Sunteți pe pagina 1din 7

M 11-Sisteme de acionare Miliu Robert

REFERAT Studiul releelor de protectie

1.Generalitati Releele reprezinta categoria cea mai importanta de aparate din cuprinsul unei instalatii de protectie si comanda automata. In general, prin releu se intelege un aparat care fiind supus unei actiuni exterioare, realizeaza automat o operatie, pentru o gama data de valori ale marimii aplicate la intrare care provoca actionare acestuia. In functionarea oricarui releu este caracteristica variatia brusca(in salt) a marimii de iesire cand marimea de intrare, de regula, atinge sau depaseste o valoare prescrisa, numita valoare de actionare (excitare).La scaderea marimii de intrare sub o anumita valoare, numita valoare de revenire are loc saltul invers al marimii de iesire. Raportul intre valoarea de revenire si cea de actionare se numeste factor de revenire Krev. Marimile care caracterizeaza un anumit releu sunt urmatoarele: -natura marimii de intrare (sau actionare ) -puterea ce trebuie absorbita la intrarea pentru ca releul sa actioneze (cu valori cuprinse intresub 1W si circa 40W); -curentul (puterea) rezultat in circuitul de iesire, in conditile unei tensiuni admisibile date si in functie de natura sarcinii (de exemplu, se spune ca un contact rupe 2A la 110V si sarcina rezistiva, sau 0,5A la 220V si sarcina inductive) -numarul si pozitia contactelor releului : Un releu poate avea un numar de contacte normal deschise si (sau) un numar de contacte normal inchise. Prin pozitia normala a unui contact se itelege pozitia acestuia cand releul este neexcitat (sau pozitia in stare de magazie a releului ); -domeniul de actionare sau gama de reglaj pentru marimea de intrare ; -timpul propriu de actionare, care masoara timpul scurs intre momentul aplicarii marimii de actionare, pana la inchiderea contactelor (de la valoari de circa 10-50ms, la relee instantanee, la valorii de 0,1.10s si mai mult, in cazul releelor cu actionare temporizata prin constructia lor). 2.Clasificare Rleele elecromecanice (cu contacte ) se pot clasifica in mai multe categorii. Dupa principiul de constructie si functionare a elementului sensibil al releului se deosebesc: -relee electromagnetice (nepolarizate sau polarizate) -relee electrodinamice (fara fier sau cu fier) -relee magnetoelectrice -relee magnetice (cu circuite magnetice saturabile sau cu amplificatoare magnetice) -relee electronice (cu tuburi cu vid sau cu gaz si element de executie electromecanic) Dupa natura marimilor aplicate la intrare se deosebesc: -relee de curent (pt curent continu sau alternativ) -relee de tensiune (pt tensiune continua sau alternativa) -relee de putere (activa, reactiva, aparenta) -relee de impedanta (de rezistenta, reactanta, impedanta) -relee de frecventa (sau de alunecare) -relee de defazaj (de succesiune a fazelor ) 2

Dupa felul variatie marimii de actionare, adica a marimii de la intrarea releului, se deosebesc: -relee maximale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare depaseste o anumita valoare maxima, dinainte stabilita; -relee minimale, a caror actionare se produce atunci cand marimea de intrare scade sub o anumita valoare minima, dinainte satabilita; -relee directionale, a caror actionare se produce numai la schimbarea sensului marimii de intrare (de exemplu, schimbare sensului unei puteri electrice, in cazul releelor directionale; -relee diferentiale, a caror actionare se produce atunci cand diferenta valorilor sunt doua marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decat o valoare dinainte stabilita. Definirea releelor de protecie. Funcii. Cerine.

Un sistem de protecie prin relee este alctuit din totalitatea dispozitivelor i aparatelor destinate s asigure, n mod automat, deconectarea unei instalaii la apariia unui defect sau regim anormal de funcionare periculos pentru instalaie, sau cel puin s semnaleze aceasta.

Dezvoltarea tehnicii de protecie prin relee i etapele parcurse Prin separarea automat a unei instalaii defecte se urmresc trei obiective: s mpiedice dezvoltarea defectului i extinderea acestuia asupra altor instalaii; s prentmpine distrugerea izolaiei i aparatelor ca urmare a ocului electrodinamic i electrotermic, ntrerupnd rapid toate posibilitile de alimentare a locului de defectare; s contribuie la restabilirea funcionrii normale pentru continuitatea alimentarii consumatorilor de energie electric.

Releul electric de protecie este, deci, un aparat electric care execut nchiderea, deschiderea sau comutarea unuia sau mai multor contacte la variaii ale unor marimi electrice aplicate la intrarea acestuia. n cazul releelor fr elemente mobile , respectiv fr contacte, are loc o basculare a valorii de ieire la producerea unei variaii n salt la intrare. Releul transmite comanda de declanare la mecanismul (dispozitivul) de declanare al ntreruptorului. In figura 1.1 este reprezentat sintetic dezvoltarea tehnicii de protecie prin relee i etapele parcurse. Structura releului de protecie: n figura 1.2, a, b i c sunt reprezentate: schema bloc, schema desfsurat i simbolul general pentru releul de protecie.

Scheme ale releelor i simbolizarea lor: a.)schema bloc; b.)schema desfurat; c)simbol pentru releul de protecie ES - Element Sensibil (de intrare); EC - Element de Comparaie sau prelucrare logic a informaiei i de Decizie; EE - Element de Execuie.

Caracteristica intrare ieire (static) a unui releu de protecie

Schema bloc de elemente a unui circuit de protecie prin relee Parametrii principali ai releelor: 1) Parametrii nominali ( Un, In, fn, Zn , etc.) - mrimi ce pot fi suportate timp ndelungat de aparat; 2) Valori de pornire (acionare) - valori la care acioneaz releul; 3) Valoarea de revenire - valoarea mrimii controlate la care elementele de execuie ale aparatului acioneaz invers dect la acionare; 4) Factorul de revenire :
K rev = valoarea de revenire 1 valoarea de pornire

(1.1)

La releele maximale care acioneaz la depirea unei mrimi Krev<1; la releele minimale, care acioneaz la scderea mrimii de acionare sub valoarea reglat, Krev > 1. Se consider ca un releu este cu att mai bun cu ct Krev este mai aproape de 1. 5) Timpul propriu de acionare al releului care este timpul msurat din momentul atingerii valorii de acionare pn la emiterea mrimii de execuie (la ieire). La acest timp se adaug ineria proprie a aparatului, la care se adun timpul reglat al aparatului. 6) Puterea consumat de releu - este n raport invers cu sensibilitatea releului. Aceast mrime intervine la ncrcarea circuitelor secundare i la calculul i alegerea transformatoarelor de msur care alimenteaz schema (TC,TT) 7) Puterea de rupere (capacitatea de comutare) este puterea maxim din circuitul comandat prin contactele releului fr ca acesta s se deterioreze. 8) Poziia normal a contactelor (normal deschise sau normal nchise). Se consider poziie normal a contactelor starea lor iniial,cu aparatul nealimentat. 9) Stabilitatea termic i electrodinamic care este capacitatea aparatului de a suporta un timp limitat efectele curenilor de scurtcircuit, far consecine negative. 10) Eroarea releului este diferena dintre valoarea real de acionare i valoarea reglat pentru acionare. n concluzie: Se poate spune c releele electrice sunt aparate automate care, sub aciunea unui parametru electric aplicat la intrare, produc variaia n salt (brusc) a mrimii de ieire la o anumit valoare a parametrului de intrare. Ele funcioneaz pe baza codului DA/NU i fac parte din categoria aparatelor pentru comenzi discontinue. n figura 1.3, caracteristica static intrare - ieire pentru un releu de protecie, n general. n cazul unei variaii a parametrului x de la intrare ntre 0 i x, acestuia i corespunde o valoare constant a parametrului de ieire y=ymin, i cel mai des ymin=0. Cnd x atinge valoarea xpornire, y variaz n salt de la y min la ymax, iar timpul n care se produce aceast variaie este determinat de durata procesului tranzitoriu n circuitul comandat. La o cretere ulterioar a parametrului x de la intrare (de exemplu x=x max) valoarea lui y rmne neschimbat. La descreterea parametrului x (xmaxxmin), valoarea y=ymax rmne

neschimbat dar pentru x=xrev se produce micorarea prin salt n jos pn la valoarea y=ymin. Funcia releului de protecie realizeaz o comand automat de tip releu cu o caracteristic unidirecional. Schema bloc de elemente a unei instalaii de protecie prin relee este ilustrat n figura 1.4, unde s-a considerat o protecie maximal de curent pentru o linie electric aerian conectat prin ntreruptorul I1 la barele SEE. Elementele din schem sunt: transformatorul de curent TC, transformatorul de tensiune TT, blocul de intrare BI care poate fi realizat cu relee cu contacte, sau printr-o interfa format din traductoare i/sau filtre la instalaii realizate cu P sau automate programabile. Mrimile M1 i M2 se aplic blocului de prelucrare logic a informaiei BPL care este i un bloc de decizie. Acesta stabilete dac exist regim anormal de funcionare, iar n caz afirmativ elibereaz un semnal de execuie la blocul de ieire BE. De la aceasta pleac comanda de declanare la ntreruptor, respectiv semnalizarea execuiei acestei comenzi. BTP - blocul de temporizare care asigur dac este necesar o anumit temporizare; BA - blocul de alimentare al schemei care asigur tensiunile operative de CC pentru funcionarea ntregii scheme de protecie. Instalaia de protecie - are un caracter mai larg, putnd fi examinat n mai multe ipoteze: 1. protecia de tip sau funcie elementar independent de obiectivul protejat (de exemplu:protecia maximal de curent sau protecie diferenial sau protecie minimal de impedan etc); 2. protecia ca instalaie de comand automat pentru un anumit tip de defect (protecie mpotriva scurtcircuitelor polifazate, protecie mpotriva suprasarcinilor, protecie mpotriva punerilor la pmnt); 3. protecia ca instalaie complex cu funciuni corelate n cadrul unui ansamblu de elemente de protejat (protecia prii electrice a unei centrale sau protecia unei reele electrice). Scheme folosite in reprezentarea instalatiei de protectie prin relee: Acestea pot fi: - scheme functionale; - scheme bloc; - scheme logice - n care apar elementele din sistem n succesiunea logic a funciunilor ndeplinite. Schemele de principiu (sau principiale) ale instalaiilor de protecie pot fi: - scheme de principiu restrnse, monofilare sau trifilare; - scheme de principiu desfurate; - scheme de amplasare; - scheme de montaj; - scheme de execuie.