www.eReferate.

ro -Cea mai buna inspiratie

Zaharul
Aproape 85 milioane de tone anual de zahr cristalizat se produc in prezent pe glob . Aceasta cantitate , raportat la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei , arat c pentru fiecare om se produce in jur de 20 kilograme . Aceast cantitate nu ar fi asa de mic , numai c in unele tri consumul de zahr pe cap de locuitor trece de 60 kg. pe an , in timp ce in altele consumul este aproape neglijabil . Iar dac facem comparatie intre consumul de zahr al orsanului si consumul de zahr al populatiei rurale , constatm c in multe zone pe glob sunt populatii care arareori ajung s guste din dulceata zahrului .Dar omul nu poate tri far zahr indiferent c acesta este zaharoz , adic zahrul obisnuit , sau alt zahr mai simplu cum ar fi glucoza sau fructoza . Gustul si nevoia omului pentru alimente dulci au crescut cu timpul si necesitatea extragerii din plante a zahrului cristalizat devenea tot mai necesar . Prima plant care a furnizat omului materia prim pentru zahrul cristalizat a fost trestia de zahr ,din care , cu mai bine de 1800 de ani in urm , s-a putut obtine de ctre populatii de pe teritoriul Indiei o substant dulce , pe jumtate ntrit , de culoare brun . Si astfel apare in scurt timp zahrul cristalizat . Apoi trestia de zahr , care se cultiva acolo de veacuri a fost adus de arabi in Egipt , Siria , Sicilia , insulele Canare , Azore si alte regiuni . In America trestia de zahr a ajuns o dat cu cea de-a doua cltorie a lui Columb pe insula La Espagnola ( azi insula Haiti ) , de unde a trecut in America Central si America de Sud . Extragerea zahrului cristalizat s-a perfectionat foarte repede si trestia de zahar a devenit una din cele mai rentabile culturi tehnice . Pe intinsele plantatii de trestie de zahr , ca si pe intinsele plantatii de bumbac , milioane de sclavi isi pierdeau viata in cea mai neagr mizerie , pentru monopolistii plantatiilor si ai fabricilor de zahr . Dar plantatiile de trestie de zahr din insula Haiti , care pn in anul 1791 detinea intietate in comertul international al zahrului , au fost pustiite de rscoalele sclaviilor care nu au mai putut indura foametea si mizeria . Cu timpul , trestia de zahr s-a extins n cultura in Brazilia si alte tri din America de Sud si Centrala , in Australia , in Asia ( China , Filipine , Indonezia ) si in mai multe tri africane . Aceast plant este peren , o plantatie putnd fi exploatat 5 - 7 ani . In Cuba trestia de zahr a gsit conditii foarte bune de vegetatie si astzi , ca si cu 150 de ani in urm , aceast tar se situa in anul 1980 pe

locurile fruntase in lume in productia de zahr din trestie . In anul 1970 productia de zahr a acestei tri a fost de 7,5 milioane de tone , iar anul 1974 de 6 milioane tone , in acel an fiind ntrecut numai de Brazilia , care a produs aproape 8 milioane tone . In Cuba , 252 fabrici extrag zahrul din trestie . Productia anuala de zahr pe cap de locuitor a Cubei este de 660 kg ( anul 1980 ) . Trestia de zahr constituia cea mai important bogtie a Cubei ( 1980 ) , principal surs pentru dezvoltarea economic a trii . Azucar para crecer ( Zahr pentru dezvoltare ) st scris pe pancarte instalate de-a lungul soselelor , la intrarea in fabrici . Actualmente Cuba este cea de-a patra fort mondial in producerea de zahr din trestie de zahr alturi de Brazilia , India , Mexic . Trestia de zahr face parte din familia Gramineelor , se cheam stiintific Saccharum officinarum , creste inalt de 2 - 4 m si contine in mduva tulpinii in jur de 14 % zahr . Ocup pe glob circa 11,3 milioane hectare . Trestia de zahr este o plant a regiunilor calde , tropicale si subtropicale , unde nu exist iarn , iar temperatura medie anual nu scade sub 16 ( Tri favorizate : Mexic , Cuba India , Brazilia ) . Pentru recolte mai este necesar o cantitate mare de precipitatii . Pe teritoriul Cubei plou anual nsumat circa 750 - 1900 l pe metru ptrat . La fel ca si trestia de zahr , sfecla a fost luat n cultur datorit gustului dulce al frunzelor , petiolilor si rdciniilor si acest lucru s-a intamplat cu 3500 - 4000 de ani n urm . Zahrul din sfecl a fost scos n evident cu mult timp naintea erei noastre , sucul dulce al sfeclei rosii fiind recomandat n medicin in locul mierei de albine . Odat dezvoltat cultura sfeclei de zahr si industria zahrului din sfecl , a inceput si concurenta intre cele dou plante. In tabelul urmtor se arat cteva cifre in acest sens : Anul 1840 1901 1913 1924 1939 1945 1953 1959 Zahr din trestie pe glob % 95,65 32,4 54,0 66,0 63,0 72,7 66,8 59 Zahr din sfecl pe glob % 4,35 67,6 46,0 34,0 37,0 27,3 33,2 41,0 Si in prezent productia de zahr a lumii se realizeaz in proportie de 59 % din trestie si 41 % din sfecl . In productia mondial de zahr , locul nti ii va reveni intotdeauna trestiei de zahr , care fat de sfecla de zahr prezint o serie de avantaje si care are largi posibilitti de extindere in cultura in zonele calde ale globului . Avantajele culturii de sfecl de zahr sunt att de

mari inct un olandez mentiona ca in Olanda nu se concepe posibilitatea restabilizrii unei exploatri agricole fr cultura sfeclei de zahr , al crei randament mediu este cel mai ridicat din lume si care nu poate fi inlocuit mai avantajos cu alte plante . Sfecla de zahr este singura plant care furnizeaz materia prim pentru producerea zahrului in climatul continental ; trestia de zahr este singura plant cre furnizeaz materia prim pentru producerea zahrului in climatul tropical . Pe glob sfecla de zahr ( Beta vulgaris saccharifera ) se seamn pe circa 8,5 milioane hectare , din care in Rusia , se cultiv circa 3,5 milioane hectare , iar in restul Europei 3 milioane hectare . Fat de media anilor 1948 - 1953 , suprafata cultivat cu sfecl de zahr a Rusiei ( si CSI ) se ridic la aproape 12 milioane tone . Principalele tri cultivatoare de sfecl de zahr din Europa sunt : Polonia ( 409.000 ha ) Franta ( 409.000 ha ) , Germania ( 423.000 ha ) , Italia ( 281.000 ha ) , Marea Britanie 187.000 ha , Cehia + Slovacia ( 180.000 ha ) , Spania ( 146.000 ha ) , Ungaria ( 121.000 ha ) , Iugoslavia ( 80.000 ha ) , Bulgaria ( 66.000 ha ) , Belgia ( 65.000 ha ) , Romnia ( 240.000 ha ) . In raport cu suprafata arabil , suprafete mari cu sfecl de zahr se mai cultiv in Danemarca , Olanda si Suedia . In America de Nord sfecla de zahr se seamn pa circa 600 mii hectare . Un hectar cultivat cu sfecl de zahr poate s produc peste 50 tone de rdcini . Productiile medii la hectar , care se obtin pe suprafete mari , sunt ins mai mici de 50 de tone . Astfel in Belgia se produce circa 50 t , in Franta 44 t , in Germania 55 t , in Italia 37 t , in S.U.A. 40 t , in Olanda 48 t etc . Dac ne gndim c din 100 kg de rdcini se obtin circa 14 kg de zahr cristalizat, deducem din productia de rdcini de sfecl de pe un hectar se obtin 7000 - 8100 kg zahr . Sunt multe situatii cnd sfecla de zahr a produs un vagon de zahr cristalizat la hectar . In Romnia primele incercri pentru cultivarea sfeclei de zahr s-au fcut in anul 1863 , de ctre cunoscutul agronom si economist P.S. Aurelian ( 1833 - 1909 ), la Scoala superioar de agricultur de la Herstru . In anul 1938 , de pild , an de vrf pentru economia romneasc din acel timp , suprafat semnat cu sfecla de zahr se ridic la numai 32,6 mii hectare . De pe aceast suprafat se recolta mult prea putin sfecl de zahr pentru a satisface consumul intern si pentru a exporta . In plus , nevoia de seminte se asigura numai prin import , iar cultivatorii erau opriti s ingrase culturile de sfecl pe motiv c s-ar fi inruttit calitatea de fabricatie . Modificri radicale in cultura sfeclei de zahr in Romnia s-au produs dup anul 1958 , cnd s-a hotrt ca ntegul necesar de zahr al populatiei trii s se produc din culturi proprii ( o msur radical ) . In

anul 1965 suprafata semnat cu sfecl de zahr a crescut la 190 mii hectare , apoi la 234,4 mii hectare in anul 1977 . Iar productia medie la hectar a crescut de la 14 t in anul 1938 la 28 de tone in anul 1972 si la 29,4 in anul 1976 . In prezent functioneaz in tar circa 15 fabrici de zahr , fat de cteva existente dupa anul 1950 . Dup cum se stie , zahrul constituie unul din alimentele de baz ale omului . Valoarea lui alimentar este dat de cantitatea mare de energie pe care o produce in organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileaz . In timp ce 1 kg de pine neagr asigur organismului 2200 de calorii , iar 1 kg de carne de vac 1500 de calorii , un kilogram de zahr asigur circa 4000 calorii . In organism zahrul se asimileaz in numai 15 minute de la consumare , in timp ce la alte alimente asimilarea se produce dup 60 - 90 de minute . Acestea sunt motivele pentru cerinta tot mai mare de zahr . Dar in afar de zahr , sfecla de zahr se poate intrebuinta la fabricarea spirtului . Din 100 de rdcini , cu 17 % zahr , rezult circa 10 l alcool absolut , iar de la un hectar cultivat cu sfecla de zahr se por obtine pn la 3000 l de alcool absolut . O important deosebit au reziduurile industriale rezultate in urma extragerii zahrului . Astfel melasa , un lichid gros de culoare brun , cara contine 50 % zahr , 20 % zahr substanta organice nezaharate si 20 % ap, se utilizeaz pentru extragerea mai departe a zahrului , in industria spirtului , industria alimentar si hrana animalelor . Zahrul este un produs al procesului de fotosintez si atta timp ct va exista soare , ap si oxigen , atta timp va exista si materie prim pentru extragerea zahrului . Crearea soiurilor romnesti de sfecl de zahr a reprezentat o insemnat realizare a stiintei agricole , intruct aceste soiuri fiind adaptate la conditiile de clim si de sol ale trii noastre sunt mai productive . Pentru a fi ct mai apropiate de procesul de extractie al zahrului in fabrici , in unele laboratoare de cercetare a soiurilor din fosta Uniune Sovietic analizele de randament se fac in fabrica de zahr pe mas , adic o instalatie de laborator care reproduce in extragerea zahrului ntocmit procesele tehnologice din fabricile de zahr . In acest fel se obtin rezultate de randament foarte exacte . In conditii de umiditate redus , greutatea unei rdcini de sfecl a fost de 125 g , iar continutul de zahr s-a ridicat la 19,2 % , in total pe rdcin a ajuns la 24 g ; in conditii de umiditate ridicat , greutatea rdcinii a crescut ns la 192,4 g zahr . Deci 192,4 g de zahr in rdcin , fat de 24 g . In Cmpia Brganului sfecla de zahr avea conditii optime de vegetatie din punctul de vedere al luminii solare ( intensitate , durat ) , al

temperaturii aerului si al solului . Dar nu se putea cultiva din cauza cantittiilor reduse de precipitatii , a secetelor indelungate din timpul verii . Din aceast cauz radcinile rmneau foarte mici si cu tot continutul lor de zahr la hectar nu trecea de 2500 - 3000 Kg . Odat cu extinderea irigatiilor , zona Brganului a devenit foarte favorabil sfeclei de zahr din toate punctele de vedere si astfel productia de zahr se ridic la 10 mii kg la hectar . Sfecla de zahr este una dintre plantele care asigur , n conditii de irigare , productii deosebit de ridicate . In anul 1980 , n Romnia pe cap de locuitor revenea circa 60 kg de zahr pe cap de locuitor .

www.eReferate.ro -Cea mai buna inspiratie