Sunteți pe pagina 1din 3

Putere mediatica si control guvernamental - Doris Graber Importanta politica a mass media

Imprejurari ce ar putea fi tolerate atat timp cat ar ramane ascunse pot cu mare usurinta sa devina intolerabile daca sunt puse sub lupa atenta a publicitatii. Acest lucru explica de ce politicienii, care incearca sa capteze sau sa evite publicitatea vor sa programeze ori sa structureze evenimentele gandindu-se la efectele mediatice. oameni sau anumite evenimente la anonimat, neacordandu-le atentie.

Mass media nu numai ca aduc problemele in atentia publicului, ci ele si pot sa condamne anumiti Lipsa prezentarii se poate datora faptului ca oferta de informatii depaseste capacitatea de transmitere
a acelui mijloc de informare.

Mass media servesc adeseori drept model de comportament si atitudine; In procesul crearii imaginii, mass media indica acele perspective si comportamente care sunt acceptabile si chiar demne de lauda intr-o societate data si cele care sunt de neacceptat sau in afara opiniei generale; Publicul poate invata cum sa se comporte in situatii sociale obisnuite sau legate de munca, cum sa faca fata crizelor personale si cum sa evalueze institutiile sociale majore precum asistenta medicala sau politia; Stirile arata ce este sau nu important de catre grupurile dominante din America, ce anume se conformeaza standardelor de justitie si moralitate si cum anume se raporteaza diferitele evenimente unul la celalalt. Mass media prezinta un set de valori culturale pe care publicul este predispus sa le accepte in intregime sau doar partial ca fiind tipice societatii americane. Astfel, mass media participa la integrarea si omogenizarea societatii americane; In termenii unor norme sociale, mass media sunt extrem de puternice pentru ca publicul (cel american) considera ca o presa libera trebuie sa il tina la curent cu erorile guvernarii; Imaginile mediatice sunt extrem de puternice, mai ales atunci cand implica aspecte din viata pe care oamenii nu le pot experimenta decat prin intermediul mijloacelor de informare si nu in mod direct, in propriul mediu social; Perceptia populatiei asupra anumitor evenimente, activitati sau personalitati (revolutii, schimburi comerciale, vietile personale ale politicienilor) este modelata in mare parte de catre imaginile prezentate la stiri si in naratiunile cu caracter fictional din presa scrisa si din cea electronica.

Mass media ignora anumite probleme care nu par interesante pentru a fi transmise pe baza unor
criterii jurnalistice general acceptate sau pentru ca nu capteaza atentia jurnalistilor. Incercarile constiente de a suprima informatiile pe criterii ideologice sau politice sunt un alt factor, mai putin practicat, pentru limitarea reprezentarii.

Mass media ofera publicului si alte indicii despre nivelul importantei unei anumite probleme. Temele
mai importante sunt prezentate mai pe larg, pe prima pagina, cu titluri mari si bogat ilustrate, ori ca emisiuni speciale de radio si televiziune. Puterea mediatica nu este menita a fi impartasita: in acest caz, am avea o incalcare a autonomiei editorialistice. Ea nu trebuie controlata: ar fi vorba de cenzura. Ea nici macar nu trebuie influentata: ar insemna manipularea informatiilor! Jay Blumer 1.2. Supravegherea privata

Cetatenii folosesc mijloace de comunicare in masa pentru a pastra contactul strans cu ceea ce ei
considera a fi important. Mass media reprezinta ochii si urechile de care dispun in raport cu lumea, mijlocul lor de a o supraveghea.

Ramanand informati, oamenii se simt in siguranta, chiar daca isi amintesc sau nu ce au citit, au vazut
sau au auzit. Chiar daca stirile sunt uneori proaste, indivizii au cel putin sentimentul ca nu vor aparea surprize neasteptate.

Functiile mass media Cele trei functii mentionate de analistul politic Harold Lasswell sunt: 1. Supravegherea lumii pentru prezentarea evenimentelor aflate in derulare 2. Interpretarea sensului evenimentelor 3. Socializarea indivizilor in mediul lor cultural Acestor trei functii trebuie sa li se adauge o a patra: 4. Manipularea deliberata a proceselor politice Modul in care cele patru functii se manifesta afecteaza existenta indivizilor, a grupurilor, a organizatiilor sociale, precum si desfasurarea politicilor autohtone si internationale. 1. Supravegherea 1.1. Supravegherea publica

Alte functii private ale mass media, in cazul celor mai mult oameni sunt cele de divertisment,,
companie, eliberare a tensiunilor si oferirea unei modalitati de petrecere a timpului liber cu un minim efort psihic sau fizic.

Mass media pot satisface aceste importante necesitati personale in mod convenabil si ieftin.
2. Interpretarea

Mijloacele de comunicare in masa nu numai ca supravegheaza desfasurarea evenimentelor cotidiene si le aduc in atentia publica si privata, ci le interpreteaza sensul, le asaza in context si speculeaza cu privire la consecintele acestora. Majoritatea incidentelor se preteaza unei multitudini de interpretari, in functie de valorile si experienta celui care le interpreteaza. Sugerand relatiile intre diverse evenimente si cauzele lor, mass media pot forma opiniile chiar si fara a spune auditoriului ce sa creada sau la ce sa se gandeasca.

Are relevanta politica pentru ca ridica probleme civice si pentru ca stimuleaza trecerea la actiune. Oamenii de presa determina care sunt stirile momentrului, ce evenimente politice vor fi urmarite sau ignorate. Optiunea lor afecteaza persoanele si intamplarile care vor avea sansa sa intre in centrul atentiei pentru discutiile si activitatile politice. Fara captarea atentiei mass media, persoanele si evenimentele urmarite la stiri pot sa ramana fara urmari sau pot avea consecinte reduse in cadrul procesului decizional si pentru indivizii implicati in acest proces.

3. Socializarea

Socializarea presupune invatarea principalelor valori elementare si a directiilor fundamentale


pentru pregatirea individului in vederea actiunii de intregrare in mediul cultural.

Informarea mediatica prezinta tinerilor anumite fapte particulare ca si cand ar fi valori generale. Ii
invata care sunt elementele ce genereaza putere, succes, dominatie in cadrul societatii si le ofera modele comportamentale. Tinerii utilizeaza pe scara larga aceste informatii pentru a-si dezvolta propriile opinii deoarece resimt lipsa structurilor atitudinale si comportamentale esentiale.

Sondajele de opinie arata ca majoritatea noilor orientari pe care adultii le dobandesc pe parcursul
vietii lor sunt bazate pe informatiile oferite de mass media. 4. Manipularea

Cele doua tipuri de abordari non-autoritare au fost descrise prin termenii libertarianism si responsabilitate sociala.

Rolul mass media in regimurile autoritare

Dupa Watergate, manipularea directa a proceselor politice prin mass media a redevenit un lucru
comun, dupa decenii de reprezentare neutra, cand majoritatea jurnalistilor americani reactionau ca niste cronicari ai informatiilor oferite de altii.

Sistemul comunist si alte regimuri autoritare functioneaza pe principiul guvernului care cunoaste si reprezinta interesele majore ale poporului. Mass media nu trebuie sa intervina in actiunile guvernului sau sa-l contrazica, este instrumentul guvernului. Presa poate prezenta coruptia oficialitatilor la nivel inferior si poate sugera ajustari cu priviri la politicile concrete, dar dincolo de aceasta limita nu poate critica fundamentele sistemului sau ale conducatorilor acesteia. Politica de glastnost sau de deschidere, initiata de liderii sovietici in 1987 a crescut numarul articolelor critic, dar sfera ei a ramas extrem de limitata. In societatile totalitare, rolul mass media este mult mai strict delimitat. Efectele potentiale, politice si sociale ale unui reportaj, determina ceea ce poate fi publicat sau nu. Evenimentele care refleta in mod favorabil politicile din tarile capitaliste sunt de obicei ignorate pentru ca astfel de informatii ar submina imaginea oficiala negativa despre lumea ne-comunista. Oamenii din presa sunt incurajati sa aleaga subiecte, informatii, care sa intareasca loialitatea cetatenilor fata de sistemul comunist. Conform lui Lenin, presa trebuie sa fie propagandist, agitator si organizator, dedicat scopurilor revolutionare a societatii comuniste. Chiar si programele de divertisment trebuie sa slujeasca unor scopuri politice.

Articolele de fond si programele televizate dedicate exclusiv dezvaluirii rezultatelor unor investigatii
au devenit extrem de populare.

In prezent, presa de scandal poate avea mai multe scopuri. Scopul principal al jurnalistilor poate fi
acela de a scrie texte care sa prezinte erorile de guvernare si sa genereze reforme. In acelasi timp, scopul principal poate fi prezentarea unor informatii senzationale care sa atraga o mare audienta si sa sporeasca profiturile. Controlul guvernamental asupra mass media: caracteristici si modele

Guvernele din intreaga lume considera mass media o forta politica importanta. Aceasta convingere este intemeiata pe presupunerea ca institutiile care controleaza informatiile publice pot modela perceptiile si comportamentul public, determinand astfel sprijinul sau opozitia cetatenilor si a oficialitatilor in raport cu guvernul si politicile acestuia. Prin control, guvernele incearca sa mentina sistemul politic intact si sa reglementeze mass media si alte institutii sociale care depind de publicitatea mediatica. Desi controlul se produce in toate societatile, extinderea, natura si scopurile sale pot varia. Motivele acestor variatii sunt puternice si diverse. Ideologia politica este unul dintre factori. In tarile unde libera exprimare a opiniei reprezinta o valoare fundamentala a societatii si unde dezacordul este acceptat, mass media tind sa fie in general neingradite. Dreptul presei de a critica guvernul evolueaza si atunci cand ideologia oficiala accepta faptul ca nu este ideala, ca exista coruptie la orice nivel si cetatenii obisnuiti sunt capabili sa-si formeze opinii in ceea ce priveste guvernarea. Libertatea presei se manifesta mai usor daca guvernele sunt consolidate economic si politic, chiar daca de multe ori se afla in opozitie. Chiar daca mass media nu este absolut liberaprivind controlul social sau guvernamental, nici macar in timp de pace, iar tarile cu un regim autoritar au un control rigid, toate sistemele dispun de metode specifice in procesul de control al presei. Nivelurile de exercitare a controlului in cadrul diverselor natiuni variaza in functie de regimul instaurat, de contextul politic, de diferentele regionale sau locale si de natura stirilor. Tipurile cele mai uzuale de sistem de control in societatile autoritate si non-autoriate sunt descrise in functie de fiecare tara in parte. Sistemele de control autoritar sunt de doua tipuri: neideologice, care reprezinta dorinta claselor conducatoare de a controla in mod ferm rezultatul informarii si cele bazate pe o ideologie totalitara (comunismul utilizeaza in mod activ si controleaza mass media in scopuri ideologice). Exemple de control non-ideologic autoritar pot fi in tarile conduse de guvernele militare: Chile si Etiopia. Exista doua tipuri de abordari non-autoritare ale controlului, desi ele nu sunt legate de diferentele de ideologie. Ele se leaga mai degraba de diferentele filozofice cu privire la rolul pe care mass media trebuie sa-l detina in tarile unde se bucura de o mare libertate.

Rolul mass media in regimurile non- autoritare

Principala caracteristica in ceea ce priveste controlul mass media in tarile democratice contrasteaza in mod radical cu societatile autoritare. Intr-o democratie, guvernele sunt considerate a fi slujitori fideli ai populatiei, dar in acelasti timp sunt considerate potential coruptibile, stupide sau agresive fata de cetateni. Mass media sunt privite ca un mijloc de prezentare obiectiva a binelui si a raului, ele tin sub observatie scena publica in interesul societatii care trebuie si poate sa aprecieze performantele oficialitatilor. Jurnalistii joaca roluri de gardieni, a patra expresie a guvernarii, care monitorizeaza greselile executivului, ale legislativului si ale puterii judecatoresti. Jucand rolul adversarului, jurnalistii ofera un feedback, de care sistemele democratice au nevoie pentru a-si pastra echilibrul. Daca in urma analizei mass media, guvernele se prabusesc si oficialitatile publice sunt demise, lucrurile sunt in ordine. Principala obligatie a mass media in societatile libere este aceea de a oferi publicului larg informatii si divertisment. Potrivit filozofiei libertariene, orice se petrece si merita atentia sau este important pentru audienta, poate sa devina o stire. Desi publicul poate afla lucruri relevante in presa, educarea nu este scopul sau principal. Scopul nu este nici punerea la indoiala a adevarului, a credibilitatii sau a meritelor informatiilor primite din diversele surse disponibile, ci mai curand, se lasa la dispozitia publicului de a decide ce sa creada.

Metode de control regimuri autoritare

Sunt utilizate in principal patru tipuri de control al presei: legal, normativ, structural si economic. Combinatia de metode prin care guvernele controleaza mass media difera in functie de principalele obiective de control. Societatile autoritate urmaresc restrangerea accesului la comunicarea de masa, permintandu-l numai pentru vocile favorabile regimului si numai daca subiectele sunt in sprijinul politicilor guvernului. ( ex: scutiri de taxe pentru ziare care sprijina guvernul in actiuni control prin monopol). Alte metode utilizate ii vizeaza pe editorii favorizati la alocarea unor stocuri limitate de hartie pentru tiparirea ziarelor si revistelor lor. Mass media pot fi controlate prin manipularea accesului la stiri.( ex: guvernul poate furniza informatii numai pentru anumite publicatii favorizate, Nixon a interzis accesul reporterilor de la Washington Post in avionul presei). Metoda cea mai buna de control a presei este cenzura. Tradarea si seditia sunt de cele mai multe ori definite general in aceste tari asa incat orice critic fata de guvern devine potential un act de tradare si seditie.

Metode de control regimuri non-autoritare

In societatile democratice, controlul oficial nu este necesar. Cel mai bun exemplu al unui stat democratic este cel al SUA, unde Primul Amendament al Constitutiei sustine libertatea la exprimare a presei. Justitia a decis in multe cazuri ca protectia nu este absoluta si ca exista imprejurari in care drepturile sociale sunt superioare. Chiar si in societatile care au sisteme de comunicatie relativ deschise, unele moduri de control(legile si deciziile legale sau presiunile sociale indirecte) vegheaza asupra exceselor mass media. Controlul in societatile non-autoritare poate fi impartit in general in patru categorii: protejarea supravietuirii statului prin norme juridice, protejarea unor tratative guvernamentale sensibile, protejarea reputatiei si a dreptului la viata privata a indivizilor si ocrotirea principalelor standarde morale ale comunitatii. Toate societatile au legi cu privire la tradare si seditie, care interzic publicarea si transmiterea unor informatii ce ar trebui sa ramana secrete pentru a proteja tara de dusmani interni si externi, care pun in pericol SUPRAVIETUIREA NATIONALA. Marea problema este determinarea momentului in care secretul este atat de important incat sa se renunte la libertatea de exprimare si informare. In societatile democratice, mass media si guvernul sunt in permanent conflict. Guvernele tind sa se protejeze, mass media tind sa dezvaluie.