Clasa Amphibia

Clasa

Amphibia cuprinde toate tetrapodele ale caror oua sunt lipsite de un invelis protector cu rol nutritiv, fact care le impune legatura cu apa pentru evitarea uscarii rapide si distrugerii in mediul terestru.

Este indicat chiar de numele acestei clase (gr. Amphi = in doua parti), semnificand cele doua medii de viata (acvatic si terestru) la care sunt adaptati.

anamniote, ectoterme i poichiloterme. Corpul este difereniat n cap, trunchi i coad. Tegumentul este moale, nud, umed, bogat vascularizat i permeabil pentru gaze, ap i ioni. Tegumentul este bogat n glande, care dup structur i secreie sunt glande mucoase, care secret mucus i glande granuloase, care secret substane iritante sau toxice, cu rol de protecie.
Vertebrate

 Majoritatea

masculilor nu au organe de

acuplare. Fecundaia poate fi extern sau intern. La urodelele primitive i majoritatea anurelor fecundaia este extern i este precedat de amplex (mbriarea femelei de ctre mascul). La majoritatea urodelelor fecundaia este intern, fr organe de acuplare. Masculii depun un spermatofor n ap sau pe uscat, pe care femela l ia cu cloaca.

amfibienilor sunt ovipari; exist i specii ovovivipare. n dezvoltarea amfibienilor se deosebesc 3 etape: dezvoltarea embrionar, dezvoltarea larvar, dezvoltarea postlarvar (metamorfoza). Ciclul de via este complex, majoritatea speciilor avnd faze acvatice i faze terestre. Speciile din fauna Romniei au stadiul larvar obligatoriu acvatic.
Majoritatea

 Ordinul

Urodela (Caudata); Ordinul Anura (Ecaudata); Ordinul Gymnophiona (Apoda).

Tipul trituriform (urodelomorf), cu corp alungit, coad lung, membre scurte i aproximativ egale.

 Tipul

batracomorf (raniform), cu corp scurt i turtit dorso-ventral, fr coad i cu membre inegale cele posterioare mai lungi, adaptate pentru srit;

 Tipul

gimnofionomorf (serpentiform) cu corp alungit, coad scurt sau absent i membre absente.