluta a fluidului, care se calculeaza , pb presiunea atmosferica sau barometrica, greutatea specifica a lichidului si h diferenta de nivel.

2. Aparat cu rezervor i tub vertical La acest aparat unul din brae se nlocuiete cu un vas de seciune mult mai mare (de 400 de ori mai mare) dect cellalt bra. Ca lichid manometric se utilizeaz mercurul. Deosebirea fa de aparatul cu tub U este aceea c presiunea se afl fcnd o singur citire pentru determinarea diferenei de nivel. Dac rezervorul se racordeaz la instalaia cu presiunea de msurat, captul tubului vertical rmne liber, sub aciunea presiunii atmosferice Dac tubul vertical se racordeaz la instalaia cu presiunea de msurat, rezervorul rmne sub aciunea presiunii atmosferice. Aceste aparate se folosesc n laboratoare, ca manometre sau vacuummetre (lichidul utilizat fiind mercurul), sau se folosesc n industrie (caz n care lichidul manometric este apa). Scara aparatelor este etalonat n uniti de presiune, gradarea fcndu-se prin comparare cu un aparat etalon. Erorile de msurare sunt cuprinse n intervalul 1-3 mm coloan de lichid.

Aparate cu element elastic

Aceste aparate contin un element elastic care se deformeaza proportional cu valoarea presiunii de masurat. 1. Manometru cu tub BOURDON Elementul sensibil de masurare este un tub cu pereti subtiri, confectionat din alama, bronz fosforos sau otel, curbat sub forma unui arc de cerc cu desciderea unghiulara de 200270. nurubnd cepul racord la conducta prin care circul fluidul a carui presiune trebuie masurat, fluidul patrunde n tubul manometric i l deformeaz proporional cu valoarea presiunii de msurat (la suprapresiune sau depresiune, diametrul tubului crete sau se micsoreaz). Ca urmare captul liber al tubului i schimb poziia iniial, modificndu-se poziia prghiei, prghiei, care va aciona asupra sectorului dinat, rotindu-l i fcndu-l s angreneze cu pinionul.

Odat cu pinionul se va roti i acul indicator n faa cadranului gradat. Arcul spiral are rolul de a aduce acul indicator n poziia iniial dup msurare

Citirea manometrului : Se determin valoarea unei diviziuni de pe cadranul aparatului prin mprirea domeniului de msurare la numarul de diviziuni. Valoarea citit n dreptul acului indicator se afl nmulind numrul de diviziuni cu valoarea unei diviziuni.

2. Manometru cu membrana Elementul elastic la aceste aparate este o membran montat ntro camer de presiune
Transmiterea presiunii i transformarea ei n indicaie pe cadranul aparatului se face prin acelai mecanism multiplicator ca la manometrele cu tub Bourdon. Membranele sunt plci metalice subiri, cu fee plane sau ondulate concentric, confecionate din aliaje metalice: bronz fosforos, bronz sau beriliu. Sub aciunea presiunii, membrana se deformeaz, centrul ei se deplaseaz i transmite micarea la mecanismul amplificator.

3. Manometru cu burduf Au o construcie asemntoare cu celelalte manometre, cu diferena c elementul elastic este un tub elastic numit burduf.
Burduful este un tub cilindric cu perei ondulai ale crui variaii de lungime, sub aciunea presiunii de masurat, sunt transformate, printr-un mecanism cinematic, n deplasri circulare ale acului indicator. Presiunea de msurat poate aciona att din interior cat si din exterior. Deplasarea captului liber al burdufului este direct proporional cu presiunea aplicat i este transmis la acul indicator. Se utilizeaz, de regul, cu dispozitive de nregistrare sau n sisteme de reglare automat.

Masurarea presiunii atmosferice

Presiunea atmosferic este fora cu care aerul atmosferic apas pe unitatea de suprafa. Ea se datoreaz efectului gravitaional care atrage atmosfera catre Pmant. Presiunea atmosferic variaz n funcie de temperatur i altitudine, fiind mai mare la nivelul mrii. Unitatea de masur standard pentru presiune atmosferic barul. S-a stabilit c presiunea medie a atmosferei este de 1,013 bar. Presiunea atmosferica se masoara cu barometrul.

1.Barometru cu mercur
Barometrul cu mercur este alctuit dintr-un tub de sticl asezat deasupra unui vas deschis care conine mercur. Datorit presiunii exercitate de aer, mercurul va urca n tub pn la o nlime proporional cu presiunea.Nivelul mercurului se va citi pe o scar gradat. Aceste barometre sunt fragile, greu de manipulat, iar mercurul este foarte toxic.Se utilizeaz doar pentru operaii de etalonare a altor tipuri de barometre.

2. Barometru aneroid
Barometrul aneroid este alctuit dintr-o capsul metalic vidat, etans. Creterea presiunii duce la turtirea capsulei, iar scderea presiunii determin bombarea acesteia. Toate deformaiile capsulei determin deplasarea unui ac indicator pe un cadran gradat. Statiile metrologice sunt dotate cu Barografe - aceste instrumente inregistreaza continuu variatiile presiunii atmosferice

Masurarea vitezelor
In functie de directia de miscare a unui corp sau fluid, viteza poate fi liniara, caracterizand miscarea liniara, sau unghiulara, caracterizand miscarea unghiulara.

1. Masurarea vitezei liniare

Viteza este o marime vectoriala care caracterizeaza miscarea unui punct in raport cu un sistem de referinta. Viteza se exprima ca un raport intre spatiul parcurs in unitatea de timp : V = s/t , unde s este spatiul parcurs, iar t este timpul necesar parcurgerii spatiului s. In SI, viteza liniara se masoara in m/s.

Tubul Pitt
Este utilizat pentru masurarea vitezei lichidelor. Tubul este un tub de forma literei L, capatul liber al tubului are o sectiune mult mai mica decat restul tubului. Tubul se scufunda partial in lichidul a carei viteza de curgere o masuram. Datorita presiunii curentului de lichid, acesta va urca pana la un anumit nivel in tub. Viteza de curgere a lichidului se de termina cu formula : v = CH , unde C este constanta tubului, iar H inaltimea coloanei de lichid din tub.

Anemometre
Anemometrele sunt utilizate pentru determinarea vitezei gazelor.

Anemometru cu cupe
Este folosit pentru masurarea vitezei vantului, fiind folosit in meteorologie. Aparatul este format dintr-un sistem de cupe fixate la capatul unui ax vertical. Sub influenta vantului, sistemul de cupe se roteste si odata cu el si axul care va transmite miscarea prin Intermediul unui mecanism cu roti dintate, la un ac indicator. Citirea se face direct pe cadranul aparatului.

Anemometru digital
Este un aparat folosit cu precadere la masurarea curentului de gaze, in special la determinarea vitezei aerului conditionat. Este compus dintr-un ax pe care se gasesc fixate radial mai multe minipalete, asezate in plan paralel cu axul. In momentul in care curentul de aer pune in miscare paletele, acestea se rotesc si genereaza un curent electric direct proportional cu viteza aerului. Printrun sistem de traductoare si leduri, valoarea curentului electric este direct afisata in m/s.

2. Masurarea vitezei unghiulare

Viteza unghiulara reprezinta unghiul corespunzator arcului de cerc parcurs in unitatea de timp de catre un mobil in miscarea circular uniforma. Viteza unghiulara se exprima matematic prin relatia : = /t, unde este unghiul corespunzator arcului de cerc parcurs, iar t reprezinta timpul necesar parcurgerii spatiu-lui. In SI, viteza unghiulara se masoara in rad/s, iar in alte unitati de masura in /s, rot/s. Viteza de rotatie se masoara cu tahometre.

Tahometrul centrifugal
Tahometrul centrifugal are este un aparat care masoara viteza unghiulara. Are o larga utilizare deoarece domeniul de masurare este cuprins intre 20 si 10.000 rot/min. Aparatul este format din doi magneti cu 4 sau 8 poli, care se gasesc in interiorul unui tambur din Cu sau Al, un inel fix diin fier, un compensator de temperatura, un cadran cu scara gradata circulara si un ac indicator. Aparatul se fixeaza direct pe arborele a carei viteza o masuram prin intermediul celor doi magneti care se rotesc odata cu arborele. Datorita vitezei de rotatie, magnetii induc un camp electromagnetic, iar in tambur apare o tensiune direct proportionala cu turatia arborelui. Marimea acestei tensiuni este indicata direct in rot/min de catre acul indicator al aparatului. In cazul tahometrelor care sunt folosite pentru masurarea vitezei de deplasare a autovehiculelor, aceasta este masurata in km/h, iar denumirea generica a aparatului este de vitezomatru.

Tahometrul centrifugal

3. Masurarea turatiei
Turatia este o marime mecanica care indica numarul de rotatii efectuate in timp de catre un mobil aflat in miscre de rotatie uniforma. Turatia se noteaza cu n si se masoara in rot/min. Aparatul folosit pentru masurarea turatiei se numeste turometru Intre viteza unghiulara si turatie exista relatia :

Turometru centrifugalal
Este unul dintre dele mai utilizate turometre mecanice. Cu ajutorul lui se masoara turatia unui arbore care efectueaza o miscare de rotatie. Turometrul are in componenta un ax care va fi cuplat cu arborele a carei turatie o masuram. De-o parte si de alta a axului, simetric, sunt amplasate cate doua greutati (bile metalice), care in timpul rotirii se vor indeparta mai mult sau mai putin de ax, in functie de marimea turatiei.

In momentul in care greutatile se indeparteaza de ax (datorita fortei centrifuge) piesa culisanta coboara pe ax, iar capatul din stanga al parghiei este tras in jos. Capatul din dreapta al parghiei se ridica si impinge sectorul dintat, care se va roti si va angrena pinionul. Acesta este solidar cu acul indicator pe care il va roti in acelasi timp. Principiul de functionare se bazeaza pe actiunea fortei centrifuge asupra greutatilor turometrului : cercului descris de greutati iar , viteza unghiulara.

Fc = mr , unde m este masa greutatii, r este raza

Turometru cu celula fotoelectrica

Lumina emisa de lampa electrica 2 (alimentata de sursa 1) este proiectata de sistemul optic format din doua lentile convexe 3 si 5 pe celula fotoelectrica 6. Intre cele doua lentile este montat arborele a carei turatie o masuram, prevazut cu un disc opac 4, in care s-a practicat un orificiu care permite trecerea luminii. La o rotatie comleta a arborelui, lumina este lasata sa treaca o singura data prin orificiul discului opac, fiind focalizata pe celula fotoelectrica. Aceasta are proprietatea de a transforma lumina in curent electric care este transmis la un generator de frecventa care are rolul de a contoriza numarul de impulsuri electrice in unitatea de timp.

Generatorul de frecventa transmite numarul de impulsuri emise in unitatea de timp unui aparat care afiseaza (sau inregistreaza) turatia arborelui.

Masurarea debitului
Debitul reprezinta cantieatea de substanta solida, lichida sau gazoasa care se scurge in unitatea de timp printr-o anumita sectiune

Tipuri de debite
Volumetric sau debit de volum reprezinta volumul de fluid care trece printro sectiune in unitatea de timp, si se masoara in m/s. Masic sau debit de masa este masa de fluid care trece printro sectiune in unitatea de timp, si se masoara in kg/s. Gravimetric sau debit de greutate reprezinta greutatea fluidului care trece printro sectiune in unitatea de timp, si se masoara in kgf/s. Mijloacele pentru masurarea debitului se impart in doua categorii : debitmetre, care indica valoarea debitului la un moment dat, si contoare, care afiseaza cantitatea de fluid vehiculata dupa o anumita perioada de timp.

Debitmetere
Debitmetru diferenial
Acest aparat masoara diferenta de presiune produsa prin srangularea sectiunii de trecere a unui fluid printro conducta. Datorita crearii unei rezistente la curgerea fluidului, se pruduce o pierdere locala de presiune masurata prin diferenta dintre presiunea statica a fluidului in amonte si presiunea statica in aval, masurata de un dispozitiv de strangulare (diafragma, ajutaj, tub Venturi). Aceasta pierdere de presiune este proportionala cu debitul care trece prin sectiunea strangulata. Pentru masurarea debitului, dispozitivele de strangulare trebuie conectate la un dispoxitiv pentru masurarea presiunii diferentiale (orice manometru de tip diferential).

1. Diafragma
Sunt denumite diafragime normalizate, fiind cele mai simple dispozitive de straugulare. Din determinarile facute experimental rezulta ca debitul poate fi masurat cu aju torul accstora fara o elalonare cu conditia ca diametrul conductei unde sunt montate sa fie mai mare de 50 mm.

2. Ajutaj
Este asemanator unei diafragme, fiind folosit pentru conducte cu diametre mai mici de 200 mm. si prin care circula abur incalzit sau cu presiune mare, lichide corozive.

3. Tub Venturi
Este utilizat pentru conducte cu diametrul cuprins intre 50 mm si 500 mm.

4. Debitmetru cu burduf
Debitmetrul este format dintr-un traductor de presiune diferentiala, un modulator magnetic si un aparat indicator. Elementul sensibil al debitmetrului este format dintr-o capsula manometrica prevazuta la mijloc cu un perete care o imparte in doua camere.

De-o parte si de alta a peretelui se gasesc cate un burduf metalic, peretii frontali ai acestora fiind solidarizati printr-o tija prevazuta cu un opritor. Pe peretele despartitor este montat un ax pe care este fixat un brat metalic. Debitmetrul este folosit la masurarea debitelor de fluid din conducte. Datorita diafragmei, presiunea din amonte p1 este mai mare decat presiunea din aval p2, fapt ce induce la comprimarea burdufului din stanga si dilatarea burdufului din dreapta. Tija care solidarizeaza peretii frontali ai burdufurilor este deplasata spre dreapta, iar opritorul atinge bratul metalic pe care-l impinge. Bratul fiind fixat pe un ax, il roteste cu un anumit unghi , proportional cu diferenta de presiune p = p1 p2. Acest unghi este transmis unui modulator magnetic care are proprietatea de a transforma aceasta miscare de rotatie intr-un semnal de curent de cativa miliamperi, semnal preluat mai departe de aparatul indicator (sau inregistrator), fiind afisat in unitati de debit.

Debitmetrul este folosit si la masurarea presiunii diferentiale avand aceeasi schema de montare, numai ca aparatul indicator va afisa valoarea presiunii.

Contoare
Contoarele afiseaza (inregistreaza) cantitatea de fluid vehiculata dupa o anumita perioada de timp. In particular, contoarele pentru apa se numesc si apometre, iar cele pentru gaze gazometre. Contoarele se clasifica in doua categorii : contoare volumetrice si contoare de viteza.

Contoare volumetrice
Masoara direct debitele de fluid prin umplerea si golirea succesiva a unor compartimente ale aparatului de capacitate cunoscuta. Compartimentele sunt de forma semisferica (cupa), fiind asezate radial pe un ax. Dispozitivul de indicare-inregistrare al contorului indica volumul de lichid dupa fiecare faza de umplere si golire.

Contoare de viteza
Masoara direct debitele de fluid care trec prin interiorul conductelor. Este format dintr-un ax pe care se gasesc montate un set de palete, care sunt sunt puse in miscare de fluid. Cu cat viteza va fi mai mare, cu atat debitul de fluid va fi mai mare. Viteza de rotatie este direct proportionala cu debitul.

Masurarea timpului
Mijloacele pentru masurarea timpului se utilizeaza in constructia De masini ca aparate indicatoare sau in componenta unor aparate si instalatii mai complexe unde au rolul de temporizare, de declansare, antrenare a unor dispozitive, procese tehnologice, etc. In SI timpul se masoara in secunde. Mijloacele pentru masurarea timpului sunt ceasul si cronometrul. Acestea se clasifica in functie de elementele componente in mai multe tipuri, si anume : - de tip mecanic - de tip electromecanic - de tip electronic

Ceasuri mecanice
Au in componenta diferite mecanisme foarte fine (roti dintate, parghii,etc) care sunt puse in miscare prin inmagazinarea unei energii cu ajutorul unui resort care este invartit cu mana.

Ceasuri electronice
Sunt extrem de variate atat ca aspect cat si ca forma. Deosebirea esentiala fata de cele mecanice o consta in faptul ca functioneaza cu ajutorul unei minibaterii.

Cronometre
Sunt folosite pentru masurarea intervalelor de timp, avand o larga raspandire in diferite domenii.