Sunteți pe pagina 1din 122

caiet

documentare .t:-.. Olnema.oaralle


\

oi

CAlE

DE DOCUMENT ARE

ClNEMA TOGRAFJCA

studii S. EISENSTEIN Reflectii despre comedia sovietic~

Pe teme de creaiie P~ 'McENERY R. ROUD Formula d~un~toare

8
9 13 generic ului pentru

J.

/tf:J Lumea lui Jacques Demy


Filmul ~esenul i scriitorul i productia

CAU

B. ALLEN' W. GARRIN Ph. PILLARD

"O lume nebu~"


. (ttIp

ZAZlE INMETRO de Louts Malla - Fi~ filmograric~ la comedia cinemato~afic~

aer

.. -.~

r
60 88 71 73 83 55 65 l 85

14 15

Cu privire

R. IURENEV Marea V acomicului comediei Nu un singur gen, ci Trliind cu t epoc~ rsul Partea vesel~ a vietii Ne-am dezv~tat oare s~ genuri rdem ? Jacques Reflectii Implicatiile r;/' Tati despre comedie Pierre Etaix.- Lectie de rs

/' ~/ " '1 V ../

Tehnic~

cinematografic~ .a. Tehnica cinematografic~ franceza n anul 1964

l. ALEKSANDER Glosar Sumarul

97 J04

"Caietului

de documentare

cinematografic11" pe anul 1964

108

Nr.

1~ (Z:;)
1964

OeCEMBRle

.'!

Studioul

CinematOGrafic Studii

"BucurG:',iti"

si documentare

Bucuresti,

Bd.

Martie

nr.65,

raionul

V.I.

Lenin

...

i,
I

REFLECTII DESPRE CONDIA SOVIETICA S.Eisenstein Izbranne Statii, Ed.Iskusstvo. Moscova, 1956 Era la nceputul primaverii anului 1930. Paris. Dar nu Parisul de astazi cu care coopereaza tara noa.stra pentru o politica mondiala a pacii. - Ci Parisul afacerii Kutiepovl, crid se 8tepta n fiecare zi ruperea ralati-' ilor dintre cele doua tari. In ..aer plutea o ncordare amenintatoare In aceasta ambianta nelinistitoare trebuia sa tin o conferinta la Sorbona. Nici cel putin o conferinta; Oi s~ prezint pur si simplu &taroe i novoe (Vechi si nou). interzis Cu o jumatate de Ora nainte de nceperea sedintei, politia a proiectia. Sala era plina. Cu neputinta sa se anuleze reuniunea. Nu-mi raminea decit sa prelungesc expunerea, sa fac din ea O conferinta adevar-ata Oare de altfel n-ar fi nici ea suficienta pentru a completa programul unei seri. O data conferinta terminata, ramne sa nlocuiesc proi.ectia fil~ mului cu lIlicul ,joc de ntrebari si de raspup.suri intre sala si orator. Joc pasionant dar si periculos, mai ales cnd sint in sala oameni care se nversuneaza sa te puna n ncurcatura prin insinuari, prin atacu~i directe sau prin formule perfide si ntrebari echivoce. Dupa cum am aflat mai trziu, Sorbona era ncon.jurata de poli tie. In tot cartierul stationau camioane cu agenti. C".lliappe2 se deplasase pers~nal. Se conta cao posibila ciocnire cu serviciul de ordine care interzisese vizionar9~, va oferi prilejul sa se "culeagaIt din sala cei viza~i. Caci erau tu sala si Pceilalt~ - si printre ei"Cachin.Jocul s-a desfasurat fara obstacole o jumatace de ora, o ora, o ora si jumatate. Intreb~rue si raapunsuMJ.e s~ ncrucisau. Auditorci. dadea dovada de un moral de fier. Raspunsurile veneau spontan. Dar trebuia sa si terminam. Pl.1~deam intrebarea care sa ne permita o incheiere de efect a sedintei. In sfrsi t ! Se ridica un omfoaJ;.t.eslab si palid, din ultimile rnduri ala amfiteatrului. Are un aer amenintator.

1 tica; Parisul zilelor lui Kutiepov - general alb, dusman acerb al Uniunii a fost rapit n 1930 la Paris de gardistii albi care au ncercat
insceneze un atentat al bolsevicilor si prin aceasta sa provoace o antisovietica. 2 Ohiappe, ~eful politiei franceze, un cunoscut reactionar.

Soviesa com?anie

4-

- De ce nu produce tara voastra comedii?


risul

E adevarat ca Sovietele au ucis

L~niste morIDntalan sala. Eu nu am de loc prezenta de spirit. Mai ales n public. Dar de data aceasta am avut o iluminare. Nu raspund la ntrebare. Izbucnesc n rs. !lGeva pot spune este ca se va face mult haz n Uniunea Sovietica, cnd vai ~apeta acolo ntrebarea dumneavoastrt:.!II . Ilaritate generala. Cu aceasta ncfiei conferinta, care se transformase in d t;ing~ Si am plecat prin curtea batrnei Sorbone. Arata ca o cetate asediata. Dar scandalul sperat nu a-a produs. printr-o Purtate pe un toude dialog amabil, dezbaterile se ncheiasera
explozie,de rs.
"
.]"

Aceasta Pentru .. nu putea f:urniz~ pretextul pentrM o interventie . a politiei. ilaritate nu se aresteaza A do~a zi se putea citi n'ziare : IIBolsevicii snt de temut nu cu cutitul n dinti, ci cu sursul pe buz>e". Din pacate n ziua aceea n-am citit. ziarele. Dimineata amfost purtat de...la un comisari at, la altul\, dintr-un bi,rou al :~efecturii n altul. Mi s-a interzis sa,stau n Paris. NU s-a cerut sa' parasesC) teritoriul francez in douazeci si patru de ore etc. Dar asta este o alta p~veste. -Ceea ce ma intereseaza aici este problemarsului. Si mi pun ntreari 3 Avem \Ul rs ai nostru? Il vomavea? Si cumva :h ? ' Ce este, in general, rsul nostru? Si n particular pe, ecran. Multi. ,au pus aceasta ntrebare" Mu1.tiau raspuns. Simplu. Prea simplu. Altii mai complica~G. Prea c?mplicat. Cu ctiva aDi n urma am lucra"c la un scenariu de comedie. Lucrez foarte profesional. Ridicnd valuri ~e eruditie., Dezbatnd cu mine calcu1.e, ecuatii, concluzii.Imi place insumi' principii ,si programe. ACU!URlnd sa potrivesc muzica la mersul filmului.' Uneori depasindu-l. At~ci deodata muzica nu se mai potriveste. sb scufun<la in sertarele considerautl1or 'doctrinare. l " , ScenariUl r-amnen p~ .In locul lui se umfla dosarele cu pagini de manus-. 01:'i56de cercetari teoretica. Nu stiu ce e Illai util. Dar-aceasta metamorfoza a ~perei n reconsiderari, continui de principii, constituie adesea nenorocirea ea. Adesea, lamurind principiu19 pierd interesul pentru aplic?Xea lui ! lega,Asa a-a ntmplat si CU acel scenariu comic. Tot ce am analizat n tura cu el, tot ce amf~nda.mentat n timpul lucrului, va forma poate o carter dar sigur nu. un film. Sau poate nu snt facut sa scriu o comedie sovietica?
'"

In biciuluL12:mi orice caz, un place lucru rsul e sig~. Eu apartin unei traditii de rs care cereJ' suierul care darma.} Gustul acesta amar,de pamflet era prezent si n unele pasaje din "Vechi si noull unde facusem primele ncercari n comic. Acest suierat rasuna si mai

- J .acut n Dar Am Ce comedia nu pe care un nu am terminat-o atunci.

a fost

timp

pierdut. o chestiune lui mai de principiu.

rezolvat este ce

pentru

mine n

remarcabil se situeaza

rsul

Chaplin presus

?
de toata poetica rs\uui n cinema-

Prin

Ch~lin

t(
\!

togr~~=' -----

ca/ in

~_.-_.~------------------_._
~;i,.JI'!..e3~_.1:tr.is Jlllllm..JWJL
fiecare umana 'din. filmele sale pe exista care le un

.. -._.. ~ .. _,- _.._-loc care te

-_ .. ,~-sa

PY2-.n . I?f'..9:f

Prin. faptul plingi fI. prin Chaplin

face

c~it)tea e Un

a sentimentelor E._~ .. Cl.~~~~~

suscita. Care sint per-

original..

CO!!!ES?rt.I'l? __ d.~.cO"Qg.

f~spectivele El , giat.

pe care le deschid.e Chaplin comediei ar putea fi fara greutate vulgarizat sa deghizezi ce personajelet aportul sa

noastre? pentru a nu. spune intriga lui si

. lamentabil sa in

p.J.a-

E deajuns esentialul din

transformi al

pastrezi cultura

ceea

constituie

original

Chap1in

cinematografica. De Se ochii lumii de pOti la sa numesti ca nu si asta acesta al in o experienta. e drumul am nostru. gasit poate echivalentul

ntelege

sine

Conjugnd care urmeaza Lirismul, deveni trasatura Ceva Daca lor le la va

efortul sa-si

logicii

intuitiei,

gaseasca

locul n

cinematograful bun al

nostru. nu cred ca acestea vor

sentimentul, lui tine

sensul

cuvntului,

distinctiva. nsa locul. caritate pentru locul cei umana, compasiune cei apare scena fata de suferintele oropsiti care devine Lirismul n vad ce:16

Chaplin

exista varsate noi, ci ci se la n n

umilit: lacrimi atunci, n nu n la

umiliti, va

ofensati,
,..:..-l-

cei

soarta, consta rism, selor trecere tul-cheie Si .locul n

acestora n

emotia

sociala; din comic

nu
~Lma-

a p~inge, individual clipa cnd comic care

a recrea,

care

nascuta

social. contopesc lacrimi,

Lirismul ntr-un nu lirice

social

nseamna

pateti(1)~.

llt;eg ci

nseaW;a~
a.rc.

im:v.ul.Si crezut ca

aceasta elemen-

de

la pe

patetice,

cinemat;;')graful va rnd. ca care si Nu numai Dar scaun, cu

trebui tipul un tip

sa-I

ncorporeze

f'ilmului si

comic. va ... gas~ o

al

doilea Un tip

sintetic, care n care

generalizat, acelasi se timp

el.
O

Chaplin. ia se

va.

figura
Q

notiune. care

notiune palaria ncepem luni este

~-

un

o notiune plapuma. Noua

barbiereste.

notiune
Wc.<'=

scoate Toti ne

acopera ca

viata ne

exp10atateri. snul ei.

1111'\1 ne

hraneste

pntecul

mei.

Mai

multe

hraneste de

Copilaria

etapa

exploatare

parazi tara

dezvoltarea

noastra

'bi.o,,-

logica.
La menul timpul sau, este fermecatoare. odioasa, un Dar farmec daca pentru etapa continua dincolo d.e te:r~ ei normal, Intr-o sau a fost etapa un devine anumita al de in idioti~ omului de catre un pas semenul ina.inte~ Si

a societatilor,

exploatarea burgheziei

motor

progresului. catre semenul

Aparitia sau umane

a marcat

Exploatarea ceea ce. este

omului odios

dovedeste bazata pe

totusi aceasta

infantilism exploatare

social. se

raporturile

coutu-

.,.

- 6za de indata ce omenirea ncepe sa mearga, adica O data cu aparitia acestor

"a"pOl'turi.
Acesta~,- este.. ~ aspf,l~tlll ~::1-rA VA .fi
..

t; nta.. rsului
a deve~t

nost-ru: infantilismul ... ~----"'


-

social, .. socialisfoarfeci

_---.--'

cs~e ntrzie

~i,-"i.-----

n epoca n care societatea

~-----_.. ~.--'-'-'--

adulta

n secolul cu niste

--:>-

~ gre~ sa nu rzi

cnd Chaplin-tapiter,

si taie unghiile

~~ase ~entru taierea tapetului. Dar gagul dezvaluie ilogismul individual. &ci sta mai multe feluri de rs . 'Si antiteza "ne apartine - nu ne apartine': e~ tvata banalitatea Actiunea ei, comporta totusi un element real. sensurile care i se poate ramne aceeasi, dar va fi un abis ntre

buie.
Sa luam acum un exemplu extras nu din absurd, ci din lirism, din sentiment. scenele i e 'se idengaseste evadat
..

Sa luam una din secventel3 cele mai bune din Pelegrinul e. Ocnas curca evadat, Chaplin mimnd a furat lupta odajdiile unui preot.

de ChapIin, Aceasta

travestire si

ala. El cade in miuile anori asBor. stralucit, lui David Dar banii e din repertoriul ~.tea falsului chaplinian.

E pus sa ci teasca predica cu Goliat - una din scenele Dimpotriva, ca Chaplin el i de cheta dispar.

cele mai

Se descopera

preot Dar nu el a furat banii. proprietatii triumfa.

restituie.

Respectul

Numai

este un

- deci trebuie sa triumfe si respectul legii. ?eriful, calare, conduce jalnica eta a arestatului pe drumul prafuit. Seriful se dovedeste un fel de ruda a lui Javert din "Mizerabi lii" . de Victor

Convin.gndu.-se de marea nobIeta e care l-a persecutat jumatate

sufleteasca pentru

a fostului prima

ocnas Jean VaIjean, si

din viata,

oara n viata Javert

calca datoria. 1s1 ~araseste postul. Il lasa singur pe Valjan. Valjan e liber. el un sentimental. A:r vrea sa-I lase pe nobilul ocnas ChaSeriful este

si

n sa fuga. Aici' apare intentia cel pas spre dreapta jloacele riful ..:'at pata

geniala

a lui Chaplin. nu-i Mexic. Floarea

Seriful

conduce
':l

prizofaca toate parte usus1-1 n Unite,

,rul pna la gram. ta mexicana._ Dar nobiJlilui ocnas care l-ar duce n liberul ideea. Dar Chaplin Charlot daca sa-i caleaga Serviabil, Dar vai se termina,
O floare.

trec.c prin 'cap sa Seriful epuizeaza

s~-i sugereze n MexicQ

nu fuge.

Si, aici, o scena Seriful

minunata:

cere lui Charlot

este de cealalta rasufla n mna, alearga

frontierei,

si si

ndeamna. calul.

! Charlot,

trece frontiera. cu floarea bine,

junge din urma. Totul si cu cadrul celalalt

mi amintesc Situatia

cu o lovi tura n Statele

lui Chaplin

care se departeaza frontiera.

cu un picior

n Mexic. La mijloc,

e fara iesire

N~ stim cum lupta Stim cum lucreaza. Stim cum nving. Vedem acum cum rd.

bolsevicii.

Rsu:t "nostru"
uoua

si

"rsul"

lor - nu mai snt simple

abstractii. n lume tnara

Intre

cele

exista abisul-unor conceptii social~ diferite. Cum se prezinta comicul si rsul pe Care l aduce

clasa procatre

letarl care a luat pu.terea n Octombrie victoria finala ?

si care o conduce

cu mina ferma.

'1 -

A
\

Oare acesta va fi rsul ei~ rsul amuzamentului gol, al dist~actiei placute~ rsul stomacu~ui plin sau mijlocul de a uita necazurile vietii cotidiane? Va fi el numai o blnda ironie pentru pataniile hazlii prin care trece un caraghios original ce intra singur n si tuat;ii comice ? NUG Aceasta nu e tra~iitia rusa a rsului. Traditia rusa a rsului - e alta. '-Ea e legata de numele nemuritor Gogol, al lui Sf!U-----al lui Cehov, al lui _ kov-Scedrin. ~ ----- Si trasatura distinctiva a acestui rs e nota de denuntare sociala, care l nsoteste pretutindeni. _.De la ironia fina a lui CehOV pna la "rsul printre lacrimi Il 8~ lui Gogoll' pna la biciul muscator al pamfletului si al satirei lui Scedrin. ~ risul lui Gogo1, rsul Care va fi rsul care va !iJ..ocui rsul lui Cehov lui Scedrin ? Va urma el linia nepasatoare a rsului n hok.ote american. sau va urma t-.ca ditia rsului tragic al umoristilor rusi din secolul al nouasprezecelea? Va trebui sa asistam cu totii si sa participam prin lucrul nostru la crea rea .unui nou gen de rs, care sa completeze o pagina alba a istoriei universala a rsului, asa cumUniunea Sovietica a nscris prin nsusi faptul existentei ei o noua pagina n istoria varietatilor formelor sociale. E prea devreme pentru noi sa rdem fara grija. Constructia socialismului nca nu s-a ncheiat. Nu.are loc frivolitatea. doar o arma de rezerva. Rsul O arma usoara ,care ucide acolo Und@ nu e locul sa se trimi ta. carele de a"' se..1 tale miniei socialiste. Daca n ambianta nabusitoare a Rusiei tarista, din iieoolul al n.ouaspre~e-" celea sau - in cel de al douazecilea - pretutind~e:nin afara Rusiei deveni tii URSS. repamflet;~. satira, rsul au fost promotorii protestului, ~a noi rsului i vine rol1)~ sa dea dusmanului lovi tura de gratie, asa cumrevine infanteriei sar-' cina sa ill1mdere-teaua transeelor inamice, cnd artileria grea a deschis drumul baionetei. Daca acolo slujeste pentru a angaja lupta, la noi rsul marcheaza apropierea victoriei: e rsul nvingatorilor. 'Asa imi reprezint ~ n linii mari) ca va fi rsul n clipa ul timelol" uclestari cu dusmanul de clasa care, profitnd de punctele slabe, imaginabile si neimaginabile ale cuirasai, se nversuneaza sa temporizeze marsul victorio3 al socialismului. Nu te poti n~lta aeasupra.limitelor ilarit~tii elementare i ale nom~cului_ biologici daca, nu te nalti pn~ la semnificatia. sociala a "cal'ag..'1io8ultii" (cal le bataie),pe Care rsul i l-a luat drept tint~. Comicul matii sociale i forta satirai social~ trebuie $~ asigure 91 va asigura baza acelui Uillormilitant, Care va fi fn modnecesar rsul nostru
-~
El

PE TEME DE CREATIE

Formula daunatoare (peter McEneryx), Films and Filming, 1964, vol.lo,nr.lo) Jocul este pentru mine o arta care trebuie studiata, nvatata si dezvoltata ~u multa atentie. Doresc pentru momentsa ma c~ncentrez asupra teatrului si apoi sa adaptez aceasta experienta tehnica n cinematografo Prestigiul pe care l \ . dobndeste cineva n teatru constituie un sprijin imens n cinematograf si, desi mi place sa fac filme, este important pentru mine sa ating pozitia n care oamenii snt convinsi despre tine ca esti bun cu adevarat pent~u un rol, ca rolul ti convine~ Atunci, pna la un punct poti sa-ti impui punctul de vedere,n sen~ sul ca poti lucra cu un regizor si cu colegi actori cu care ai sentimentul ca poti realiza ntr-adevar cevat Acest sentiment de oarecare siguranta est6 foarte important pentru un actor, mai cu seama cnd trebuie sa sacrifice doua sa? tret luni pentru a lucra un I~l. Dupaparerea mea nimic nu este mai dezamagitor dect sa lucrezi tot acea'c timp cu un regizor n care nu ai multa ncredere. Pentru une, -ndeosebi acum, are o importanta enorma cine este regizorul. Exista, bineregizor inteles, ~~umite riscuri n apreciere9 mai ales cnd este vorba de Q~ c'.! care nu ai mai lucrat" Nu este suficient sa-ti placa ca persoana - acest luC2"U nu are nimic de-a face cu aprecierea pe care ti-a formezi Trebuie sa stii ca este capabil sau :nusa te dirijeze . Este mai bine sa lucrezi cu un regizor caruia i cunosti modul de a lucra, de~9.rece stii ce asteapta de la tine st~i ce .. o..ei a:re~stii ca ara ncredere n,propria ta abilitate. Si totusi n cinematografie sentimentele dintre relSizor si actori nu snt n general at.t de strnse ct ar trebui sa fie~ Muti dintre regizori nici nu tin seama ntr-adevar de actori pentru a ncape o scena Tu.stai deoparte n timp ce regizorul discuta ?u tehnicienii: "Aici VOD:. pUne aparatul Poti sti lununezi bine? "Cu siguranta". "El o sa. intre si o sa atea pe lillia asta, .pe .urma o sa naintam pentru un prim-plan, pe urma l puIlSmsa se ridice si sa se duca la fereastra . I-ti conVine?". Abia apoi este adus actorul pe platou si i se spune ce S-a stabilit pentru el sa faca . Ceea ce este absurd . Actorului trebuie sa irsedea posibilitatea sa prelucreze cu regizorul intentia unei scene si apoi,/, ~mpreuna cu operatorul sa realizeze cum trebuie jucata scena, ,sa~si faca ~~are sugestiile si sa ajunga la solutia comuna. Acest _ucru nu se face totd('!..aUna. Detaliile te@)i<&e predomina in prea m.aremasura si tehnicienii nu snt deobit de ntelegatori fata de actori. Pentru ca actorii snt denumiti comod artistii")i reprezinta si prezinta prob~eme si di~icultati. Tehnicienii si ueaza toaite problemele tehnice si apoi gndesc: "Oh, doam.ne,trebuie sa mpasi pa artistii 10. Cteodata ai chiar sentimentul ca tehnicienilor nu le pla.c &ctorii;,uu este un antagonism din partea lor, ci o bariera pe care o creeaza ni care este daunatoare .tdesea perfectiunea tehnica n sine nu are i.'1lport~~ta. r
9

- 9 -

Luati de exemplu "Les Abysses" n care continuitatea e foarte faramitata, dar asta nu are importanta. La noi n tara (Anglia-N.Tr.) avemmulte de suferit de pe urma faptului ca lucram. filme dupa o formula - formul.a dupa care treouie turna"Ga o scena. Se face mai nti un plan de orientare,. apoi te apropii n plan a.merican; apoi se detaliaza n planuri individuale si prim-planuri. Se acopera cu grija totul.Dar de cetrebuie sa spun fiecare cuvnt CL! fata la aparat? Auditorul 9tie cine vorbeste. nu trebuie neaparo.t sa fii privit timp de doua ore! De exemplu n "Dolce Vita" o femeie are cteva replici importante eie ro.3tit, dar le spune ndepartndu-se de aparat, cu spatele la noi. Stim foarte bi.ne cu::, spune arata, i vazusem fata nainte. Nu trebuie sa vezi fiecare lucru care se n prim-plan . Si nu odata ntreaga semnificatie a priiU-planului se pierde prin ar~ta prea frecventa folosire. Ct de mult trebuie sa te apropii ca sa vezi Ct~ p~cineva? Pe un ecran mare i poti vedea de la o departare de 40 picioare. E ca.t ca fiecare scena trebuie sa fie att de lustruita si de perfecta. Prim-planul si pierde efectul - devine imun. Evident, prima preocupare a actorului este aceea, de a dezvolta un personaj; n mod ideal este mai bine pentru el sa faca pe regizor sa vada sau sa nteleaga care este linia pe care el intentioneaza sa o dea personajului. -Regizorul va putea atunci sa-I ghideze pe aceste linii - daca crede n ele - sau sa-i suge~ze o alta cale, pe care o gaseste mai buna. Daca regizorul te convinge si ai sufiir cienta ncredere n el, poti ncercae Dar daca constati ca nu se ncadreaza contextul conceptiei tale asupra personajului, trebuie sa ai ncredere n tUl,: si sa-ti mentii ideea originala. Cred ca cei mai buni regizori de film s.nt cei care au o experietlta n te:=;true Din punct de vedere al actorilor acest lucru este cu sigu.I>an~aadevarat. ,consensul ca vor ajunge la o ntelegere imediata cu regizorul si vor putea fi vinsi ca nu vor fi priviti pur si simplu ca un rau necesar n film. Tony Ricnardson este un bun exemplu de acest fel si am cunoscut o imensa satisfactie lucr;;:n::J. cu el liThe Seagulllt (Pescarusul) de Cehov, pentru English Stage Company.Stiu cil lucrnd n film ma voi afla pe aceeasi l~~gime de unda cu el, voi avea ncrede~e 1~1. pr.in judecata lui deoarece stiu ca ntelege actorii si nu este interesat mul rnd de partea. teh...'1.ica a productiei filmuluio .?eter Multe din cele pe care le-am nvatat le detin <ie la excelentul I'8g;i.:.I)r Wood,care ro -8 nvatat economia - este att de important sa faci lucrurile ci-;:; mai simplu ,posibil pe . Asa cumspunea ".Aruncati la o parte frufll\J.setile, runcati lucrurile care le pute ti Picasso: face bine!
11

::1- .J'

L~ea lui Jacqucs Demy(Richard Roud, Sight and So~~d, 1964, ve33, n~.3) Jacques Dell).y a lucrat pna acumtrei filme d.e lung metraje 'roate au fost bazate pe scenarii originale scrise de el, si numai de el. In mijlocul atitor ~iscutii despre Ula politique des auteursll si deppre dezideratul ca regizorul sa :~ie un "auteur completl!, a trecut. poate neobserv<'1-t :faptul ca Demyeste unicul regi:co.' din noul val care are la acti .. ~ul SalI un b~aI cQn.6iJ~';:'/';lbil de lucrari. n n:;ragime originale. LumeafilmeloL' sale. e '::>te. 1iJiile Qe~o"t~ dQ el. Ce fel de lume este acea.9ta ?
Q;

- ,10 -

Chiar ... unci cnd -trebuie sa. ne debarasam n sfrsit de sarmana matusa Elise din "Les " Parapluies de Gherbourg" (1964), ea ne linisteste n modspecial~ ft.Am trait lIlul-l;a .. n;mefl stiti . Pot sa parasesc lumea aceasta faraparera d.e raut In fapt, nu nuai ca personajele lui Demy nu mor, ele snt tra..'1.Sferate dintr~un film n urma ... torul~ conterindu-li-se astfel o viata noua. Roland, ndragostitul dezamagit din "ola" (1961), gaseste n sfrsit un fel de fericire n "Les Parapluiesti~ Demy ne anuntase iminenta revenire a Lolei $i Cecilai ntr-un film viitor . Ele au re ... ~enit ntr-adevar amndoua, dar sub o nfa~isare diferita. Lola de exemplu are o paralela n Madeleine din uLes Parapluies~~: cele doua fate asteapta amndoua-cu rabdare ntoarcerea iubitilor; Lola pe aceea a lui Mi"heI dupa cai sapte ani la Tropice, Madeleine pe Guy dupa cei doi ani n AIger:i,a i dupa avant ura cu alta fataG Roland nsusi a devenit ntr-un sens Michel din LoIali, revenind bogat la Cherbourg ca Michel la Nantes. Aceasta dublare a per~onajelor merge chiar mai depar:ta,' ea apare ntl:'-un acelasi film - tnara Cecile din '1Lolai'! este (')versiune mai tnara a Lolei~ dupa cummarinarul( lei american es, '

o lUIll6 n care moartea lipseste . Fapt mult mai rar dect a-ar cred3.

te un Michel mai tna.ro

:filmele lui Demysnt construita pe o miscare circulara . "LoIali nce~ pe c\t intrarea. lui Michel n Nantes n marea lui masina albal si se termina cu j;,Lecarealui~ de data aceasta .ntovarasit de credincioasa Lola. ULaBaie des Anc>SSB (Golf'ul I.ngeri:lor, al doi"le~ film al lui Bemy, 1963), ncepe, dupa termi~Al pr:ologul1li, cl.l.Jackie (Jeanne Moreau) si Jean (Claude Mann) intrnd n cazinoo.1 de 'la Nisa, si se ncheie cu iesirea lor. "Les Parapluiesft ncepe ntr,.. un garaj Esso. si se termina n altul. Ca ntr-un cotilicn fantastic, personajele si . ,e.!!lele se ~isca n varatiuni complicate dar totdeauna n miscare circulara. Acesta este unul din motivele pentrQ care mo~rtea lipseste, caci moartea ar distruge orllla; ar opri dans ul Dar nu numai moartea lipseste. La fel li1>seste si raul . Demy nu neaga existenta rau..lul, dar pe el l intereEleaza dragostea, care i pare destul de complicata ea nsasi
Toa-te
, '

t~ola" trateaza aproape toate felurile de dragoste: dez&~agita pentru Rosi lar~ si-LoIa; triumfatoare pentru Lola si Michel; copilareasca pentru Cecile Frankie; atractia aensuala pentru Frankie si Lola; tentativa delicata ntre Roland si mamaCecileio ItLes Pa:r:apluiestt e mai complex, desi mai putin complicat militar, Gen~iview si Gu;, au amndoi 18 ani" Cnd el pleaca sa--si faca serviciul n AlgeTiat ai 1si jura dragoste vesnica Impotriva propriei lor VOinte, ei nteleg treptat - ea n primul rnd - ca dragostea lor nu e destul de puternica pentru a rezista despartiriL ,!stfal inct, a:liunci cnd are prilejul sa. se mari.e te eu altul, mai n vrsta, care va da un numecopilului pe care l are de la Gu.y,. tata accepta. Guy revine la Cherbourg si desi ~e nstrainase de ea, egoismul nu-l lasa sa accepte faptul ca a fost tradat Dar maturitatea vine, chiar pentru . ! Guy, si el se casatoreste cu Madeleine, rabdatoarea Grizelda care-l iubise din
c "

totdealUl8..'

Dar "La Baie des Angest1 este d.eclaratia cea mai subtila a lui Demy asupra 'biegoateie Subiectul B.pare:p.t al filmului este poyestea unui tnat' functionar' de

- 1-1banca, care se lasa fascinat de jocul de noroc si de femeia pe care o ntlneste la cazinou. Ea (Jear.ne Mo:::-eau) si-a parasit barbatul si copilul si rataceste . de la Enghien la Nisa, de la Deauville la Monte CarIo. La nceput ea l trateaza pe filJean ca pe un fel de mascota - se pare ca i aduce noroc. Catre sfrsitul mului nsa, cu toata diferenta de vrsta si de caracter, n ciuda aparent.ei imposibilitati de a ramne mpreuna, ei hotarasc n modmiraculos sa nc~rce. Cel putin el ii CUIl?asteslabiciunea~ Caci jocul de noroc e numai subiectul ost.entativ al filmului, e numai o metafora. Jackie este Un gen de femei~ care trebuie asigurata n fiecare zi ca are noroc, ca este nca atragatoare ca femeie. Numai daca consideram n aceasta lumina pasiunea ei pentru sedintele de :fiecare zi la cazinou, filmul si capata deplinul nteles si poate fi privit nu ca o D.'Greru_ 1zl pere n saga lui Demy.ci ca o parte integranta din ea. Iar Jean o cstiga cele din urma pe Jackie p~ntru ca si-a trecut proba, a. aceptat-o asa cume. liSa-si treaca ncercarea" e elementul recurent n :filme.1e lui Demy.LoJa trebuie sa astepte sapte ani pe Michel. Roland o cstiga pe Genevieve pentru ca i accepta copilul de la Guy. Madeleine l capata pe Gu;y pentru ca. a avut rabdarea sa astepte pna a fost pregatite Toata lumea a fost uimita cnd, n urma cu un an sau doi~ Demya anuntat ca vrea sa faca un film bazat pe basmul lui Perraultt nPeau d:.A.ne"(Piele de magar). Si totusi n filmele sale eY.ist~ un puternic clement de basm -/nu ge.'lul Grimm.,desigur, ci genul francez, mai delicat;> putin softsticat. In reali tate iui Demy nu-i corespunda Perrault ci sCl~iii;oti de mai trziu, contesa d'Aulnoy sau doamnaLep~nc? Beaumont& In povestiri ca tot<.l.lpare. sa se asez~ a'La Belle et la Beten bunul simt t::ium.fa si pna la u.:t'ma asa cumse cuvinee IfNumai n filme mor oamenii din dragoste" spune (sau cnts.) lax mamaGenevievei n "Les Parapluies" "In tot cazul, "timpul rezolva multe n s Genevieve e obligata la sfrsit sa recunoasca cu tristete'; "Era.'n.n scare sa m.or pentru el, dar de ce n-am murit?" In ciuda acestui cinism temperant, preocuparea lui Demy pentru /dragostea r-/ ~q,;p.i.i romantica es~ net demodata. Tot astfel snt si aspectele _._---~-~_ .. - exteriOare- ale_. .. \ ~ui .- ~deGG-TIll.. ~:h":,QJ,.~st;ll,!!~. ,Att el ct- si Godard.recurg la pereti albi} dar it, filmele lui Demy peretii s~b~_~~e~t~~UQEt_~ ~i~in ~vid.enta _ valuteI.19Ule _ gratioase ale capetel~r de ~ier ale paturilor, mobj~~ s.tHu.L"art_ ) el veau". Universul-decorativ al lui -nemy pare sa fie acela n car-e Gl, C.'::''SCt.t --~-~ ------.---. - - ---------.~. - .- ._--~ nsusi asa 's:..a filtrat ---.~._--. -."stijJ.U_ 1~oo, - cum -.-- - --cu -.nc~tEJ. in _Frs.:n.ta_p~vin~iaJ_a - - .. -'nu. e rep'-odusserviL Demya obtinut o stricta selectionare, evitnd. a.sti'$l efec~i tul claustrofob pe care l creeaza att de adesea interioarele franceze" O>:. "t;OU- (
"~

...

---

---

'"""-

__ .~-.\....-

,-

"""

--

-"3,.

'--

ta marea lui admiratie pe..'"!.-t_~u fl1ax Ophuls!nu exista n decorurile sale nimic 6.i~ evocarea voalata a trecutului, nimic mbicsit, nimic desueto ~ De asemeni,femeile sale par de cele mai multe ori ca apartin altui seco).'. Jackie din ULaBaie des Anges", cu blana ei de maimuta, cu ale ei "boa!' .;:1 1!gua_ pieres" (corsetele din. 90), vine din alta epoca. Si Jean remarca~ "Eu.nu cr.s=deam ca mai exista femei ca tine". Ei bine, nu exis-l:;a. Dar realitatea imita. arta, si poate n curnd vor exista. Fapt este ca la Paris cteva .iJi.agazjne ofera spre vnzare.tapete viu colorate, n stilul prima f~rioada Matisse, utilizate locun "Les Parap~uies" (Teribila greseala, spune DemJ'-; ar :fi ngrozitor sa

- 12 -

\ iesti n ele!) a l Lumease teme totdeauna de gustul rau~ spune tot el. In. uLes Parapl uies Il ,vrut sa. alba o adevarata dezlantuire de culori, si a realizat-o" Dar cei care 1 "nt' nca uril".ariti de estetica Bauhausx)-niciodata mai mult dect o singura cu' . \ bila utila - nu pot admite, intr-adevar, barocul debordant al lui Demy.Sau mai j \degraba~ banuies~, se tem sa~si ngaduie sa le placa. Caci puritanii trebuie sa loara o farmecului data, linii drepte ntrataindu-se de preferinta n unghiuri drepte, moI~ll',reziste I , . Pe de alta parte Demy utilizeaza o tehnica cinematografica cu totul modern chip desavrsit. (ExemplU,secventa de patru caHa, si stie sa taie o elipsa .. ..:.r-e din' "Les Parapluieslt, dupa ce Gellevieve.si Guy s-au. culcat mpreuna pdma si unica data: de la dormitoral lui se taie la intrarea casei, din nou la alee, apoi ']f strada Genevievei si n sfrsit la salonul,ei, n care mama tricoteaz?3. 'si apol. ~, si numai atunci - GeneviE\veapare n modmagic, alergnd, n' cadru. )El este d.e asemeni maestru al miscarii - cadrul final, din "La Baie d~s Anges" n care aparatul se retrage n cazinou n timp ce Jackie si Jean se grabesc sa iasa in lUmina, si scena din "Les Parapluies" n care aparatul ~anorameaza dupa masina proaspat casator.itului Roland la plecarea de la biserica, si se opre~te pe un~rim plan al f~tei exultante a Madeleinei: daca Genevi~ve s-a maritat n.;r-adevar~ poate ca ea are o sansa! Un studiu al tehnicii lui Demyar pute~,f6arte bine sa faca subiectul alI I ~:.iarticol. Eu vpeau numai sa subliniez ca decorurile si costum~"le_.l:ui Demyfac ~~te din subiectg ca predilectia lui pentru demodat este deliberata. Sa precizEz: nu..}.riseamna ca nu poate ,al.tfEll, tehnica lui regizorala o demonstreaza. Unii -~"~_ ~ --~.....avut :senzatia c,a'in ultimele doua filme, constrns de relativul esec comeriaI al v'Lolein, Demysi:-a nfr,nat inventivitatea lui naturala. Este' o veste bu- . .~ ceci faptul c' n noul lui film, tot un film muzical, dar si dansat de data aJeasta, el intentioneaza sa se ntoarca la constructia 1t101ei" , cu ale sale sur~ize coincidente si complicatii coregrafice$
11 \ _. _-~_~. ~=-_-;=.-. __~--r..f"~-

..

Bagajul literar si universul c~ltural al lui Demyeste nensemnat,n comyaratie cu eruditia enciclopedica a unui Godard, , . si Kierkegaard este desigur mai _odern dect Perrault. Dar marele merit al lui Demyeste acela de a-si fi creat perfectionli::'~me a S8 1. de a se fi lixat la ea, elaborndu-si cu ncetul si r~-si modul de a o exprima~ Un extraordinar exemplu l constituie obsesia lui =.::'.tru "Les Damesd:u Boia de BoulogneU al lui Bresson. A fost, ne spune el, pri:l::' film care i-a dovedit ce poate realiza cinematografu.l. El a anexat filmul ,t-'2:'Opriului lui tlfolclor", mai putin partea pe care cei mai. multi o considre ca 2ea mai importanta -. personajul, Helene si povestea razbunarii ei" I In schimb,Dem.y se concentreaz.a asupra celorlalte trei personaje, n primul ~nd asu.pra mameisi fiicei, pe c8;re le putem'urmari n "101a" si "Les pata.f.-l uies", chiar pna la unele asemanari exte rioare" In fi lmele lui Demyapar chiar si dispar ecouri ale dialogului lui Cocteau. Pentru a reda nstrainare a progresiva a Genevievei de Guy, el nu ezita sa utilizeze fraza. unica cocteau-eana "Son eoeur se d~tache de lui". Dar. adevarata tema din "Les DCilll6S ti !TU este razbunarea, ci triumful dragos tei
::;T'Insti tut de arte p1asticedin Weimar (1919-1933) ~ BauhaUs se caracterizeaza printr-o maniera rigida, ajung!1d deseori pna la forme mecanice.

-13 -

asupra ll..1.'J..J.., astfel ca regasim "Frumoasa din padurea adormita" a: lui Demy."Prefer albastrul negrului", admite el, "nasterile funerariilor, soarele ploii". Si provincia Parisului, s-ar putea adauga. Sa rezumam.Daca Godard e Picasso, Demy este Matisse. Dar comparatie. aminteste prea mult spiritul "Cahiers du Cinema". Si totusi Godard formeaza un teranimen.bun de comparatie o Amspune ca Demyeste un melc, acesta fiind unicul mal care nu-si construieste casa cu scopul de a avea unde trai, ci mai d.egraba traieste cu scopul de a-si cladi o casa. Asemenimelcului, Demysi poarta casa pretutindeni; asemeni melcului, casa e cor~truita din interior, mereu n cerc, desfasurndu-se n spirale spre exterior si totusi ramnnd mereu legata de nceputuri, unul din cele mai stralucite exemple ale vointei de ~ lIforman, oS.re da sensul vietii. Filmul si scriitorul (Jean Cau, L'Avant-Scene du Cinema, 1964, nr.41)

.Amintirea mea cea mai uimitoare n aceasta colaborare a mea la o opera oinematograficax) este faptul de a constata ce devine u..~dialog scris negru pe alb, dupa ce a fost "tratat" -n cinematograf. In teatru, vorbesc niste omuleti O din carne, ntr-Un spatiu stabil; noi asistam ca spectatori privilegiati la drama sau comedie ai carei eroi poseda un corp r..8cris ntr-un spatiu str-Ict. In cine~_tograf - nimic asemanator. Descartes ar spune ca aici materia si ntinderea devin irationale. Corpul lui A.lain Delon creste si descreste la bunul plac al planurilor departate sau aprop:i,.ate; aparatul mareste n chip monstruos o pri.~ vire~ se plimba pe o gura de doi metri lungime~ capteaza o mna cine stie de unde si illD~creste si umple cadrul. Si totul - corpuri,obiecte, materie - creste si descre ste, se turteste si se umfla, ca si cnd cinematograful ar eroi te un suflu de inspiratie si expiratie. maSistat, uimit, la incarnarea dialogului meu n aceasta aventura~ l~Jcrnd negru pe'alb, l faceam pe eroul meu sa spuna mi-e foame, mi-e sete, e bine, e rau si, n timp ce trasam pe hrtie mici semne cu cerneala, mi imagi~ nam aceste cuvinte ncarcate cu o mare sarcina de emotie al carei efect l pu~ team masura oarecum. Cinematograful este, n bine si n rau, un tradator. In~ tr-adevar, nu poti sa stii ce poate deveni sub "suflul" aparatului d:.ta.logll1 taI). scris. De pilda, ce devine un "te iubesc" al tau, daca exact n acea clipa apa.. ratul se plimba sa zicem pe picioarele eroului si le ma1~ste la proportii colosale; sau daca ncadreaza o fereastra goala; sau daca ratac~ste dupa un gndac o Sau daca pur si simplu Al-ain Delon e luat n plan general, plan mijlociu sau in prim-plan. Dupa capriciul (si aceasta nseamna o buna regie~ sa faca necesar capriciul) acestui ochi mare de sticla, replica ta va capata o irizare de inten-i;:U necunoscute, se va ncarca cu efecte pe care nu le-ai prevazut" Vreau sa spun prin aceasta,ca n einematograf dialogul nu este ncarcat rm.~ mai cu intentiile autorului lui, ci devine materie maleabila~ Este tratat? l~~i-: nat, umflat, zdrobit~ subtiat, turtit, luminat, stins etc. Pe SC1lrtz ap8.ratul dispune de el dupa plac. Nu este un "prim"" In mijlocul acestui balet pe care
X)FilmulltLilnsoumill

(Rel:>elul) , regia .Hain Gavalier, dialoguri

,TeanCau

- 14 il

j08C~ materia care se !nsufletete


ci zgomotul

i traiete,

limbajul

numai

este

sensul desCavalier,

pe Care il d~m lumii, che&g~

captat al unei

lumi ce se nchee.g~ i se al lui

sub

ochiul lui Dumn,ezeu - adica, n cazul de fata, "L'Insoumia". pentru

Alain

regizorul

filmului
l3i

Desenul

productia.genericului Cinematographer,

"O lume nebunl!. nebun~.

nebuna_'~ (Bob

AlIan, American

1963, nr.12)

Pentru acest film au fos~ necesare aproximativ 5000 desene separate nainte de filmarea finala. Fiecare desen a trebuit sa fie transferat manual, 1n tus, pe bucati de celuloid aiungite, pentru ecran lat . Aceasta a necesitat 30 zile n plus pentru experimentarea si rezolvarea problemelor complexe care apareau. Dupavizionarea primei probe n creion, Bass a indicat modificarile intervenite prin schimbarea de perspectiva, au trebuit ajustate portiuni din actiunile person~jelor, s-au adaugat animatie unde era necesar si s-au redus unele scene pentru a se mentine proportia generala si minutajul. In conceptia lui Bass, subiectul era un excelent prolog animat care se potriveste foarte bine cu productia ilara si foarte vie a lui Stanley Kramer. Filmur generic reprezinta o serie de ntmplari nebunesti al caror personaj principal este un glob~ Acest glob interactioneaza cu titlurile si .devine pe rnd glob, ou, fus~ YO-YOt minge de ping-pong etc. Filmul are 315 picioare si dureaza aproximativ cortrei minute si jumatate. Prima problema se punea pentru intervalul ridicarii timi care, pentI""llecranul C1neramei, de 90 picioare lungime si 35 picioare naltime cerea 22 secunde fata de patru secunde necesare pentru ,ecranul normal" Astfel nct primul titlu '- "Stanley :Kramerprezinta - o productie Cinerama" - a fos t desenat special pentru a acop~ri si utiliza acest timp gol" Extrema simplicitate si ascutime. a micului subiect al lui Bass a simpli:flcat problemaculorii. In desene s-a folosit numaislb si negru. Apoi s-a introdus culoarea, folosindu-se fundaluri solide n culori si pelicula negativa .EastmanColor tip 5251. Acest nou negativ este deosebi~ de adecvat pentru ecra~ele late, unde granulatia a ridicat totdeauna pro~ bleme. Aceasta pelicula a perfectionat de asemeni balansarea culorii, prezentnd o mai.mare reactivitate n zona rosu-portocaliu-galben a spectrului, accentund mai putin zona albastra. A!!leliorarea apare n deosebi n tonurile carnale mai naturalesi n , nuantele mai de verde si rosu. . stralucitoare Productiile pentru ecran lat prezinta numeroase probleme noi n domeniul animatiei. Prin definitie animatia nseamna iluzie. Pentru crearea acestei iluzii animatorul utilizeaza n modnormal o foaie de lucru (sau desen) de 83/4tt pe l2tt sau variatii ale acestei proportii. Personajele create si situatiile care rezulta trebuie ment~ute n aceasta proportie stricta~ In cazul proiectiei pe ecran lat,pro~ortiile acestei foi de lucru snt evident marite n concordanta cu produsul fi'nal. Foaia 'de lucr-u n animatia pentru ecran lat este de 63/4". , Cal'; stnt consecintele pentru animator?.... "El pierde iluzia pe care desenele trebuie sa. o creeze, din cauza categoricelor modL'icari de perspectiva", ni se explica. "Lucrezi n limitele de proportie pl'escri:; si descoperi ca la proiectia pe ecran le.t iluzia de viata apare drastic

- 1, m.icsoratat? Este usor de spus, binenteles, le conform noii proportii ca desenatorul trebuie trebuie sa-si sa-si aranjeze scenean-

si ca animatorul

adapteze

experienta

terioara. Dar cum? O cale ar fi, de exemplu, sa eviti planurile foarte aprepiate. Ecranul lat are prin sine nsusi un efect mai puternic asupra spectatorului In prim planuri acest efect poatd deveni iritant. echivaleaza spune cu aceea a vizionarii n ecraconditii a unui acurias . moLa ecranele aceste conditii super-late, ai planuri iluzia foarte dimensiunii

unui film obisnuit

din primele

trei rnduri apropiate

ale salii,

Saul Bass. Daca

sau o actiune

care traverseaza n aceste cu'aceea

nul, publicul trebuie sa o priveasca "n urmarire" vederea periferica nu mai acopera ecranul Sarcina de a compune artistul pentru trebuie ecranul sa-si

deoarece

lat se poate adapteze

compara

tor care lucreaza In ambele cazuri dificare. Filmarea probleme apropia

nt:V-1L1l teatru mic si care trece

apoi nt:v-un music-hall tempoului la aceasta

simtul

unui generic Ecranul pentru

animat pentru enorm cuprinde

vizionarea

pe ecran prezinta si posibilitatea Playhouse Pictures Obiectul si cu un obiectiv

numeroase focate rezolfost de a a a

tehnice. suficient

o scena mai mare, adecvata. ~odd-A.O.

si deci distanta

Ia a obiectivului

devine mai critica. o punere

Este o problema

la punct

vat aceste probleme calculat pentru

cu un aparat de filmare Panatar puterea corecta

anamorfo-

tic Panavision-Animation~APO a mentine

1.25X special

proiectat.

de la cmpul m 4 pna la cmpul m 12.El

c~prinde' un sistem anam.orfotic ncrustat care combina un obiectiv normal anam.orfotic~ Ultimul evita distorsia filmului pro~ectat pe ecranul curb,lat 90 picioare Acest 19 la obiectiv Panavision are un domeniu

si

unul de de la

fix de lungim?; focale

40 inci.
Cmpu). mai larg al genericului pentru Cinerarna punea de asemeni proolems egale a lUll'!.inii pe o zona de lucru mai mare, la masa egala era asigurata aceasta de animatie.Inade 500 speciala astfel color re-

distribuirii inte, aceasta wati.

iluminare

din plin de doua lampi baby o platforma lumina si ajustnd

Operatorul

sef a rezblvat

problema,construind de celuloid Eastman

de sticla, potrivita cu bucatile mai mari nct sa acopere o suprafata mai mare . F'ilmarea.s-a facut s-au facut ducere de pe bucati cu film negativ

Color de 65 nun., Fundalurile cu o masina

de carton.

Monteurul

a lucrat

de copiat pTin

35 mm, ceea ce era evident si mai economic


din aer (il) (Warren Garin, a acestui tintei articol American Cinematographer, 1964~ R~.2). de

Filmnd

In prima parte problema loealizarii

(vezi C.D.C. ,1964, nr . 4 am. vazut

) ne.. am. ocupat

sau subiectului,

bw~e poca-re snt cele illai deDdin utili-

zitii pentru filmarea din avion, importanta de a lucra cu un aparat stabil, chiderea corecta a obturatorului si cea mai indicata viteza pentru filmarea

aur la 301.
In partea a doua ne vom ocupa de naintare de obiectivele si vibratia

si

filtrele expuneriie

care trebuie

~ate n acest tip de filmare, Da-ca fiind viteza

pr-ecum si de calculul

inerenta

celor lJ'..si multa

::nrica.ua~ ..

- 16 nu este re comandabil l"a se utilizeze -obiective cu distaIlta focala mare., Nu se vor cu unghi larg, din cauza tendintei pe care o au de a exa-

folos~ nici obiective

tera distantele& Ca regula generala, cele mai bune rezultate le vada normal (25 rom pentru aparatele de 16 mm; 50 mm pentru cele de 35 mm)e Da-ca se foloseste ~ Obiectivul fixat n aceasta Calculul un aparat de f_ilmare cu turela, a nu fi luate de curentul va fi reglat pentru se vor scoate zborului. -toatE;! obiectivele, pent~u pozitie. expunere pentru mari VQ fi esential Tolerante acelasi

obiectivul calotele de si

de nregistrare

distantafocala-infinit

de baza pentru

ca n cazul filmarii aceeasi exn Daca se va aveti sutrebuie prevazute

i pe pamtnt.
punere

Cu alte cuvinte, de filmare

a filma un obiect

din aer folositi

ca pent:(:ua-l filma pe pamnt.

n expunere

cazul vit9ze~or tinta

sau n cazul folosirii

filtre lor de ceata. nconjurator,

(sau subiectul)

implica

o cantitate

mai mare .<le frunzis

,prevedea o toleranta suplimentara pentru expunere. Pe de alta parte, daca de-a face cu suprafete mari de nisip, apa, zapada sau mlastini, reflectanta -plimentara pe care o introduc aceste suprafete, vor reclama. reducerea In aer va trebui sa se tina seama la expunere, de iluminarea laterala tre-jour, mare exact ca n filmarea la sol. Totusi, n lucrul risc de supraexpunere pentru subiectele iluminate- n contre-jour

exp~erii. si con-mai ncon-

n aer, exista un si

jurate de apa, deoarece ele reflecta lumina soarelui. Daca expunerile snt determinate cu un exponometru trebuie facute la sol naintea reflectanta de expunere filmarilor. cetei Citirile

tip reflectanta, efectuate

citirile

metrice

n aer, caperonatao se

teaza prea multa Daca condi tiHe

datorita se schimba

si deci tind sa dea o citire zborului

n timpul

si este neces.ar sa

faca citiri, faceti citirile. n palma minii, cu palma situata fata de soare, n aceeasi relatie ca soarele fata de tinta sau subiect. tn acelasi mod se pot face citiri metrice ale unei tabele Din interiorul avionului, vor face la lumina deschisa soarelui . daca se filmeaza filmati de cenusiu neutru, care ofera mai multa siguranta. citirile conditiilor de iluminare n exterior se pe fereastra - de preferinta

care intra

dint:v-un elicopter deschisa

sau un avion de viteza pentru a evita

redusa." din

fereastra Cnd geamul . obiecti-

este posibil .ferestrei. Daca

prin fereastra

reflexele

trebuie

sa filmati

prin plexiglas,va

fi necesar

sa deschideti

vul de la jumatate Mafragma la diafragma ntreaga, ca tole~nta pentru pierderea transmisiei luminoase inerenta plexiglasului. O citire metrica,facuta cu Sursa luminoasa filtrata prin plexiglas]va cifra corecta neglija automat aceasta pierdere de lumin~

va reda direct \7reo corectie" Nu trebuie viteza fotograme

si

pentru

expunerea

de baza,fara

~a mai .fie necesara cnd se modifica complet suplimentaal

sa se uite nsa sa se deschida pe secunda. Dublarea acestei un filtru

obiectivul, atunci viteze

cere o deschidere

4e diafragma. 'Dac~ se foloseste


ra n setul de obiective, ~iltrului utilizat aeriana) Cnd, sinteti (vezi tabela aeropurtat

de ceata, se lasa tolerante de factorul

deschizndu-l

n functie

de filtrare n

alaturata

cu datele pentru

filtre,

fotografia este

si filmati

din aer n aer-, sau din: aer la sol,

..,. 17 -

probabil ca nu veti putea obtine .o citire corecta cu ajuter~ unui exponemetru de ti~l i1,lcidenta, dect daca este cenvertibil, n semul de a putea _evalua si lumina reflectata. Daca vremea mi. prezinta schimbari rapide, cel mai bun procedeu este acela de ~a determina expuner,ea si a re gLa.obiectivul nainte de a parasi pamntul" La altitudini mai mari'ceata devine e,problema. Metedele de a .o cont~dcara veI' varia n functie de pelicula ftillosita - color sau alb.:-negrtleSa exam:fnam nti utilizarea fj.ltrelor de ceata pentru filmul alb-negru. Cu ct altitudinea este mai ,mare s cu att devine ceata mai suparatoare si deci cu att trebuie sa cre asca densitatea filtruluie 'Asadar ex~unerea trebuie sa tina seama de filtrul utilizat Vederile a~riene luate de la altitudine mare snt deseori voalate de vaporii de apa din-atmosfera, care nu totdeauna snt vizibili cu ochiul libere Cnd ceata e vizibila"ea e albastruie si nu trebuie cenfundata cu fumul, praful sau negura. Fumul si praful snt-formate din pa...T>ttcule selide, ceata din particule de apa (nu. n stare de vapo:ri), si, aceste' particule nu pot fi strabatute prin folosirea filtre lor de ceata . Ceata ~re efectul de a reflecta s,au dispersa lumina cu lungimi de unda mai mici (ultraviolet si albastru). Si intruct toate peliculele alb-negru snt sensj.bile la lumina de lungimi de unda m.aim.ici, 8;ceasta lumina extrem. de actinica (plina de energie rdianta) va produce un vaI Iaptos peste scenar da.ca nu se fo~ losesc~ filtre. Voalarea se accentueaza pe masura cresterii altitudinii .av,em1l1nJ. sau a distanteiavientintap asa cumse ntm.pla pe eblicele de la nal'~:L.'1le Tabelul care urmeaza,indica filtrele recomandate pentru. tfelicula. I'arJ.crome.~ tica:pentru,conditii atmosferice variate si altitudini diferiteA Factorii de filtru snt indicati n paranteze-:' Experienta personala peate su.gera desigur' u-uele variatii la aces.t tabel, n particular pentru zonele aride unde ceata aedaru"i rep:rez;inta o problema'1nai micae Filtre pentr-ll filmarea aeriana .n.alb-negru
n '

.,

..

------Ceata densa
poat~ ~pa~ al bas'tT.uJ.e
(t.,rm~dit8,~~
,.

Altitudine

Relativ fara ceata

Ceata usoara.

__________________

fearte redusa)
Fara filtru

(Umiditate

(Umiditate mederata)
__ r

J.nalt& -'
. _.,.,~_

Sub Oblice scurte si verticale

100.0

picioare

K-2

galben deschis
G G

(2x)

('x)
e.d.:1:n,~
(8 )

galben.
A-25

1.000-2.00.0"

Fara filtru
" li

2000-5000"

---

(3

5.000-10000"

K-2 (21x)
G

-25

Pe'ste
-------------------------------------------------~."---~-~""-

1000011

(3 x)

!.-25 (8 ~~ rosu adinc sau infrd.:ro~u x)


I',H?U

rosu. desch:L'3

A-25 (~,)

ad:tno sa,ti i..,1.frarc su :x: '\

Sub 2000 It Oblice'lungi Peste 2000 cuprinznd orizontul ~olerante pt.factorul ae-~f'iltru
ti

K-2
G

(3 )

(2

)-

... _"--=,........,..~ .........

'G (3
A-25

)
(8 )

A--'25' (8 ) rosu 8.MUC S8)).

'x) Daca este felosit

2x= deschis. o diafragma 3x:= It o diafragma si jumatate 8x:. tt trei diafragme au pelicula infrarOsu

infrar-..)su

~)

18
Fotografierea cu Kodachrome aeriana n culori nu permite poate sa utilizeze va elimina o selectie larga pentru filtrele combinat da

de ceata. Operatorul pentru

doreste

un filtru ultraviolet o mare parte

lumina de zi. Filtrul

de conversiune

de tip A (Wratten nr.8B) din ceata si va

recomandat pentru Tipul A Kodachrome rezUltate satisfacatoare. Cadrarea pentru filmarea aeriana

este n mare masura

aceeasi

ca t>entru sol In OPlungi ina

Tineti subiectul pe ct se poate n centru sau putin deasupra centrului. licele s~urte sau la verticale orizontul nu'va apare de loc. In oblicele orizontul tre ramele motoare, poate apare oriunde, atta timp portiuni ct tinta este bine dintr-un centrata" sa cuprindeti n vizor din avionul

Evitati

din care filma ti. Nu lasati sa deoarece imaginea va

ferestrei

n zona imaginii.' Daca filmati prin curentul sau estompata

avion cu mai multe

evitati

sa filmati

de evacuare, din cauza

pare ondulata,

distorsionata

caldurii~' sa se

. Rareori veti putea filma o secventa de baza din aer. Incercati totusi filmati subiectul de la trei altitudini diferite, astfel nct la montaj sa poata decupa pentru o secventa.

, ZAZIE Fia

IN METRO

filmograficaPhilippe Image PillBrd nr.172

et son, 1964,

Regia:

Louis Louis rii); fod); m~tro" lara);

Malle Malle, nascut n anul pour 1931, este realizatorul du silence" (Lumea la 1'4chafaud" (Ascensor urmatace-:eale

toarelor

filme:

1955 - "Le monde

1951 - "Ascenseur (Zazie n metro);

1958 - "Les amants"

(Amantii);

1960 - "Zazie danG

1962 - "Vie priv~e"

(Viata particu-

1963 - "Le feu follet Malle i Jean-Paul

" (Focul fatidic). dupa romanul lui Raymond

Scenariul:

Louis

Rappeneau,

Queneau: Operator ef: Decoruri: Muzica: Montajul:

"Zazie dans

le m~tro"

(Edi tions Gallimard).

Henri Raichi Bernard Evein Fiorenzo Carpi

K. Peltier Baudrot

Secretara de platou: Sylvette Pictor de costume: M. Doelnitz Inginer de sunet: H. Herv~e H. Merial Zazie:

Sef de productie: Distributia:

Catherine

Demongeot

Gabriel: Charles: Turandot:

Philippe Noiret Antoine Roblot Hubert Deschamps Annie Fratelini Marlier Dufilho Vittorio Caprioli Yvonne Clech Claude Cor~ortes,Marc Odette Picquet, Doelnitz, etc

Mado Picior Mic: Albertine: Clara Gridoux: Jacques

Trouseail1on

alias Pedro-Ciubuc:

Vaduva Mouaque: Si cu: Nicolae Jacques Loui8 Mal1e vorbeste Gheusi,

Batailla, Louis

Lalanne,

despre ,"Zazie" sa substitui comicului de limbaj literar acestea un comic al con-

"Am ncercat tractarii tuale timpului

i spatiulUi

de pilda

- de altfel

snt caut~~ile

aCpe mu}+

- i rezultatul

nu a fost comic,

dar a dat filmului Realiznd "Zazie"

un ritm ciudat am nv~tat ma,i

Care snt multun:it ca l-am descoperit.

2Q -

dect

cu toate

celelalte epuizant,

filme

ala mele. Este pasionant film te sle~ete,

s~ faci

un film

comics ori

eate totodata

un asemenea

ti trebuie

de cinci

ai mult spirit de inventivi~ate Si acua mi-e teama ca toate aceste cautar~, aceste subtilitati voi te, sa nu'treaca neobservate, mi-e teama ca filmul este putin cam bizantin Zazie este o fetita de zece ani, care spune totul i care din nu formata fara este oameni cumsede roechivoc, niciodata cade Care se afla n mod absolut n vina fata de aceasta despre sigure ca fetita ei inii facuta n afara lumii adultilor absurda,

lume. Ea i pare i care traesc Demongeot)

care nu tiu nimic sa fie

n haoS. Persoanele nu a fost pervertita Ea nu s-a

(Catherine

lul ei i nici de incursiunea

n cinematografie.

identificat

niciodata cu personajul. Ea a reuit sa-i "interpreteze" cu adevarat rolul, pastrnd o perfecta distantare pentru ea, Zazie este amuzanta, mai de graba prost crescuta, agresiva oribil 1n mod inutil, al oraului, avind totui dreptate Am vrut lui imposibil, aglomerarile de sa lui erai

speculez condamnat fie.

aspectul

aspectul

absurda Pna

aCum,

1n filmele

color,

in afara de filmele

documentare,

la un stil academic, poti ndrazni

din cauza exigentelor aceleai lucruri

directoril~r

fotograSi

Actualmente

ca n filmele

alb-negru.

nicio~ata nu ai destula ndrazneala; a venit momentul de a inceta tratarea culorii ntr-un fel realist Am-filmat scene cu opt imagini pe secunda: aceasta insuire inepuizabila, aceasta eterna "vis comica" a filllarii accelerate este 6%trem de ciudata. Poate ca n ea rezld~ esenta comicului: exista intotdeauna referirea la realitate 1 n acela timp, deformarea ei Se pot face n continuu prin noi descoperiri indep~rtarea "Ceea ce ~ zinta o critica de limbaj i poti avea din ce in ce mai mu1t~ arealitatii " (Cin~~ este ca ntreaga pna satisfaCtie

de o fidela

reproducere la Queneau

60, nr.5l)

intereseaz~

lui opera

repreel i in-

interna

a literaturii: Adaptind

de la ortografie
IIZazie

la metafizica, J.P. Rappeneau critica

distruge terna

prin fOrma,

fondul. sa gasim

dens le m~tro", a ajunge

cu mine am incercat a scrierii

echivalente

pentru

la aceeai

cinematografice Astfel, da~ incetul cu ncetul

chiar de la nceput"ne-am ne-am

consacrat

unor cautari limbajului mai efiCace ti~a Cred gag-urile Pentru vrut
8~

formale,

dat seama ca desintegrarea de stil, ci mijlocul cel i haovoit, oblnuite. Am o epoca proFranta, ngergl comic

cinematografic

nu era numai

un exercitiu o lume,

de a descrie_ i de a parodia c~ filmul aste un comic, exploatate

ea naai desintegrata cam terorist. conform In mod in gt regulelor

sa spunem,

nu au fost

i nici conceputa ~ vietii capital

numeroi redau

spectatori

exista riscul

ca rsul .sa le ramna din oraele 1 munca,

o imagine

groaznica

moderne Tr~im notiunile

fanta6tic~

n care relatiile propriul

dintre

de banii

fit au incaput sa se clatinae Francezii


~i-l prefera Care anunta lor rachiu. unde sa pot Babilonuluio sa ma duc n alta part~ distrugerea

aU ramas

la etramoii vreau

lor.colonialiti,

In ce ma privete Mi-ar place

sa parasesc este de fapt considerat

spera din nou Zazie

Ca acest film ntr-un

~a faca sa se inteleaga ca este greu sa rami om ntreg din 1960". (ULe Monde" din 27 octombrie 1960).

ora occtdental

- ;n . "Zazie este departe potriva filmul de a fi un film amuzant; fara ndoiala el este dimveilin am meu regameu cel mai profund. relateaza Este absurd, dezintegrat din punct de dezinte~ta unui

dere formal, punct social

deoarece

despre

o lume ea nsai Care faramiteaza sa micorez ntre fond

absurda, mecanismul

de vedere

formal este un film am reuit

sistem

i gratie experientei i ceea ce am vrut

distanta

ntre ceea ce Este primul sa

realizat

sa realizez,

i forma.

film pe care-l

iubesc Nu-mi place. Parisul

populist Am ncercat

sesc Parisul suprarealitilor, cel din "Paysan de Paris" de Aragon, Parisul romantic distrus de Hausmann " (L'Humanit~ Dimanche din 30 octombrie 1960).

Rezumatul Decupajul

decupajului

c;; ~~
i 489 cadre imagine

~~-L
-:::::>

original

are 251 pagini

Actiunea GENERIC: Sosirea prezentare trenului s~ccinta a echipei. vedere (Traveaccele-

Observatii Muzica

~i sunet

fluierata,

gen western.

n Gara

Lyon,

asupra locomotivei electrice ling nAinte). Filmare evident rata: 1. impresie de viteza mare.

GARA LYON. lui Gabriel, Care ateapta


J

Prezentarea pe peron. printre care-l

GABRIEL: Aceste careia

Cine pute focall

n halul scurt~,

asta

r(

Prezentarea"permanentilor" la lucru de-a lui. Fum. Gabriel

prime

planuri

snt filmate din

cu

Care un hot de buzunare vom vedea film. Gabriel

pe lungul

o distanta

cauza

imaginea

e deformata.

ntregului Sosirea pe Zazie sosete Jeanne barbat, tete brate, tari Gabriel

e plictiaitdm zarete Mondar alt nvrn Jeanne SaluSecventa precipitata "dezlnata".


i destul

Cauza parfumului trenului. fugind; se arunca n brate .

de

i pe Jeanne Jeanne

Laloch~re.Jeanne - Gabriel, unui i~el. O ia ceva

cauta pe cineva. in bratele

taj alternativ

Care atepta

scoate un urlet, l ridica:

- ZAZIE: Eu sint Zazie Pariez


eti unchiul GABRIEL: ZAZIE: Da, meu Gabriel snt unchiul tau.

c'

este Zazie.

se ndeparteaza

invrtindu-se.

i "rendez-vous" Zazie

pentru- "poimine ies

Unchiule1

luam metroul

?
1 u

dimineata".

i Gabriel

ei.

GABRIEL: Nu, lua~ taxiul Charles. ~.

'j'
I

- 22 GARA LYON, EXTERIOR: Taxiul lui Charles este asaltat de - CHARLES: N-auziti cl:i nu ~nt liber lui

"permanenti Il Sose~c Zazie zia ncearca metroului i Gabriel. s-o tearga Sa urca. Zaspre intrarea un panou taxiul,

M-a apucat minc~rimea Z.: E-urta hodoroaga

d~ limba (Spre

pe care se gasete de fuga a

metro) Ahi nesp~natii, ah! boii! ~-mi faca mie _una Ca asta! Eu Care eram aa de fericita, aa de bucuroasa sa m~ vntur cu metroul. La naib~ sa-i ia dracul! - Z.: Si cnd o sa se termine asta ? G.: Nu tiu, nu fac politica. Ch.: Nu-i pentru haleala. politicl:i,e pentru greva

greva". Charles dupl:i o ncercare tilor". Toata taxi. Gabriel grevl:i. Taxiul

i-a recuperat

"permanen ..

lumea se urca din nou n i Zazie discutl:i despre demareaza in sfrit cu

cei ,trei.

2~ TAXIUL PE STRAZILE Taxiul zesc. Gabriel

PARISULUIo

In tot timpul celeeai

acestei

secvente,tsriu~ a-

e de tip vechi, gen taxi engle~ sta alaturi de Charles. n toate Zazie partile in

trece de mai multe biserici.

ori prin fata (Saint Vincent

de
n a-

sta n spate. Apare

Paul). ~ei doi barbati o numesc ltoate felurile n afara de numele devarat.

deodata. (Planuri generale filmare accelerata)c

turnate

Charles iGabriel se cearta pentru a afla adevaratul nume al monumentului. (Succesiv: Neuilly). In treacat, asupra Zazie ii spune Se zaresc parerea "permap~nteonUl, CatedralaCazarma Made_

G.: Ah! Parisul, Privete,

ce ora frumos!

Zazie: Fanteonul

leina, Domul

Invalizilor,

Z~:

Napoleon

sa ma pupe nu

ma cu

lui Napoleono

interese~za G.: Atunci


Z : M E T R

de loc, umfll:iulala ce t,e intereseaza

al~arga pe t:r:otuar. Taxi-ul de-a lungul metroului aerian. ,Acesta nu

nEmtii"

scirba lui ~e palarie.

?
adev~~t.

e de loc pe placul in el o imitatie P.P.cu Gabriel

lui Zazie,

Care wde

q U L

! II

grosolana. lUat cu o distanta foPrima

Z.:

tu nu spui nici~data

cala foarte scurta, deformanta. criz~ m1sticl:ia lut Gabriel.

G.: Adevarat! Ca i cum tu ai ti ce este adevaratl Ca i cum ar exista cineya n lume care poate ti ce

,Focar: 4,5.
,. CIRCIUMA Ctrciuma Sosesc culte LUI TURANDOT (seara) renovare~ l~Prezenta~

es-te 1"

care este in plina

Ambianta

agitat~.

Vechile dupa

obiecte
altele

cantitl:itimari de materiale n culori ~trig~toare~

snt nlocuita

unele

prin

a-rtele, "moderna" tate. Zazie

pna la- agresi'\'.vOCa.i

rea lui Turandot i a lui Mado Picior~ Mic. Sosirea taxi-ului cu cei trei:

ii arata bogatia Record ntre muzica

bularului.

2-3

prezent~ri lizeaz~ Maoo

reciproce~

Zazie

l scandaduloi. Laverdure are vo-

obiect: fonograf-tonomat.

pe Turandot. ii fac ochi lui LAVERDURE: Vorbeti, vo~beti,

i Cha~les

as-

Prezentarea

papagalului

ta-i tot ce stii

! .

care. spre deosebire de Zazie, cabular foarte limitat.

4.

APARTAMENTUL

LUI GABRIEL

(seara)

Prezentarea zentarea

apartamentului. Care

_foarte. va~j.ate (firme luminoase): Albertinei,

~--Pre-

Culori la

G.: Atunci, micuta,


tare

Ne

foarte

sntem somn?

obositi
te

servete

Z.: Care culcai

"ne"

?
La ce ora

masa pe Gabriel i pe Za:i~. ii ia cind un aer vesel fata bertine,


..

Gabriel de Alfa-

G.: Vezi bine ca tu!


acolo

cnd unul nobil

i patern

- z.: Una-~ acolo i alta-i aici 1


G.: Da . ~ - Z.: Eu o sa merg la scoala pna

ta de Zazie. O serie de ga~-uri produc in timpul mesei. Incetul cetul apar racorduri f~lse. Scena aparatului de filmare).

se cu ndevine

la
ai

(Oprirea

65 de ani Da, ca nvatatoare.


G.: Nu-i o meserie si pensie i.: proasta si eu, n-o

frenetica c~ sosirea sparanghelului Zazie face proiecte de viitor. Ca Trebuie tot calmul tui Gabriel

ma pe penaie,

fa~
tn
cu mine.~.

sa

pentru pensie. Ca sa bag bola


fetite o sa dea de dracu G.: B.~Educatia .blndete, existe cuite

nu arate dect putina mirare crisp~ta


fata de ideile lui Zazie. Albertine aabia vorbeste i nu face dect s~ probe observatiile lui Gabriel.

moderna tinde SprB

spre ntelegere De altde ani n-o sa ~ mai ele vor fi tnlo~ televiziude felul

fel, --..--n --'- douazeci ~

-,~

nvatatoare:

cu cinematogra~Jl,

!le~) electronica,.dracii
cteva Zazie vitata ncearca,fara la cinemascop. Gabriel succes, sa fie i~ la un-

~st8. Era scria ~i n jurnal

acum

zile nu-i aa Albertine secventei

Tot nceputul tuit dintr-o din puncte

este con8tiluate

Apoi pleaca

serie de planuri vari~te.

culcare.

i lustruieste

foarte

ghiile bnd grenadina (sirop de rodii). Albertine aduce rochia lui Gabriel, pu-tndu-se astfel ghici profesiunea sa. - Turandot caciunea Zgomote lului6 (urlind): N-o vreau pe spurasta mic~ n casa mea 1 confuze, strig~tele papaga-

Sosirea lui Turandot, ~oplei t i artagos, aducnd colivia-lui Laverdure. Tonul bati, pumn se urca repede binenteles i rastoarna Zazie ntre cei doi b~rlui Zazie. de i trusa de g~la-

din cauza grenadina deteptat~

Turandot

sparge masa

cu o lo,~tura

de manicura. gie, apare

- Z.:

(cu voce dulce): La naiba, nu se


dormi aici 7

in pijama.

poate

- 24 Gabriel e dezolat: trusa de manicur~ ii prope Albertine: Gabriel G.: Ce-i, A.: Ti-ai brYel

s-a p~tat cu sirop. Albertine mite alt~ trus~. In fine mbracat, Gabriel

urmnd

Turando' 'i Laverdure, p~rasete apartamentul. Albertine 11 ajunge pe sca-

(strignd):

Gabriel

ce se ntmpla uitat replica, fata

1 lui

r~.

rujul de buze

(La aceast~

Ga-

se l~i~~azi'

in

ro'U):-

5.

APARTAMENTUL LUI GABRIEL (dimin~~~) . care ade v1s~tQare, se Je rezervorul~i

P'_u cu Zazie,
in pijama. scoal~

Raze dA S03ra. Zazie

i trage minerul

apl1 de Iii W.C. Ctt' AG}l ~O-!LP]LL.BUNUEL). Apoi Zazie face nconjurul apartamentului: l descoperl1 pe Gabriel de toalet~ unde (ap11pe vl1rful dormin~ ae spanasului apoi cabinetul 111 superficial

i ii d~ o data cu pieptenul Dupa aceea Zazie se mbrac~~

U8, .Care

scrt1ie;

prin pl1~. - Z.: (cnd scrtie ua): La dracu! deschide N.B. Primul cuvnt pe care-l scoate pleac~. n ziua ac~ea.

Scara Zazie

apartamentului: coboar~ scara ai c~rei pereti

sint acoperiti de oglinzi. Imaginea el se reflect13.la infinit (t1CITIZEN KANE de O.Welles). 6. CIRCIUMA Localul LUI TURANDOT. lustruiete tajZgomotele acestei scene sn~ foarte catifelata, cam n genul anumitor ~ J. ne din "Vacances de M.Hulot" de Tati. Se aude Zazie minilor care lui fredoneaza Turandot, sa prin-

aste gol. Mado

gheaua. Turandot aranjeazl1 metodic sticlele cu vin alb. In trecere Zazie mic~ o sticl~. Mna ncremenit, lui Turandot mirarea se ridica (ca lui. i za-

i o marlonet~) Turandot, Tegte picioarele

exprima

i zgomotul n special da sticla

cnd el ncearca

lui Zazie

care se de-

care a fost micata.

p~rte8z~.
1. EXTERIOR:
Zazie merge STRADA pe strad~. In treoere terdin coul uIn timpul in secventei celei cu urmarirea, Ce va urma Ca {cu

pelste

un colt de piine

timpul

- 25 nui bliiej;s.Descoper~ Gridoux. Schimb dQgheana de pri viri cb-'


PedX'o-oCiubuc),

zgo1'Qotelea1nt

foar-

Barului

rate.
Turandot

.1

teetilizata,
senelor

1n fel~l celor ,ale daparte,

enima.te .

fuge

n \trJll~rirea lui Zazie

P;de -aif~

Cu

ajutorul

racor- '

durilor de planuri luate in carti~re din Paris foarte departate unul de altul. topologia oraului totul rasturnata. Parisul nou ("ORPHEE" Prima urm~rir~: ntii Zazie urm~rete Cairo. pe TuSerie 1mbr1~ Tuomului 1 ~uran(In n este cu ia t,m chip

de Jean Cocte~l).

randot,

in pasajul

de gag-uri c8te

foarte'rapide Turandot

(accelerate

i tele). Exemplu: randotse dot ajung timpul trezete

un om care duce un manechin. n bratele

n locul manechinului.Zazie pe Bulevardul viaductul

Exelmans. Auteu11 era

acela

pl1~ demolare). Turandot o prinde pe Zazie. Ea url~. Reaparitia "pex>manentilor". Printre ei ctiva membri din "Armata salv~rii" Turandot nu izbute- Z.: Ajutor, ajutor! Nu vreau' aa

~a
pe

te 8~ con~~ng& multimea. Zazie d~

ex-

plicatii precise despre dorintele "8atirului". Multimea e foarte interesat~. Turandot prea mult cret, creionul iodignate rientele l d~ sea~ c~ in mod riacli discu

duc cu domnul domnul ~

asta, nu-l

cunosc

- O VOCE: Daf ce ti-a f~cut domnul?


- Z.: Mi-a spus porcarii

i se strecoar~ n mn~, schimb~

_ UN MACEI.J..R:Zau eli e:lCi st~

n timp ce ctiva sau admirative lor sexuale

gur~-casc~J despre

porci

adev~ra~i

reflectii expe~

O FEMEIE: Va
deti ca deea 8~~.o

spun eu, n-o sa ma crebarbatului m!u i"'8 venit 1.-

~(zgomQt) CUM om~1 fi inventat a8 ceva, v~ ntreb O vUCE DE BARBAT: Poate fnvreo ear~

te p!'oast~

. 8.

CIRCIUMA LUI TURAND.o~: _ T.: N-am mai trecut cului _ MADO: ,Aste o a~ niciodat~ pr1n-

Mado,terge paharele. Sosirea lui TurandotJ foarte emotionat. El se duce spre.tejghea cteva ceea i i ridica moralul cu anghitituri de vin alb. Dup~ spre Gabriel.

tr-o spaim~ ca a~tn Dr~c1e

,dra131;;

te-n~t*

mint9

se ndreapta

mai feci pe s.alvatoI'uL. ~

- 26 '1. AJ> ARTAMENTUL. LUI GABRIEL: casa. Turandot

~lbertine

dereticaprln

o 1mbrncate i se napustete spre camera unde doarme Gabriel. Lui Gahnel 1i trebuie u~ timp ca sa-nteleaga; poi fuge afara. 10. CIRCIUMA LUI TURANDOT. APOI a_ T.: Putanca-a_pus capacul

STRADA - T.: Ma luara drept -asta. Nici chiar damentelor satir, idiotii! Ca bombar-

Gabriel, n pijama lmpreutiacu_-Turan<lot ies din crciumli. Vorbesc despre 3acapada lui Zazie~

- In viata mea n-am tras o spaima 1n timpul

La cuvntul conversatia banca9

bombardament,

ei

schimba amea-

- G.: Mie, niciodatl

nu mi-a fost frifost ni~

(n Care vine sa se

ca d~ bombardamente G.: Ni~i mie, nici mie nu mi-a frica. Rezultatul, .odat1:1 nimic nu m-a atins

. tece ~i Gridoux). Ei se aeaz~ pe


i-i amintesc Soldati de timpurile ne din razboi. za piata. Ei

o
bu-

nemti traverseai bursa

evoe~ pombardamentele

nea-

gr~e (Aceasta secventa este montata paralol cu escapada lui Zazie)o Il., EXTERIOR: O INTRARE DE METRO,
.1P01 O STRADA i prietenii sai au uieste Traveling rapid inainte spre uile metroului. Zazie bate cu pumnii in ele.

Daca G~briel

tat-o pe Zazie,

ea nu a uitst metroul. intrarea

-Ea fuge spre o intrare:

nchis!!" Dill nou panoul ii efElva " . Zazie e gata sa plnga, ezlndpe soclul unui grilaj de parc bourg). mod evident o imitatie (Jardin du Luxemsnt n - VOCE DE BARBAT: dulceag): Micuto, se apropie l de ea. Zazie cu coada ochiului i plnIn0planul al doilea o aClegatura cu povestea noas- P.: Spune-mi frica, poti mie tot, sa nU~ti sa ai incredere fie (ton parintesc necajita? i se aude a~e unui Plnsete le lui Zazie post-sincronizate: de hohote de plns

copil.
Un necunoscut il priv6te ge afectat. tiune tr~. f~ra

sintem foarte

(O femeie

este lovita i pn1dat~). fapta-

Un traveling

napoi descopera

in ~._

Pedro., Imbracat cu o eleganta batatoQre la ochi. Incearca sa c1tige ~ncrederea lui Zazie, nsa fara succeSa

StiI:

Z.: De ce , sa am increaere Nu eti dect ~n porc

in tine.

batrn,

da !

- 21 12. HALA DE VECHITURI i Pedro se plimb~ prin hala de - P.: Asta-i hala de vechituri. felul poti nu sur-

Zazie

vechituri. Serie de travelinguri laterale. Z~rim lucruri mai mult saU mai

Z.: A, da, aici se gasesc tot de chestii ieftina, pe Care le


i

pUtin bizare: un violonist far~ vioar~, un copil cu un aviz "ocazie", un pantof-muzicuta prieteni "surplusuri". Ei g~sesc Pedro se g~seta contracmp) Pedro reche etc. Zazie Negustorul discut~ i Pedro par de buni. Ajung la un atalaj poartaocheserios cu e~ convenabile ( Cmppe-

vinde dupa aia unui american ti-ai pierdut plusuri ziua' ..Or fi amer~cane

Bluejeans-urile

or fi surplusuri le lor

- Pa:

Putem

sa mergem

sa vedem.

lari negri. Pedro smulge

"bluejeans-uri" ochelarii

Z.: Te i vad venind cu manuiletaJel NEGUSTORUL: Uite astea n-au moarteo P.: Aveau ta lor ? manui americanii n arma-

negustoruluii

n fata lui ns~i.


0_

are dreptul, ca prim~J de ,ochelari

la o

13 ,INTERIOR INTR-UN RESTAURANT DIN HALA DE VECHITURI Pedro manda


i Zazie

iau loc .la O masa. prajiti i midii.

CoZazie

.. Z.: Dar goleti

tii

c~-ti

trebuie

timp sa-ti

cartofi

paharul.
zece

Tata

ar fi inghitit

gasete ntr-o midie o perla pe care o arunca. Pedro bea vin tamios cu zahar~ dupa cepe Zazie aceea nfuleca trece cartofi pr~jiti; Zazie n-

Ca asta. P.~ Bea mult tat~l t~u Z.: k baut, fiindca trebuie la teasta

pn11 aCum

?
amintesti

sa spui Saint-Montron bar~atului 1 din ei Era anul treoctomtoc-

la midii.

a murit Nu-ti

sa povesteasca

lui Pedro

povestea

de croitoreasade care a despicat cu o lovitura mama ..Asta

mortii ticos.

tatalui ei Pedro asculta poliZazie devine visatoare: travepe figura eia (Retrospec-

de topor

ling nainte

a-a ntmplat

tie de tip traditional).

cut Intr-o duminica brie " mi amintesc IDai ma ntorceam


i

acum.=~

de la fotbal

14.

AMINTIRILE IREALA

LUI

ZAZIE:

O CAMERA ~uprafete mari unde cu un

Decor zarim
_.

vag expresionist~
.

Z.: (voce off): Tata era singur


tot acaSa, singur de', tot

de

goal~ Traveling "". r

c~tre
-~

o ncapere

atepta Muzi0~ nereal

un Q~.stnd~pe

un scaunel,

aer~a~a~ut. El se scoala i ncearca sa striveasc~ O insecta ce nu se vede. Este tatal luiZazie.

nu 8tepta nimic special. este nlocuitl de un btzit vite.

de insecteApoi zgomot de p~lme lo~

;15 . RESTAURANT IN HALA DE VECHITURI Se revine la Zazie oare se chinuiete

Zazie eontinu~

8~--i povesteasc~J

8-

- 28 c.

eu ~idiile. pare lui Pedro.

Metoda Surprins

pe care a n tirul

a1e8-0 costumului continuu st6~. z~resc

toria ei, ntrerup1nd-? turi de midii lor goale . Z.: Trebuie

cu

nghitiscoi~ial

eficace,

dar d~uneaz~

i cu aruncarea

de BOS, el nu mai tie unde sa Prin vitrina restaurantului ~e o lllultimede gura casca oare observ~ In timpul spectacolul. lui Zazie, povestirii

sa spui ca era rau

("permanentii"), Pedro un prope La

_dracului, tat~l meu {el face ochii mari intonnd ehi an! ah! exact Ca la cinema), ta traznea (pna la sfrncetior,fii spus~ ca merge

it S-a dat la mine} Dar n momentul ala ua s-a deschis indca trebuie sese numei aa c~ iese, aa spun ca mama

i-a dat seama ca are de-a face cu partener tare. Triumfatoare Pedro rapid. 1 f~ra mila, Zazie

f~ta de avantajul ei, zapacindu-l


cu vorbe i cu soS de midi!. sf1rit inhata bluejeane-ul

i dispare

cumpere spaghete i coatite de por~, dar nu era adevarat, era Ca s~l duca Aa s-a ntmplat ca i-a crapat. capul (Degeaba am spus eu ca gea i.. a .ascuV t toporul; calibru singur CUlmea, ~sta, lucru, ei aU Georspus de un_ Pot

ca dac~ ai un sot care-i un porc nu poti face dect sa-i faci seama).

Sa-ti spun c~ a fost chiar felicltata. nu g~seti

?
paranteza cen~

(N.B.; pasajele zurii, f~r~ 16. A DOUA URMARIRE: HAU DE VECHITURI, APOI STRADA, UN PASAJ ,ACOPERISURI, AUTOSTRADA~ ETC. ETC . fuge prin hela de vechituri. cu ajutorul involuntar unei In Aceasta

puse ntre

nu se aud; n urma interventiei ndoial~).

Zazie

a doua Urn~rire ritmul

reia,

ampliurev~

trecere, Pedro, Milo;

al lui

_ ficndu-l,

i tonul primei MuziCa

ea sparge bratele p~oprietara

Venus din

'mariri. (Zazie-Turandot). ca uneori filmele lui Mack

este nclntata.Zazie bluen spatele i reiese conascunde n au

Sennett

B$ dedu~leaz~

i i arunca dispare o urmarete

ilalteori desenele<animate

( explozi~le

Jeana-ul

ei ins~i,

unui afij Pedro transformat duita" lntr~o qe Jean

f!!-t_~e_ a~tfel desenate i stilizate . I.! .:(elul desenelor animate.) Discursul ~ui Zazie; band~ magnetica derulndu-se cu vitez1 greita; nu r~mne din discurs dect ~onul solemn.

1n calugar

("Zero de

Vlgo). Ea se

lada de gunoi, neagr~.

de unde iese Dispare Care

chip de pisica

ntr-un

grup de m31 multe manechine,

figura ei tt intre Care Pedro se simte pierdut. U~rire n automobil pe a~ straqa ~e est ("Ascenseur pour l'echafaud").O bomba tr_ece din m1n~ n m~ ~'=: ~ lui P e d r o

,1 explodeaz~

sub nasul

-29
(i'Tom .- - and Jerry").
.....

.-~

Zazie

tine un

di~ se

curs,-Pedro ap1.iidY.Zazie de ap~ i urm~rirea cat~~ pe o poart~ de fier,

bea un pahar Pedro care s-ar pu1in. , si la el

Aceasta secventa comporta un remarcabil care descompune, anumit~ lear~ Scena m~sura, mecanismul unui

plan ntr-o gag a~ i-

rencepe.

unui

comic. Zazie,

urm~rit~

de Pedro, filmat~ cu

-n. putut deschide


Pedro o trag o prinde

mpingnd-o Cnd ajunge

pe mar~nea

acoperi.

pe Zaz~e

cu o undit~

este la nceput

cu molineta.

desfaurare

.redusa s imaginii

(8

este o femeie b~trn~ (S~b~ti~u~r~,~M~= lUs). Urm~rire in pasajul . Vivienne: ga~ri cu un aparat de fotografiat si cu'O veche lamp~ cu magneziu. Ei joaca tin~ar stlpii pe carouri le de mozaic podului Bir-Hakeim: de copii; etc. Cu apaapai de un Pedro Zazie si i d~

magini pe secunda, far~ ndoiala), apoi in acelai panoramic,vitez8 de~ vine normal~ i Se poate vedea carea real~ a actorilor (care fond alear~ ncet), apoi din min nou

re pe o biciclet~ car~ pumni box,

imagini pe secunda; lerarea revine rsul.

odat~ cu aCce~

re din spatele fiec~rui lui Pedro etc. secventa lui Zazie l atrage

stilp

cu o manu~

cu un magnet,

telefon~xploziv Toat~ plan gind. aceasta cu fata

este extraordide un prim fufrereia l ia scaPenu i Care rde

nar de rapida

si ritmata

~i Intre ntiul prim plan cu Zazie ultimul prim plan se observa ca Zszie nu a avansat totul natia dect ctiva matri; n imagi. S-a petrecut ei. numai

(T~lt1obiectiv:' 1000) Zazie P~dro este lnga Indig~at~, Cu un gest brusc si o sterge. se reg~8ete aceeasi n locul tactic~ unde i cu l~ n aceeasi el si Zazie

doneaz~. degajata napoi Zazie

ea,cu un aer

;1

blueajeans-ul.

pase de Turandot Ea rehcepe dro, strignd:

dimineata. P.: Nu ti-e ruine

"Satirul".

Dar Pedro

Hotoaic~ pe

este un debutant.

El recurge

eter-

mica o pereche care mi-a

de blueJeans

nul truc cu cu hotul repede i-a atras

de buzunare

terpeli t-o din dugheana

simpatia

multimii. fara nnep~s~unei fema se re-

(lI~ermanentii"). Zazie admira doial~ m~iestria lui Pedro; toare, ea sufl~ n trombonul din "armat~ salv~rii" Elips~ g~sesc spatial~;

VOCE:

Nimeni

n-a nv~tat-o este un

pe asta lucru Dom-

miCa, sfnt

ca proprietatea '/

Za:5-ei Pedro

. O FEMEIE DIN nule, fie-va

"ARMATA SALVARIII;:
iDila

n apartamentul

lui Gabriel.

de fetita

ast.a.Nu "])re~

trebuie rau", foame, foame

5-0 acuzati domnule

prea r9.u1

am spus. Nu v-a fost ni ciodat~

? ?
Mie sa-mi

P.: Mie, doa~~a

fi

fost

Doar

snt un -copil

crescu't

n orfelinat

I
I I

~o
I

17 .APARTAMENTUL Gabriel

LUI GABRIEL Zazie l n inse - Z.: Unchiule, un politist vrea patul acest

continui1 si1 doarmi1.

trezete fi1r~ mil~. Ei se reg~sesc salon. Pedro inspecteaz~ locul cu teres i f~r~ nici o je~. Gabriel

sa-ti'vorbeaeca (de emotia, lui Gabriel se di1r1~)~ Prin ton i prin mizansceni1 stilul

arunc~ pe grenadini1 cu un fel de er.ergie disperatti.Zazia a ~~it jeans-ul i nu-l mai scap~ din Se ~propie Albertinei Discutia confuz~~ modest, pare s~ tulbure blueochi.

cadru evoca ... G.: Deci,

ltAc~t"prt s Studio!'. 1 un se

~ti politist

_ p.: Nici gnd,

eu nu snt decit ambulant.Mi

de ,el pe nesimti te. Sosirea pe Pedro. Incepe fals

pri1pi1ditde negustor

intre cei doi b~rbati Pedro, agresiv, rtndpe ~ar

spune P~dro_Ciubuc. - P.: Deci, traieti din fetite10r mici 1 Care fesiunea dumita1e 1 . G.: . P.: (mndru) Dansatoare

exploatarea eate pr~

rInd,este

obraznic,nepoliticos, crede un adev~~

de rea credint~: politist. Pedro

spanioli11

(voce off.) Ah, ah, prosenetis~

11 urm~rete

interogatoriul.Zai cu di~ Incetul ncetul va reac-

jefUiali1, eonism; hormosesualitate! stii, ca-mi placi 1 Z.: (Albertinei) Ce-nseamna hormosesual 7

zie a terpelit

bluejean~ul

. pare cu Albertine. 1 gratie

un

granadinei,

Gabriel

.1iona

la acuzatiile aduse de Pedro.Za219 afmbrl!cet bluejean~ul" Albertine e afectat~ de aeuzatiile lui ~edro; ea

plnge ,
Zazie i Alb~rtine Sa reintorc n Salon. Zazle ncurajeazi1 pe Gabriel:si1-l 'dea afarl! pe Pedro; ea este' desl~ntui.,. t~: vrea s~~i pi1streze bluejeans~ul. Zazie se nvirte prin odaie; e sing~ra care se micl$.. Plonjeu total. (UNCHA ... PEAU DEPAILLE D'ITALIE de R. Clair) . Pedro se intereseazi1 deaproape de VOCE OFF.: dintr-o Amorul poate si1 se nasci1 oohimprivire. doua personaje (+ muzica culori.

Chiptirile celor bi1 diverse Brahms)

Albertine. Montaj alternativ cu figurile lor: ei se uiti1 unul n ochii ce... lullalt (LES AMANTS de L.Malle), sa Zazie Maneredevede pe

de

. P~: .(Albertinei) Menajeri1 1 Asta nse~mna 1 de exemplu,

vra lui Pedro tepte

are ca efect Gabriel:

energ1a~lui

G.r Asta-nseamna, veri tucalele

cu pl~cere cum Pedro faresstri1. 18. TERASA Record CIRCIUMII

este aruncat

LUI TURANDOT cade pe un

pe micare:

Pedro

scaun n fata unei mese de restaurant,. la care se gasete deja un factor potaI, car~ nu se mira de aceasta sosire

/'
- 31 inoptn~t~. o farfurie; tre clienti Soset~ navala. reastra. greutate. denta. In fata lui Pedro se pune

el ncepe

sa mannce.Pri~ VOCEA LUI MADO: Aparitia tiunea: Si un biftec fraged! de tipul celo~ men-

"perm~nentiill. lui Charles: i Zazie Mado da fecu negri snt la unui insert "23 minute

taxi-ul Gabriel

Conversatia Caac~ete

se angajeaza i ochelarii

din cinematograful G.: Bonjur.

mut, purtnd mai tirziu". cu noi 1

~i lui Charles

dau semne de

indepen-

Mannci

CH.: Nu eram ntele1 - G.: Nu fac dect CH.: Nu-i nevoie sa-mi odata ce nu uitasem. - G.: Atunci

?
reaminteti confirm confirm~

sa-ti reamintesc.

sa spunem ca-ti

invi tati. eH.: Nu-i .nevoie- sa mi-o fiindca o acceptasem. bine, grabete-te

G.: Bine, Mado l-a. parasit pe Charles i se n-MADO:

l!!

dreapta spre dugheana lui Gridoux, caruia 1i duce de mncare. Mado e visatoare i abia raspunde ntrebarilor

(monolog

spus ca un ctntec) la Charles Este un

Eu ma gndesc

lui Gridoux Mado revine scarile zicala

n ce-l privete pe Pedro. in restaurant: ea coboara Ca ntr-o comedie este mum-

tip serios, Charles .,.un om care are o meserie Chiar o meserie buna Un taxi e ceva bun Si nu-i prea

strazii

de Minelli

(Coborrea

batrn Nici prea tnar Sanatos Zdrav~n Are economii de tocat Un singur mantie lucru: e pres ro~

partita,n mai multe cadre, Mado revine n crciuma

traveling).

19. DUGHEANA Gridoux cizmar. dintre ncepe: fensiva bindu-se

LUI GRIDOUX lui de care a n devorlui Pemorande c~ - P.: N-ai cumva un iret

sparge nuci cu ciocanul Culege ghete bucatele apartine'lui pe tejghea. ~ Pedro,

Al meu

t0cn-o Ca in-

din ghete. Una Conversatia de mult

mai acum a plesnit Sper ca sa refuzi sa-mi vinzi pine un iret. sa m~ i cum ai refuza
Go:

pus piciorul

unu;, fHm~:nd.

Gridoux

este la nceput Argumentele nsa Dupa

Mai las-o,

nu ~ncerca

caci a auzit de Pedro.

duioezi. Politistule! satirulei P.: Unchiul este un - G.: Nu-i adevarat! spui asta'! P.: (cu ton tragic i posomort) Dar aCum eu snt acela Care m-am pierdut Pune-~ ntreb~ri, dac~ exemplu vrei sa ntelegi ~Tei de sa tii numele - G.: Da, bine, meu! numele dumitele 1 Iti interzio s~

dro o sa-i nvinga (Pedro face vurilor cearca

nencrederea. asupra' aceea

nti aluzie

lui Gabriel. sa-I convinga

pe Gridoux

stea lui. La sfrit nelinitile lui personalitate. cat.)

i marturisete propria miseste

lui n ce privete Gridoux

- 32 S@rie da gaguri: ?edro vorbeto de P.: Ei bim,nu-l mai

tiu.u

Nu

LQ~ise de Vaud~mont,
me Ludovic Pedro XIII.

aparitia ncalt~

unor cizuna. acu

Pedro

l-am nvatat pe dinafara G.: Si varsta dumitale? O tii P.: Nu, sigur ca n~ G.: Teribil 1 Po: AtunCi, vointa c~ c~ da 1 cnd snt ntrebat

i pune lui Gridoux

ntreb~ri

supra lui tnsui; flash fata neagr~~

cu Gridoux, se Louia

In fine Pedro cu cizme

dep~~ XIII. care ZazieJ~ "greva"

de me-

tJ9Z~, ncaltat

seria mea, ntelegi, ~ G.: Sigur

c~ n~ e din rea

Gridoux ii indica vag metroul, este de altfel tot n greva. Se zaresc brlel Record n planul al doilea lui Gridoux

i Charles

Care se urc~ n: taxi. de circulatie

pe cuvntul

,,'vede nghesuiala

20

TURNli'L EIF:fEL
Gabriel si Charles au sosit plin tot felul n de de sa - G.: (contemplnd turnul Eiffel) M~ ... ntreb de ce Parisul a fost ntot~ deauna reprezentat ca o femeie. vorCe vrei,

Zazie, turiti Gabrial

taxiG Ei intra

n ascensorul

care bolborosesc url~

limoia Cei trei snt asurziti~ExcedLt. si i faca pe turiti admiratia

Z.: Nu mi-ai G.: N-am

spus ca tii sa 1 dinadins

beti pe leau spus-o

teC~3 El si atrage

langu-

roosl.1 a tinere lor fete de tip nordic.


Ajung la platforma a doua. Contemplarea e ct pe-aci s~ cada Gabriel lpierde cad pe nasul unei ~ pe Care ae re~ Se

aa snt artitii G.: Privete, Panteonul, troul Zazie ce frunos Noua Eva, e me-

peisajuluis Zazie peste balustrad~. och9lari~. doamne Acetia b~trne

Invalizii,

care i~ediat'i

toarce jurnalul (Paris-Monaco) 11 citea deandoaselea. Gabriel pede orbete, ncepe sa viziteza pomeneta Gabriel pe acoperiul pe alta,

turnul.

unui ascensor. trecnd G.: Am o "mnc~rime ma omoar~ urci, vii, ~e toate de limb~" cobori, Care , ce cl;ilcnd pe maI'c~-l Hardy a i i

s~ monclogheze

de pe o grinda ginsa abisului ignoreaza IImncarime

te duci

pe Care se pare cu Laurel Gabriel Lloyd).


J

le face

omul, pna

(filmele

sau cu HarQld

Dup~ un atac de are o

la sfrit dispare. Un taxi l ia,un . ascensor l duce Parisul nu este dect un vis. Zazie nu eate dect asta este un vi-

de limba"

dOlla criz~ metafiZica, platoniana . halJlletiana de data asta. In acest scara timp Cha~les i Zazie

vis i toat~ povestea sul unui vis Z.: Spune-mi,

coboara

de ce nu te-ai

nsu ..

n spirala. de Charles Crichton) .

rat
CH.:

'1>

(L'OR EN BARRES

N-am gasit.pe

nimeni

care s~-mi

plac~.

- J3 Zazie b~i; h~rtuiete pe Charles cu ntr?el r~spunde la nceput amuzat. precizia acestor ntreb~ri nZ.: Nu 9ti de loc snob! place ? CR.: Tu nu eti dect Z.: Snt fetite Eu ti-ai

In curnd, nebuneasca

O fetit~!

i perseverenta

lui Zazie

o sa-I

care se marit~

la

pe jumatate.

12 ani i snt barbati ce asta.

carora le pla-

CH.: Si eu ti-ai place?


Z~: Sigur ca nu! - CR.: Stii ca ai idei nostima sta ta! - Z.: Asta-i adevarat, chiar ma ntreb de unde dracu mi vin. (Accelerarea mic~rii provoaca benzii sonore) Gabriel continu~ s~ mearga n lui Mr. Mag.OO. Din timp n timp agatat faras-o de tinerele faca ~ete, 'dar le de altfel ge~ul este scapa
i

la vr-

o accelerare

-- -

G~: Slnt n viata asta~i tot ce ti~

caCi de omul cu taxi-ul,


poata mea, suspendati tri n atmosfera de blinda mai

de

ne meIDea~ pre-

la 300 de

intentionat.El

sau de sotia ramasa nimic

urca din ce n c~ mai sus,continundu-i monologul. Vrful turnului seamana cu un far por. aceea Se zarete cu binoclul i cu o pasarela un capitan de vai Dupa cu pipa

Albertine,

acas~,nu

tiu in acest moment

~is iar aCum aici nu tiu dect

g-

tt~ ei snt aproape morti,


snt absenti. (N.B.: Gabriel lexandrine) ia pozitiPt

fiindca pentru a

sau. (Tablou marin).

un urs alb care tremura.

Lui Ga-

briel ~i trebuie timp pna e foarte frig. seama ca

sa-i dea Nordic ele

declama genul acesta

de versuri

a-

snt nc~ acolo. Gabriel ment. e gata s~ cada ln fiecare lanseaza Gabriel cu el. mo-

Un meteorolog i zboara

baloane prinde - FEDOR: Dar ce ma-sa fAC Gretch9nele? Schnell te Nordicele turnu11 S"o tergem, Schnell t - FEDOR: (lui Gabriel) Ce naiba faci acolo

de sondaj. un balon fac

In trecere,

i ele la fel.

La picioarele

lui, "cityramall Fedor 8teapta clientii.

Balanovitch

E!~ios.

Gretchen-

ele sosite pe calea aerului, trec prin acoperi; ele dau drumul baloanelor cu un singur Gabriel gest. pe un morman de nia aterizat

Vrei sa

iau

? Ma

duc la biserica Seinte C~s~

pelle, o bijuterie a artei gOtiC0 G.: Eu snt cu Charles (c~tra

ti-

sip. Ii reia ochelarii d~ pe nasul doamnei ln vrsta i n schimb 11~ da balonul. Doamnabatrlna se duce sa se I joace Intre dect cu nite fetite. timp, Zazie mai mult urmeaza pe Charles urmarete n nesfrita

nerele diesl CR.: CR.:

fete:)

Salut,My

Gretchen ~

La-

Nu eti dect Bine,

o mucoas~

- Z.: Oht Pardon,

snt coapt~

far~ indece~te.w.

.scar~ n spirala. astupa urechile

Charles

scrbit,

i Z.: Nu tii sa spui altceva bine, bine! Probabil c~ eti un ~ fulat aidet dect req

i fuge.

nu minti,ateapta-ma, complexele ai

o sa-mi povesteti

Ti-e frica de femei, (Zazie urla) Charles este la marginea rabdarii cnd pe i s~ CH.: Mereu acel~i

lucru

Mereu dect Dese

ajunge pe pamnte Nu-l mai asculta Gabriel - care mannca o nghetata care ncearca sa-I retinae Charles

sesualitatea, despre gndesc pravatie,

nu se vorbete incon~inuu! Toti nu

asta~ mereu, dect

putrefactie!

1n taxiul

sau i dispare.

(Conduita de starea

la asta. (c1!tre Gabriel} mai nu

lui Charles este influentata lui sufleteasca). Zazie sosete la rndul

Eu o terg! Tu iei metroul! Nu vreau sa aud de putoaica asta, mai vreau i gatal

ei; surde,rone

dispusa
\

i cere o nghetata.

21.

STRAZILE PARIS1.JLUI, INGHESUIALA DE MASINI i Gabriel se plimba pe cheiudle . G.: Si repetitia IDea de la ora 6 - Z.: N-ai dect sa iei un taxi!

Zazie Senei.

Inghesuiala

totala. Automobilele Zazie ea le npunc-

stau pe loc. Gabriel a-n culmea furiei. cepe sa-i puna ntrebari; teaza lovindu-l urla Gabriel

. G.: Un taxi! Incaarca taxi ntr-o sa spui aa ceval

sa gaseti

un

zi de greva!

Cum ti. vine

n fluierul

piciorului. picior.

1 sare ntr-un

Z.: De ce a ters-o Charles - G.: Fara motiv a plecat PQveti tru ca i spuneai le ntelegea, pentru vrsta MOUAQUE: rau,

?
aa ~n-

o femeie se strecoara dlntr~o


decapotablla n puhoiul Eate (Slmca circulatiei ). lui

maina

pe Care nu snt faci s~ n-

sport, imobilizata Zazie: foarte doamnelor

poveti' Care nu lui micuto,i

indignata

de purtarea

Da-nceteaza,

este vaduva Mouaque. dern al coctailurilor

Dictiune i al

saracului

domn. Nu trebuie vrsta! la

secolul XVI, mixtura' ntre limbajul m0-

brutalizezi

per~oanele~n

din societatile de caritate. Sirul de m8ini a-a pua n micare. Maina decapotabill Mouaque gustul a vaduvei este prinsa lui Gabriel pe Gabriel pe n i a pe Zapuhol .Nlm1!nui nu-i pasa de ea. Vaduva ee ia pe urma Il gasete lui Zazie.

Z.: Daca nU vrea sa raspunda trebarile mele! M.: Ciudata educatie

mai faci~ s-o asculti taul

Z.: Vax edu~atiel M.: Dovada, n-ai dect vorbind, e de-o G.: Vezi-ti

grosolanie 1

mai bine de Gzutul

ei, ceea ce o enerveaza

zie.
In acest timp, 'Ca sa atraga atentia unputernic

Eu am ideile mele despre M.: Care snt alea ?

educatie.

c~lu1ui ai,; Zazie

l ciupete

G.: Inti comprehensiunea Z.: Nu ncetezi sa te dai la unchiul

- 35 El url~. Se zarete, trio-ul v~zut de pe podul Bjr-Ha~, pe cheiurile SeNu maun agent de politie.

.eu ? Stii
M.: Eu oara

co

c~s~torit o

?
domni(Ea

stnt

cu ajevarat

care se plimba

i pe deasupra

i vaduva

nei. Pe trotuar are aerul inilor. blonda Acesta

este melancolica

i jignit~)

ca-i pasa de inghesuiala Deodat~ apare

este Trouscaillon,alias o frumusete n -:fas.(Marilyn Monroe

Pedro-Ciubuc.

unduioasa

"7

ANS DE REFLEXION") .Trou~caillon

cinat, o urm~rete. tr-o coloana Morris afis reprezentnd Trouscaillon Sacha Distel ajunge

Blonda dispare npe Care se afl~ un Cind i Trecerea blondei este subliniat~ gen "cha-cha" de , n dreptul coloanei, o muzic~ frenetica care ritmeaza frumoasei. blonda reapare Muzica

pe Sacha Distel.

iese din ea~ (aparitie

micsrile dintr-o

oldurilor cnd alt~ coloan~J admira-

disparitie ntr-o coloan~ HOMME" de Carol Reed). Trouscaillon zarete Mouaque. se reazim~

ca in "LE 3-9

reincepe

de parapet. Zazie 11

El

deodat~

pe Gabriel, Mouaque

(Plonjeu).

i scoate

1n fata ochilor stupizi i tivi ai lui Trouscaillon. TROUSCAILLON: mea,1nima Albertine

din sarite pe Gabriel: spate, el o trntete jos. Trouscaillon, tine,

cu o palma n patru labe

n
pe

viata
sa-ml

mea n-ai de gnd


~

Z.: Unchiule,

raspunzi
care o confund~ lui Fedor, cu AlberCar. a cel~r se precipit~. pe mal, ajunge n dreptul

'7

~.: Si ce-ai vrea sa-ti spun~ ? z.: Dac~ este Sau nu este hormo-sasual.

Deodat13."cityrama" cobort trei.

M.: El 1 (ride): Cu siguranta


eate. - G.: Nu mai spune! M.: (pe jos n patru labe): """
1.""'"

ca

Nordicele Sce~ rata).

coboar~,

rapind

pe

Gabriel. accelepe

f6arte

rapid~.

(Micare

se

Trouscaillon

fuge dup~ aceea

care o ia n continuare drept Albertine. Zazie este furioas~o Trouscaillon este deceptionat Mouaque lentele Mouaque cauta de confuzia f~cut13.. Vrea s~ p~~a din tacu

poate vorbi cu voi Z.: La dracu! Sa-mi faca mie

8a

ceval
M.: Ajutorl "Kidnapp~r"-iii T.: Albertine! (Se clat:l.nii de ceptie) ',13-

reactioneaz~8 de politist se reped schimba

nou mna pe Gabriel Ion. Toti

i sa utilizeze ale lui spre osea. Zazie

Trouscailironice.Ele IDaina Care cum a a

M.: Obosit
M.: Domnule

"(

T.: Nu, deceptionat!

complimente prin

sergent I s~a fUl'8t


un b~rbat frumos

ti;;.

i sfresc

a ,gasi

b~rbat,

chiar

decapotabil~ a vaduvei Mouaque, continuat sa evolueze 8ingur~,

T.: La naiba! ~ Z.: (lui Trouscaillon): proasta dect credeaml - Me: Iti multumesc+ E mai putin

putut, n valurile circulatiei. ()!aina e ntoarsa n contra curentului). Zazie a recunoscut TQat~ lumea pe Trouscaillon-Pedroo S6 re1ntlnete 1n mainl.

Z.: N-ai dece!


M.: Orict1 e gentil!

3{i

Circulatia

este tot at1~ de grea.1Tous-

Z.: Bine,

binei ~n posa ca ~umneatQ trebuie


1 ~-

ce.illcn, la

nceput aM.tut, 1i recaa vaduvei fluierul Masina de

M.: Ia sa-ti vedem talentc18. liti&t frumos cunoasca nteles o multime n limitele

p~t~ energia, dupa o ocheada Mouaque. Incape sa utilizeze l bastonul Dornete. lui de politist.

de mecherii legalit~tiiv i ai s~ vezi

Ea traverseaza

rndurile

T.: Ateapta"putin

de

1Gini, n sensul invers al circulati~

ce este capabil Trousceillon! Z.: (rznd) Il cheama Trouscaill~nl M.: Ei bine, si pe mine ml1 cheama

Se zarete

"cityrama"

prinsl! n misca-

Madame Mouaque cs,pe toat!! lumea Sunetul acestei secvente este co~: murmure complexe din care se disting cteva cuvinte frantuzeti. Ambian~~ de acvariu. (Scena este filmatl! cu o distant~ focala scurtl!: 14,5). - M.: (c~tre Zazie): Nu g~seti un b~iat dragut

rea circula!iei. In~untru Gabriel este condus de cl!trl:' "Gretchen"_e. Se vl1d tii cere urmaresc la cttile lor limbile comentariul turistic ~ toate posibile. Gretchenele 1nconJoarl! dra-

ca-i

gastos pe Gabriel. In acegt tiIDp Trouacail!on m8ina fara pare lnl


if2i

?
de unchiul e apuu-

se zbate n Maina ' ce nade maMouaque aSUCum unui aUpiete-

~ Z.: Adineaori meu.

ti placea

nici un rezultat. pe masura cu nghesuiala

Ii vrei pe toti

?
de limb~".El cu tonul

el! se dezagrega

In acest timp Trouacaillon cat i el de "mncarime i debiteaza Montaj paralel monologul nei conversatii vedem pe Zazie, etc., ducnd urmati

inteazl!. Planuri revars~

(luate cu teleobieativ). surplusul

da tandrete se mica primete

de salon. cu o serie de gaguri: Trouscaillon,Mouaque automobilului. servete pe o de maini. In trecere,lucr~cat1rati o tav~. ~ntre zgomotul cirdin "Ci tyrama"cu

pra lui Trouscaillon. aina poate: vaduvei Mouaque o regasim pe acoperiul

carcasa

tomobil Tecin. Mouaque nil care o aolicltl1. Deodata trecem

de o droaie pe tavi.

In "cityrama" nghesuiall1 a pustii. o gustare scar~, i Sunet:

stevardesa

din plina

mainilor, Automobilul "Cityrama" Fedor

tn strazi aproape ajunge la o p~dure. a avut multe

torii de la E.D.F., terpelesc alternant~

dificultati

a ntrebuintat

toate resursele

Il vedem trecnd

prin aceleai

strazi

culatiei i t~cerea bolbaroseli.

puetii. "Cltyrama" soseta n sf1rit 1 la Biseriee Saint-Vincent-de-Paul rur1~ti1 ee reped n urma lui Fedor. Gabriel poate n fine sa se duca la

r'pet1tia lui.
,Dupa un moment de mirare,maina decapotab1ltl a iesit din padure. conduce salbatic. Trouscaillon Unul! tonul sa l~creze cu fluierul Mouaque co~

F.: Sfnta tei gotice. nchidere'.

Capel~!

O bijuterie nainte

a arde

Inaintati,

- UN AUTOSTOPER:

O, ce surpriza,do~

i cu basmerge spre

oare v-atiin~lat M.: Ne- nelat Se zarete ntr-o

?
briza i vintuL un strada pustie

alb .Gag; un ciclist

care

eu un panou

avnd un brat ridiCat

- 37
stnga. "Suspense": coteasc~-? Deodat~ 1n ce parte Mouaqua o a s~ aa om-sandvici cu un panou pe care s:rle:

"Luati metro-ul"~

un oc puternic: "Cityrama"; Fedor

juns din urm~ ciocnit-o!

i chiar

apare furios, zgomote Zazie

urmat onomator~m1ne

de turiti.Urlete, peica, sunete indiferent~.

diverse.

22. LOCALUL Localul

DE NOAPTE mic. Gabriel care Intrarea lui Gabriel este salutat~ tu.

este foarte

este n ntrziere, neobservat,

ncearc~

s~ treac~

cu un "bonjur", n~tor

dOll'.nule Gabriel"

f~cndu-se

mic de tot,ceea El este pus la

strigat d~ fete. DE BALET: Ah, iata-te micn .

ce nu-i este prea uor.

MAESTRUL

punct de c~tre un maestru de balet. "Fetele II danseaz~ (n~r clasic de cabaret); te. un urs fals jongleaz~ cu nu tori-a cabina i in-

(N.B. Gabriel este de doua ai tule mai mare dect maestrul de balet) Credeam ca repeti la ora 6 ? Ge: Cu ncurcaturile astea de ini
1

Gabriel

i d~ seama c~ sale, Albertine El se repede la

contrar

mas~ Sotie pian

atept~rilor adus rochia.

Dar

sotia mea trebuie (rnjind) noutate! de muzica

fie aici, MAESTRUL dumitale Scena

cu noua mea rochie DE BALET: 7 Iata prima

telefonic~: cabin~ foarte modern~ foarte strmt~ n care Gabriel se troduce mereu cu dificultate

i i pocnete

din cabaret:

capul .

banal~ i foarte ritmata;

zgomotul

pailor fetelor care danaeaza~ (D~nsul el fnsui este foarte banel). Cea mai mare parte snt luate (14,5); 23. CIRCIUMA LUI TL1R..~NDOT, LOCALUL DE NOAPTE Transformarea circiumei continu~. Se Secventa crciuma briel fuz~ este montata paralel. Iu se aude numai vocea lui Gadeformata,
COll-

a planurilor focal~
SC~

cu o distanta

aud pai de clienti. se s~rut~. Telefonul

Mado i Charles suna. Gabriel nu Charles ri-

prin telefon. i furio~s~.

i-a ales bine momentul.

dica receptul i dup~~~eea l pune din nou n furc~. Gabriel spumeg~. -El se agit~ n spati~l telefonice. Cheam~ 11ng~ Mado strmt al cabinei aparatul

G.: Alo, Turandot ? (Prima n~rcare) Alo Alo Alo Turandot ? LA VERDURE: Vorbeti, vorbeti ~asta-i

tot ce tii sa faci pune G.: Dumnezei! Da-mi-l prin de repede-te pin~ ber-tinei s - MADO: Nu pot,

!
?
Al-

din nou. Charles cuca

Tu eti, Laverdure sus ca sa-1 spui snt aingur~

lui Laverdure. Mic~ discutie turbeaz~. Se lovGte

pe Turandot Madol Asculta,

ia aparatul.

semne. Gabriel

c~ina.

- 38
La Turandot, consimtamntul Charles. fonic Mado se decide apuca i-i ei d~ cu prin cu se teleCharles G.: e aici nu-l pot da afara, de casatorie! Repede-ta totui,

pentru

cas~toria aparatul

mi vorbete

Charles

(izbucnind)

(vechiul model

este nlocuit s~ vorbeasc~ lui

unul nou, fara convorbirea) volUbilitate~ aud racnetele Gabriel Zazie 2azie

ca sa se fi ntr.erupt

pentru Dumnezeul Arde! - CH.: Alo? Gabriel? Mado-Picior-Mic i cu mine ne-am logodit .Ei da! Ne

i ncepe

Intre frazele lui Gabriel.

luam! (Explozie n telefon) In fond nu se Va schimba nimic (doar ca daca o sa-i tragem una, litate) o sa fie n legaSi dupa aceea, Sa sa sa

trece de la furie aparitia.

la 8paim~ Pare

i face ncepe

interesa~ tepri-n

(de neauzit).

ta de conversatiee sa gdila receptorul simte gdilatul lefonului: peretii singura Gabriel

tii.
- G.: Du-te i spunei Albertinai! i dintr-o instase grabeaSCa! Te ateptt Nu pot fac nimic fara rochia . aial. CH.: Atunci ntelegi, ar trebui udam asta, nu se ntmpla zi . G.: Uite, sa veniti grija

cabinel. zmucitura

El se,agita

smulge toata

le-tie. '(Zgomot infernal, apoi tacere de moarte). Nou motiv de ngrijorare pentru Gabriel. Zazie nainteaza care ametocmai sa Man g~sesc

n fiecare

nint~toare o zarete. c~nte

spre Gabriel, El se retrage

va invite., n-aveti dect asta-seara .O sa am eu meu . parasiti lasati 1.Aa, i 1 singura mi tu 1 . galacare aa, ~ aa, ~ nebuna

pna ce ae ancepe

de numarul

fl~ ntre dansatoare~ la pian ntr-un l prind Dansatoarele trecere.

Zazie

Z.: Vasazica .. va~azica cu o batrna topai ntr-un

ritm ndracit pe Gabriel. i al (Ei se

estrul de balet pe o placa

este rapit

spui ca eti pa2nic, de noapte local de noapte n din Gabriel As (vocea ei se pierde gia ambiantei. joben, de prestidigitator, aU iei t doi iepuri). ~ Z.: Atunci fleata, spuneti aa-i ~ luati toate mi ascundeti

Rit~ frenetic. turnanta

Care sa nvrte din Cad cu totU (fe-

ce n ce mai repede.)

are pe Cap un

tele striga). Ursul jongler ,este mbrncit la rndul lui. Maestrul de balet poarta Zazie o peruca a la Harpo nvinuirile,n Marx. timp

i continua

ce cabaretul

ia foc. ~azie

dispare .

nimic Ma obositi

drept i nu-mi tacu

tii !
Lumina crepuscular~.

24.

EXTERI'OARE, LOCALUL APOI BlJ.u"EVARDE l-a agatat pe

DE NOAPTE 1 Trouscaillon. i-l saruta

Mouaque

L-a lipit de un felinar

M.: (pentru sine): Fac nebunii Z.: Da cine nu face? M.: (mirata) Iata-te i pe tina amndoi, popu-

patima. Ii zarim n mai multe pozitii de amor cinereatografic. (LA DOLCE VITA de F. Fellini). Trouscaillon e zap~-

Z.: Erati plictisitori, litistul i dumneata

cit. Izbutete sa scape, sub pretextul c~ trebuie sa se mbrace in civil. Zazie i Mouaque se rentlnesc. Ele se Conplimba

M.: Nu te supara daca ne plimbam tin mpreuna de singura

(Ton aproape

imploraaa

tor) Ma simt aa de singura

versatie

indiferenta.

- }9 prin mUltime. veIle). Zazie de Mouaque, politetee agat~ (Bulevardul Bonne-Nounu se intereseaz~ de loc dect care o din se p~raZ.: (cu voce mica) Singura,aiurea cu cei vrstti ah, amorul

M.: Fii ntelegatoare nici ah, dac-ai

i n-o 8uport~ Zazie

Mouaque

este aceea

de ea. Obosit~!

cnd o sa-I cunoti Daca IDai conti- Z.: Alte porcarii

sete i dispare n multime. (Plimbarea ei pe bulevarde se aseama~ cu a lui Jeanne s~es, Moreau POUR pe Champs Elyn ASCENSEUR L'ECHAFAUD.)

nuii chem un politist, Nu gasesti tie ? M.: Nu. Z.: Atunci, salutare alt subiect

nsa de

altul

conversa-

25. APARTAMENTUL Sosires lui Mado.

LUI GABRIEL E foarte enervat~ lui Gafoarte AlberA.: Pari


Mti:

emotionata logodit chiar acum

Albertine

lucreaz~

la rochia snt

M-am

briel.Amndoua manierate.

femeile

Mad~admir~

mult pe

A.: Esti nsarcinata? M.: Pentru moment nu A.: N-ai sa refuzi Gabriel un pic de sirop ti trimite cu rochia vo~ in s~ lui ~

tine. Emotionataj al~turi de pahar. bertine ambigua. tul de filmare Mado n privinta credi~tat

ea toarna grenadin~ O ~rm~rete pe Alei. (Apar~Ambianta Albertinei sear~. In

M.: Domnul

n tbate,mic~rile se oprete) cere sfatul pentru

ba sa te grabesti

dupa aceea, ne-a invitat pe toti seara asta Cu ce-ar trebui ma-ntolesc

toalete!

fine face 'comisionul p~ care Gabriel.

?
Albertinel nu-i despre 14 ]UsingJre ape ,

l-a n-

Ae: Nu prea te vad goala? M.: Oh, Madame - A.: Oricum, asa ntre noi femeile,

(Gag: ele vorbesc si fac Schimbari

lie; lamploanele paritia.

de culoare

fete).
Trouscaillon que. El intra a nceput-o sosete cu ce i-a mai raa lui Mouai prinde imide Lumina acestei etc. "ASCENSEUR secvente este nerea~ mas din maina decapotabila n apartament

din ,zbor conversatia cu Mado.

pe Care Albertine Trouscaillon ,...--o p~Iarie

lista
Muzica

n modagresiv. Culori
de jaz (n genul

rosU,

albastre

,ta

vocea femeie. Foarte

lui Mado purtnd

POlJR L'ECHAFFAUD'" i se pare fara sa-i

repede

dea seama de prezenta Albertine pune rochia Coboara solex". SCara

lui TrouscaDlont ntr-o cutie. "velesa aCtiola i se re-

i sare pe un n-a avut timp decapotat~le

Trouscaillon neze, volanul

Sare pe fereastra~ maine!

se urca

- 40 pede n urm~rirea Albertinei.

26. STRAZILE PARISULUI. NOAPTEA: CABARETUL .. Aceasta pid~ secventa -este tI'atata n foarte nra-

tregirr.en montaj paralel, i foarte haotica. hieratica. Zazie rind: Albertine nobila,

Se vad rnd pe care me~ge

pe "velosolex'i, figura

prin multime (bulevardul Montmartre). Mouaque care vede sub orice pelerina si sub orice chipiu pe Trouscaillon al ei. (Ritm accelerat.) Gabriel; n Cabina sa, at\~apta rochia. Taxi-ul lui

Charles 1 toti prietenii n haine duminica. De asemenea Laverdure. Trouscaillon Zazie tr-un n automobilul obosita, lui. Vede,ca nAmScena e turnata cu 8 imagini Demongeot pe semica pare toti ( + cunda: Catherine foarte se ea

e foarte

viS~ pe toti eroii povetii.

bianta foarte onirica. mate ale caroseriilor (Reichenbach)l~inatie de maini Zazie gonitii nul mamei lume~ etc.) viseaza! povetii,

Omagini _deforautomobilelor cu neon, faruri

lent. La vizionare, normal, se mica foarte

ca se mic~ ceilalti ctig

n timp ce repede.

de lumina)

vede pe toti ntre Care

protaprieteIi reuToata mpreuPlanuri turnate cu o distanta focala foarte scurta. Deformari. Culori .agresive. Ambianta formate., de comar.Voci ae-

sale jucnd biliar~o de necrezut. aplauda

esc carambolaje

l admira. Zazie

na cu multimea. Barbatul ncearca ceva i mai complicat: contorsiuni: linite. Covorul carei este rupt de coada tacului~m ale plan cu Zazie. Plan cu un autobuz personaj rijeaza cu o pendula

a~e se nvrtesc luminat,

vertiginos.Plan cu Mado,fiecare Mouaque din fotre-

la ~ocul altuia; circulatia.

Trouscaillon etc. Zazte se

toliul lui Gabriel zete brusc. 27. LOCALUL GABRIEL Qabriel bcrtine briel

DE NOAPTE,

CABINA

LUI lui. AI-

se ~vrte

1n cabina

GRIDom: special

De ce ne-ai Sq venim asta

spus n seara

mod

intra Ca o furtuna, ~utia. Toat3

febril,Ga-

?
pucercul

apuca

echipa,~les,

M.: Dumneata

care arunci

voalul

Turandot,

Mado

etc. iatr3 pe rina. Ca-

dic al ostracismului

peste

- 41
bina este invadat~G Gabriel
i

ap~r~

activitatilor

dum1tale1

rochia.
~El

- L.:
imbr~ca. (HUNE NUIT
Vorbesc
.A

Da, noi nu ntelegem


nici

"hic "-ul" a~
acestui

nu se poate

cestui"nunc", "quodlt - Z.: te Ei,

"quid"-ul

VOPEftAtI

de Marx Brothers)

cu

!
omule cu taxi-ul, se

totii 1n aceloi timp. Z~p~ceal~


tal~. (Cadru 1n plonjeu) Mouaque Zazie ~in timp in timp. ei.

toapare

casatoresti

?
un

este printre

CH.:

Se pare
.

pare

ca

- T?; Ar tr~bui s~ consulti


taooana11st

-p8i-

G.:
-

Am trec!

VOCEA MAESTRULUI DE BALET;

Gabriel,
de

in 8cen~ T~c~rea se preschimb~ deodat~ n


mult. tumul Cabina se gole~te Albertine brusc. a dlap~rut:

tu-

Se aud aplauze, apoi o muzic~


paso-doble.

Gabriel~

ti ar9njeaz~.coa-

- A.:

(cu vocea mic!1 i relund


Traci

cuvin-

de ora.

tele lui Gabriel):

S9 Albertine ascult~ aplauzele Care aud din cabaret~ Trouscaillon lntr~ n


vrful picioarelor. El 1eag~ conversaAlbersosirea incearpe c~ tia pe un cuv1nt al Albertinei.

- T.: Te-nfricoezi,a1~?
- .: Nici gnd, musiu Pedrol - T.: Pentru ce "musiu Pedro" - A.: Pentru
mineatl1.

?
azi diA, da

c~ asa iti

ziceai

tine nu pare impresionata de lui Trouscaillon. Trouscaillon

- T.:

(cu falSa

dezinvoltur~)

c~ cu toate ,mijloacele s-o ncinte Albertine. Se crede sau se preface se crede irezistibil. In mod

Ui tasem!

"

ostenta-

tiv, Albertin,enu-i d~ nici o atentie, raspunde totu1 la unele o.i.o ntrebarile lui. Trouscaillon, foarte exaltat, face curta, daca nu tn mod ahU,1n orice caz evident~. Intre timp Albertine 1mbrac~ hainele punctat barbateti. monologul de se de o serie

Se aud incontinuu zgomotele de pe scen~: rsete, aplauze. Albertine vibreaz~ odata cu succesul evident ,

al lui

Gabriel.
iat~, am o dumneata. stranic~ De cind pentru

- R;: Ei bine, sl~biciune putea atunci

i'

te-am v~zut) mi-am spus: o-ai


trai

mai
nu

pe lumea

asta dao~ cit mai

T:r.ouscaillon 1i continua sau ineficace, 'gaguri: scaunul

mi-o servesc 1ntr~o zi eau alt~


am mai ao~ugat: pede posibil. Eu nu pot atepta caracterul
1

1
resint meu,

ee acopera cu o m~nua de rupa) mna bo?, se reazima de un zid care e6 1n-

pe oare se reazim~,

un ne-rabd~:tor, !iata!

fund~

(este

de cauciuc)
lui

'( "HE11ZAPOPPIN\

m~ leg d~ tine aa, deodat~ - A.: Azi dimineata era Zazie

se trezete
Cum 8rmul
call10n pa i

n ch.ilot1-'"!nfloratt
la Albertine: Albertine

etc.
o.soan

- ,T.:

(ji gnit):

Pi'

Zazie ~ Imi
mi-l:}

:n,...

n,..are ni ci opri za,TroUa-

cepeam

ziua Dar cnd te-am

v~~ut
i1J3~

se repede

cade pe un pat.

tide a

pe dumneata Feti,tele

b~ de ele, snt ardda Ah

Pe

nut~ de motQcicleta, pleoa. Zazie


oapta

e pe punctul Vorbete
dau

cnd o persoan!!ifrumoas~ Ca dumneaDumnezeule 1 voastr~ 1

i face
cu

intrarea.
Ii

fn

Albertine.

ntlnire

08 G~ ia trenul. Trou8c&illon de data asta, Zazie. locuirea i-a reg~sit incearc~.s-o energia incinte gi. pe in- T.: (mbr~c1nd~se mereu trece prin n' acelai fata sens): a

obiecti vului, fost fIeata n-ai crede Mouaque, piele. fost

(Pare c~ nu-i da seama de Albert;r.ei prin Zazie).

Eu snt un fluturatic. ai fost tu, divino.

Dimineata,

aia de la tar~, la prinz Dup~ dejun, nici c~ am cazut pe o bab~ noBaroana sub .a puI~am intrat viata baroanei m!1 g!1~eti

bil!1,imediat ce am zarit-o. o vaduv~. In 5 minute

r~v!1it~. Poate mea?

tin snob, iubita Trouscaillon te. Miroase nu mai e st~p1n pe obieco garoaf~J care-l stro-

Z.: Nu.
- T.: Drace, Se spune: T.: Stai, g~ti, 1n fine, conjuga c~-te. te-mbr~aasei

pe~e cu ap~ i care la urm~ explodeaz~./La observatia gramaticalll i neateptat~ a lui Zazie, el coneultll reped-e un dictionar aru*cat pe care Zazie n burt~. i 1- a n mod brutal

- z.: Imbr~casei

?
n-ai mbo-

Habar
1

"te_mbraci"

sll vedem mboldi, cuvinte pe Care

imbrobodi,

uitel A dezbr~ca toat!1 lumea Se se dezbraa dezbraca

le cun08te,

uite,

Ca i a mbraca, Ei bine, prea

iubita mea,dazpuc~ !

brac~-te

i n vitez~! Goal~

Goal!1 puclll (Fata lui Trouscaillon este foarte def.ormata din cauza dlstantei fOCale
i

scurte).

28. aXTERIORUL

LOCALULUI

DE NOAPTE - F.: Nimic nu poate fi comparat n tot Parisul cu numllrul lui Gabriel. Nenorocirea este cll el nu aduce ni-

FedoI;'in "Ci tyrama", entii. st~ de vorb~

i ateapt!1 clicu Trouscaillon

care!i-a reg~sit costumul de agent de poli~ie. Sosirea lui Gabriel.Zazie piI cot~te in bratele lui. El este foarte anturat i foarte s~rb~torit, att de de

mfc nou artitii

snt de multe ori n mod

aa - T.: Eu nu ! Eu mi'modific constant mecherlile. pentru

c~tre turistele lui Feodor ~lltre amicii sili.

ct 'i

- F.: Probabil

c~ nu ai obtinut sll ~

gasit npin~ prea ai


:t"

pnJ1 acum pe cea bunll. Uite,et1 c~ n c!1utare Ce-ai acum ca rezultat, stralucitor. aerul P.detenii lui Gabriel 11 recunosc pe Uite-te nu pare

la tine

unui pr~padit mea?

- T.: (pleotit) Chiar i uniforma F.: Asta nu rezolva nimic! - GRIDOUX: neatll Asta-i satirul

fI inconjur~ ameTrouscaillon-redro, nint~tor. Pedro incearcll s~ scuze atitu-

de azi dimi-

4.3

dinea

Sa prezenttnd-o

ea pe o

gluml. 1ngr~ din Zgomotul "r!npe sale. iar

TURANDOT: CHARLES: politist

O sa ne dea socoteala. Va8~zic~ eti ntr-adey~ Ca

Grupul'ncepe zitcr. Vaduva Cauza atrage Mouaque

s~ faca un scandal esta nelinitit~ al ei.

!
e numai o deghizare, e Ca i cu rochita t~rbaca! o s~

- T.: Nu,nu,

lui Trouscaillon agenti

el v~ distrez,

de politie

de tipul

lui de balerin~ aceeal spui tot. POLITISTII: (r~cnesc Ca

dunicl1" (cu pelerin1!). Ei ridica Trouscaillon, 1n ciuda Nou scandal Sos6te un automobil camion uniformei

G.: O sa'te t~rbl!cim noi, p~

toti cei-

de politie

dupa aceea/un utiliznd

cu polititi.Ultivocabular.

lalti): Vacarm nocturn, t~raboi la lun~, zgomot somnivor, miez de noapte url~tor! la mine, te-mi a, nu, asta-nseamn/i cl1.~. nici nU,v-ati uitat ui; ,o - T.: Un'moment, aripile

mii care au sosit i ridicI! pe primii" exact acelai

sint i eu politist, 6l!fie ridicat

(!i aratl! pelarina

asta nu mpiedic~

dat~ eu ceilalti polititi.) G.: Hai la ciorbl! de burt~! Gabriel nu este emotionat trupa de atta lu-

cru. El i conduce 29. BRASERIA Braserie, mini care

n alta pa~.

n mod agresiv cinci

ttmode!'na".Lu(printre cu ochi rl!i nconjuAu fost

orbitoare,

chelneri

"permanentii ") observa

,masa l~ care troneaZ~ Gabriel, rat de numeroii s~i' prieteni. go:ite multe sticle. Zazie dorm. 'Mouaque plnge.

i Laverdure

Te:

Turandot, foarte beat, termins un discurs. Tumult: strigl!te, rsete,aplauze. Ei ciocnesc n mod mai mult SaU mai puTl1miosul

(cu paharul 1n mna) Pentru cel mai mare dansator din Faris l ~ (C~tre Charlea) Pentru amorul vos~

tru
- G.: (catre Mouaque) Lasa, las~.
pierzi pocita unul i regl!ssti zaca vi!~~ cum eti~ o-o sa-ti

tin brutal. Se sparg pahare. se varsl!. ,

Mouaque ncurajata de. Gabtiel i neaca necazul n t~ios:-Zazie deschide un ochi plictisit~ Gridoux Mouaque Gabriel apoi readoarme. de v~duva cu ctt

este vl!dit exasperat

greu sa agati din nou alta hai~na Ah! Ciorba de burtai Tamiosull Astea-a lucrurile cere-mi plac, Bl~~

i asta cu att mai mult, i ia ap~rarea.

ceritatea, asta-i

!.

natm:'aletea,
e

puritat"'~s~

z.:

Uite,

mai e nca

aici,

b~trne.

neghioaMI

In Rceat varza. timp "gretchen-ele" le sustine. se cearta ex-

44 PATRONUL: (cu accent foarte alsaciana Nite straini despre be~an): nu-i tmcare-i bucata-

cu patronul Fedor plodeaza

braserisi.

Lor nu le place Patronul nepoliti~ luat se

Ce, varza noastra place piti, permit micutei

doamne?

n cuv~nte

foarte

nite tmpiti, sa vorbeasca

COase. Turandot e~te de-asemenea la o parte de un c~elner. Mouaque

distreaz!:icu vaiterul lui Charles,care este foarte elastic. Gridoux este 'foarte nemultumit, Mouaque se, leaga de Turandct

tu~ie ? La dracu, s-au obraznicit .ritii n anul asta! Preturile noastre exista s~nt cinstite, impozltele! ah, daca n-ar

el. Incep sa-i traga paime.

Care a spart din nou un pahar,este mbrncit de un derbedeuo Patronul braseriei cade ntr-un, delir "Poujade-ist". Fedor i arunca o farfurie cu varza n fata Mack n cel mai pur stil al traditiei Sennett. devine inevitabila. Turanderbepe In tot timpul nc~ierarii: vacarm i urlete "ad-hoc". Incaierarea este ritmat~ pe o muzic~ de galop (n geafara de catre

Incaierarea

dot este aruncat dei. Gabriel, Mouaque mic.

foarte

calm,trntete Verzele

doi cu dosul palmei. i Gridoux

zboara. spre ina-

se ntorc

nul lui Offenbach.) foarte comuz!:i.(Monsa-i sisdife~

Incaierare a devine taj rapid.) reia rite tematic

Turandot

ncearca este 1n mod aruncat

locul n lupta: rasturnat (Ultimul a fost

de proiectile

de ZaziB,

trezita instantaneu n mod automat.) Derbedeii - mereu

i Care a aCtionat

aceiai - snt foax~ de Ga~ un

numeroi i apar din toate partile odata. Figuri foarte patibulare. briel ramne adevarat torturii n picioare Mouaque i produce maSacru.

este supusa aprofarfurii pe Apoi chelm-

numi ta "a apei". Mado pe combatanti cu trntete

vizioneaza

de varz~. Gridoux neri lovindu-i

cu sticlele.

puca cu un ~antof servindu-se de el ca de un pistol. Ocheste foarte precis


. J

i Ca un adevarat

cowboy

sufll1 n "tea-

va" armei sale." Dansatoarele parca-i devoreaz~ adversarii. "Gretchen"-ele silesc patronul 8a-i nghit~ varza!

,
'

4B

In traditia

tortu:rilot "illchizitoriale" de'

Oharlee de81~ntul~J a gOlit barul orice ar putea servi ca proiectil. Inc~lerarea se pr~buesc lui Charles i atinge sub ap~sarea

culmea.Zidurile loviturilor i,des-

i 'ale lui Gabriel

copera alte ziduri ale unei cafenele gen 1900, cu becuri de gaz aprinse. Gabriel i prietenii lui au nvins.Ts~ia6~. n timp ce o trup~ mt1n afara r-gr~piJ ei ee pre~tesc

Prin fatada restaurantului, se ivesc zorile, se z~reta litar~ foarte de soldati plus figuranti). Se disting,

compact~.(Retroproiect1e n kaki,militieni cizme, 1~ o - TURANDOT: ete) TROUSCAILLON: pe este Print l-ati Da, eu snt Harun Raid. car0 al acestei lumi, cel pe ;. cunoscut 1 de multe ori Pentru onoare! (se prabu-

1mbracat~

i "L.V.F.n-iti cu centiroane, pistoale automate etc. Turandot


cearca data. din nou sa fug~

i cade 1nc~

Cei asediati descopera cu mirare comandantul asediatorilor: el Trouscaillon! el seamana Gatit

uu
meu!

cu o noua uniforma, Se plimba n

l-ati recunoscutI MOUAQUE: Trouscaillon! Regele (Murind) E idiot, rente mor eu Cere

cu Musaolini.

sus i n jos, foarte nsui. Incepe aclamatii. ~duva

satisfacut se de o

de el de repede rafala

aveero

un discurs Mouaque

subliniat

catre el i cade secerata a arme~or automateo Lui Trouscaillon tea lui Mouaque: putin foarte

T.: Politist prin esenta i concediat, haimana noctinauta, nehotar1t vnator de V;aduve i de orfaner aparentele
1IDi

i pasa.

(Moar6

place dinii

sa-mbrac

incertltuare loc

realista).

i ale erorii lui Trou8caillon

Un proiectil aruncat de un prieten al lui Gabriel l ntrerupe pe Trouacaillon-Museolini. cepe Incaierarea i mai reuconfuza.

(Discursul

n fata unei retroproiectii; tele acestei riIe retroproiectii

el~m9nse ma-

i mai ndrjita

resc pe neaimtitee

La sftrs,it

Se zarete cteodata, i echipa de filmare'care ee amesteca n ea. Soldatii 'lui Trous.:aillon avanseaza. 1900 cedeaza descopera Gabriel i el la rndul stqdioului. ,lui s-au regrupet. Decorul gen lui i

miU tarilor

sint aproape

fi~JtDi;

aa de mari Ca nsai figuru lui Trouscaillon)e Incaierarea este realizata fiind n planuri purtat scurte, apa~~tul

peretii

n m!n~~ Racord

Stil da jur.nal pe file~~.

i prietep~l

de actualit~ti. Gridoux sau filma cez~J lul epopeilor dinainte

Gabriel o poarta pe Zezie n brate,ca" re continua sa doarma. Gridoux, cu o trompeta dispar n mna, suna retragerea. se afla n Ei

t~ tu 9Um! din triI:lbi


militare (gen cu "legiunea de razboi).

aUr'

western

str~i~,~frsn-

n pBmnt:

montur-

jul rpstaurentului.

30~ SUBSOLUL

fARIZIAN Zgomotul de pai rasuna

O-rtlpul nainteaza n subsol prin ntUD6~ic. Un personaj mbracat n motociclist fonduce


~lb~~tine. montarjul. S-ar zice Ea sau el conduce grupul n valiza lui me~ i nc din n graviteza.

coridor. date de At-

Nu se aud dect lampadofor mosf~ra

indicatiile

(LE TROIsrEME

HOMME)

conspirativa. greva: a lUat.- sfri ti sa ne despartim,m~ eu o conduc pe pu-

~t6ffe~ic.Ea Sau el poart~

S3zi~. ~ f

Ei se gasesc pe o scara a . se face lumi~ ncepe


o

VOCE: Uite

-'tr"ouluioDeodata treg grupul Albert hretele b,':


~_O

~ A.: Acum trebuie geti ~a culcare, toaica.

sa urce;

coboar~

scara rulanta

Coboara

cu ~oata

(Albertine)

o ia pe Zazie Se despart

lui Gabriele

~n.METROUL:
un controlor caillon.
l'

PE PODUL BIR-H1KEIM

Intr-un vagon Zazie doarme pegenunchii lui Albert (Albertine)~ -Spsete al Ro.ToP. Este Trouavrea sa Mirare. Trouscaillon

lij

vorbeasca. Se razgndete, ridica din umeri i 8$ departeaz~. Albert (Alber-

t:tne) nici n-a tresari


320
LA;LOCHERE

CAMERA AMA:NTti'LUI LUI

,,1EANNE

Jeanne, braca

vadit n inttrziere,

se

mIn

- JEANNE:

Si pe deasupra

e de o pros-

in graba. Are figura

obosita.

tie daca mai revine

patul ravait amantul sforaie. Laloch~re nu-i da nici o atentie. Ii aru~ cao privire tn momentul cnd iese.

Pleaca

fugind.

3';.

GARA LYON
alearga pe peron (Racord pe Albert cu Zazie i porJ.: sa ma caute Daca insista nu a spune nu Dar nu o Care fuge Albert! mieuta mea Zaz~e! domd~pa el sa

Jeanne

micarej

!i termina

fraza).

Poate

(Albertine)

sose~te pe peron

mai fiu aceia

~i cu
nete.

valiza ..rasune sare n tren


i valizao

J.: La revedere A.: La revedere, Z.:

1i reia ~etita

Trenul

B~n ramaSu~

se spune din tren.

(Sonu~oroasa) La revedere, bine J

.-;J.:

nule. Nu. Aa te-ai distrat J.: Ei, Ai vazut metroul ? - z.: Z. :

4-7

- J.:
Zazie e cu fata spre dup~ aceea spectatori o vedem disp~d n

Atunci

ce-ai facut

?
TRIS-

- Z.: Am mbatrnit. ~ESSE, prim plan, n vagone Intunecare Intunecare de Sagan)

(BONJOUR

- GENERIC:

Prezentarea fetele

echipei

de

aC
"

tori a filmului:

lor apar nsofilm-reclama c~ un

tite de nume Ca ntr-un Apoi generic

complimentar

lung Muzica neric. fluierata, ca n primul

traveiing napoi pe ine, ar~tnd-trenul care se dep~rteaz~ de Paris.

ge-

CE ESTE

ZAZIE

1:

1. Jln1l1Qqelde adaptare
lnca de la aparitia numai cu cteva

cinemat6~afic~ pe' piat~ a filmului sau,- Louis Malle erau foarte nu ridica a recunoscut ca

luni mai nainte,

aceia Care credeau

n posibilitatee

adaptarii credea Ca-

cinematografice a lui "ZAZIE DANS LE METRO" c~ este realizabil~. De fapt) daca adaptarea cinematografica

rari. A. Resnais nici o problema n

zul ce~or ~ai multe romane traditionale, cele 253 de pagini ale lui Queueau constituiau un material dificil. Succesul ca Care fusese ntmpinata cartea nu era de nici un ajutore r~, multi col~resc. porturilor dintre Succes de altfel-..ambiguu:netiind cun sa judsce aceast~ preferaser~ s-o claseza acest n rndul farselor de asupra opegen ra-

cititori

Vocabularul sexuale

lui Zazie.

mediul

n care evolua

eat accentul

al~ divetselor

personaje,

"vorbeti!

vorbeti"~99

,1

lui Laverdure, p~reau s~ nu tind~ dect la descretirea fruntilor unui public burgpez, servindu-i ceea ce apreciaza el mai mult: anarhismul amabil, nticalosirea fara consecinte, SCandalul de salon. Se vorbea cu un aer avizet de"0

cri tic~ a limbajul!}i" se trec.ea la alt subiect. Trebuie sa ne gndim atunci c11 succesul romanului lui Queneau, a fost, ntr-o mare masura, o nentelegere. Marele merit al lui L. Malle a fost acela de a ndrazni. Ar fost uor

,i

fi

sa fie pus n scena n imagini rsul, departe cum ipocrita imaginii realizat anxietate, de recunoatere

dulcege,.n

stil de cabaret-ansonetlst, din contra o fOrF~ stabilita. Prin

n Care puterea aU

de a fi destructiv, trucajului tot.ceaa

reprezinta

elaborata,o~~-

a ordinei

si a val?rilor

i cu ajutorul i amplific~t

cinematografic, putin

L.MelIe

i J~P.Rappeneau

ce romanul

lu~ Queneau romanul.

coutinea

ca dez0rdine

degi prin aceasta

se denatura

Aic:i,a'ii. gasesc detrac-

.;. 48 'torii filmului argumentele cele mai profunde,_ chiar cnd se ap~r~. Ei se asteptau 8~ g~seasc~ un divertisment i n schimb 1i,8-a oferit o maina infernal~.

Un alt pericol
al "absurdului lui de premier~ ranjeaz~ prin

(nrudit absurdQ,

cu cel notat mai sus) ameninta compliment al "simbolismului".

pe adaptator. Reactiile

Acela

publicupaca-

i de vernisaje, motiv oarecare,

cnd se ga~e~e snt cunoscute.

n fata unei

opere Care l decapodopera.

dintr-un

El nu vrea sa se lase

lit; nu vrea de asemenea,

sa treaca

ca un miop pe lnga o eventuala

(N~ aducem aminte de bunicul care-l blestema pe Zola, pufnea de rs ascultndu-l pe Debussy, condamna pe Picasso i pe ceilalti zmngalitori). Dar n acela timp nimeni atitudini. nu -vrea sa se ndoiasca de ordinea comoda a lumii. De unde doua Trebuie Sau: nE delicios! Este fermecator! Nu este nimic de nteles!

sa te lai prins! A8 este!~'h Sau: "Este simboli9! Cutare lucru ~seamna cu-: tare lucru!" Ramne o a treia atitudine, mai faCila, nsa 1 mai periculoasa (ritl sa te nelil) cu o falsa Ea consta modestie n a declara surzatoare: fie cu forta "Eu nu nteleg "e o idiotie la scheme clipe. i indignare, !") fie de aSpreferinta !ntelege: cunde nimic!" (Se, subSe vede ce forme ale de gndire cunoscute spirilumina aceste

"Eu snt aa de inteligent" Deci

aceasta.

E vorba de a nega SaU de a reduce

,sigure, 'cees.Ce ar burghez,

fi

putut lui

neliniti Queneau

cteva

Ace~te

tului critic cartea

Roland

Barthes

- unul din putinii - le-a semnalat 35 i 99)

Care au pus n a strnit

sensul profund

al cartii

referitoare "Zazie"

la teatru.(Vezi

lui R. Barthes

"Mythologies", pagina

reactii, rele nefiind meh! fil~ de Bunuel film absurd Dar sa vedem adaptatori. Zazie:

n mod evldentspeci:fice teatrului. (Intocmai ca i ul tii ca cele ale lui A.Resnais.) Or, "Zazie" nu e nici un cu "simboluri ". ce modificari aU fost aduse personajelor n film ea este o adolescenta; de catre Am este o fetita.

i,nici un film la nceput n roman

~utsa evit~m de a cadea n genul "r.olitaU, spune L. Malle. Nu din Cauza imaginea unei nimf'e cu snii nmu.guriti ar fi fost jenaI1't8 n sine, poate
.

aceasta L. Malle trara

imagine

ar fi

satisf'~cut pe partizanii

ca
ca
conlui din n

"bunului

gust",

a acelora pe'Care

i numete

"pe'rsoane'cumsecade" mari. "Zazie",

- ci din Cauza personajului

ca ea ar fi fost i prin integrarea Demongeot pna

spiritu,lui c~rtii:

"prin erotizarea"

n ,lumea persoanelor

n persoana apartine

lui Catherlne

1960, prin aspectul

sau copilaresc,

unei lumi care cel putin

ultimul timp pare sa fi scapat'de zmintelile oamenilor-adulti. virea curata. In ce privete pe Pedro-Trouscaillon, Caracterul nu aparea
,

Zazie este prisau proteiform cu toata clari-

imediat

din carte.

In film el a fo~t pus n evidenta

(tatea, Ca si destinul lUi' fascinat (asupra caruia vom mai .. reveni) ~~. ;, ~rea minunatului actor comic Care este Vit~orio Cappriolli. Chiar

prin utilizaabilitatea de pronumele izbu-' din

8 utiliza
prcustian tete

pentru

rolul Marcelirte din roman, pe marmoreana

rebotezata

n film

cu

de Albertine,

i foarte acestei

fe~inina

Clara Marlier, fara nici una

sa lase sa treaca ambiguitatea

personalitati

,.vulgarit~tile obinuite. Statura i caracterul fizic masiv, vocea lui Philippe Noiret tind n acelai sens. (Sa ne nchipuim ce rezultate ar fi ,dat stilul traditional cu travesti-uri ge exemplu, i o sa ne dam s~ma ca Louis Malle nu poate fi acuzat de lipsa de gust.) Vom vedea mai departe ca aceasta radicala

49

cautare, a sensulu:l,n adaptare lor i n nsai punerea

i are continuarea

logica

n diri jarea

actor:-

n scena.

bir." Actiur:ea propriu zisa ridica mai putine probleme: o data personajele fixate, ea pare ca se desfaoara de la sine (personajele din "Zazie" au logi >1
lor de la care nu se abat). Celor sa le reamintim logica: zile. Asistam zie pornete tinta poi vizita trecuta Zazie ca actiunea ea se desfaoara n escap~da. care nu vad n "Zazie" ca iaceea ("Zazie" sosete dect haos, n dupa-amiaza apoi face este ut~' cronoprimei Zaa~ pecuno filmului, din carte este riguros

n 36 de ore.

la cina mpreuna

cu Gabriel

i Albertine. catre

A doua zi dimineata ora prnzului. celei Urmeaza

Ea scapa de urm~rirea la Gabriel repetitia,

lui Turandbt,

cu Pedro-Ciubuc la Turnul n Paris,

care o readuce Eiffel, Sa catre

seara la cabaret

i a doua noapte

cu ncaierarea aU redus numarul

din braserie. locurilor

In dimineata

de a treiari~( exem-

pleac9. cu mama Adaptatorii

Saint-Molltron.) unde se desfaoara unde acesta actiunea.De

plu, totul

ntrevederea sa

ntre Albertine ceduca pe "sotia" n localul Putem

i Trouscaillon, lui Gabriel,

din urma ncear"Le Sp~~roide" acela

cli zadarnic localul

a avut loc n apartl'imentjn fiIi!': braseria

a fost plasat finale.

de noapte.

De asemenea ntr-unul

i
al mo-

"Aux Nyctalopes"

snt comprimate sa subliniem Ca n carte,

i acela'i local, ca aproape fiind numai

ncaierarii

de asemenea

toate dialogurile cteodat~

din film snt aceleasi di:ficat. In schimb, la L.Malle mine

contextul

actiunii

descrierea

Parisului,

care la Queneau ordine

este des\ul

de

preciSa,' sa eli- \ de echipai

i J.P~ Rappenneau n strazile ieftin.

este rasturnata. In aceeai evita orice

Se ntelege

ca aU vrut

orice gen "carte postala". prea

de idei utilizarea

"permanenti" rizian

Parisului

"reali sm" si orice

"pi torasc" pa-

Toate ,aceste9 aU desigur tialul muncii de adaptare

importanta

lor, dar cum am vazut nspre ~autarea

si n1~i

sus,

esen....,

s-a ndreptat

sensuluio

2. Un film

comic critici, s-ar crede ca "Zazie" este un :r:;onum8nt de

Ci tind cteva

seala. Or, este suficiGnt sa ,asistam la o viz~onare a :filmului la mai multi ani dupa premiera sa, ca sa constatam ~a nu a pierdut nimic din puterea lui cOTic~. Unii vada, vor obiecta ca gustul ca acum nimeni publicului relevate nu mai merge sa revada "Zazie", ci numai ca 8:<,-1 putin asupra lun~ Jacques comicir1sul

pJ.icti--

a avut timp toate

sa evalueze,

etco

Nu este mai le aduce de-a lui c1

adevar9.t ca la "Zazie" comicului. Au f0st gul filmului Tati, lor americani spectatorului riTea blita
i

se rde daca nu vii cumva omagiile

cu idei precon~ep1Jte

pe care L. Mal1e

sau predecesorilor animat Mack Sennet,

si IDaetrilor sai: lui Ren~ Clair, sai actuali fra+~lor Besustqw ~arx. ~ara

desenului

si maetrilor "Zazie"

si Tex AV8ry, ndoiald

W.C. Fields,

care vizioneaza filmului el nate el n8te

nu 'este un rs simplu. traditional metaforica

El n8te din urm'\.distan~81oL' fob~b~-ul cu t3(cx,":-::plu::' _


1

calitatile

accelerat,

ca i din ntre8uintnreG (exemplul

cale deformante,

din "nonsens"-ul din utilizarea

"de oc~zie"),

a obiectelor

puntoful

Care devine pisto::"), el fiQ',C

din db,loe,,'uri (textul lui ;ueneau

ltm~:1_

5{) -

c~rircea de 1imb~", adic~ din fraze

de pild1i - ceee ce R. Barthes din locuri comune,

numete

"situatii

de

limbaj", a-

tesute

din truisme

partiale,din

cuvinte

proape neinteligibile - sub1iniat de racordur~ falsa i -de opriri a1.:e aparatudin 'lui de filmare, i 'reGapata puterea lui acida), el nate din parodieri i ,~~ns~i personajele .." J sari tura a tonului, filmului. comicul Tnind la trece nivele de diferite, de la o ceva 'continua din "Zazie" la rsul legat sincer cu

:f
I i
I

l)1

~f\m~lt mai Recenta aspru. (Aici influenta fratilor Marx din a "La soupe canard" este videnta. reluare a aC'estui film la Paris aratat naU mod evident
"nonsens"-~lJ..r~tilor facut-o n filmul .!>'larx. de~~~aza n ultima treime a filmului

Jt\

eca cu o vizibil13

"Dictatorul".)
'

Indeminarea punerii .. n scena necesita de altfel cteva lamuriri. Prin jo~:satirizar; a delirului hitlerian, satira comparabila aceleia pe Care Chaplin a eul actorilor sai, Lo Malle cere spectatorului sau o prezenta critica, confruntind realitatile Noi nu vedem biguu, apare cotidienecu un fel de Noiret roluri, "suprarealitatetl, jucnd care este

ea critica. amnplan cu

numai pe Philippe

un rol, ci jucnd

un pe~sonaj

care Joaca mai multe chiar de la nceputul

ntr.-o lume a carei reali tate este, ea tonalitatii Gabriel n interiorul aceluiai monologheaza pe peronul garii,

sai,ambigua

i schimbatoare.

Ruperea

filmului:

gesturi cautate isdrbi vrte urltnd n bratele prin figuranti

te; ~cteva minute mai trziu Jeanne Lalocherese namantului sau, far~ ca lumea exterioara - reprezentata prin lip-sa de joc:'" sa fie impresionata. ~

Care interpreteaza

de ," a ~n::ebuinta act~~~l~~p'or=as.;;;>. di~~b~"l~ t:8.ttl~Ll!1i L. M~~~ceea 2~ (_~xceptie face JacquesDufnlJ:?r;""i sa-i puna s~-:i' p"ect cQm_Lc~ ....a~,Ltg~~vj,Q.?n..t "joace" rolurile lot. (Sa se compare compozitia lui Philippe Noiret n "Zazie" cu aceea din tlTh'r~se Desqueyroux" ~lui Franju). Alternarea fazelor celor doua realitati (aceia a personajelor rezulta principale i cea obinuita a vietii cotidiene) exem-

din care nate comicul,

att din una ct i din cealalta.

Dintre

plele citate mai sus, care este mai comic, exemp~ul lui Gabriel, al lui Jeanne Laloch~re saU al trecatorului placid din ultimul plan? Aceasta punere n scena, acest "stil Zazie" impuneau att hotarre nmnuirea actorilor ct i multa
'

o-

( mogenitate

din partea

ansamblului

de interpreti.

\' f

comieul nu se face cunoscut Nu trebuie sa conchidem plin sau al lui Tatia

dect ntre doua dureri de cap. El este, cu sigudin cele cteva reflectii de mai sus ca n "Zazie"

ji ranta foarte elabor.t, dar acelasi lucru putem spune i despre comicul lui Cha-

Am atins dat

de'ja acest aspect multe explicatii

al filmului asupra

n paragraful punct$

precedent.

L. Malle

ei

1nsui

acestui

In rezumatul

decupajului din i de pro-

prezenta

,fia filmografica

8maccentuat

un anumit

numar

re referinte

cedee cinematpgraficee Pentru simplificare le putem ziile precise la un anumit film (exe'mplu: oglinzile

reduce la trBi tipuri: -alureflectndu se la ihf'ini ca

ih

"Ci t1zen Kane"

de 00 Welles)', parodiile

de gen cinematografic

(exemplu:

in-

~erogatorul lui Gabriel, marturisirile lui Charles in stilul "Actor's .studio"), traven fine, utilizarea critica a procedeelor clasice de expresie (exemplu:

- 5J. ling-ul tete diate nainte cu figura lui Zazie, introducnd o retrospectie aU fost cnd ea de povesstu-

lui Pedro moartea tat~lui Ca sa le mai discut~m. S~ eXamin~m totu~i

ei). Toate

acestea

suficient

argumentatia

lui A.S. Laharthe atacnd ca se acorda

Care reproeaza ~inematografului Daca

lui o

L. vocaproci a

Malle

c~ i-a ratat Aceasta esenta

critica

limbajului

"legea cinematografului",

"legea

realita~ii". tie prin guranta vointei

atitudine s~ fie.un

presupune adevar

realista,

care ar putea

sa fie cel mult un postulat, a esentei

dar cu si-

nu ar putea

sapat n piatra.

cinematogr~ful sale,

duce cteodata

opere realiste,

asta nu este o consecinta

realizatorului.

De fapt nu asta ~ste problema. In'cine~a, Ca i n alte genuri, exista cel putin doua mijloace de a critica limbajul: fie oa se ia fieCare termen, unul cte unul pentru Queneau), a fi supus unui examen o critic (este ceea ce face L. Malle d~p~ sa

fle ca se ncearc~

reinnoire

a ntregului

limbaj.

(De altfel,ca

fim drepti, s~mnalam ca A.S. Labarthe a clasat "Zazie" printre astfel de ncercari moderne.) De aseme~ea este posibil sa credem ~a ncercarile aproape contemporane, a lui L. Malle cu "Zazie" i a lui A. Resnais cu "H~roshima", ;le comparam snt mai mult corn;>lementa:e dect paralele. (A sa confrunta, rememorare, n nr.128 putin fi8 lui Philippe "Image Durand consacrat1i filmului "HirOShima, al revistei CQmun: et SonJ'.) Cele dou1i filme au avut n arice la daca pentru
CaZ

mon amour" cel cela-

un punct

cei care au turbat

la unul din ele, aU njurat un limbaj nu este un

laI t.
In sfrit, cinte: nseamna n mod intim sa nu omitem c~ a critica sa faci n care

act fara I
i an~me
Francez!':i,

conse(legate

n mod obligatar

critica

unor forme

mai largif

de formele

limbajului

ele se reflecteaza),

ale
tia fi-

societl1tii care le utilizeaza. asta foarte bine 1) Sub acest nal urmeaza 1nseamna aspect logica

(RicheliE?I.J Care ti creat Academia

din "Zaziell este feroce: a ataca limbajul, aa cum trebuie".

i dramaticul nseamna

tumult

n mod logic

nceputul:

a ataca

ordinea$

a relevall ceea ce nu merge

4. O parabola Ajungem tant. bajului,

satirica aici la ceea ce, dupa parerea sa ne nelam: actua~. intrarea burlescul, nu snt dect mijloace n Paris noastra, "Zazie" utilizarea de a atinge contine mai critica impor~ limdescrie"wesnu

Nu trebuie comicul,

trucajelor,

un scop ambitios:

rea critica Zazie tern",

a lumii i face

Nici aici Le Ma11e

nu i-a ascuns

intentiile. in filmele Zazie

Ca "cei ce fac dreptate

din mi Ca locali tate napadi ta de bandi ti ", ne spune L. Malle.

provoaca privirea fetelor data

plimb3 .dezordine,ea catalizeaza dezordinea, o pune n lumin~i ea i mirata i binevoitoare asupra Parisului din 1960; ea nu este de acore nu ne arata ceasului, o lume de bani "'acomediei ", ci lumea plastice, sufocat~ (daca tn "Zazie" lumea noastr1i: lumea supralumea de loc obsedes-

cu el. L. Malle lacuite de cadranul

i a materialelor

de automobile, nu se vorbete

pre bani, presei

ei snt nsa totdeauna

prezenti),

confortului

intelectual, a turismului

~ n

de mare. tiraj,

a sexualitatii

mecanizate

i exacerbate,

rnduri prostiei

de cte 4, a mediocritatii politieneti, deghizate

cotidiene,

a muncii

obositoare

de fieCare in legi,

zi,

a hartuielilor

gata totdeauna

sa se permanentizeze a ipocriziei

a
a torgata unui

n chip de valoare,

a cenzurii,

sociale,

turii,a razboiului lume in mod constant pndita de fascism, care este totdeauna sa renasca din cenua lui (n mijlocul filmului prin darmarea perete din crciuma lui Turandot apare un portret al lui P~tain), n fond nu este dect o sistematizare i mai violenta. Pedro-Trouscaillon} maniile se:~ sexuale, latura

fascis~care

sa flecara,incertitudinea

lui n ce privete propria sa persoana, laitatea lui, mediocritatea lui,gu~tul 'lui pentru uniforma 1 pentru autoritate, fac sa nu ne mai mir3m de loc cind l vedem aparnd sub trasaturile lui Mussolini Fascismul i prezinta fata.

Definitia pe care Pedro-Trouscaillon i-o d~ el singur, merita sa fie rememo~ rata: "eu snt acela pe Care l-ati cunoscut i pe care cteodata nu l-ati recunoscut"! ~~or crede Politist prin esenta semnat dar concediat, de Brecht. haimana noctinauta, erorii nehotart vde vaduve i orfane, mi place sa mbrac 'aparentele Cu aparitia

!"

Am

putea fasrea-

ca este un extras

lui Trouscaillon-Mussolin~

tonul se schimb~. Militarii aU invadat ecranul. Precum remarca M.Capdenac, cismul are acest aspect oribiL Nu mai e vorba de a rde. Moartea foarte list~ a v~duvei Mouaque, Fat~ de Trouscaillon7 tic~~ mrie prea multe blia, tronul contra ntrebari, victima anume aleasa, nu este dect o mica

ilustrare.

Gabriel grevelor, ncearca

este un bun mic burghez francez. pe care le accepta cu nostalgie dect cu fa~alism, citeaza razboi, despre sa se faca neremarcat,

El nu face polifara sa-i puna Bipada gazeta precum se teme de

se teme de pdlitie, s~u i nu se decide

vorbete

sa actioneze

n momentul

cnd nu mai poate

napoi.R~lIl~nd cu toate astea un om cumsecade, Care este nsa depait de evenimente, cum sntem ,de altfel patin depaiti cu totii. Viz1unea lui L~ Malle este sumbr~, chiar disperata~ Ve atunci "1e feu follet" un11 a confirmat dintre acest lucru. (Extraordinarul celui prestigiu al filmului "s,erios" ; l

acei Care nu au vazut cu ocazia

Sau nu aU vrut sa vad13. nimic de al 5-lea lui film bogati

n "Zazie",

descopera ziune tenta

pe L~ Malle

de lung metraj de

!)

Vi-

unei

lumi absurde,n

care trntori pentru

i caut13. o ratiune mediocra "Amantii"

exisca scurta

i n Care cei ce lucreaza la revolta"

ei duc o existent~ de filmul

i par

nici nu se gindesc

(Sa ne amintim

i de

conve1'@atie a lui Alain filmul clasei nostt \ILs feu follettl)" avute fcatte i.care

Leroy' cu cei doi camionagil Lume n care; printr-un numai n pl~ceri

Care l readuc

la Pari s ,'din apartin o cude este prede

fel de ironie, talentul

cei ce

tr~iesc

- clasa pe care L. Malle i chiar

bine - par s~-i fi pierdut

energia,

gustul

n$tl!.LuIDe
cuvntul
Lo mier~, .'.....

d0zechilibrata !C~,9taspect nihilist potrivit!) Malle

Care caut~. cu disperare al operei lui1$ Malle, "Zazie",

o masca a demnitatii. Care explodeaz~ (acesta n mod e~dent.La i G.Sadoul, concluzia

n filmul

i-a fost reproat de a parasi

i-a marturisit

intentia

Franta

exemplU,

scria ca ntelege

sl.1btextulcriticii

dar nu aproba

individreptul

dualli. Si tot ce mai putem spune este ca fiecarui spectator i revine de S dezbate n sinea lui ce s-ar putea face pentru a da un sens lumii. Puterea demistifianta a fi.lmului "Zazie" este cu att mai mare,

cu ct,dup.a.

5-3

cum am remarcat gndim cutare

deja,

nu este vorba de un film cu "simboluri". Care S-au lasat antrenati dintre personajele "Portes de la Nuit" sau cutare al lui M. Carn~)" din filmul sociala"

Noi "tim n panta. Nu sepcate

ce

greut1iti au cazut spune despre tografic tograful

creatorii

pe aceasta

(SI1 ne

la eecul filmului calitate, reclama cutare

unul sau altul o densitate

"Zazie" c~ reprezinta Spectacolul o neaga. cinema( Cinema-

defect,

clasa

a personajului

pe care simbolul personajele

mai traditional

a trebuit

sa nlocuiasca

"foarte bunell Sau 1) perapaobserva i cu" ce..

"foarte rele" prin personaje cu putin mai superioare ... de tipul "good-bad" Chiar ntr~un film comic sau satiric nu se poate reduce, fara pericol, un sor~j rente, de prim plan, observam Fara ca aceasta aportul lelalte ndoiala, la un simbol, personajele cauza din Care ncluda lui Chaplin. snt "tipate"'. Dar se poate cu importanta personajului ei (din claritatii lor comp1exitatea creatiilor

din RZazie"

caracterizare

este n raport nu este

invers

sau semantic: puncte

"Zazie"

"tipat1i" dect prin perfect fetitei

limbajul

de vedere,

ea corespunde

francezemic

burgheze),

n schimb Gridoux, cu ortul sl1u, cu parUl, mustata i cu ciocanul sl1u, cu pri\":i.rile lui furibunde, cu accentul sau etc este ntr-adevar "tipat". Se poste observa de asemenea tunica ca elementele semnificative adeseori ale fiecarui personaj (exemplu: poliapca plus = ofeur) se exclud n loc sa se adauge, (De exemplu, spre deose-

bire de ceea ce s~ nt~mpla

ntr-un film

mediocru~

n filmul

tist traditional avem totdeauna: fetrul tras pe ochi, plus impermeabil, chip patibular, plus mers special = gangster,,) Or, n "Zazic" nug?:sim

plus aceast~.

ncarcare de semnificatii,' care conduce la simbol. Noi am mai atins acest pune: cnd ne-am ocupat de ndrumarea actorilqr, aa cl1 este logic sa revenim la subiectul expresivitatii. Astfel, vaduv~ Mouaque (interpretata n mod remarcaMI de catre Yvonne Clech) apare ca o"doamna distinsl1", putin cam apucata, dar la prima vedere nimic nu ne semnaleaza periculoasa Personajele diIi "Zazie" nu snt idei pure; 'lor, contradictiile acestui cuvnt, autentice lor. ~aca ca Svejk satira ei nimfomaniee ele au viata lor proprie, n sensul care Intr-o mare n momentele (termenul este coro~ da lui &1 ne
masl1:r'Q

plexitatea

nu snt realiste, saU ca Ubu

n mod general bunee

ele nu snt nici marionete. de Brecht n forma

ele snt autentice,

Iata de ce filmul

"Zazie",

de parabola

lui L. 'Malle), are o important'3.deosebita. fac sa rdem. Concluzii Inconvenientul scheme cluzia cest o realitate ca filmul orica~~t lucrari Ele trebuie nsa sa ne faCa

Personajele de asemenea

din filmul sa medit~w0

"Zazic"

critice

este C9. ea te obliga fia filmografica de intelectUal". pejorativ). ar putea

sa reduci nu a putut trage (Deoarece

la sa. con~-

de emotii" complexe. Un cititor este un film noastre

Aceasta

nll1ture acest defect. cuvnt Ce

Care nu a vazut filmul, "ngrozitor un sens aproape o critica

"Zazie"

a luat n zilele

este "Zazie"?

O adaptare,

a limbajului,

o parabola,

o aper?!

1 Bun-rau

(N.T.)

'=

--

,,".-'

- 14'~::u'lJica, s'i pc. 1-:lga toate


sstea

cu !nUl t Jl.lai roul t. Este n 'pI:-ttlft11 ritm,


cu1..oCl.l;E' .

rnd emotie este

un
tre-

tJ

1011 cU tot oeea

ce acest

CUv1~t i~.1i~a. Ca micare,

c~toarej un film cu tot ceea ce penite n~ poate reda pe hrtie~' . 5-B spus despre~~7iJ.ell ,cori; bc';~i.aSa i umbrete mesajul. Ac~sta
gurul;-~pro serios ce-i Se poaie adresa lui L. Malle. De altf~L; ntoi:-Oeali,na, i n noiembrie. 1960 a marturisit: lISi acum mi-e' '\. ...

sin-

m Ca ~ c1:1

el,

stiut-o :fiI-

mu~ sa fiu fie puti.nhi ~~~hn". Numeroasele aluzii, interventia tl'J\ltlnu!:i a gaguri]~r, ritmul im~gihei 3i al coloa~~~ sonore, ntrebuintarea ntreruperii tom~lui: ~i a el"lpsei, risca sa zapaceasca pe un spectator neprevenit. O prim1:1 vizl~nar.e te _.: ~te~~. . r ;ineret-ii'l; dorinta efi~age. Trebuie O a doua ti permite sa apreciezi toate finetele i cali-

ti:\tiJ.e i:iJffilulcS~ Acu!Ilularean filmul "Zazie" , este cum se spune "un pacat \ f
de a spune multe lucruri, de ,a le spune n felul cinematograful cel sa ne plngem? Trebuie sa preferam care

al

mai
fla':'

teaza, care te scoate din realitate ?!! Fara ndoiala ca filmul "Zazie" este un film

"intelectual".

In sensul

ca

Lo Malle,invers dect cei mai mU~ti profesioniti ai cinematografului, 01:1 de la principiul ca spectatorul este n mod obligatoriu un imbecil.

nu pleaFilmul i cu

"Zazie" reclam'13. atentia, conditia "Zazie" ~Zazie" de a prezenta,

spiritul poate,

critic

al spectatorului. cine-club.

In'acest

sens place

n completare,

nca un alt film

al lui L. Malle, SaU m.:,

i gasete perfect a marcat o data.

locul ntr-un

Fie ca filmul

~ 'Tinem sa repetam

ca cinematograful

nu este un domeniu

interzis,

unde nu se Care Saprin adult

pot. spune dect anumite lucrur~ i totdeauna aceleai. Cinematograful poate sa ~ie i altceva dect ghiveciul tureaz!:iecranele. incapaci~atBa ,lui ~ Resnais vs cunoate Va veni o vre~e n Care cei Care nnabue i cnd filmele

de imagini

cinematograful

lor, vor fi dati uitarii

lui L. Malle,

lui Marker,

etc., nu vor mai constitui o exceptie, n fine un cinematograf adult.

i n care spectatorul '

I ..:.R

.~}nJP

"Jr . ;

)~ Ur--<f"1

(L..A vD;

I~:)I/'.--L.

'1

./

NU UN 'SINGUR

GEN CI GENURII

R. Iureniev

Inainte re unele i folosim

de a trece

la comediile comediei placere dect

sonore,

cititorului

trebuie

sa-i fie clade arta

legi ale artei cu mai multa

i unii termeni

pe care noi, criticii

fi explicam.

Genul de comedie cinematografica - aceasta definitie poate fi ad~8ea nafie i tlnita att n monografii monumentale ct i n notele ziarelor, in in listele de montaj, dar in acelai n orice caz insuficienta. Am parcurs mpreuna aproape timp aceasta definitie drumului comediei este improprie,sau cinematografica

jumatatea

n-am.) mondiale - vreo douazeci i cinci de ani - i de cte comedii diferite reui sa ne reamintim. Care este elementul comun ntre "camicul" lui Mek Sen;. :

nett i "Facatorul

de minuni"

al lui Panteleev,

Sau intre filme~e

"Parisul {

doarme" de Ren~ Clair i "Moral" de Wolf; ntre "Trei epoci" de Buster Keatonj i "Fericire" de Aleksander Medvedin 1 Elementul comun este acela ca toate aceste cest comedii element s~ fie provoaca comun rsul i influenteaza aceste opere prin rs. Oare aste de ajuns socotite de acelai gen, aprin ca toate unora sa fie

urmare

supuse

i acelorai

legi. i s~ exi sta fata de e le acelea:;'}::!.. aceste filme dup~ unul


i

exigente criteriu

Recunoateti

c~ a judeca

toate

aceli

nu este posibil. ce nseamna g~n i ce nseamna comedie ? artei n-a elaborat ncli o definitie complet& Dar putem sa ne imaginam a cu'\rntului Il gen" ,cu rubric~ este

Atunci Teoria care

toti sa fie de acord.

eli la aceast~

trecut un numar mare de opere, asema.f'I..atoare pr:i.n mijloacele i prin complexul ale' de procedee artistice cu ajutorul carora se zugravesc anumite fenomene vietii, prin prisma atitudinii fata de acestea a autorilor respectivelor forme ope~ re. Prin urmare a operei. formalism. Totui Caz, la confuzie genul - este una din notiunile ruperea formei de continut care determina artistica bun la

a dus ntotdeauna,

n cel mai de idei,

i, n cel mai rau caz, la propovaduirea eriteriul tematic trebuie

lipsei

De aceea

i el sa fie inclus la cinematograful biografice; de salon sau dram~

in netiune~ sovi

de gen. In practica noi spunem filme filmele Uneori, epopee western

aa se i ntmpla;

referitor

-ticI
l~

istorico-revolutionare, de cowboy

colhoznice, filme

referitor

straine - filme la definitia

sau samurai,

politiste. de samu~aiJ tematica: Uneori, in

tematica

mai adauglim aspectul Dar adesea film folosim politist,

formal: film

istorico-revolutionara. (despre filmele

numai definitia biografic.

cu cowboy),

1 Fragment din Moscova, cartea "Smfnoe "Iskusstvo", 1964.

na ekrane"

(Ilarul pe ecran), aparuta

adi tura

definitia genului

56 pe care conteaz~ filmul: de

se ti~e seam~ i de spectatorul

pilda, filme pentru copii. Alteori produc~ opera: fil:n de propaganda,

se sublinia~a efectul pe care trebuie s~~l sau film "negru" (astfel snt numite filmele de gen i pe cele na("chiambara"), rasp1n-,.

reaCtionare, de groaza,destinate sa sperie spectatorul). In practica adaugam de foarte multe ori la notiunile ionale:
r-

"comica"

american

(lIslapstick")j
n conditii

drama

japoneza

de spada

deama pSihoiogiCI1 ge'rmani FKammerspiellt). direa unor anumite genuri

Acest

lucru se explic13. prin concrete. Arta

nationale

cinematograficl1

~ 6o,~etica a dat multe genuri pnoprii ei, de pilda epopeea 1storico-revolu~ona\ rt poemul cinematografic documentar-publicistic, c~e~~~_l~rica. Definitia na\ tionala a genului nu nseamna desigur vor 811 elaboreze genurile respective~ mare a operelor Max Linder polul popeilor adesea american Astfel genului respectiv ca alte popoare nu snt capabile sau nu Aceasta hseamna numai o raspndire mai existenta nu distruge i Dovjenko. de notiuni i originalitatea lui monoe-

ntr-o tara sau alta. Totui i Patachon imitatii n Danemarca, nu mic~or~aza Pudovkin

n Franta,

sau a lui Pat

al comicului

i multele

istorico-revolutionare ne putem convinge calitativ

ale lui Eisenstein, ca termenul

"gen" include

o multime

notiuni

diferite. nsai notiunea Sincer i simplu folosind "raft". Aezarea snobi 1 se genului". necesara de abucum s-ar zice dintr-un Cronicarii lretlic. vorbind, ope ....

Este posibil, ea la o astfel de lipsa de determinare, ~gen" este de prisos adesea nclin cest termen~ relor ad~ugnd i provine idee. spre aceasta - njur~ pur cuvntul o ocupatie de
ti gen'i

..

la el cu lipsa de respect, genului, ei o consider~

n "rafturile"

pentru

Cllr~ cnd vreo opera "nu se ncadreaza

n nici unul din rafturile este totul

Dar dacli ne gndim mai pro:fundj notiunea "raftUrile perienta genului" snt ctliar folositoare. ceva fara adncirea artei. Iar a acumula

i
ex-

Pe aceste

rt:l.fturi se acumuleaz~ 1 dezvoltarea s~

a sorta

i far~

a aeza este imposibil. tradigrupeze

In haos totul dezvoltarea operele

se ncurCa,

experientei

acumulate

tiei artei va deveni culturii de arta,

imposibila. artistice acumularii

Iata de ce criticii i ncearc~ genului". numarul

de art~ snt ngrijorati de sa clasifice, rafturi

a omenirii artistice

aez1ndu-Ie

n "rafturile

Numai pe m~sura . Esteticienii

acestor

cr~te - au cuno~cut

din antichitate

- PJ~tonJ

Aristot!l

si Horatiu

numai doua genuri de opere dramatice: tragedia i~edia. la aceste doua genuri s-au adaugat misterele i miracolele. mat'prin dramatice serios", Rolland Numarul creatia Sa cronica Diderot dramatica, mbi~nd ntr-o i comice. "a "descoperit" de "gen minor" ntre tragedie melodrama (adica a

In evul mediu nsa, Shakespeare a afirelemente un "gen Romain slavi. teatruca, o att impauneiar n i comedie

opera unica

"intermediar" de noi genuri mereu

.. drama psihologica; ale operelor i continua dramatice

Hugo - drama romantica, i a.ridicat-o

a scos din situatia

celor destinate

lui) a crescut denta, sibila~

sa creasca.

Si nu este de loc uimitor teatrului noilor i totui genuri

data cu aparitia deosebita In uzanta de mult,

cinematografului de toate

- arta apropiata arte - numarul

indepen-

celelalte

a crescut aproape

nct folosir~a

vechei terminologii

obinuite

a devenit

criticilor

de arta au irupt Cu autoritate

noi termeni -

5;r

ori

inexac1i,

:nttDp~~tori, jen~turA1i, ajes8a jub~inJ unii


acceptam, c~ n procesul de creare

pe

aJ.tiie

Si daca

a operei de art3,

terr.atica ~a-

terialului de ~ata ar~ o influent~ hotartoare asupra alegerii mijloacelor i procedeelor artistice, adica a criteriilor de gen, atunci de ce s~ ne mir~m . ca viata schim,)ndu-se mereu redare a ei n~arta ? Bogatia a artei, Teoria
i

dezvoltndu-se, crescnda, vietii,

schimba

si mbogateste a sferei de

formele

de

tematic1'imereu ei asupra

largirea

continua aparitia

inf'luent1

influenta

determina Adesea

de noi si noi genuri.

artei ramne n urm1:i nu numai fata de viata dar artistic~. abordam

si

fata de arta ncu criterii

sai i fatq de practica vechi. Si este curios tragediaanticaeste mele psihologice, de ce pentru minte strica" Criticii rite i aceste ~sta, pamflet, t'ermen general

noi fenomene

ca daca existenta multiplelor genuri IIserioase" aparute din de mult recunoscuta si nimeni nu denumegte. "tragediill drabiografica Care fara sa~ epopeile alegere istorico-revolutionare,atunci antica, tot mai exist1i att piesei "Prea un multa dife"vesele II , aparute din comedia 1. unor genuri de comedie cu voce

filmele

genurile

unificator,

se aplica

crt i IIGr~dinnrului stropit" de arta presupun genuri diferite spectacol

de mult existenta aU denumiri ete. Trebuie

Ca farl3a, vodevil, fisa afirmat

tragicomedie,

retare:

de estrada

comedia nu reprezinta un gen ci mai multe genuri, care au diferite legi; au.di"'--. .. ~. -... f' ferite mijloace de rnrurire. Comedia reprezinta un domeniu ntreg al artei.

------"---------_._-----_._~._._--de comedie

Care

snt aceste

genuri

diferite

Si aici trebuie de exemplu de plante

sa declar

cu jena ca nu pot construi

un sistem i

armonios

Ca

cel periodic i animale

al lui Mendeleev de Linn~.

sau Ca cel al genuri10r de arta

speciilo~ de artiti.

creat

Operele

snt r~alizate

respectnd .legile mai putin riguros dect opere pot sta la noi deodata pe mai multe n nici un "raft"'. Dar i "rafturil~n se vor ntrepatrunde genurile de comedie. de la general: este diferit, toate reciproc.

se ntmpla cu operele naturiL Unela "rafturi", altele nu se pot ncadra tlcrucia, contopi

se vor atinge,

chiar

Totul S9. ncercam comediile

sa facerio oarecare rs. Dar dupa

ordine 1:1 cum ne a-

S~ pornim mintim, rsul

provoac~

are un numAr lnfinit de nuante. Calitatea n realitatea n douq grupe

rsului noastr~
m,8.ri:

depinde de cel Care rde i de obiectul rsului. Neconcordanta dintre form1 i continut ntlnitq este variata, pozitiva
i

dar noi am acceptat pozitive

de acum

sa

mp3rtim

neBGt~v~.-relateaz3 rau, despre ceea ce este nou si bun,dar un rs aprobativ, plin care de artei, sub un nvell vechi, i provoac3

Neconcordantele se ascunde

bucurie, prietenesc. Neconco::dantele pozitive zugriivite cu mijloacele genereaza un anumit fel de comic, denumit umor. Neconcordantele negative, Care demasc3 vechiul, raul, dar ~3re

se dau drept

nou ifbun,provoaca un rs batjocoritor, za un alt fel de comic: satira. Termenele "umor" i "satira"

mnios,

dumsnos.

In 8rt~ ele genereai e artei

se folosesc

n teoria Lumi~rB

!Lteraturii

1 'Una din primele

pelicule

realizate

de fratii

(N.T.)

- ~8 !Jn mod diferit, aU un conti:nut deosebit, ceea ce duce adesea la con.fuzie.~atir3_ snt poezi 11e d er;'" scatoare, ndragi te de pilda de poetul roman Juvenal saU unele piese demascatoare. Ma refer la continutul mai general al cuvntului usa_

tir~" : o d'ema~care mnioas)}, o lU.are n rs f~ra mil1'1 a fenomenelor din realitate, i asta n operele oricarei arte - n poezii, romane, ricaturi, realit~tii afie, cuplete, Care exprima filme.'Satira este un mijloc de oglindire o atitudine extrem

negative piese, can arta a

de critica fata de aceasta.

Cuvntul "umor" se folosete adesea pentru, dete"rminarea capacitl:!.tii omului de a percepe sau reproduce comicul. uEl ntelege umorul", "are simtul umorului", "are umor". Aici pentru perceperea e vorba de un anumit satireie simt al comicului, care este necesar i Nu ml:!..refer ,la umorul care reprezintl:!. o exprima atitudine Umorul este priete-

J)lina de bunavointl:!. vesell:!. fatl1 de fenomenele

paziti ve ale vietiL

un procedeu de reflectare n arta a realitati1,care noasa, aprobatoare fata de aceasta.

o atitudine

Satira ne face sl:!. rdem de personajul de comedie, provoaca un sentime~1t de superioritate asupra lui. Umorul ne face sa rdem mpreunl:l. cu eroul de comedie, uneori amintim Urei. provocndu-ne dorinta chiar de a-l imita, de a nv~ta de la el. S1'1 Goliat. Goliat care se socotea strni rsul invincibil liDavid, la i El este obiectul lul:!.rii n rs al ne este sanceput El este s~u, din nou de Davidi Noi l dispretuim

nvins de cel mai slab, este caraghios. rznd., Nu se

poate

intimidat

si apoi nvingndu-l

printr-un

iretlic

pe cel mai puternic. bucur~m de succesul

obiectul unei atitudini rdem mpreun1'1cu el. Arta

prietenoase,

umoristice.,Ne

of'erl:!. un numl:l.r infinit i cunoatem arje

de exemple de satirl:!. i umor.Cunoatem i ale incendiatorilor autografele


.

carila Noi

caturile 'zguduitoare !'~zboi de Kukrniks Care se mndresc

i uc"ig~toare ale lui Hitler arjele


i

lor prie:teneti fl:!.ct,;.te scriitorilor p~ e~e.

cu aceste

i pun cu plaeere
-

rdem de Arpagont,A1maviva,

de Skvoznik-Dmuhanovski,Ugrium-Burcee~,

Priileev,

B17a10vo Noi ridem mp::,eunl1 cu Scapin, Figaro, Mirandolina, Sveik" Strelka, Va ai11 Tiorkin. Toti Lceti eroi snt lipersonaje de comedie, provoacl:!.' rsul, dar calitatea acestui rs este diferitl:!.. In artl:!. ca lin viata calit~tile pozitive i negative ale oamenilor nu

snt conturate ntotdeauna foarte plar i determinat. Adesea ele se mpletesc ise mbin~ complex i subtil ntre ele. Revenind la opere con~rete ale artei cinematografice, pur comicee pozitive noi nu vom vedea prea des personaje de comedie iar personajele pozitive" de comedie si situ~tii ori pur satirice neconcordante ori sau

Subiectele

mbinl1 de cele mai multe

li negative,
131

mbina de cele mai multe preasl11vire i cunoscuta

tr~s11turi negative umorul

Afirmare

negare,

demascare, aele generea-

si satira tr~iesc

mpreuna, alaturi.

Dar trebuie

existenta

cestor doul:!. modalitati ale comicului, z~diferit~ genuri comiceo 'Este important istorica sa se nteleaga'i Genurile,

deoarece o alta

n mbinl:!.ri diferite mprejurar~: n viata,

genul este o notiune

Care evolueaza.

ca si totul

se schimbl:!., se dezvolcontinutul co~

t~, se nasc

i mor. Adesea

termenele

au o viata mai lungl:!. dect

cret care a fost

59 antie~ a fost ccn~truit~ dup~ anumite ntre o par-

inclus n ele. Tragedia


i de sens. ~a

legi ~ompo~itionale personalitate

baza

ei exist~ negreit

o ciocnire

puternic~

si o soarta

nenduplecata,

implacabil~.

In tragedie

ticip~ corul, Care eXprim~ mente i eroi .Dramaturgia Corul, chiar,dacl1 apare

atitudinea poporului sau a autorului fat~ de evenisovietic!i contemporan!! nu se refer~ la tema soartei. este numai rezultatul fanteziei cApri-

n unele piese,

cioase a' autorului. traiete . Unele mult

Continutul

ter,menului "tragedie" ~u ele n domeniul

a-a schimbat,

dar termenul lor. A De

genuri mor, ducnd nu mai scrie

istoriei

:Ldenumirea
i mlracole.

timp nimeni

i nu mai monteaz1:imistere - "gui~nol", caracterul cu toate

r~ma5 crima. 8atileg~-

n trecut A ren~s~ut ~ice, tura

spectacoluldegroaz~ farsa.

ca multe din elemente:B Jul. suferinta, i tras~turl1e examinate 1n

au ,nviat n aa-zisele

"filme negre",

oare saVU:reaz~ groaza, sau popular

Ea i-a pierdut ironie.

c1:ip~tndasprime,

De aceea,

genurile

trebuie

istoric1;iconcretl1,f!1ri! a le_I'upede -Dezvoltarea comediei cinematografice forme ale genUlui.

stilistica promoveaz~

a:r:tai uneianumlte epoci. i continu~ .sa prom~ze Bde genUl excentric

numite

Noi am luat de acum cunotint~

tlc'omics""Care proVine de la caricaturile de serie i de l~ <Hrc. Am v~zut cum s-a 4ezvol tat acest- gen originslde la primiti vale lui Andre Deed 'pni:!. la comediile profunde li umane ale lui Cr.aplin. Cu -totul alte eali transpuse de salon. Multe
, ,

t!tti

au caracteri .. teatr~le de la zide


"

zat fareele, au elaborat literatur~. sociale moravuri prezinta

care aU fost i aa-zisa Paw~l~te

de pe scen~ pe ecran. Traditiile a nv~tat cinematograful foiletoanele cinematografice veridic satiric. uoare elementul

comedie

demascatoare,

'la ordinea Comediile

lei au dat natere esentiale.

comedie! In aceste

cetateneti,

Care zugr~vea

contradietiile

genuri predomin~

liri~e precum ciocniri

i vodevilurile

cinematografice
i

i f~ra

griji,c~ um~
"

amuzante

ntre

oameni draguti

bun~t

contin u~'element
i filmele

ristic. Specificul acesta l aU i parodiile tice, Care provin de la creatia lui Meli~s~ S~ recapitul~m: nu exist~ granite

cinematografice

fantasaceste

ferme, bariere

de netrecut

ntre

genuri ictnd apar astfel de bariere ~ arta s~r~cete. Dar este necesar~ reciu_ noaterea existentei diferitelor forme de gen, deosebirea ntre sarcinile, metodele i posibilit1:itile lor. Si atunci nu n~ vom mai revolta n leg~tura cu denaturarBa vietii "n satir~" "care nu arats nici o pat~ luminoasa": nu VO!fL!ns.i aCUZa vodevilul de "poleirea reali tl1tiili, de II superficiali tate "incontientl1loli rezolvarea unor probleme filo>i;ofice, i complicatii a nu vom cere de la "comeaia iar comedia Prin eului, de scurt metraj"

cu sl1bstra.tfilozofic sunetului zgomote

nu o vom acuza de prea multe omenesc numai

c~ ar fi greu de ntelea~ st~pnirea - a cuvntului viu, a muzicii~ extraordine.r ci s-au creat c~ntea diferitelor - nu s-au mbogatit posibili . n cin~-

t1:it11e de e~presie ale genurilor matografie noi genuri, noi forme

de com~dle existente, de comediee

J A C Q U EST

ATI

Jo
lmage

Chlilvalier

et aoo, 1964, nr~172

J~,
,~:~~Jaquee Tati .a;!_un.utu~~~ N-a lipai~ mult s5 nu d.vin5 un autor bles}-~~temat: "Jour de fet'e" (Zi daxs~rbatoare), a fost refu~at de pumeroi dist.E.iJ2.u1=--..

3J.tK

ii

\. . \

: f. ~. ~'.de ~z, de scurt. pro~c1;ie ~tizan~ b.u etmic,mult~ tnga).i patru metr~je realizat~"~..5l3acanc~s" n~~~l~~ .. ~~. ynE.od icele -chia!J .ntr-o oareca~~~ur!,
l' i

J
~
~

\'"

teri. nainte ca o IIprev1~rQvizat~ ntr-o sal~ de Chantenay-Malabry ~s!i convinga pe aeeti comercianti "priceputi" de efic'8ci tate~ comica a lui -.1.raI}~ ,":018 factor I'u_ral i aceia.i sau altii. u tot att de perspicaci, au fos_t 9.epri~ ."- _._~ ma1i oe copia de lucru a fiiuiului "Lea vacancesde Monsieur Hulot" ("Vacanta domnului Hulot"); dupa pt1rerea lor filmul nu era "bun de nimic"l.
..

-------------

Primele filme ale lui -Tati - nu numai "Soigne 'ton gauche" ( - Ingl'ijegte ... tL

N
~_.

\I~ j

b~rta"tei o m\mc.~._!~!~riete~ni cuvnt, cGndltii da asemanatoare cu cele. c~re au ..Intr-un prezt.qa;t..-~R:Z4--c.Q.~ce cii Tati -..-..---.--era unicul maestru al -;;pere~im-: vrstei ameri~~ cu diferenta ~"-'~~ --" d~,,_aur --, .. -~ , , punndu-i stilul 1 conceptiile sale despre comic, n timp ce primele filme burleti americane se dator~sc, in cele mai multe cazuri,. muncii tn comun a -echipei de gagmeni,MackSennett detin1nd mai curnd rolul unui organizator dect
..
..

inventivitate, lidar i "Jour se 1nscriu"1n Qrid~ realizare _ destul ale

...

cel al un .
1.

II

utor""

OI'

re

sim tn primele filme ale lui Tati

acea

f~.esa1ie -comic" acea \'!erlC~ prin rts':', pe scurt acea i,~.Y~!;ti ~ ta:_~_!~~~:~~_ l p6~jr~ . Pl~cerea de-a'~face filme - mai alas filme vesele - nu se 1nt~nete prea

.' " des tn. cinema-tograful burlesc, oricit i de ast~zi paradoxal ar pl:lrea aceasta. In ceea' Ece i4~zia8m cr~tor pe care le trezesc filmele burleti ale "Marii '-..(' I l privete pe Tati J aceastl:l pUicere nu este 4~ loc vizibil/! n liManonclell CCJn, 'chiul meu), film poate mai ambitios decit precedentele, insI! mult mai elaborat . -:..----------i deci mai greoi mult mai gndit i deci li bel' ~ --~ -''''. mai pu~in spontan, mai pu~in
.......

..

n definitiv." .

Cnd Tati aap~~~t loc filme comic~ ln Franta, n90~~ '~- nu se mai real!z~~_de -.,.mitoa pe cele aH! lui F'~vert-de-'dtlpg r~zboi ("Voyase surp-riae" CaIl:ltoria curpriz~); de altfel nu a-au produs niciodat~ prea multe (neomitnd pe cele ale ..
....

_.

~._--

i n buzunar); - apusese f:rgraoasa epocTa lui Dee<I;-UUranal Max Linder. "Jour . ----, ..-:r--".. -~de -.......... ..-.-.-_._~. ~-~ ~ ... "~ ~~ lui Pr 4vert ~ din?inte razboi: "L"affaire est dans le 6~facerea, e oa ~ \ \ de ftell (~i de s~r..,Otoare) apa:re-(teci~--ea"un film exceptionl: el face, ntr-o anumita masurI!, le~tura c~ o ndepartata traditie, pe care in mare m/!sura el o
x) vanpremier~ (in 1imbaenglez~

in text N.R.)

Relatat

deJ"Tati,

"Radio.-Cin~mall din 15. VIII.1954.

rennoia

totodatl!,att
"

printr-un

ntre personajul cances

comic

i -----... gag, ct i prin aportul (Vacanta domnului Hulot).

---- &1 stJ.l vizual celui numele

ori~nal '"

1 relatia

de tip

Il.

t "

unui ccmic al benzii de au~~~ ..... ~''''"'_. --:-'P-~"::~

net, un comi<::_audio-vizual pe care Tati l-a dezvoltat de Mons1eu.r--mnot" Doi ani separI! "Jour de f@te" "Mon oncle". Sntem de "Les vacances", deal

mai mult in "Lea

vade lui

i trei "Les vacancea" lung metraj al

inel! 10. ateptarea

patrulea

Tati: i aceasta, din oauzl! cl! el 1mProvizeazl!din ce in ce mai putin, 1ns~ ii preg11tete cu minutiozitate filml!rile, lucrnd i prelucrnd fiecare4intr.e i-

~-

.~_."'

deHe masa

sale comce;8cumullnd, __ .__ .w.""_ ....

ale~nd, ~_.. ~. __, .

incercnd,

repunnd

flii-a incetare lui, construc~hu

pe nu-

sa de lucru Opere~re--~art11

de gaguri,

opere Care constituie

meroase mici filme intr-unul i dezvoltarea lui. Un climat temperat

mai mare, fiecare

cu pregatirea

filme Un ~ec~_~~mice" autor rar p.! i p~in plan alte comic. insuiri: Nici o ingroare, filmele sale, nici 1nc, un ,1 u ex~c,~s siv primele, C?a __ L-q __ ,T1':,?J!!:!ii S,n~ tatea p.eJi_9l:!;L.e:~?r burleti - exceptnd exagerare, din. __ acumulare, '_'._"~W._~'~_"'_din P~. ~ Comicul -n care'''risuli~_,:r:a_:'~:~ din lui Tati nu est'u~comi~ a-~

bu~?ent, c:,~~ant-...,.,~l-tori..' .. dstrUgl1tor, scr~tor, ci,n:n. comic. cumplHat, :t'einperat~YbsurdUl.,.OCUPI1 E.~._~<:l~~enselIl-'1at: logica LJ?i~E_9.~_._ rar dreptur~!e sale ..!antezia este poate nebunatec~, nu este nsa ~odatl! dementt1. Ch2:.~r_ I:~cLo..ur de._ f~te", 5~ car,e !3~ tual.iil~ pgt p1i-r:ea neyeros_imile, r?!' s~ n~timpUl. ca.- ele sg,..:fj.e __ t!Lntregime neveridice. Turneul gen american al factoru---. _ . "V __ .

~,\J
..

lui i incoerentele lui snt cu grije legate de un ~context psihologic i sociel, BUSC epti bil sI!acrediteze di versele ept soade. Tati dii bOb! rnat_!i,_;r..,S.,~l!.rui " dar r~alul nu este uitat. Exagerarea. ,~amineplauzibi11r;cn:ra;-;i
~ M_'_

n Cazul le arunca sonor

(Urni t~) n decor. (dia-

al bicicletei In definiti~,

rachetl! Care trece printre ngroarea

doua automobile

loguri. ,!n.~udibile, zgomote travestite, gagul cu zDorUl---oonaarului) dect pepla.'1 vizual. Aceeai remarca este valabilI! i pentru "Les vaCances de .Monsieur Hutocmai pe o'utilizare sistematici:ia de formarilor i pe excese sonore (difuzoarele din gara, cuvi-~~e blbUte ete ), sau, de asemenea, n "Mon oncle" ("ambianta" sonora din buc'ata'?ta-u:r:tT-modBrna lot", n Care multe gaguri se bazeaza

comicI! se manifesta mai --;----:---7"":-..,..-----:--

curnd pe plan

---:--

'~ .... ,-

Este' cert ca un comi? t~ de "~~~" - Ca 811reluam expresia folosi ta de A. Bazin Arpel). referi tor la ~ ca sa- sugeram o comparatie Care de al t5:'el a familiei

si ~'Lra.vc::.-'-'>.'''\

nu este lipsita ma burleti


-/.

de temei --nu poseda F~lmele


-

nicidecum

forta

destructivti a marilor de revolta.


-_. -

fil~~

americane.

lui Tati nu snt filme

cin~ nigi_o~dinea Ar'fi zadarnic -

social11, nici modurile n ele,acele

sa cautam

rastoa~na logica lucrurilor, sau acel nmot crud pe Care gr~~~Lelda ......-:--,~ utilizat cu un rar.~. __ qtscernamnt. Si asta, ramnnd n limitele fului comic din ultimii treizeci de ani "

-----

--'

---seisme

Ele nu zdr~nmorale~
Marxp
>

de a gndi,
-

nici conventiile fratilor

Care, n filmele ,
...

l-~ cinematobTo-

bservatia

minutioasa
"

a realitatli,

care detine

un loc esential ~n filmele i surzatoare. La,fel -.. ----> in

lui Tati, sefVte aici drept bZa unei -,-~-~ satire uoare

- &2:ceea ce privete nivelul mecanismelor comice: nici gaguri exploziva, nici ca-

ta~118me, nici vulgaritlV.c:-Ideile c-9..m.!S..QJ-,_1nl~E1~;~c_!..!:!..-~~~~_e~~2-~; (". ele iau natere din citeva observatii de detaliu - sttng~cie, geBt~ri ~e~nde",*--.- , , . --~. ..---- __ .- ..~ .... ..Qdna_~~.c::.~, Qbi,sJ~t~ r.ecalqj,J!'.~I!k.!':'~_ si nu din situatii> in8011

te:--adev~rului nu

,
n sa~ se

Ne putem ntreba insa daca acest comic abia schitat, acest comic d~~ paturi" uoare, nu este n genul lui mai convingltor d~ct altul, cel putin d~~li~i~~~Care sociologic, simte niciodat~ ~ care face K~ati i situeaza raza de actiune. lui Tati, Vom reveni asupra In dar este bine sa subliniem strain de lumea nca de pe acum ca spectatorul dimpotriv~o opozitie

cu un . comic

apel mai ales la uni versul apel mai ales la experienta

visului trait~&
~-" """

(Langdon, fratii El nu rastoarna


.~~

Marx) ,coJ!1i_cul lu.i.._ n genul


..

~~ .

'lui~ el e realist .2.-nu ne ofera de_~ v~_z.ut, el ne invatli sa sa vedem mai ~ ~~.""' ...... .",.~-- ~~~em, ... 'o1nereali tatea, oamenfnrl.ucrurile. Ceea ce el pierde din putere onirica, c!tiga pe terenul criticii vietii-aa-cu~eBte. In orice caz, ar fi absurd ali limitlim comicul niile sau din aspectele sale, s~ privilegiem tora cC/micul lui Tati, eul aliu al~turi de altele, chiar. de ar turbulente la unul forme sau altul din n detrimentul domeal10-

----------------.----face

realul; ----------~----

anumite

fi

iucli i mai "cumplitat", i-ar glisi sliu - i mai bine zis cinematograful

i duse pnli la paroxism. realmente burlesc.

Si aceasta,
n interiorul
r
!,

cu att mai mult cu ct, n domeniul sale - el a rennoit

limitelor

..

Comico-sociologic se situeaza in primul asupra acestui aspect, rnd la nivelul comicului .audiodect pentru a semnala ca in locul

''f\~S Aceas1\a rennoire "rt ~Jvizua10 Nu yom reveni


!'I<, .,

____ ~~bS~, stituit


.-:poate

0.

pe ut!l-.izarea stst.ema._~~.:.?:r~r~~enS~l_U! .! _a_ Tati a subun comic al s~~etu125, s~ adesea al sunetului ~~ a~o~ntei), zgomotului ~icului verbal al i'~a...ti.l.Q..r. J~aI:X,. (l)aza~t p.e ... ctlyinte_ <te._!.letn~1~.8..t:_.p~e. un-d:ta-log 0_ p.arodi.e-a_.l~:J.i pliaartificial c~ sonor este ---.--- .. A-:ee1frunn.-ers ...~~ re.ale, dar
-..

--

O~menea

-"dTs'tanta,r-mcTI adesea caz, eemnifiqatia sau n relatia din gara,

el ajunge

veci.nul abstractiei. (zgomotele din

El i buc~(hrlltu. lumii

gaai, n acest Arpel);

comica n el nsui n filmul

t~ria doamnei riIe produse

cu omul mecanizat i inadaptat "Les Vacances"). descrierea

de difuzoarele importanta

Nu mai putin

este n opera lui Tati

i satira

(reale) a diferitelor alienatii'sociale: rutina dis~1iilor de Monsieur Hulot", civilizatia Climatizatl{"n~~ oncle", repetlim, au Ca fundal rane. Universul lumea actuala. Ele ne fac sa rdem lor nu este numai "Timouri

n "Les vacances etc Filmele sale, contempo(verstuae ".------" al de primii ci vilizanecesi-

cu portrete

cel al automatizlirii industriale moderneIrc:r--<te8se~rcel a obiectelor

<contemporana 'a filmului -,' ..... tiai pe Care aceasta tate, " ~obo~ilor ,--,
..

~-,---.--.~~------_.~
,.,

a produs-o;' o civilizatie

menajeri, a ~lectroPicii, a automobilismultii i de asemenea o ..~"'-' -~ .. ~ .ceea ce ast&iTJ:-e--.{j.-ne 10cu1;;- .ci vL-Lzatie -a~'2fistr~ctiilor,:,{au& .:: Nu se va sublinia niciodkta n suficienta mlisurlica pe aceastli linie, Tati 1ntlnete n mod firesc - d~i prin alte mijloace din epoca filmului - unul din aspectele mut: aspectul esenDar

t-iale ale burlescului important

american

lui critic~

este c~ Tati nu S-8 multumit

s~ reia un univers

satiric deja

explorat,

- 63 -

intr-att

de familiar

nct el a c~p~tat elemente

un aspect folcloric;

el l-a

retnno1t deni-

1n ntregime zaproba$

introducnd

pe care un sociol08

contemporan

nu le-ar

De la reclama .mistificatoare

la rutina distrac~iilor

i la obsesia care este de sub

velului de trai" a standardiz~rii, Tati prezint~ un univers de a fi att de incoerent pe cit pare la prima impresie. Totui nimic, nu mai merge, atunci cnd sociologul el a ar~tat Si tr.:ebuies~ admitem c~ n "Mon oncle"

departe filozof: acest

este dublat

tot ce poate,

aspect. Pe ct este satira de solid fondat~, pra necesarelor (mici) libert~ti individuale ele snt nsotite g~sescun dide, s~rmanii de un fel de lnduioare cutiile talme-balme; de cliee obinuite:

pe att concep1iile lui Tati a~upar naive. Cu att mai mult,cu ct un trecut eleg1ac, n care se sorvaifrumusetea vechilor cartiere

pentru

cini de pe ling!

de gunoi, puritatea

copil~riei, nostalgice

frumoasele-timpuri~de-odintoar~, parc!! din primele La trecerea filme

pe sc~rt toate vechiturile

izvortt~ ,/.~

ale l~i _~~~~_~:~~

unei mariectoplasme

:t li~~nt Aceastl1 filozofie cu att a mar~~11-';'oar~u "rentoarceriill la vechile ct,. pe lucruri, de altl1 acest parte,--~~a-:, sentirnwt.&- ~ togra:ful lui - Tati este ..2-~_p.1-8D.-ea;t.etic. Sub numeroase ~specte, -~ - - categoric modern ... .. el este chiar foarte aproptae--alte domenii ale cinematografului modernD In

:-:-

particular, derni,

se pare

c~ Tati posed~

o conceptie

identic~

cu a altor regizori

mo-

asupra

raporturilor

oper~-spectator.

Filmele

sale nu solicitl1

adeziunea __ care ,i impera.

:)..u1 i~r:ap.Jlcg,tatPrUl~.ci participari;a a.cumulare !t nu caut~ s~-l subju~ri:'zrt.r-o de IIica-o:e--pe-a.cwnT-~tn gaguri, ele snt mai putin

;c~.

\' tive, mai putin "constrng~toareil, ele las~ loc unei anumite plan emotiv cti pe plan intelectual. ' - Dar asta nu e totul. radical comici, de predecesorii oricare La nivelul personajului comic, Tati s111 din cinematograful procese burlesc.

libe~t~ti,. att se

pel

diferentiaza eroii

In timp ce toti

ar fi ei, provo~c~

de identificare Tati-Hulot

mai mult sau mai purefUz~ aceasta

tin evidente,

mai mult

sau mai putin dezvoltate,

ia:t&r~
impdest.e

dentificare. De altfel el nici nu e_s~ erou, ci abia un "personajll. El dificil de definit, de situat. Nu are caracteristici bTne~zate), ...!IL.. de cteva de~

....

i un mers

original,

carora,

totul,

es~e

l'

~far~, ~eorl iBSdaptabil. al:~ori supra adap.~t, dar niciodatl1e.s.~: adec-.. aibil s~ le acCt~lul de "semne", care definesc "tip". Ta~ulot vat _l~~~~te. In plus, acest personaj vag i un lipsit derepe~, nu are nici o pondere psihologica. Sensibilitatea lui este "diversl1" (el este cnd amical, cnd putin crud), -dar ea nu pare a fi deosebit de vie. Are, ntr-adev~r, la o simpla silu-

o re~litate
et~? datt~O neazl1 Ca Tati greu drumul

fizicl1, acest personaj

Care poate fi uor redus vl:izndu-lmereu unui mers din

Iti poti pune aceasta incoerent, mare

ntrebare

IItrecnd",

urmarindu-i
i

dup~ capriciul ectoplas~

n acelai

timp simplu

aacatoc-

- ca i fantoma

"Sylvie"sincarnat~

nu este comic n sin~ ~s~t~~JULt~ n filmul lu;~~~aude Autant-Lara

mai de J. Tati

------.-

un catalizator.

~---_.~

__ comic n raport

- dar o ectoplasma

----

cu un care

univers

aetio-

- 64 este inaeparabil, - Care se modific~ n contact cu el, S9U mai curnd la "recerea lui. Ca i altii, el declaneaz~c~astrofe (schiteaz~ catastrofe, mai bine zis); car culmea e c~ aceasta n-o face din nendemnare. qr~sunul Rardy, e ~re
......

---

l'

.I,,~

, Veste llunatecul y8urel una ~e

prov~acl1 catastr~. lor-ei sn-: ~~d_emnat"ecl, i nendemnarea un1verstIlui comic. N:..mrc-a-se-~n~tor la Tati: el are i sigur pe gesturile sale ca un sportiv
8~U

un corp suplu: este indeminatec


i

antrein ao

nat (aa cum a fost de altfel). 'Intreaga "esent~" , o las~ n urma sa, i ch::ar, mergnd mai departe,

a comicului acea

const~

lcest
acest

"nelin1te"

pe care

provoac~ la nivelul lucrurilor, al oamenilor i al obiceiurilor lor. raport subtil intre o siluet~ ~ti8~lit~ care trec~ i acea dezordine pe c~ Aa dupl1 cum spune Cauliez int:--un excelent portret al :Lui Tati 1, "Rulot. nu

--~.-

le f._~e_.Qu .. toL9,1"~C!in~~"El

ut" le f~"ce niciodat~

inadins.

De aici, diferent~

icare, o intoarce in s.~u.1: C ..... ~~!.~:._inventeaz1! lnt,ervine n desf~urarea ei insui mereu gaguri~ Hulat Tati -, luind ca exemplu printr-o t~an:t-caro~-,--moresential~ dintre el ~u. i Chaplin dup~ ce a avantajul trecut situatie comic~, ) tua~~~c~s~ - a ar~tat clar c~ personajul s~u nu inventa nimic n
gag, in timp ce acelal gag folosit de Chaplin, ne-ar fi f1!cut s1!-l vedem pe micul om creind relatia telegra~~coroan1! ca's~ ias~ din ncurc~tur/!. Este demn de remarcat, din acest punct de vedere, ca Tati nu utilizeaz/! niciodat/! expresia fetei sale~ n schimb folosete in mod sistematic expresia I corporal~. Sul>aQ.Qs:t....a.a~ar p~rea _ E.:EroP2~E~ t@..J_Q.,!. __ i.m_o ~i 11- 1

:~...!~

~.t-~~~:s_~~~estuia. e gesturilcr sale. In realitate t'dialectlc~ir.

~~_ fa~~_ d:~t_~!..:.?tlt::as.c!for~a geometrica Tati nu face nici un apel la aceasta elocvent/!

Totul ramr..ela el fara semnificatie cum ar cauta n acela1 timp anonimatul

reala - chiar mic~rile i diferentierea,


"

sale - Ca

i pe c/! tot-

unul neutre.liznd \

cel~lalt. La urma urmei, Rulot nn este el oare un "om oarecare",cu toate este "diferit" 1 ca persoana sa "n societate" nt:. se poate s~ nu provoace deauna vreo dezcrdine ? In tot cazul, acest om oarecare intervine prin cataliz~ n lumea

inconju-"

l8~~ i Care pot fi "citite"

fie pe ceilalti,

fie pe lucrurile

din "jurul'sau.
)

De aceea trebuie s~ admitem comic; ca acest comic pune o problem~ inedita JP .ntL,estec~at ceea ~omiC ~_"~t~~ele pe pentru care Je ratoare. cinematograful burlesc: p~~b~~ma~~~~at~ei9~tr~ ~t2~~i sp~ctator. ~ Deoarece acesta din urm1! nu s~ poate transpune ntr-un personaj Care nu are nici o existenta, el compenseazl1 aceasta absent~ a adeziunii pr~ntr-o activitate mult mai mare la nivelul creatiei comice. Si pe acest plan el se ntlnete n mod natumunca. pe in i r~tacind de autor. se apropie, ral cu autorul, Ca exemplu Care cauta s~-i antreneze complicitetea i sa-i amplifice nimic comic,

limita,

g~sim n "Man oncle" un gag ca cel al ciinilor n sine nu contine spectatorului suscitata

lnga lazile de gunoi, n Care imaginea care comicul Este se n8te numa~ n imaginatia

o arta a litotei:

i prin aceasta,

cinematograful

lui Tati

~/lde formele cele mai naintate ale umorului modern. Dar elipsa depinde mai multA /{fde intelig~nt~ i mult mai putin de sensibilitate. Miraco~ ~ati const~ n \ ' ~ faptul ca att una ct i cealalt~ snt permacent i strns asoc~ate. Aceasta
l" \

i
\

fiin.d (de asemenea) o for~ a poeziei . "Jac'1ue~ Tati" de A.J. Cauliez., Ed.Seghers. 1

~"

"
NE-AM DEZV ATAT SARIDEM ? , OARE (Text scurtat) Fra:DkCapra. "Iskuastvo KiIlOtli1964~nr . Inceputul activitatii. "Numelecui este scris pe poarta".
,
'7

- !, .c-{/(A-4'v~x.f

"A-/i

"
I

Aminceput sa lucrez in cinematogra:fie la MackSeDIlett.Acest rabelaisian plin de_am~itii~e~arta,_ai carui politisti-keystonezi si sav~~;;-fete i~-~s~~~~bat!Lfi~l!a-~ pe_toata~um~a__ sa_se._ta~ai;as-Ca~de_risi~-a !cat, in _ :tr;c~t Se zice ca el citea rara ori carti, in schimb cnta in corul parohieieUnii oameni de spirit, cu ide:i- mai profunde, sustin ca el B-a molipsit de bacilul 01nematogra:fului la una din seratele sindicale: b06s-ul sindical l-a pus sa .nvrteasca manivela aparatului de proiectie. Se pare ca numai laba lui pa.roasl putea sa puna n m.scare aceasta betoniera antideluviana si sa nu amorteasea pentru totdeauna. Oricum ar fi, acest vesel taran irlandez a plecat la HOllywood n zorii filme cin~atogra:fiei si a nceput sa filmeze ceea ce i Be parea lui de ris, cu distractiile salbatice ale cowboy-lor si cu picioruse frumoase de femei. Aceasta mbinare -l-a facut Regele Comediei. Lista stelelor de cinema care au nceput sa lucreze la el se citeste ea buletinul "Who' s Whotl: Chaplin, Langdon, Lloyd, Keaton, Turpin, Joan Crawford Mabel Normand, Gloria Swanson, Carol Lombardsi m1:1lti altii ~ care au devenit san au devenit aproape stele ale ecranului. MaokSennett simtea o nencredere rautacioasa fata de scriitori si fata de toti aceia oare oiteau carti$ Firma lui se afla ntr-o cladire cu patru etaje, ,.-. --- ... ntr-un turn de forma patrata. La primul etaj a-a instala.<t el personal si pontatorii, ceilalti,functionari - la doi, la trei - contabilitatsw iar scenaristii separat - ntr-o imensa ncapere la ultimul etaj. Camera era~formata numai din geamuri; mobila - din banci si scaune simple pe care p.u era chip sa adormi. Etajele acestui "turn Edendaltlerau uni te iutrG ele printr-o scara abrupt~. Scenaristii veneau la ora noua dimineata, Se urcau sua, coborau la ora douasprezece, se urcau la unu si coborau la sase. In cursul zilei, Sennettse strecura de citeva ori inopinat sus pe scaratnumai in ciorapi, ca sa vada daca scriitorii lui nlucreazatI. Pentru el, a ll.:.cra nsemna sa stai si sa gndesti concentrat. Daca te gasea dormind sau ci tirla. ziarul, el ti arata usa si striga: "Afara !I' Si iata ca noi, scenaristii, am inventat modul de a nu fi prinsi si c.oncediati. Cu complicitatea' tmplarului studioului, am ridicat putin una dintre treptele scarii, aflata la jumatatea drumului spre nOi. Aceasta ne ajuta perfect. Oricit de usor se strecura Sennett pe scara, el sa lovea 1n6171 tabil cu de-o getul mare de treapta naltata'si dracuirea lui in gura mare ne trezea. An de an el Se poticnea si,i gasea pe toti scriitorii sai cufUndati n gnduri - ere~a,eJUl.g:Lu---...

\
,~/"-

- 66 -

:"oanele zburau pe hrtie. AD de an noi dormeam n tihna. AD de an poticnirile si blestemele lui ne trezeau la timp" Cind n cele din urma Sennett a aflat totusi aceasta, el a rs de s-au Cutremurat geamurile. Acesta era Sennett. Daca~ ntr-o discutie cu' Sennett despre o scena oarecaref ncepeai sa-l bi.ui, el ti arata firma de pe poarta si ntreba: "Numelecui este s~is pe poarta 'i'n Ii raspundeai respectuos : "Al dumneavoastra domnule Sennett". Si astfel ae termina discutia. O data, eu am propus un gag: roata unei sarete joaca pe osie si de abia se mai tine pe ea. Sennett a spus: liN-are haz". Dar eu am procedat cu totul nepermis: i-am mpartasit n taina si regizorului filmului ideea mea,care i-a placut si el a filmat acest gag. pind Sennett a vazut aceasta la prima vizionare a productiei, el a izbucnit. M-a chemat pe mine si izbindu-ma n piept c~ imensele lui degete de cazangiu, a spus: nerezi ca are haz? AmSa-ti doved~sc ca n-are. ,Amsa te iau la vizionarea cu spectatori". . I In timpul vizionarii,spectatorii privind gagul cu roata,urlau si nu mai pul teau de ris. La iesirea din saJ.a ma gndeam cu ct sa-i cer sa-mi nlareasca saJ.a~rlu1. Insa fata lui Samiett era stacojie de furie. "Numel~cui este scris pe ;lpoarta ?%9 a urlat el. nAl dumneavoastra mister Sennett" - neercam eu sa-mi ascund il tri umful; "Da, al meu! Esti concediat !Il Insa a fi concediat de Sennettnu era'o prea mare nencrocire,daca l cunoste-ai suficient. Trebuia numai sa apari de dimineata pe la ora nQua n hainele f cele mai ponosi te si sa te plimbi n fata portii cu o mina,~hinui ta si flamnda p:oa la ora sase aearet" Sennett"'te urma,reape furis de le fereastra. l' ;, Dupavreo trei _zile 'de pichetare "!>ocaita" portaru.l spunea: "Mister Sennett ! 'se intereaeazace s':'a ntmp~t, d:~'ce -~u intrati' 1" Si atunci, fericit, zbu:rai ! la al pa~ea etaj ca' sa te alaturi Qelorlalti "prizonieri ai lui Edendal". ! In modpractic, fiecare om din 'studio, ,ncepnd cu portarul si pna la steI le ca Chaplin, ntr-un timp sau altul, nera concediat", apoi "se plimba n fata \ portii18, si din nou noepea muncaca si -cumnu a-ar fi ntmplat nimic. Hazlii au 1 fost nu numai filmele lui Sennett.Hazliu a fost si el nsusi.

.f

.w

Poate Oare omul sa gndeasca concomi tet'.t l~ __ ~-'~_H_~,~ si 'sa ~.-rda --~._-----Sa nimeresti la tinta

Sennett avea o deviza grosolana dar practica, pe care cauta s-o bage n capetele noastre de scriitori: "Nu cautati sa faceti pe desteptii. Cnd specta~ .~
!.

r .si torii gndesc, ei nu pot sa Gndirea rda II. CUal sa rd~ n acelas timp. si rsul te cuvinte, snt incompatibile. omul nu poate sa gndeasca ~~edl'!t.i __ as_tfel nct ,~:pectatorii sa stie mai mult dec!.J~,ctorii __ 9Lveti obt.ine si tuatii hazlii", - ne spunea el. "Daca.Turpin fuge de politist si crede ~a-;~ui;i$.,~:-;;atati-sp~tatorilor ca politistul l ast;apta cu bastonul. dupa colt 8.- Daca faptul ca lJ'urpin se va izbi in ultimul momentde politist, Va fi ceva neasteptat atit pentru el ct si pentru spectatori, - aceasta Va provOca numai o si sin6ura explozie de rs. Spectatorii trebuie sa stie mai mult dect Turpin 1,ot ce va face el va fi hazliu. Iar hohotele vor urma si mai tare cnd Turpin se

- 67 -

:\R~

Se va izbi de politist". alese' Primitiv. Da, dar ingenios. Grecii din antichitate foloseau metode . ~ pentruca "spectatOrii sa stie mai mult dect actorii". Prezentatorul iesea n sce~ si le citea spectatorilor o scurta piesa pe care actorii nu o cunosteau. Apoi erau scosi actorii si li se spunea cine snt: "dumneata esti un tata bogat care sufera de ulcer, iar dumneata - o fiica lenesa, etc.tI Dupa aceasta li se cerea sa joace piesa pe care ei nu au auzit-o niciodata. ~ Cu ct actorii se apropiau maimult de textul i de situatiile cunoscute specla tatprilor,cu att erau mai mult aplaudati. Cu ct Se abateau mai mult de qCU att erau mai puternice strigatele de revolta. 'Apiesa ci ti taspectatorilor, ceasta a fost cea mai minunata participare a spectatorilor la jocul artistilor. Incercati odata acest lucru 'la serbarile dumneavoastra artistice. Este foarte hazliu. .Regizo+ de cinema am devenit pentru prima oara multumita lui Harry Intr-un vodevil lipsit de continut, Langdon a avut un rol comic scurt, fara portanta. Era rolul unui sot mititel, rabdator, care ncerca sa repare un "Ford\! comic,absurd, care s-a oprit pe neasteptate, n timp ce nevasta sa artagoasa, stnd n_masina, striga la el. Sennettl-a angajat pe Langdon si mi-a cerut mie si nca unui scenarist sa inventam pentru el diferite ntmplari caraghioase. Cnd l-a vazut pe Langdon, prietenul meua rs: lINumaidumnezeupoate sa faca un comic din. acest pui de gaina mic si tristit ~ Eu am sari t si i-am raspuns: "Intocmai !Il - "Ce este intocmai 7" - "Ceea ce ai spus adineauri. Numaidumnezeu roate sa-l ajute. Hai sa facem din el un mic elf nevinovat, care nu vede raul;ci numai binele . si singurul lui aliat este dumnezeu; ceva n genul soldatului
Sveik !"

--~!,ar;at' i~ felul acesta, micul Langdon, cu mi~a lui vesnic nedumerita, a nceput sa straluceasca ca un meteor pe orizontul cinematografic, sa fie comparat de cu Chaplin; 1 a-a propus un contract minunat pentru filmliri n comedii lung metraj. El a primi,t, cu conditia ca regizorul si scenaristul sa fiu eu. Cu Langdon am facut trei filme de un rasunS. tor t succes: "TOp, .top, top", "Dn om puternic" si "Pantalonii lungi".
SS. ma perfectiona! t n ~eluldect acesta am nceput racterell n comedia "glumelor".Amdescoperi t mai"'mul ca este maicomedia usor sade faci "c~~ pu- {' .

blJeul ~~da d;~acei p'e~~-'i iUbe;';:" dect de un ~~-mp~u comicc9i.-rse ~~CI ticneste hazliu si to?rna glum~ $i gpecdota. ~ O alta inventie importanta n comedia cinematografica, pe care am aflai-o de la Sennett si am perfectionat-o mai trziu,' a fost "personajul care . reactio- , la. 2'eaza':. Somi ta tile. de opera angajeaza nto tdeauna "clacheri" Cu plata, ca sfrsi tal arii lor solis tii9r sa apl aude, provocnd aplauze generale. "personaj\J L care reactioneazaIl serveste acelorasi scopuri, dar n modmai putin vizibiL li:l este n totul specific ci nematografi ei . Trucul consta n aceea ca nici o scena 'COmiC3 sa nu fie lipsita de o porsoana de ncredere, rezonabila, care nu iese cu nimic din comun(ea simbolizea~a audi toriul ) si care ncearca sa nteleaga tot ce vede si aude. R~aclli-~~.Re.r_S.Q--;: ._in':~~J:inajului care reactioneazaIl - este un fel de resort d~.dt3.c;,lan.s?J.'JL'p~~nJ;.r1A
''___ .eo _ --"-- --. -.---------

f.

,
.,0...J('l~. ~

(\ 'o

, 1
\?

- g8 -

..

rea rsului spectatorilor. ntrebarea I -J?robabil ca cea mai veche gluma din lume este aceea cind la !tCine este (foamnacu care v-an vazut aseara ?" comicul raspundea "Nu este' O doamna, este nevasta mea" ~ Dar chiar si aceasta g~.uma uzata: poate fi inviorata, daca introducem alaturi de comic "personajul car& reactioneaza" - sotia lui. Amnvatat de asemeni foarte bine nca un truc privi tor la comedie: de Ik=-,. Q.evine data Ce spectatorii incep sa simta ca actorul le este "superior", risul mai slAbT Comicul care le permite spectatorilor sa sa simta "superiori" lui, va :--provoca. o explozie roai mare_ de rs, cu acelasi material cOmic. Iar comicul care va. cstiga totodata si simpati~ va stoarce din scena hazlie, tot ce este posi-:'bile In comedie exista cele mai simple reguli tehnice si snt sigur ca toti actOI;'ii le cunosc. A.rta n comedie consta din "ea gasesti momentuloportun", ceea ce rell.,?este rara ori. AC3asta este o calitate DJlascuta si nseamna pur Si simplu "sa faci sau sa spui ceea ce trebuie, exact. la timpul necesar si n conditiile necesare~'. Pricepere de a ltgasi momentultteste ceec. ce n arta il distinge pe profesionist de amator; pentru un adevarat arti3~ de comedie, aceasta este calitatea cea mai necesara. Nimic nu este mai trist dect amatorul ca;r'enepri.cepndu-se sa gaseas~a mo, . roentule transfor~ o piE!sa bl,1Ila. intr-un terci :'ncomestibil. Oamenii care din naacare stiu sa nimereasc-:imomentu~,snt placuti n societa~e. Cnd .vorbesc, ei par a fi mai spirituali dect in realitate. Gasind momentuloportun, i cuvinte obisnui te ca "portocalett sau "banane" pot provoca o explozie de r~s. Sa luam blh"W.oara o veche -gluma n care un boier' incu gimfat si spilcuit provoaca la duel pe un simplu taran. Boieru ntreaba cuingrn.fare: ttCe arma.ti uegi.?lt Taranul poate sa provoace rsul printr-Ufl mut vnt oarecare, de pilda, raspunZnd ttrosiitt sau'ttbUretitt Se va ride mai sau mai putin, dupa cumtaranul va reusi s~ prinda momentuloportun.
,.i'>

'7"

-.. --

------.._----------

---------='--_.---=~-----

Problema raufacatorilor.

'BombaA si bomb.a B

VEste unaniMrecunoscut ca filmul tts-a intmplat ntr-o noaptett a deschis o ttera noua in comediett Este exagerat. Insa prin acest film eu am ajutat la schimbarea ttraportului n comediile de astazi. ------.elementelortt - .. ~ In decurs de sute, };>oate chiar mii de ani, fabula . e ei cu rinde!.-~n. _. { totdeauna patr",:elemente de baza eroina:'~ ~ufacatorul comicul~ grupa clasica de patru_.. ~, Cu ajutorul lui Robert Riskin ,amredus grupa clasica la trei, reunind pe r -il erou si pe comic ntr-o si - - singura ...,,,..persoana. Amfolosit acest truc si inainte, ' nu nwnai eu, dar din momentulin care filmul tts-a ntmplat ntr-o noaptett a \' cstigat tOate cele cinci principale premii Osc~ (cel mai bun actor, cea mai bUDa actrita, cel mai bun film, cel mai bun scenariu, cea mai buna regieI pna acum acesta este singurul film care a cstigat toate cele cinci premii), noile relatii au atras atentia ntregii lumi. Amfolosit aceasta situatie n toate comediile mele ce au urmat: ttAfisul de

-.-

,_

---

--

~&

..

..

- 69 -

pe Broadway", "~'lister Deeds pleaca la oras", "Ace~ta n-o j:J-O puteti duce", tlMister Smith pleaca. la Washington", "Faceti cUnostinta cu JQhn, Dow", "Arsanic 'si vin "~aura n cap" si "Buzunar~: vechi", "Viata e minunata", "Iata si ginerelelt, plin de illinuni n. Stele de' ciC-ema. ca Gable, COOper, 8tewart, Grant, Crosby, 816\ A n~tra, ,Jean Arthur,8tanwyck,' Bette Davia, au a~~at_+a.....a.ur.eoJ.a..,.l.o-P"_-de-ste-a.... noua dimensi una ::-_ JlmO.-r:ul. . " -- .- - -~~~ ~_,.~---....... -r ' ... Singurul' film important n care n-am recurs la noile relatii a fost "Or1:z;ontul pierduttl, care reprezinta. o drama mistica~ o In anii ce au precedat al doilea razboi mondial, s-CI. petrOecut treptat noua schimbare in "raportulU personajelor. Cnd filmele americane au inceput sa ruleze pe ecranele-intregii -lumi,- ttpersoIla:'j'ele-negative" au dev,enit o problema. Puterea de influ~ntar~ a ~ilmUor i atrage ntotdeauna chiar si Il-e cei . care le fac. Daca facem filme in cars personajele negative erau francezi, africani, 10cuitori din America de Sud, sau persoane de oricare alt~ nationalitate, tarile res~ective pr.otestau vehement. Ele ncepeau sa boicoteze toate filmele produse de acea companie americana carei-a jignit. Astfel a aparut cenzuraU econom1 can Ca sa nu pierdem piata externa, am nceput sa,r~curgem numai la'raufacatori americani, autohtoni. Am, ntimpinat greutati inerente-Daca personajul nostru negativ era un doctor, pro,testau meclicii, daca era avocat, toti juristii strigau ltinfamiell, la fel procedau boss-ii sindicali, bancherii, politicienii ,ministrii i daca cineva din clanul lor era. prezentat intr-o lumina nefavorabila. A luat' nastere cenzura lobbistilor. nostru american trebuia sa nuatpEL_ r ~t' Ca Ga nu jignil!l pe nimeni, raufaeatorul le'. ,1 stramo~~ patrie, sa fie bogat, alb, fara nici o ocupatie tt.eC~jjab.~1L L P:terde vara lnu't11, un 1llit""~teatraJ. absurd, netemut..9li.~JllJL~~ ..
.... ~.~~

\.'
o;;'

-~.~-

..asns"., NUlllaiDisD.ey nu'avea de suferitl p.ersona;jele lui negative erau animale, 1"iar animalele mergEl la cinema. altfel studioul Disney ar ,_ fi asaltat dispret de~pre nu filmel. ,am eri. oiIle", ca _~e c~v~ "fa1su, lui ns.-uperficLalll I!~!p~it __ de .1 Nu estet'Ligii de' mirare ca apararea criticii lupilor" din toate au nceput sa vorbeasca CUI' de membrii pen:;;'u tarile
J

Sa..I',rezint; i c:..:e:...v...:a~:.::;,n~t:;.:r:.....-_UIl.~..;.f~i.~l.;;..m_,,-f_a,",,r_a .p ....... e_r_s_o~n~a;_;i~e __ n...;e..:::g:...a_t_i_v_e.:.,_es t e n~a i mpo si,bil. Si de aceea -creatOrii filmelor au descoperit din nou vechii.-(iuSmD.i---aC': ~ ,--.~... ~=--~~-"'~ ~ -!!luni ai ntregii omeniri: Nebunia, Saracia, Bolile, Razboiul. Acesti:a.u.smani erau urti si temuti de~lf~lumea si ei au devenit personaje negativa ideale~ Din persoana, personajul negativa inceput sa se transforme n idee. n judecata sau n conditii de viata. tU.rme Istoriil'e despre tlleeW'irea sufletului" au prasi t n mod inevitabil ntregi de personaje negative: pierderea memoriei, obsesii, infamie, cri~~ genocid, homosexualism, freudism si toate celelalte "iame" reale Sau invent8.te de "scoala de gunoaiel) sau pesimistalt. ouale Abia s-a ridicat capacul de pe aceasta cutie a Pandorei si din " raufacatorilor psihologici It au nceput sa iasa cu fren.e~ie noi si noi ticalosi. Catusele raspunderii personale au fost lepadate si toate pacatele au decrima, cruzimea, vio1.u1. tlhariile au veni t o vina a al teui va. Destraba1area,

1)

"Scoala de gunoaiet! (ash-can 6c'hool) este denumita n istoria li ten. t\.U'ii americane, grupa de scriitori de la. nceputul secolului XX, care descriau n lucrarile lor mai ales latQ~ile josnice din viata oraselor mari.

r
I I I

- 70 -

\
)

,'~:i1cstat'sa mai fie imoral~. Nenorocitii delicvenit,i er,au de fapt IIboJ.na.vi". Si ;~C6aBta noua arta a nceput sa umple ecranele. Aureola gloriei a nceput' sa straluceasca deasupra capetelor tinerilor delicventi. , In Italia,~e dezlantuiau femeile galagioase, CU gtul nespalat si pieptul @enu 'ncapea n bluza. Nu, ele nu vr~iau sa devina prosti tuate. Dar, vedetf, ele erau de fapt nevoite sa faca ros~ de pretioasa.gu~ de ,mestecat de la americanos, doar acasa asteptau zece frati minori si un unchi bolnav si gras. Cu logica lor galica, francezii se tineau de vechiul, bunul sex. Ei nu au , putut crea bombaA.si de aceea, au creat bombaB si au. ienumit-o ~ardot. In Japgnia, ,tinerii huligani omorau, pradau, violau si nvinovateau de tOate ttfrigurile atomice" . ; Pe ecranele Angliei au apa:r;'utcu pasi marunti homosexualii, fluturnd gales batistele lor catre .spectatorL Att de putini actori buni puteau sa ~iba de Iu':' cru, incit Peter Sellersera nevoit sa joace tot felul de roluri. Inlndi~se copia Hollywoodul; adaugndu-i~se zeci de cntece si dansuri. '1 Suedezii, fiind neutri ,nu puteau nvinui pe nimeni, asa ca s-au lipsit pur si simplu de subiect, lasndu-i pe spectatori sa nteleaga filmele lor, fiecare .in felul sau. Nici cri ti cii nu puteau sa se descurce n aceste fi-lme si de aceea , le-a'.! denumit t1arta". In Statele Unite ne-am prostit de-a binelea. Noi am aruncat toata vina pe seu'1lpasi batrna noastra mamar Barbosii ltfuriosilt blestemau n cntecele lor vi:e.tl!l~ q,eoarecet vedeti, mama lor, cind i purta nca n pntece a 'Spus: "Nu mai 'aa atiti:l. din pi~ioare" ! TniirU1 vnjos, Capetenia bandei de gangsteri, a declarat ca el prnorafiindca, a vazut cummama. lui curata de maru.ntale puii de gaina, iar expertii cu capete ovoidal~, ncalecndu~si nasul cu ochelari solizi si nduiosndu-se-au rosti tntr-un singur glas: "Bietul, bietul baiat". Amatorii de rock-and-roll au decl~rat ca ei 8-au apucat de acesta deoarece mama lor s-a jucat odata pe t~eptele dela bucatarie qu vnzatorul de nghetata, de-a soarecele si ~isica. Toata aceasta perioada stupid1i si-a gasi t :Q,truchiparea,ntr-adevar nemuri'toare ntr~un film unde un actor american arUnca n jos pe scari un carucior de invalid, in care e culcata mama sa. bolnava, si. rde n hohote. altInl:Ja,,din abesthaos nebun unde s-au amestecat sexul, violul si' "vina cuiva", au nceput sa apara treptat filme cu raporturi noi, ca'ptivante si emo. ~ionante ale personajelor, unde eroul sau eroina se contopesc Cu Ea~acatorul. Calt tatile si.-'-.~-li!)surile omenesti-duc acum.l~~talor eterna :1'nsufletul...JJ.!l.ui.asi, ~.-~ ,acelUiasi personaj. Binele si Raul se lupta pentru Sufletul omului. Incepe maturizarea. Miscar~a se hdreaptaa~azi spre proportii ham1etie~e. Apar filme pline de viata, care le plac deosebit de mult actorilor; dar ~nt mai putine sanse de a compromite un rol in care snt imbinatiRobin Hood CU Macbeth. Au ciulit urechile si actri tele vaznd rOlurile unde se imbina Jezabelcu t'O]Jya.nne1),chiar si acele actrite pent-L'ucare a fost peste puteri sa joace fiec~e ain aceste,roluri separat. _r 1) Po~yanna - eroina romanului cu acelasi titlu (19l3) al scriitoarei americane Eleanor Porter - ntruchiparea modestiei, bunatatii si op.timismului vital.
..

'.

..

"

f-

71 -

Urmeazaaceasta noua orientare si comedia? Poate ca nu, sau, mai bin6 z.ls, nca nu. Amcreat cteva comedii, luate n ~eneral din viata americana- neghiobii romantice usoare. Va ~~ebui sa patrundem nca adnc n natura omului, du,pa cumau procedat Cervantes sau Rostand. Mai urmeaza sa amesteca'Ul acest nou "ErouRaufacator" cu Comicul. De altfel ne-am si apropiat de aceasta destul, ca de pilda, Germi n "Divortul italian" si Wilder n "Apartamentul"
..

REFLECTII DESPRE CO~~DIE Peter Sellers Iskusstvo Kino,


1964,

nr.?

Comediapurta la originea eiica si tragedia,un caracter ritual, pe care l-a pastrat pna-n prezent. Lumeacomediei este o lume ideala, unde binele triumfa ~_cele din- urma, ia.:FraUl- este- pedepsit. Este lumea n cre un om nensemnat, \ Charles Chaplinn "Goana dupa aurl~ gaseste aurul si- -,devine milionar si unde ticalosul Larsen cel Negru piere ntr-o avalansa ~e zapada. In lumea comediei, mediul nconjurator nu este ostil omului, ca n "Regele Lear", nu este indiferent. ~a la "Dostoievski, ci plin de bunavointa Grict de fantastice 'ar fi formel~ pe care le ia mediul n6onjurator; el se SYbO~dOCeaza unui cod moral sever si ne cere sa respectam regulile acestui cod. Aceste. reguli e'piDca. si de la popor la p(}pOlr. Tu epoca reginei Eli.sa.beta. difera de la epoca l.8.... englezii gaseau ca nebunia este hazlie.P~taniile nedrepte,Cconform conceptiilor de astazi) ale lui Malvolio n tiAdouasprezecea noapte" erau in totul ndreptati te pentru englezii 'secolului al X1I1-lea..Francezii considerau, mai ales in secolul al XvII-lea (si ntr-o masura oarecare si astazi), ca nu-exista ceva mai comic dect sotul nselat. In ultimul timp, din considerente cu totul de nenteles, i distreaza foarte mult pe englezi, asasinatele. Comediacete participarea ~pectatorilor 1~ nfaptuirea r~tualului, iar regulile aspre ale codului moral le sugereaza ca ceea ce se petrece pe scena este drept,oprindu-i sa simta compatimire pentru victima. Nici nu poate fi vorba de compatimirea lui Larsen cel Negru, pe care l duce avalansa sau a demnitarului umflat, care cade printt-un chepeng deschis. Calamitati similare constitue Sarea, hazul comediei si spectatorii asa Iesi nteleg. In comedia lui Bergman--"Zmbeteleunei nopti de vara", doi oameni joaca asa zisa ruleta ruseasca. Este O scena bizara dar si extrem de hazlie. De fiecare data cnd se ridica percutorul si revolverul este dus la tmpla, ni se opreste respiratia. Se apa.'3ape tragaci - o data, a doua, a treia oara, nsa arma nu ;"a foc. Noi rdem usurati, dar putin deziluzionati. Si iata ca a patra Oara se au~ de mpuscatura: i"zbucnimli teralmente n hohote de rs, de bucurie ca totUf;i nu am fost nselati. Ne dam seama ca pe ecran e scandal, dar tocmai asta am si vrut: tn sens aristotel~c, am luat parte la desfasurarea ritua1ului.~8volveru~.
<

- 12 -

ae ntelege, a fost ncarcat cu cartuse oarbe~ Victima este numai ametita si ~-a suferi t; Dimic serios. La aceasta decoperire noi parca ne trezim. L'lll1ea o. asa. cum a fost intotdeauna si cumtrebuie sa fie, nsa cerinta. noastra decoLlia a. fost satiafacuta~ Comedia. opereaza cu proportii mari, iar evenimentele ~n lumea ideala acOmediei snt evenimente importante. Spiri tul ccmic consta n extravaga.n.t i revoltator. Anul trecut,n Anglia, a-a intmplat urmatorul caz: tlharii au atacat un tren de posta si au disparut - n orice caz pentru un timp - cu trei milioane de lire sterline. Insasi nerusinarea acestei infractiuni si suma colosala furata imprima ntregii istorii o nuanta comica. Este greu de inchipuit ca asa ceva patea sa se ntmole ntr-o tara cu o nalta mecanizare, cu o popul'atie a.eetul de -- I .... lensa si n general destul de supusa conduceri~ statului. Un episod simil~ intr-un film din viata ~eatu1ui salbatic american, ar fi poate captivmt, dar nu hazliu. Pe de alta 'parte, daca jefuitorii ex fi gasit n tren numai o sUila miM de baui, sa zicem; douazeci si cinci de lire sterline, n-am fi putut, in fundul sufletului nostru, sa-i admiram. nebun In ultima mea,comedie - ItDoctorul Strangelovetl- un gen3ral american de trimite o escadrila de bombardiere sa distruga Uniunea Sovietica cu bomba hidrogen. Cnd se afla acest lucru la Washington, situatia devine paradoxala. Presedintele .telefonea:za primului ministru rus implorndu-l sa distruga bombardierele. Premierul rus il previn'} pe presedinte ca atacul nuclear asupra Uniunii Sovietica \Ta pune in functiune n modautomat forta dis... un aparat de o colosala tructiva. Situatia in ~ine este groaznica si totusi, pe de O parte vroportiile nsasi ale nenorocirii'~ iar pe de al tl parte gindul ca toate. acestea nu sint adevarate, o fac ntr-o masura oarecare si ridicola. In structura sufleteasca a omului eJl:ista, din fericire, elementu:...C3re ne da posibili tatea de a reduce iI1Spaimintatorul la hazliu. Filmul "Marele' dictatortt, o satira zguduitoare a lui Charies Chaplin la adresa lui Hitler si Mussolini, ca si versurile compusen -'Gimpu1 razboiului de soldatii engleji la marsul tlColonelul Sperietoare", i ridiculizeaza pe .fascisti si prin aceasta ii lipseste de aureola lor att de groaznica. TOti recurgem la gluma ca sa ne ncurajam ntr-"Un momentgreu sau periculo's. Nu exista nici un rau care sa nu poata, firidiculizat. ' '" In comedie a-a gasit ntotdeauna loC pentru un clovn trist, si n primele comedii cinematografice au fost multe scene miscatoar~, care ii reuseau att de bine lui Charles Chaplin. Admiram maiestria cu care au fost jucate aceste scene, n~Elnu le mai percepem pe plan comic - pentru noi ele snt prea sentimentale. Traim ntr-o lume mai cruda. Dragostea nduiosatoare si nempartasita a lui Charles Chaplin pentr~ o cntareata de la un har de noapte, necesita pentru contrast o atmosfera generala de caldura si veselie. Si primele comedii de la Hollywoodsint ntr-adevar pline de aceasta veselie, inaccesibila pentru noi si provocat~ pe de o parte, de explozia de euergie creatoare ce si-a gasit manifestarea ntr-un gen nou de ~t~ iar pe-de alta parte, de nepasarea generala n care vedem acumo trasatura caracteristica a perioadei dintre cele douacrazboaie si pe care o apreciet~~ n lumina evenimentelor ce au urmat, Ca o boal~ a secolului.
# \

MAREA EPOCA A COMEDIEI James Agee, "Film: An Anthology" Ed. Simon a.Schuster, NewYork,
1959

In limbajul comic1lorecranului exi.ta patru grade de rS& rs stapnit, rsul cu hohote, rsul cu lacrimi si rsul cutremu~tor. Rsul stapnit e pur si simplu un ds stapnit. tisul cu hohote eli!te un rs stapnit dezlantuit. Ce este un rs cu lacrimi stie oricine a avut aceasta placere. e z:sul re ucide . Un gag ideal de bun, pe~rect construit si Rsul jucat, cutremurator va purta victima pe caaceasta scara a rsului, n gradatii strict dirijate, pna la ultima treapta, si 8-0 scuture, s-o clatine si s-o'agita pna cnd apoi va ncepe sa zgltie scara, . \ spectatorul implora crutare. Cititorul si poate face o destul de clara idee asupra situatiei comediei cinematografica actuale, ntrebndu-se de cnd nu i s-a mai aplicat un astfel de tratament. Cele mai bUne din comediile actuale ofera un volum moderat de rs stapnit si, poate~ r~ori, realizeaza un hohot, fara prea mult entuziasm. Chiar spectatorii care n-au cunoscut ceva mai bun,cu siguranta au uneori sentimentul, atunci cnd vad CWll curge curentul, mai bine spus se scurge din comedia de pe eerati, ca trebuie sa ntinda mult micul- prilej de rs' pentru a-l face sa dureze. Or.tclne a urmarit evolutia filmului comedie n ultimii zece sau cincispr~zece ani, e obligat sa constate ca ea a-a degradat ncet dar sigur. In ce priveste pe fe~lcitii "atavisti It care si amintesc de comedia muta din zilele de glorie, de rsul cu lacrimi si r.ts,ul cutremurator pe care le strnea, acestia au, am spune. un standard absolut prin care sa .masoare degradarea. Un comic.moderncare primeste de pilda o lovitura n cap, nu e n stare sa .. faca altceva dect sa para somnoros. Un comic din filmul mut rareori H.sa nespeculata o lovitura n, cap. El obtinuse o larga licenta, si nauntrul acestei licente, realizase o disciplina stricta. Era sarcina lui sa fie ct mai comic posibil fizic, ~ara sa fie ajutat si nici mpiedicat de vorbe. Astfel L~ct r~ oferea o figurare de discuTs, sau mai curnd de viziune, asupra pierderii constii~tei~Ne oferea cu alte cuv:Lnteun poem, mai mult, un poem de un gen pe care toata lumea l ntelegea. Cel mai putin ce putea face era sa devina rigid ca o scndura si sa cada pe spate cu o abilitate att de mare nct parea ca atinge podeaua deodata, cU,toata lungimea. Sau putea face din cadere o cadenta - arbora o expresie .m-rata.cita, zmbea angelic, si dadea ochii peste cap, si mpletea degetele t pingea palmele, ndoia umerii, se ridica pe vrfuri, apoi se cabra extatic n cercuri tot mai strnse pna cnd, cu genunchii mOi,si ~cheia vrtejul ~~eteIii pe podea s'i acolo simula 'Nirvana,izbindu-si calciele de doua ori, ca o broa:;ca not. acelasi comic si prindea borurile palariei cu amnSperiat de UD. politist, doua m.tinile, si-o Il.:iundapeste lti'echi, sarea n aer, revenea la pamnt cu o izn biturade~tul de tare ct s.a-i telescopeze sira spinarii, si se lansa apoi $prin.t cu poalele hainei fluturind, topindu-se cu viteza rachetei pna la dimen11/'~~j ('

a,iunile unui tnta.ri de-a vard pustiu.

lungul perspectivei

uriase,

nesfrsite,

a unu.i

bulecopi__

Acestea snt frumoasele clise~ ale limbajului comediei mute,n epo~a lariei. Omul care le puteamnui n modul potrivit, co~~~~_~ulte"di~~~Q+~n~

~g~nsi~~,,"_de-.Clcnm _si lIl:trp.~~Unii c,omici, deosebit dotati, ~ .. ,~~r~q~.,.t!A.--c:l~ ca neuitatul Ben Turpin, acumulasera un v.ocabular urias din aceste clisee; si
daca i rubeamatt, nu ncercau plificau niciodata si inventau, era n parte sa schimbe descoperind pentru ca erau clasici,profund conservatori desigur, ale si simceva din ele. Cei si mai dotati, ut~lizari

mai noi si mai profunde

acestui

idiom. Au nvatat sa arate prin ele emotia, psihologia ct a.izbutit vreodata un alt limbaj, si au descoperit frumuseti
"t~

comica, mai elocvent den miscarea comica unele ~

pe care cuvintele

nu pot nadajdui

vreodata

sa le atinga&

zile~le filmului
setele meaza,ca ta putini

greu_sa

gaS,im astazi un cinematograf. n care sa se prezinta o comedie; n mut era la fel de greu se gaseste unul care sa nu prezinte. R-' jalnic de puti.Iie,saraee, ceva care combina Mai trist sub vrsta matura moderate. si scurte. sacadata Ele nU,mai cu forcliexis-

snt astazi altadata, comedieni

frecventa dect

a mit!alierei,

pa deliranta

a unui tavalug~

orice e nsa faptul

ca astazi

si nu exista nici. unul care sa para ca .nde comedie e

vata prea mult de la un film la altul, Bau ca ncearca ceva nou. Vorbind fara menajamente, lucrul de care sufera astazi filmul

.faptul ca el se petrece pe un'ecran,care vorbeste. 8i pentru ca vorbeste, -1'ii comici care au stapnit cu adevarat ecranul nu pot lucra, caci stilul comi'c nu ~)oate fi combinat
bttori

singulor

cu vorbirea4 exhibezemereu

Si fiindca

exi.staun

ecran, ai

cO!Tlicii vqrecranului, de a ve-

snt antrenati

sa-si

incompetenta

de comici

pe o suprafata mare ct zidul ;mei magazii" In moment.ul de "fa'~a,ca si, n urma cu ani, s.nt rare prilejurile dea o comedi~ muta~ Se ~ac unele ori ,tratate ca niste antichitat~ Cam doua sute de comedii , proiectii la domiciliu.

improvizatii la televiziune - de c~le mai multe ciudatei facute sa rzi de ele, si nu cu ele. - pot fi nchiriate are acces la comediile pentru colecpoat~ va renorocoasa

- de lung si scurt metraj Si o minoritate

~iei Muzeului de arta moderna din New York, ~ cea mai buna din lume" In viitorul apropiat

colectie nca incomp~ta dar _ ceva di~ aceasta arta pierduta

f~

portanta actiune pe care o reprezinta seria de reluari din memorabilele filme ale lui W.C. Fields~ un gen de comed~e mai apropiat de vechea varianta muta dect oricare altul actual. Mack Sennett pregateste un fel de spectacol de variensa n salile obisnuite de cinematograf. Un semn foarte mbucurator e imt tati numit "Down Memory Lanett (In urma pe aleea amintirii). H~old LJ.oyd a. lan':' sat din nou '9Movie Crazy" comedii mute'ale si' intentioneaza Keaton, sa re.ri.vie patru din cele mai cu bune dia~ sale .Buster spera sa refaca, comedii n lung metraj, vreodata. aici ce a-a ntmplat Dar mai cu seama 1912 pina Harold
. parintele

I"'~C veni

log foarte putin, In asteptarea cu

doua din cele mai comice acestor evenimente comedia

facute

fericite, sa discutam un remediu. n epoca de glorie. f maestri: Cha~lie

coud.ia~

si

care
..

es:te

remediul

- daca exista

vom n

nceroa s!sugeram ' comic american,

ca nsemna

a anilor Chaplin,

1930~ asa cumlera practicata ,

de angajatii eminenti

lui Mack Sennett,

filmului Lloyd,

si de cei patru

- 7, Harry Langdon si Buster Keaton. lucra doua feluri noua ariditate n "A Small de comedii: a filmelor Town Idol" Weeks" nu-si parodie grave. combinata
I

M;.ick Sennett si slapstick secol l-au vazut

cu slapstick1 a
1.2...

.
i

pur. Parodiile

reprezentau

nmormntarea

fara ceremonial Nimeni

'1.ui nu En sa de un

arid, inclusiv

din cei care sau pe sau

pe Ben Turpin

(Idolul oraselului) poate imagina imens.

rich von Stroheim

n "Three Foolish (Strigatul totusi

(Trei saptamni

nebunesti)

"The ShriElk of Araby" devina parodia, slapstick,

Arabiei) subtila

ce dura poate Comedia o pura cu

ramnnd

si de un comic costume

n exemplarele

ei cele mai bune, deconcertante absurda

era nca mai reusita: de baie, si de masculi piese

profuziuce buni lUM conapoi ne nanimale

de 'tinere sprintare crd de politisti \ dect primii,

purtnd

zbenguindu-se civili nu mai Toata

de o incompetenta niste mustati

arbornd

ca niste

de muzeu.

aceasta unui si

me zbrnia si roia n universul gres de musculite de apa. Greu s-ar putea descrie prin

primitiv cuvinte

al ecranului,cu cu cta energie

stridenta

se ciocneau

se desprindeau,ntlnindu-se rau si ct de dese cazaturile demnare

n plin galop lor pe spate;

la coltul ,unei case; sau cu C~:fantastic

ct de dure' ede abila n

se lasau ',ncurcati n fire impletite, ... I

n tq.bUri a.e furtun,

priponite, sau ~ul de alt~~ cnd se lansau cu capul nainte n directii contr~re. Gesturile aveau oiemtaza feroce; nici o linie, nici o miscare a corpului nu era risipita putea 'a Renuntarii, bie bombat, sau nearticulata. Cititorul si aminteste drept poate ce ntr-o splendid Scena de vracaasa ntepeneasca batrnul! Ben Turpin, ca o lumnare, tresarind, atacnd

cu rn'ustatile~ui ca abajurul' lampii zvrlit I napoi . ca Paderewski

cu pieptul

cu capul

un crescendo,si

ma, copilareste lunga, fortindu-se sa para leonina, o portocala ntr-nn ciorap, pulsa de nobila emotise
O

in ~imp ce marul lui d~~1 Sau' masivul Mack Swain, ca patentat de r)manticii cu sa

ciuperca

paroasa,

rostogolindu-si

ochii

n stilul

franprimaor-

cezi si nghi tind n sec ntI'-un extaz virea beasca sarmani ncinsa, lui rece,cu doi oameni natngi, zmbetul simultan, &ivitatea si cu satanica intime,

ndo ielnic;

sau Fatty Arbuckle, putea

lui vag si seni?,

cu felul suav de ~ si manevra (fiind ambidextru,

lui adresa/ la torturi n dire'ctii opuse). secrete sperantee

Simpatiile

pe care le nutreau de fiecare

zadarnic data cnd o

acesti soba pen-

erau invariabil

puse

n primejdie

un buldog

sau ventilatorul indispensabili

electric

manifestau cu cazna

o brusca

antipatie

tru mbracamin1>ea lor: noapte rotunde pustie si negre

agonisiti lui Sennett

si

prelucrati cu mari SaU

nt:r:--o
pete paturi urma i.nte-.

din dantela

pe ela. Decorurile

de fier cu v-olute megalomanice, ntreceau chiar vestmintele de corp. La urmei lor le revenea sa ia n derdere fanfaronada m.bcsita ce infesta rioarele ISlapstick d0IDestice ale acelei ~ eomedie burlesca perioade, {N.T.) / si care depasea uneori chiar

cine stie carei perdele -

uitate;

izmene

tapete. delirante

parodia.

Aceste comedii si spuneau povestea adresndu-.se unui ochi neajutat cu nimic, si i-o strigau prin toate mijloacele posibile. Acesta este unul di~ motiyele care explica de ce siluetele politistilor erau n cernea~ii de India, detinutii, Begratiile nchisorii si umbrele lor aparea'.l n lumina puternica a soarelui; tii desculti, n pijamale tigrate, aveau reactii de dervisi cD4 calcau :n.t:r--un
cui"

Comicii din prima perioada ~uta nu faceau niciodata efortul sau nu gndeau niciodata n mod constient sa ~btina ceea ce n arta se nume ste "forma". Dar o realizau" Pentru Hal Roach, rivalul lui MackSennett, 1<90 McCarey a dedicat odata aproape uri film intreg n doua acte cu Laurel si He.rd3', aruncarii de torturi. :r~imele...t.ortu=j"ral:. aruncate git;LEi_tor,apro~,. filozofic. Apoi as.isten tii nevi~ovat~__ sint- -prinsi - cu...il9?..:tui n vrtej ,.~_ ~ome ~~-cUlmiJ:la.rrb-.. -wi 1 purta-uC:Piin Armagedonx) Dar totul era att de bine ~;~culat, ;ct pna \ trziu,--Ci~_._aJllige.n toi,torturile aveau fiecare genul lui special
t de ... P9aGta:-'--S-i'px'Ovoca fiecare erau felul lui cu special de mai rs iuti ~ Comediile lui Sennett numai ~ nuanta

si mai clocoti toare ca viata" Conformlegendei (si conform lui Sennett) el a descoperit ntmplator -t;emp'o-ul potrivit pentru' filmul de comedie, datorita unui operator ncepator, care, pentru a face economie de bani, a nvrtit manivela prea ncet.lntelegnd 'uriasa forta ilara de care dispune miscarea n sine, el a atribuit obiectelor l1ea.nim8.te o viata rebela proprie, si, n masura n care aparatul de filmare l putea ajuta prin t:r:u<?aj,'a ncalcat toate legile naturii, facnd ecranul sa dan. H:lZa ca intr-un Sabat de vrajitoare. E sigur ca un lucru nu peate fi' uitat din filmele lui Sennett9 si anumeurmarirea (numita de obicei nregrupare") care catre sfrsitul aproape fiecarei comedii construia dintr-o miscare pur anarhica o ~raiectorie majes~uoasa,n care fete n costum de baie,.politie,comici,cini, pisici, copii9 masini, locomotiva, nevinovatii spectatori, ceva care parea uneori orasul ntreg, ntreaga. civilizatie, totul era smuls si rostogolit n aceas.ta explozie de energie, ca frunzele uscate purtate de vrtej n urma' unui tren expres .. Lumea nbineli, care boicota toate filmele in acele zile de n-ceput, condam na comediile lui Sennett,considerndu-le vulgare si naive. Dar milioane de oade meni, mai putin pretentiosi, iubeau sinceritatea si dulceata lor, inocenta animal salbatic si glorioasa lor vitalitate . N-ar fi putut sa exprime prin cuvinte aceste sant imente, dar se ngra.madeaula comedii. Si daca ci ti torul se ntoarce cu gndul n U-T'JD.a, si aminteste chiar sala de cinematograf: claxoanele utilizate nedeghizat si valsurile lui Waldteufel tapate de _ un pian mecanic;aroma statuta de alune; rsul oamenilor nerespectabili care ae distrau al dracului de bine, rs violent, persistent, asurzitor ca ii cascada" Prima finantare,Sennett o obtinuse prin lingusiri de la o pereche de fosti bookmakeri la care mai avea si alte datorii El si-a luat comicii din teatrul de music-haU, din vodevil, burlesc, din circt1ri si din nchisori. Prin ei el a patruns n ~cea mare conducta a rsului omerie, a mimei, care poate fi urmarita nentrerupt, n urma~ prin trgurile din Evul Mediu~cel putin pna la Grecia z)CScena de) conflict supI'a1.1l ntre natiuni

- 17 antica. El a adaugat trzie tot ce nvatase a Marilor el nsusi din gestica de moda veche, larga si artificiala, cnd lucrase ca

din decadenta

Maniere

pe vremea

baiat, n East Berlin, Connecticut,pasionat dupa scena, si ca actor si cntaret de opera dezamagit Singurul lucru pe care are pretentia ca l-a inventat e tortul cu frisca, si chiar insista: "Cel care spune ca a descoperit ceva noue un nebun, un mincinos sau amndouaIt. Studioul de comedie muta a fost aproape pe care a cunoscut;..ocinematograful, libertatea, usurinta si fec~ditatea

cea mai buna

scoala de antrenament la.p.sa. talente cu

iar. studioul

lui Sennett

cu care ele apareau.

Toti marii

comedieni

pe care i vom mentiona au lucrat acolo, cel putin pentru scurt timp. La jrel marile vedete din anii douazeci si mai trziu - Glori.a $Wan5ottj .Ph;rlliSl:lav-er7 Wallace Beeq, MariE' Dressler si Carole Lombard. Regizorii .Frank Cap'ra, Lea

si
Mc

Sarey si George Stevens ramne astazi flexibil,

s-au lansat n comedia muta; ()mare pe.:rte din ceea ce spontan si vizual nsu.fleti.tn filmele sonora. poate \Icen.iciaa perioadei mute .Pe teaproape ce voia si iqeile tuturor lucru interzis cu strictete era foarte mai im-

fi urmarit, prin ei si al tii, pna la aceasta renul de filmare al lui Sennett facea fiecare erau binevenite. era alcoolul. mult o forma Sennett nu fixa reguli, In -primii -a lui Sennett

si singurul pentru

O conferinta de informare.

discutia

subiectelor scenariile

ani,cel

putin,numai

p~rtante e~~1~e pe _<!~ll1-~!ti pli~~ Deobicei oamenii doar cteva idei premergatoare si le pastrau n cap, siguri din e~e va iesi un material mai bun, n focul actiunii

lui Sennett dis cut au fiind ca la tur:o.are Sarcina grea era

fizice.

pentru recuziter; el trebuia sa aiba la-ndemna cele mai improbabile masinari~ ca sa raspunda prompt ideilor care puteau apare oricnd. Orice era util - si totul era utilizat cu ndrazneala. O data, ntr-o comedie minora, masina a scapat de sub control si a ucis pe operator, dar cum acesta nu aparea n cadru., cadrul

i
I
"'

a aparut antrenant, si foarte real; publicul nu a aflat niciodata adevarul. Daca Sennett n-ar avea nici un alt merit, el ar ramne totusi men:.orabil pr-.lll' faptul sa-si ca lui exeTseze

se datoreaza talentul

debutul

a trei sau patru limbaj

comedieni

care acum

ncep nu-l ~esmereu scoala epare si, Unul (

viguros

n noul

ce se nastea.

Unul, pe care si

antrenase el (care a petrecut putina vreme pe terenurile lui de filmare pre care Sennett nu-si aminteste sa-I fi vazut) purta OChelari, zmbea si arata teologica ca genul acela de tnar istet, care era n stare de perii. Acesta create pe ecran, s-a rupt. Unul, sa paraseasca ntr-o masura ca sa se faca plasator si grotesti era Rarold Lloyd.

Ceilalti care

rau poetici imposibila purta vizual arata

n personajele tacerii

astazi, cnd vraja

care nu zffibea mciodat1,f~

fata nemiscatasi trista ca un dagheretip, prin cele mai ingenioase satisfacatoare comedii inventate vreodata. Acesta era Buster Keaton. ca un copil ceva ~mare si, cteoqata,

ca un pui de diavol narcotizat;el Langdon~ un su.flet

putea face mai mult, cu mai putin dect alti comici. Acesta era Har~l Iar altul arata ca Charlie Chaplin si a fost omul care a dat, primul, limbajului mut . o o -

PARTEA

VESELA A VIETII Harold Lloyd

Filma Snt attea lucruri

and Fi~ming,1964,vol.lo,nr.4 care i-au

care i fac pe oameni..sa rda. Sau, lucrurile

facut pe oameni sa rda ntr-o anumita epoca, s-ar putea sa nu-i faca, sa rda n alta epoca. Sa luam orice film-comedie; o anumita poanta se poate bucura de o I ' primire foarte calduroasa din partea spectatorilor, n timp ce alta parte 'a spectatorilor nu reactioneaza. E un lucru ciudat. O serie de lucruri snt clasice:ele provoaca exemplu bulgare acelasi elementar rs, indiferent ta trebuie sa fie fundamentul

(un

cine le prezinta pierderea

sau unde snt prezentate. demnitatii, ' de pil~a, un baietel ). de i aruncr..

Aceseste ,un . un si

comed~i; Acest

om cu joben traverseaza

strada, foarte

de zapada n palarie~

joben. n contrast de lucruri.

cu enervare a excesiva

cu pierde].~eatinutei Personajul prin faptul Pozitia

Ce face pe oameni sa rda? Milioane

------

demna, este ntotdeauna

amuzant

.----

--"-

meu era diferit-de

cel creat de Chaplin fara ochelari.

sau Keaton,

exemplu, de n la altul puncexista n lupta de a

ca nu am jucat niciodata si atitudinea

personajului

meu n fata vietii, erau diferite putea sa fie un visator, aceste personaje In acelasi timp

un film la altul. era un t~p violent tul de vedere o idee fundamentala

In timp ce n unul din'filme sau foarte timid. n personajul adica Si, pentru lupta cu viata,

diferite,

n ce nriveste

se schimba. numeste

meu, si anume aceea ca reprezenta mai mult sau maipltin "omul mediu", mereu impotriva celui puternic: cu hotarrea

pe micul functionar, impotriva marilor

ceea ce englezul mereu

disparitati,

nu se da niciodata batut, atitudine care l va dUge ntotdeauna la succes, dar numai dupa eforturi mari. El este ca tnarul care realizeaza ceva ntr-o mare ntreprindere, rezolva n care se spunea ca unele lucruri nu se pot face; dar omul nou el raspunde le mi-a

si este ntrebatl niciodata

"cum de ai reusit

s-o faci?"Si

spus nimeni

ca n-am sa potl1 Personajului

meu nu

"Nu

s-a spus

niciodata n si-a ade a fi

ca o serie de lucruri nu pot fi facute, ci.uda nenumaratelor obstacole. Sa ne gndim jucat totdeauna celasi personaj la ceilalti colegi

asa ca el mergea nainte,

si o facea care fata

ai mei, ca Chaxlie o treapta

spre exemplu,

vagabondul

care simboliza

de jos; Buster

interpreta

cu fata nemiscata,

si comedia sub toate

sa era cu totul aceste forme,

originala

cea a lui Chaplin si pentru

sau a mea~ Undeva,

noi stiam ce urmarim. pentru

ca personajul

meu nu avea aparenta


-

comica, i-am pus ochelari

imediat recunoscut. Ochelarii nu .'. erap. numai un accesoriu. Erau UI_~_:felde marca a. -,....,.--,.".-,,-~ fabricii, la fel _Ql,LB;ambe,ta,.sL_cu_.Qastonul lui Chaplin. Dar ochelarii mei adau--,---._--

gl;}tl (;) caracteristj,ca noua. Cei ce poarta d~oase si erudite,

---. - --,
.. ..

ochelari

,,---

-'~

snt n general

persoane

stusi

putin apte sa lupte si sa devina violente;

dar eu luptam.

astfel, ochelarii nselau asteptarile. Spectatorii si creau o impresie mine, daT e~ p~team deveni exact opusul a ceea ce se astepta. Astfel

despre ochelarii

- 79 -

'aveau nu numai o caracteristica de identificare ci si una. de comedie. Pe1'sona.;julmeu nu era hazliu !n aparenta, dar ctnd oamenii a-au obisnuit eu (;1, si au vazul; ce era n sta~ sa faca, s-a aju.I18acolo ca era suficient sa apar pe scena. si nainte de a face ceva, spectatorii ncepeau aa rda privilegiu de care s-au bucurat si Charlie si Buster. Era o anticipare, bazata pe ceea ce facusem n trecut si pe ceea ce aveamsa fac n viitor. Imi, amintesc un scurt film al lui Chaplin,n care spectatorii au vazut picioarele lui Cb.arlot venind pe sub o usa batanta dintr-un "saloon" din vestul american si au llceput sa rda; dar cnd usile s-au deschis, .nu era de loc Chaplin si spectatorii au fost teribil de dezamagiti. Un comic ncearca intotdeauna sa aduca audienta in dispozitie receptiva, si este fericit cnd reuseste sa o faca, sa faca publicul sa rda de el. Si atunci, daca tema, povestirea este buna, spectatorii pot rde' cu tine, si tot att de bine de tine. Ca sa atingi un anumit nivel, comicul tre":" buie sa antreneze publicul. Nu se poate ca publicul sa fida pur si simplu de el~ caci atunci devine un personaj absurd, ntr-adevar rizibil si ei vor rde numai de situatia n care se afla, de ntimplarea in sine. Pentru a deveni un comic adevarat trebuie ca comedia sa respire organic din fiinta ta; ca si pantomima, ea trebuie sa iasa dinauntrul tau Desigur, un comic are nevoie de poante, nu poate fi cu adevarat hazliufara ele, dar daca vrei sa strnesti si sa sustii rsul ti trebuie material bun. Actorul cQmictrebuie sa, fie responsabil pentru crearea materiale lor sale; aceasta nu nseamna ca trebuie sa le creeze chiar el. Noi toti aveamo8.1!'\eni 1n jurul nostru care erau formati sau pe care i formam, care aveau tUlspirit han pentru comediet si care lucrau cu noi; dar actorul de comedie t"rebuie sa fie farul calauzitor. Actorul de comedie trebuie sa aleaga, si cred ca toti maril comici, si organizeaza mai mult sau mai putin munca cautnd materiale si studiind cumpot fi realizate. De multe ori construiam o scena; nteleg prin aceasta ca aveam O anumita idee, despre ceea ce vream sa fac, poate numai unul S8.U doua lucruri; apoi lucram scena si mi venea alta idee dect gndisem, prima oa.ra~,Apoj.t daca nu se parea ca asa e mai bine, lucram aceasta scena, asa ca la a cincea 08.ra era schimbata cu totul. Dar daca ni se parea ca prima scena este mai spontana~ atunci spuneain "Filmamscena aceasta". Dar de obicei cel mai bine iesea.u scenel~ "lucrate". In vremurile de demult, ni se ntmpla adesea sa nu avemdect ideea. locului. O bucatarie sau poate o frizerie; sau pur si simplu plecam ntr-un parc si cream comedie. Era vorba desigur de filme ntr-un act, caci pentru filmele de lung metraj, trebuie mai mult dect att, ti trebuie o tema pe Care sa agati ideile din comedie. Povestirea putea sa fie foarte scurta ca n "The Freshman" (Bobocul) de exemplu, care avea o tema simpla: baiatul vrea sa mearga la u.niversitate, si sa se faca foarte simpatizat acolo; dar procedeaza gresit, se inspira n comportare dupa o piesa pe care a vazut-o si aceasta nu-i putea ~duce dect necazuri cu ceilal~i. Tatal sau l avertizeaza ca aceia i vor frnge ori inima ori gtul. Ei bine, i le frng pe amndoua. Aceestaera toata tema filmului A intervenit apoi sunetul si ne-a fac-ut sa ne revizuim atitudinea fata de comedie. In acel timp, eu terminasem un lung metraj mut, "WelcomeDanger" (Bun venit, primejdie) si obtineam hohote de riJ din partea spectatorilor. (AvU$esem
<-

- 80 -

previzionari) I sUDetul,tocmai isi facea drum tu scurt metraje si fl'ttrnea ho':' hote de r.lS prin noutate (sf1ritul oualGr prajite stirnea risul~ iar clinc.betttl ghete! in pliAhare amuzasi at.cagea pe spectatori) Gaguri si poanta pe care nu ne g1ndjsem sa le utiliza.m, stirneau hohote de rs pentru ca erau ceva nou Am spus aaociatilor mei "Cred ca am.pierdut trenul cU poves.teaaata . Poate ar trebui sa @ refacem"" .Auspus ca snt nebun. Noi temina.aem filmul si acesta. costase cinci saa sase sute de mii de dolari, si nca banii mei.~Dar eu insistat sa vedera, , ? cumputem introduce sunetul. Trebuie dublat, fireste, si noi pe atunci nu sti,tAm nimic despre dublare. Asa am facut totusi si m-a c081;at inca patru sute de mii de dolario Dar merita. Cred ca a avut ncasari ,mai mari dect oricare alt film pe ca- re l-asi fi facut ca primul meu film vorbit. Si totusi pastrasem acelasi ritm si aceeasi tehnica Ca n filmul mut. Am. facut un film, uThe Cat's POiW" (Laba pisicU) un subiect foarte bun, luat din Saturday Evening Post; si nu stiam daca s-o fac sau nu n stilul meu, fiindca realizmd-o n stilul meu, nsemna sa minimalizez povestirea. A.saca am pus doua bucati de hrtie ntr-o palarie, pe care am scris pe una "drWl'1ul nou" si pe cealal ta "drumul vechi". Am. tras stilul nou si pentru moment6IreJ1l putin ngrijorati.. IITheCat 'a Paw"nu avea abundenta de poanta pe care o aveau celelalte filme; dar subiectul era bun si a placut multora. Cred ca 3.r fi fost mai amuzant daea-l ltlcram n vechiul stil. Unii spun ca sunetul a distrus ~ilmu~ mut; eu cred ca l-a ajutat grozav. Ai cu', multe mijloace, avnd si sunetul. Din pacate multi Oamenivorbesc prea lUl-llt.Vorbeau fiindca aveau dialog, si de atunci vorbesc mereuQFoarte putini regizori utilizeaza dialogul n modinteligent (George Stevens.era unul dintre ac stia; realiza se~vente ntregi cu dialog foarte putin sau chiar de loc, ceea ,6 era mult mai inteligent). In viata de toate zilele noi nu vorbim tot timpul~ asa ca de ce'se simt obligati unii oameni sa vorbeasca tot timpul ct se desfasoara metrajul pe ecran? Asa ca obsesia vorbirii ne-a dus la un tip diferit de hUill.or~ n care rsul reiesea din glume si echivocuri. Era un humor mai ieftin. Din dialog se scoate metraj mai mult si este mai putin costisitor dect sa faci cadre cu actiuneG cu Humorulvizual ramneo Am. ntlnit oameni care au vazut filme ale mele ca treizeci sau treizeci si cinci de ani n urma, si se asezau si l povesteau daca si CU1ll l-ar fi vs.zut ieri. E1.nu citeaza lucruri pe care le-ai spus, dect erau cu totul iesite din comun; cineva rde cu pofta la o gluma cnd o aude, dar o uita apoi cu totul. Comediamuta s-a bucurat de faima n ta ata lumea. Unii actori de comedie au avut dificultati cu dialogul. chiar daca se putea dubla n limbi straine. In comedia muta noi aveamun tip fundamental de comedie care putea fi nteles att n India ct si Anglia sau n Japonia. De pilda strengarul care loveste jobenul, e un exemplu de comedie fundamentala, care nu cunoaste bariera limbii. Si aceasta era bine. lll creat a"tlt comedie de caracter, ct si comedie de gaguri."Bobocul" (The Froahman) . si "Baiatul' bunicii"(Gran'Olma's BOy) au fost doua din cele mai bune filme lIlute pe 'care le-am creat si erau comedii de caracter. "Safety Last" (Si.guranta la urm.a) era o comedie de gaguri. Imi plac toate trei aproape la fel. tlKid
d.(,tti
&:Il1
,

'

- 81 -

Brothers Il (.Fratiorii) a fost ceva ntre comedia de caracter si gag; dar al.te filme ca "Feet First" (Cu picioarele nainte) erau pure comedii de gaguri. Oamenii fac marea greseala de a Se referi l'a un film ca llTimpuri Noi" allui Chaplin, ca la Q comedie burlesca, genul de comedie care e o ramasita din zilele cnd nu faceam dect astfel de comedii, majoritatea de .8curt metraj,ca primele filme ale , lui Sennett (Sa tavaleau prin noroi, faceau curse nebunesti cu masina, alunecau, se izbeau cu picioarele, cadeau)G Dar sa revenim la Charlie, la filmele sale "Shoulder Arms" (Armala umar) sau "The Kidll (Pustiul) . Aveauburlesc n ele, dar nu erau burlesti. Multi oameni au pareri gresite despre comediile mute, n parte pentru ca citesc despre ele n carti si nu au vazut ei insisi filmeleo Avemacumin Statele Unite o serie recenta de filme numite ttSilents Please" (Filme mute, va rog). A fost o alta serie numita "The Golden Age of Comedy"(Vrsta de aur a comediei) si absenta mea din acest film a fost remarcata. Contemporanii ma ntrebau UDecete-au omis, Harold?" In realitate n'l-ro-au omis. Eu controlez dl~pturile de autor pentru toate filmele mele si nu i-am lasat sa le utilizeze. Probabil ca nici Charlie nu a vrut sa le dea pe ale lui, dar e.i au avut filmele lui din arhivele publice, care snt n afara controlului, asa ca Charlie nu primeste nici un drept si probabil ca nici nu este de acord cu felul cum se utilizeaza materialul. La unul din aceste filme care urma sa utilizeze filme mute ntr-un modinteresant, am dat materialul meu,cu conditia sa vad cumeste ntrebuintat nainte de a semna o acceptare; nsa cndl~vazut, nu mi-a placut felul CUlll era tratat, am refuzat sa semnez un angajament si au trebuit sa-I scoata. Nu am avut motive anumesa parasesc ecranul la jumatatea deceniului al tre'ilea. Amfost foarte nemultumit de ultimul film pe care l-am facut, "Professor Beware" (PrOfesorul Atentie), realizat n graba, si care am apreciat ca era sub nivelul productiei mele. Filmele noastre aveau valori ondulatorii: primul era bun, deveneamncrezutj. si atunci al doilea era mai slab si noi spuneam: "Asta nu a fost asa bun~ asa ca vomlucra ceva mai serios si vomridica calitatea urmatorului It o Si apoi ne pl,meam pe lucru si al treilea iar era bun. A.poiiar ne culcam pe lauri si iarasi coboram. Ca simfoniile lui Beethoven. Cele cu numar fara sot snt ?ele pe care criticii le apreciaza cel mai mult, dar daca facea si el ca noi, sa se culce pe lauri, asta ma ntreb! In orice caz t dupa "Professor Beware" amspus colegilor mei ca nu voi mal face nici un alt film pna cnd nu voi gasi un subiect care sa-mi placa cu adevarat. Amcautat ctev~ luni. Apoi am nceput sa fac alte lucrur:t, cautarea a trecut' pe planul al doilea, si aSa au trecut un an, doi ani, s'i ntre timp mi placeau tot mai mult celelalte preocupari -- fara grija sa fac rost de bani, fara responsabilitati pent:r.;u. una sau alta. Apoi,dupa cinci ani~n-am mai avut dorinta de a ma ntoarce la rutina de altadata. A fost o pornire ~turala N-amspus Itacum am sa ma retrag', si nici n-am fost n 'situatia ca filmele mele sa nu mearga bine~ Am mai avut o aventura cu un film pe care l-am lucrat cu Preston Sturges, film care s-a numit "MadWednesday"(Miercurea nebuna) dar nu mi-a placut; mi-a placut rolul meu, dar nu mi-a placut filmul. Daca filmul ar fi fost efectiv bun, m-as fi nhamat din nou, dar filmul m-a descurajat. N-amavut eu controlul asupra pro-

- 82 Guctiei. A fost creata de Howard Hughes. Dupa aceea nu m-a mai putut atrage fragmente. In primul ni-

!neni.
Acum trebuie World of Comedy", ct sa combin toate aceste rnd ltHarold Lloyd's Fun.'lY (Lumea comica a lui Harold Lloyd) si acum ltHaroldLloyd's

S1.de of Life" (Partea vesela

a vietii) Nu snt prea multumit cu extrasele, asa nnoul film am ncorporat un lung metraj ntreg, ltThe Freshman'" (Bobocul). sa-i pun un prolog. personaje: aceste diferite Filmul este o comedie timid, pe care le-am de caracter; nervos, jucat de-a or, asa eu ca lungul diferite personajul pe~sonaje~ personajul

Cred ca ar trebui
am

interpretat

prologul

ar explica

secventelor hazlii. Prima compilatie era o comedte o comedie de gaguri dar merge treptat spre comedia blema cu spectatorii, luri, cu numeroase racter, "boboc" asa ca trebuie fiindca nceputul

de gaguri; a doua este partial de caracter. Aici avem o procu o varietate mare de rode cape moritcare

e foarte tare, trecem

gaguri

violent~si

pe ~ma

din plin n comedia pe spectatori si trebuie ltDe ce nu se

sa ne oprim si sa conditionam sai, cu ambitiile

(l aratam sa dam si

n casa sa, cu parintii

sale,

ti varea plecarii

lui la colegiu).

Unii ar putea spune:

pastreaza

ci tmul,

de ce se ncetineste?lt. Si au perfecta

dreptate,

dar daca nu scade n

mul, nu am avea nici un ltboboc". Un mare numar din filmele mele s-a pierdut. Acum am doua depozite

pastrez ce a mai ramas. Am. avut o rezerva de lucruri originala la New Jersey, unde o buna parte s-a pierdut ntr-un incendiu. Daca nu il-ar fi ntmplat sa am cteva copii bune din filmele fina, nu le-as mabile sarit sirop foarte mele mari, pe care le faceam Filmele pe pelicula cu granulatie inflaun a fi avut nici pe acestea. de alta data erau foarte ntr-un sirop, n care s-a produs

si supuse dizolvarii, explozibil.

transforinndu-se

aproape

si nca

Am mai avut un depozit

un incendiu,

n aer si ia.1.' am ,t;::"-=.:;,:";'ut cteva filme. Acum am doua depozite filmelor, munca. am copii neinflamabile, mele. Am produs pent~u aceasta Si am si sala mea de montaj, aproape

din beton specalificat Hills.

cial pentru pastrarea special

si personalul

acasa n Beverly

Nu-mi pot aminti toate filmele jele le produceam unul pe saptamna n doua zile). catararea. zolvarea ntr-un

300; dar scurt metramai mult l dect realizam

ritm de unul pe saptamna filme din mers;

si cteodata

(daca aveam n el un sanatoriu ntors

si o baie de namol

Produceam ,

Apoi ne-am

chiar n "Sa.f'ety Last" am facut nti . si am nceput sa construim ca sa ajungem la catarare; de la tara care vine la oras,dar fructuos, si atUnci de fotbal. asa, pentru nu aveam si de ren de lucru a-a dovedit am ncercat

aveam ideea gener'ala, cu baiatul de detaliu. Procedeul "The Fre::>hman"sa ncepem ne-am dat seama gaguri,

cu meciul

Dar dupa doua saptamni

ca nu putem proceda

ca ltSafety Last" era o comedie de caracter, si nu poti nu mai au

n timp ce "The Freshman"

era o comedie deoarece

scoate nici con-

tlpoant~le" din comedia

de caracter,

n afara

contextului fizic.

un haz.o
Nu este usor sa faci comedii, struite sub ferestrele nici cerebral,nici Pe vremea Aveam platforme unui zgrie-nori. aceea nu exis,tau sau retroproiecpaisprezece n cteva partea fil-

tii sau alte trucuri plcloare din afara, pentru

asemanatoare.

Platforma

era la treisprezece A trebuit

mai jos, captusita

cu saltele,

dar noi nu o ~uteallingradi sa facem

ca ar fi aparut

n ncadratura.

- 83 -

mari fara platforme si pentru aceste cadre purtam niste haturi din fire pU~Arnice dar invizibile. Amavut cteva accidente n timpul filmarilor. O data am fost facut knockout si trimis la spital, dupa ce am facut un salt pe o masin de pompieri pe care se desfasura un furtun, si trebuia sa-mi tin echilibrul prin forta apei - lucru pe care. l mai facusem si nainte, n alta forma, de pe o . eladire, n "Feet First". De data aceasta nsa capul furtunului, care ar fi trebuit bine asigurat dar nu era, a zburat, m-a izbit n frunte si m-a aruncat peste masi11ade traveliDg. Altadata am fost legat cu o frnghie de rufe, cu caful n jos, frnghia a-a. rupt, am cazut cu capul nainte si iar am fost knock-out. Evident ca eram captusiti, aveam aparatoare sub haine, pentru genunchi si coate, dar ca sa faci comediile de altadata trebuia sa nveti tehnica cazaturii, sa fi mladios, ca sa nu te ranesti. Fiecare comic si-a dezvoltat un stil propriu de cadere, si erau caderi comica dar si pastrau totusi n,aturaletea. Personajul me'u' trebuia sa fie verosimil si practic;toate gagurile mele erau pe latura posibilului si nu a improbabilului. Chiar cataratul pe o cladire trebuia. sa fie verosimil., Unii comici 'cad de pe o cladire si par ca :Q.U s-au lovit; eu trebuia sa arat cumcad, sa fiu logic n cadere, orict de nalta si nfricosatoare ar parea spectatorilor caderea (trebuia sa aterizez pe un coviltir, sa ma apuc de o frnghie, sau orice altceva care facea caderea pOSibila).

TRAIND CU' RIS

1,1L

Hal Roach Filma and Filming,l964,b.ll,nr.l Primele mele comedii au fost cu Harold Lloyd. Dar pe atunci nu era Rarold Lloyd, ci "SiDguratecul Lukett Apoi amcreat seria de comedii pentru copii >tBanda veselatt. Demult, n prilllele timpuri, am format cuplul Stan si Bran. Comici englezi., ca si Chaplin. Englezii au o nalta formatie n pantomimasi vodevil. Era o mare abundenta de comedieni si multi dintre ei erau experti n pantomima. Cnd am nceput sa lucram comedii la noi n State (S.U.A.) am adunat din Anglia toti oamenii hazlii pe care i-am putut aduna si i-am adus la Hollywood. Pe atunci nu exiatau scenarii. Scenariile au aparut dupa 1920. Pna atunci scoteam totul din cap. Aveamo idee, ne duceamn anumite decoruri si incercam sa lasam pe comici sa faca ce credeau ei ca e hazliu. Era domnia burlescului. Loveai pe cineva n cap cu un ciocan sau cu o caramida, si dupa ce reuseai sa-l ametesti, respectivul pleca "n tangaj" strabatnd cel putin doua decoruri pina sa aterizeze. Pe atunci publicul gasea plin de umor genul acesta. Mantrebati daca gasesc hazliu un omcare aluneca pe o coaja de banana.Depinde cine aluneca si n ce mprejurari, Simpla alunecare pe coaja de banana n, . este obligatoriu comica; dar cac/1 se stabi1ete un motiv pentru care acea persoan? trebuie sa alunece, atunci devine hazliu. In ce ma priveste .ideea mea despre umor e foarte Simpla. Snt pentru ceea (

- @4 ma,face ~ m:i...ne sa rd. Nu cred ca exista vre-o sa fac ceva de care sa rda altul, lucrurile regula de adoptat. Nu m-am gnpe pencadea Laurel aco-

dit niciodata

daca nu ma facea mai nti nu erau hazlii

~tne sa rd; si uneori, tru nimeni altul.

care mi pareau mie hazlii

I,aurel si Hardy erau unici. Doi comici ntr-o baltoaca de noroi, taiai la expresia

care se completau. Daca Hardy luidezgustata, taiai apoi la

privind nedumerit la H<!.rdY n 1?~a}._toaca. Asa ca obtineai lo unde un singur comic ar fi realizat un singur rs. Marii comici snt mari artisti de la ceea ce numim comicul minor Srant este un mare specialist de accentuate .rj~esti ocoleste fata, i urmaresti ai pantomimei Pna la comedienii minori;

efectiv

trei rsete

si lucrul

acesta este ca Cary

valabil Grant. att preEl

"de clasa"

al tempoului.

Expresiile ele exista

fetei lui nu snt Jn fapt marii comici

ca cele ale comicilor

nsa, astfel nct daca-i

la fel de bine gndurile.

zinta copii sau lucruri

pe care le fac copiii.

De pilda mersul

lui Chaplin.

un colt fugind-intr-un

picior - iata un lucru pe care nu-l pot face de-

ct copiii, ca si bastonul cu care se loveste singur in cap si apoi se ntomne sa vada cine l-a lovit. Unul din lucrurile cele mai comice pe care le cunosc snt insa oamenii mari care ncearca toate modurile un poem Exista de dialog), dialog, acum o m.are lipsa de comedie vizuala. daea--te bazezi fie ca audienta hazlii, reactioneaza rznd In primul rnd, att n (comedia jumatate film subtila din spun, genul alct si la televiziune9 numai Pe umorul vorbit si atunci sa faca copiii sa rda, contursionndu-se ca copili ar rde la fe n

imaginab ile. Sint sigur

1 daca

le-ar re cita

pierzi

fie ca audienta

nu ride si atunci audienta

dialogul moare.

Daca actorii nu titluri - si

ci fac lucruri

poate sa rda n voie. si ar trebui

In filmele

mele am cautat

sa am ct mai putin ialog - n filmele acesta de comedie tadata . se poate face

.mute ct mai putine sa se faca, timpuri

la. fel de bine ca mute,

A aparut tendinta de montaj din vechile "O lume nebuna,

sa se revina la primele comedii mute,

ale comediei a comediei

filmele ca n

si

chiar o re-creare

nebuna"" cu siguranta acestui film e personajul sa cada din vrful doreste cax:'sa unei rde "tina" cladiri, Daca sus, satisfape

Dar ceea ce lipseste spectatorul. se presupune aluneca,

Cnd Harold Lloyd

e n primejdie

ca el este eroul filmului si tine respiratia, snt prezenti

si publicul

ca el sa scape.

publicul

si daca se agata, publicul

cat. In "Lumea nebuna" dar nimanui In comedie bun dect altii, fie capabil Comedia Statele tempoul

toti "greii",

toti snt pe undeva realizeaza deoarece

nu-i pasa daca vor cadea. are mare importanta. poarta Lumea aceeasi obtine Unii actori raspundere, adecvat. lucruri n Anglia ca si actori n cocoeste un tempo maiel trebuie sa dar regizorul

sa vada daca actorul este universala.

tempoul

rde de aceleasi Cred ca n Anglia n Anglia

Unite, Germania

sau Italia. pentru

exista mai multi Unite.

mici, mai multa de comedia medie

preocupare

formarea

lor dect n Statele Realizarea

Vorbesc nu

vizuala .Presupun

ca exista

si mari scenaristi-pentru unei comedii

si de asemeni buni regizori

de comedie.

- 85 -

numai o problema de actori comici, ci depinde n aceeasi masura de scenaristi,de gagman si de regizor. Ace~sta echipa, sau combinatie, cum vreti sa-i spuneti, realizeaza comedia. Astazi nclinam mai mult spre comedia de gaguri. Filmele lui Chaplin nu mai snt att de comice ca pe vL'e:nuri. Cred ca pentru publicul de astazi, viitorul mare comedian ar putea fi JacqU3 Tati. Dar din nefericire el nu lucreaza dect un singur film la do~ sau la trei ani. Tati lucreaza n mare masura n stilul lui Chaplin, dar nu dispune de rezerva elementelor comice pe care ChaJlin le-a adus din pantomima si vodevil,spre a se inspira din ea. Astfel nct Tati trebuie sa-si exerseze imaginatia pe lucruri care apartin zilei de astazi.

LECTIEDE RIS - O convorbire cu Pierre Etaix Peter Graham Films and Filming,1962,v.ll,nr.l Cnd am'vizitat locul de filmare (Castelul de la Rochefort-en~Yselines, o curiozitate ar:hitectonica din secolul al 19-1ea), Etaix pregatea o scena trucata din filmul sau/"Ys:>Yo/. Gagul cerea ca o fisa de contact sa zboare ca n::'iu farmec, direct n priza. Actiunea urma sa se filmeze n mers napoi, 3.cte:::',l mergnd de-andaratelea si mpingndu-se stecherul afara din priza. O dific'lZL'Q'''ll:;':' tate n plus era faptul ca, pentru ca fisa sa fie vizi'bila n timpul prin aer, scena trebuia filmata cu miscare ncetinita. Amstat de vorba cu Pierre Etaix. Si-a nceput cariera ca decorator si lustrator de carti. A devenit apoi claun, aparnl n numere de circ si musi~ hall. A colaborat ndeaproape_cu _Jacques Tati la scenariul "Mon Oncle" si participat ca actor la "~i_ckpocket" de Bresson, dar nUll13.i din nevoia de bani, deoarece/actoria nu l intereseaza ca atare. Apoi a nceput sa lucreze si sa interpreteze filme proprii, la nceput scurt metr~e ("Heureux AnniversaL.--eIt - Ani-versare fericita, "Ruptura" - Ruptura) si apoi n 1962, "Le Soupirant" (Indri;1gostitul). De atunci lucreaza la "Yoyo"~ In "Le Soupirant" umorul era n esenta mut si vizual si, dupa ct se poa:tl:" judeca dupa scenariu, "Yoyo" va fi la fel. Amntreb'::l.t pe Pierre Etaix daca dup?I parerea lui umo~Ql n cinematograf si-a avut vrsta de aur nainte de ap3.riti9 sunetului. De asemeni, ce crede despre faptul ca este asemanat cu Keaton."Se spune ca l copiez pe Keaton. Nu e de loc ade var a t. Mi-arn dezvol tat sti,lui nainte de a vedea un film al lui K~aton. L-am descoperit cu doi ani n Ul'-, ma, la o serie de spectacole de la Cinemateca. A fost o revelatie. Am invata~ o ..nultime de lucruri, dar asta nu nsea.IlU1aca l-am imitat. As spune mai curlr.5 8 circului, care l-a al ::'mer:ca genul meu ele umor apartine une i anumite traditii tat si pe Keaton. Cred ca perioac,a :nuta a fost nLr-Cl,ieviiI' vrsta ~~e 3.'JI' 3. co:.J

I mediei, Chaplin, si aceasta n parte pentru

86 sa aiba genii ca Keaton mut,. si Lipsa si

ca s-a ntmplat n principal

dar, de asemeni,

n parte datorita a adevarului numai

nsasi naturii

filmului

cuvintelor rezultatul

i obliga sa se sprijine era acea exagerare

pe gestica

si pe miscare,

pe care ti-l da mimica;

dar "mutenia" a tusi

sine era un sprijin.

In primul

rnd le dadea o gratie

si o delicateta

seului extraordinare. din faimoasele

Imaginati~va

ce ar ramne din mersul

lui Chaplin

lui alunecari

pe dupa colturi

daca s-ar auzi zgomotul

pasilor.

Exista un gag ntr-un film al lui Sennett, nu mai tin minte n care, unde Fatty Arbuckle sta pe plaja si fotografiaza o fata frumoasa care noata. Un automobil apare deodata n ntregime n spatele pierdut lui si-l mpinge n apa. Socul vizual apropiindu-se. natu:a s-a scb:Imbiit. Si-si sporovasporovaitul sa faca un dus lusa si si-au al gagului ar fi

daca am auzi masina

Pe de alta parte nsa, nu cred ca ~itU._llLP~~si lui un dezavantaj. Inseamna pur si simplu ca esenta umorului nUie~U;-pent~ne exclusiv verbal obliga sa experimentam. pe care ni-l ofera vodevilul, Detest

genul de lli~or facil ca

n care doua personaje nu nseamna Marx, care au reusit

iese unul cu altul vreme de cinci minute. nu ar reusi n film - gnditi-va amalgam din toate felurile arta la o atare perfectie creze n idiomul Gasiti te fi utilizat de gaguri,

Aceasta

la fenomenalii verbale,
1\

v~zuale,satirice

nct au interzis

virtual

oricui sa ncerce

lor - ar fi cu neputinta lui Tati numeroase De pilda,

sa izbuteasca exemple el exploateaza

mai bine ca ei. poan film umorul cuvin-

n filmele

de modul n care sunetul

n mod original.

telor care nu snt legate de imagini, si care provoaca rsul prin incon5ruit~tea lor. Unul din cele mai bure exemple de gag sonor specific se poate gasi n "Jour de fete". Apare clatinat, ncercnd un postas ,ca.repedaleaza sa izbeasca Aceasta pe bicicleta lui ntr-un se aude mers bceva n aer. O clipa mai trziu deoarece ntelege

zitul unui bondar

si lumea

rde, fireste, este partea

motivul

gesticulaexpunere, el este un de nca iar Daca din aproape

tiei lui dezordonate.

din gag pe care as numi-o

un fel de stabilire preliminaras Vedem ~poi un fermier care sapa pamntul; se opreste si priveste plin de uimire la postas. El nu aude bondarul si n situatia pas naintea forta: n care ne aflasem si noi la nceput; dar noi sntem acum cu linia auzim lui - si rdem. Aceasta de strania este confirmarea. a postasului, la rndul Apoi urmeaza cnd, deodata,

la chute

(caderea - N.tro):fermierul comportare ncepe

si reia lucrul,

clatinnd din mini.

din cap. nedumerit barzaunul primul ~ o continuare . Mecanica

si vedem ca fermierul a gagului

lui sa fluture

ar fi fizic posibila, a gagurilor

ar veni rndul invariabila,

spectatorilor exista

sir de banci sa fie atacati fundamentala

de barzaune, e practic

si asa mai departe.

Jtea cea mai dificila e confirmarea, deoarece este de obicei cea mai putin injtert5anta, fiind nsa totodata si cea mai importanta. O alta p~o blema apa-re- a::~"./iDtotdeaunaaceasta s "cccsiune: o expozitie. urmata de CPnfirmar.c si "chute". Par(tUI1~i cnd ncepi sa aduni gaguri1e laolalta: nu trebuie sa uiti ca la'~ film co:nic p~blicul este nenduplecat n exigenta lui si ca nu tolereaza pasaje care nu :snt cOi1jic(~., ci numai narati ve. Astfel nct trebuie sa-ti fr2.zezi filmul cu mult~. brij~, sa te asiguri ca ntre gaguri apere numai intervalul corect.

- 87 -

In opozitie cu ceea ce se crede de obicei, o comedie trebuie ,gndita cu griJa, cu multa vreme nainte de ncepere filmarii. Tati pregateste un film timp de In ce ma priveste, nu improvizez niciodata pe platou; am totdeauna dinainte imaginea meu tala ,aproape trei ani. pre cisa _ a ceea ce vreau, si caut 5-0 realizez. Fire ,( ste, pe platou pot care sa apara. detaliifarmec 'comice suplimentare este \ faptul da marele film~rii. Dar si neprevazute, aici ~rebuie si sa tocmai fii cuacesta multa grija, caci ceea ce poate sa para excelent luat separat, poate distruge frazarea ansamblului, la montaj. Cineva descopera gaguri oriunde : pe strada, la masa de lucru, sau. poate su,'gerate de un obiect. Antrenamentul meu de proiectant m-a ajutat fara ndoiala, nvatndu-ma sa observ. Apoi ncepi sa lucrezi la film, si atu.nci adu.ni toate gagurile care s-au maturizat n subconstientul tau (de-a lungul a saptamni sau ani) le dai o forma si le potrivesti n tesatura filmului. Si este totdeauna o mu.nca grea. Caci nu exista reteta pentru umor.E o problema <iesensibilitate si emotie, si n clipa n care ncerci sa l explici, sa-I rationalizezi, dispare. --=-Amoroare de criticii, pretentiosi de film,care fac teorii asupra metafizicii umorului.

--1

--000-

,,;.

IMPLICATIILE COMIC ULUI AmedeeA:yfre Telecine,1963,nr.lo8 De ce sa vOrbimde implicatii? Oare comicul nu este suficient prin el nsusi? Care snt aceste anexe cu care vrem sa-I ngreuiem? Oare nu este multa pedanteriesi mult ridicol - sa vrei sa vorbesti prea serios despre rs si despre comic, sa subliniezi prea mult profunzimea, gravitate a. sau chiar :tragicul sau? Mai bine asculta~ ---~

prin vena arteriala, dilata plam1nii brusc si n repetate rnduri, face ca aerul ,. pe care l contin obligat sa iasa care impetuos gtlej, unde formeaza o "Rsul consta sa n fie faptul ea sngele vine prin din cavitatea dreapta a inimii, voce nearticulata si rasunatoare; astfel, att dilatarea plamnilor ct si iesirea / acestui aer, preseaza toti muschii diafragmei; pieptului si gtlejului, si prin intermediul acestora misca muschii fetei, care aU anumite legaturi cu ei; si ceea ce se numeste ris nu este dect' aceasta actiune a figurii mpreuna cu vocea nearticulata si rasunatoare"~ ati crede poate ca este un text de Moli~reI "Si iat,' de ce fiica dumneavoasfilozofii tra aste mutaIIt Dimpotriva, textul apartine celui mai serios dintre francezi; este un text de Descarte.s 1pst.1.Si,din "Pasiunile sufletuluit~, ~rticolu.l 124. Vorbind deci prea serios despre rs, risti cel putin sa faci oamenii -sa su-:= rda Totusi, este adeva.rat ca rlst1l si comicul snt fenomene omenesti foarte grave, iar faptul... ca cea mai mare parte dintre filozofi, de la Aristotel la Francis Jeason - si nu numai Bergson, asa ,cumse crede v.neori - s-au ocupat de el, este deosebit de semnificativ. '" j~~igiOase. _~ Comicul El are puna implicatii n discutte umanen valorimulte de toate directii: categoriile. sociale, Angajeaza morale, filozofice, semnificalii mai mult sau mai putin contradictorii. Ar nsemna o lipsa de luciditate sa refuzi sa le examinezi, sub pretextul naivitatii si al simplitatii. Cu conditia nsa ca facnd acest lucru sa nu existe pretentia de a impune legi rsului si de a da lectii comicilor. Filozoful trebuie sa faca exact invers: trebuie sa intre n scoala rsului real si al comicului, asa cumexista el. Goethe are perfecta dreptate, atunci cnd Faust spune: "Un comic ar putea sa instruiasca un preot". Ei bicinematografului, :iar gestu;J;'ile si ne I Amncercat sa ma las instruitde-comicii operele lor snt cele pe care le-am consultat nainte de a masura implicatiile ~o~ micul . Inainte de a ncepe aceasta lucrare de gndire si reflectie, trebuie sa notam limitele sale exacte: nu vomvorbi despre cauzele si sursele ~omicului, ~u vo~ cauta sa elaborem o filozofie a rsului, vom cauta pur si simplu sa aflam ce implicag ce anumepune n discutie din lume sau din om, daca se prelungeste si spre
c.;e?

- 89 -

Nu exista oare un.comic fara implicatii? Exista cel putin uu comic care~ dupa ce spune, "cadeti, adica nu produce efectul spre care tinde, un comic de o platldudine - stupida. Este sigur ca acest comic nu poate avea implicatii si aceasta pentru ca, n fond, nu este de loc comic. ~trebui spus poate acelasi lucru si despre un anumit comc \Tu~gar~ care' utilizeaza mijloace extrem de triviale. Num.ai trebuie sa subliniem ca aceasta vulgari tate si aceste mijloace tri viale rezida mult maiputin n subiect sau n genurile abordate, cit n felul n Care snt utilizate. Pantalonadele, comioul soldatesc sau spiritul galic nu snt in modobligatoriu avulgare si triviala. Trebuie sa marturisim totusi ca ele snt astfel deseori, tunci cnd procedeele cele mai grosolana, trucurile cele mai uzate, se mbina cu glumele deochiate si prostia, sau, pur si simplu, cu mediocritatea si lipsa de savoare. Ar fi pre.a usor sa citam aici cteva nume. Mavoi limita numai la Abbott si Costello, la Fernandel, n multe dintre filmele sale si, chiar cu riscul de a soca pe multi, la numele lui Jerry Lewis. Rsul lor nu este susceptibil de implicatii umane, pentru ca pur si simplu el se situeaza la un nivel intrauman. Poate exista nsa un comic foarte simplu, elementar chiar, dar a c!.tui structura sa aibe efecte imediata pe mai multe registre. Este cazul gagurilor. simple ale fratilor -Marx sau ale lui Chaplin, n care rsul se nlantuie pe lIlai mu.lteplanuri. Amintiti-va secventa din filmul "Charlot evadeaza", n care Charlot, iesind din gaura, as crede liber, cind d~odata zareste lnga el cizma unui gardian; c acopera cu o mna de nisip. Bazin a analizat toate co.ponentele sociale, filozofice chiar~ ale acestui gag. El contine ntr-un stadiu germinativ, ca sa spunem. asa,mai multe idei dect "Marienbad" n ntrngi.me Aceasta nseamna ca nu exista comic gratuit? Ca nu exista comic al carui singur scop ar fi sa te faca sa rzi, fara sa fie necesar sa-i cauti si alte semnificatii? Ca nu exista comic pur, caruia sa i se poata opune un fel de !teomiecu.~ zau& plin de intent:i.!. profunde, filozofice, sociale, ideologic6, Bau mai stiu eu ce nca? Dupacte cred, ceea ca trebuie spus aici, este acelas lucru care ar putea fi spus pentru cinematograf, sau chiar pentT'..l. arta n general: nu ntotdeauna ope\ rele care sublin~a3a mai puternic dorinta lor de a avea o semnificatie snt cele mai semnificative, iar gratuitatea este adese<orinumai aparenta. In fond, nu exista, fara ndoiala, comic pv~~ comic pentru comic, dupa cumnu exista arta pura sau arta pentru arta. In orice opera., chiar daca tinde spre gratuitate, c.hiar daca nu pretinde altceva dect sa ne faca sa rdem, exista o semnificati~ um.aua im.plicit;a. Ch:Lf',l' sa nu ne fie teama de cuvinte;. intotdeauna a existat o filozofie implicita, daca. nu a fost dect o filozofie a gratuitatii. Amintiti-va cuvintul celebr.u: sa refuzi sa filozofezi, nseamna totusi sa filozofezi. Daca acest punct de vedere este exact, va putem ntreba, n legatura cu ori.. care opera comica - exceptndu-se poate acele opere plate si ~~gar~ de care vo~~ beam. adineaori, si chiar si despre acestea - care snt implicatiile sale t cs.re ~. este filozofia ei explicita (comic cu teza) sau implicita (comic pur)? Cu alte~nvintes care snt aspectele fundamentale ale existentei wnane, n lumea analizata 00 cutare sau cutare opera? Acestea pot fi valori (Binele si Raul~ Adevarul si Minciuna, Realul si Posibilul); poate fi libertatea sub toate formele sale: anarhia, spontaneitatea, independenta, euforia, revolta; poate fi persoana (SufletUl, eXls-

- 90 -

tenta, miturile); poate fi Timpul (punerea n cauza a prezentului sau a trecutului, rolul momentului, prezenta mortii) J poate fi dumnezeuel nsusi (negarea unui absolut, relativizarea generala, rsul distrugat~r si satanic)e Toate aceste valori pot fi puse n chestiune, explicit sau implicit, de diferiti autorie Fiecare film comic si fiecare autor are, fie ca vrea sau nu, o filozofie a valorilor, a libertatii, a persoanei, a timpului. le Persoana si -li"t>ertatea sa n universul comic Prima ntrebare care trebuie pusa este urmatoarea: se poate vorbi cu adevarat de persoana n universul comic? Oara personajul comic nu este cu totul altceva dect o persoana? Oare nu este el comic dect n masura n care nu este o persoana? Daca n omul care cade pe strada l recunosc pe prietenul meu Pierre, mavoi repezi sa-I ajut sa se ridice si-Ivoi ntreba daca s-a lovite Nu am pofta sa ride Dar daca este un necunoscut si daca silueta sa corespunde unui anumit stereotip - domnul gras distrat, chefliul cherchelit, ministrul constient de demnitatea sa, nu voi ezita sa surd sau sa rde Nu este deci de mirare ca cea mai mare parte dintre eroii filmelor comice snt, n esenta, siluete, mai mult tipuri dect persoane care sa aiba o istorie proprie, o biografie, o psihologie. Si eu ct comicul este mai pur, 'cu att este mai simplu si mai direct, cu att _personajul este mai tipic, cu att tinde mai mult sa devina o marioneta. Isi dezumanizeaza de exemplu o parte sau al ta a corpului, transformnd-o ntr-un obiect, pumnul lui Laural devine o pipa pe care o fumeaza sugndu-si degetul cel mare; Harpo Marx si scoate brusc limba care devine o serpentina; Calvero vede cumpiciorul i se micsoreaza si se lungeste ca un acordeone In final, corpul- n ntregime se depersonalizeaza SaUse desumanizeaza: Charlot se transforma n arbore sau lampadar. "Daca Charlot face pe betivUl, a observat Jean _ Louis Bar:r::ault, el nu face pe omul ale carui picioare se nmoaie, ci este beat din cap pna n ,-picioare, este ca un astru care se roteste". ~ Subliniem de altfel ca aceasta depersonalizare, aceasta desumanizare, nu nseamna absenta caracterelor individuale. Fiecare tip comic este perfect caracteriza~t~d~osebit de toate celelalte tipurie Fiecare dintre fratii Marx are fizionQmia sa, costumul, accesoriile si, nu voi spune chiar psihologia, ei cteva trasaturi psihologice propriio La fel, Laurel, la fel Ha:rdyKeaton, Charlot etce Ao Bazin este eel care vorbeste de "eroii schematici cris~alizati niar t;r-"o aparenta si cteva trasaturi de caracter" ("Mitul domnului Verdouxlt), filozoful Ho G~uh1e~s~e-c~~eare voroes~e-ae-O-esenta fara existenta, nsa mbracata n aCCide~,-ca!'~v~~ ~creste-1---ne~e.~ti de a "tipizat! Pentru aface-c"O~~p.oate"" nota c!.J..n-ve-rs-;-ori-ee--asemana~~re o persoana si un tip C~I.ltineun element comic. M~icul care l faCe pe med1cul-t:ip~ avo.catul care -:t'ace pe a'vueatul,-conferentiarul care joaca pe conferentiarul, devin prin aceasta collilci. Ei si pierd personalitatea, nu mai snt doctorul cutare sau domnul cutare, ci devin personaje, la limita marionete lor. Acest lucru nseamna ca personajul nu mai poate fi aprofundat si .nu mai poate dobndi o anumita umanitate? Sigur ca da, si trebuie sa adaugamchiar ca exista o tendinta generala a comediei sia eroilor comici de a se umaniza, de a se
J

personaliza a capata element n timpul evolutiei

91 chiar, de a se mbogati,de Se regasea filme de la noi", acest comedii. Keystone

lor si am putea spune profunzime

o anumita

seriozitate,

si complexitate. de la micile ca "Timpuri

la eroii lui Mo~iere,

o data cu trecerea

de la farse la marile

Insa el este si un element pna la marile ra Aceasta multe

tipic la Chaplin, ideologice,

opere cu pretentii

"Dictatorul",fa:mai Chao nu-mi si de ne-

a mai vorbi de "Limelight" . (Luminile evolutie este incontestabila, ori n dauna acelui

rampei). nsa oare nu se face ea de cele caraghios, nsa atunci cnd avnd Calvero,

"vis comicalt, a elementului. comic propriu-zis? foarte cnd ma obliga sa vad n el o persoana, si sentimente,strict tragic, personale, dramatica,

sub masca 8.a de clovn, este ntotdeauna plin i smulge ngheata masca, atunci viata particulara, cu aventuri

oare rsul

pe buze? Oare nu am de-a face cu o alta categorie dect tragicul; Acest lucru era de-acuma precedente adevarat,

diferita,

care nu este altceva un destin personal. clar, si pentru orasului",cel

care este legat de o istorie cu toate ca oarecum din

filmele

ale lui Chaplin.

Personajele

"Luminile ca

din "Goana dupa aur" sau cel din ItPustiulltsnt sUBceptibile,

acele figuri n care putem vedea, dupa dorinta, reliefuri sau scobituri, de o dubla viziune: putem sa nu vedem dect marioneta comica, subiectul sau obiectul unor nenumarate gaguri. Insa, se poate vedea n acelasi timp o fiinta umana.,profund .incarnata. Marioneta are un suflet. Insa atunci cnd n spectator apare simpatia sau mila, tocmai musete. Aceasta echilibru, evolutie de la personaj cautarea la persoana profunzimii trece deei printr-un bogata punct si de sa aceasta acesta nu mai rde. Ca si pentru fata dubla simultana (comica Alceste sau Tartuffe, poate ca si tragica) este cea care le da fru-

n care ambele elemente


de echilibru, cu teza" greoi, silueta,

se imbina,ntr-o

ambiguitate. de element

Dincolo tragic acest de a imrde

de acest punct veritabil, personaj fortelor

risca sa se rataceasca

cada "n comieul Dar aceasta

si uneori,

din cauza lipsei

n melodrama. care tinde n mod irezistibil o persoana - cu riscul sa se umanizeze, puterea jucarie si de care t~nde sa devina care il depasesc, de a-si pierde joc de posibil

a declansa

risul - ce se ntmpla

cu libertatea

sa? Este un automat,

sau un nger care si bate

posibil? Trebuie

sa notam mai nti ca pentriJ.a exista

comic,

ntre cel care

si cel de care se rde este necesar un anumit decalaj" o anumita distanta .-Un om_ are cade, spune Baudelaire, rde doar daca este filozo~. Cu alte cuvinte, doar daca 'a dobndit obiceiul de a se dedubla, de a deveni propriul sau spectator. Pentru ....,...

ca sa rzi trebuie neplacuta

o anumita -~. acestei absolut

detasa~, -

o anumita Intr-adevar,

libertate.

A rde

crisde nu

pat este exact antonimul


o aventura reusesc aprecia. socoti complet. Nu snt

afirmatii.

daca eu rd crispat nsa

pe care o am, este pentru

ca ncerc' sa ma detasez,

liber fata de ea. Se lipeste cnd voi fi suficient este rizibila.

de mine. Eu nu voi pentru Eu o voi a o voi domide valoare.

ajunge sa rd deschis ca aceasta

dect atunci

de detasat

Sau, mai degraba, aventura

rsul meu va fi un fel de verdict neplacuta

In felul acesta

na, i voi fi superior.

- 92 -

Acestea snt raporturile analoge ca:re snt :regasite n interiorul universului comic t intre personaje si lumea pe care o nfrunta. Exista de asemeneao dis- . tanta, o libertate, o superioritate, nsa care pot influenta diferit, de la caz la cazG Uneori, personajul comic este victima, jucaria fortelor care-l depasesc. Nu mai este dect un automat fara libertate. In acest caz, fortele care si bat joc de el pot fi numite libere. Gnditi-va la intreaga masinarie din "Timpurile noi"~ care si bat joc de bietul Cbarlot. Sau, n orice film burlesc, numeroasele gaguri fo~date pe revolta obiectelor. Aceste obiecte, aceste masini, par nsuflevIte de o miraculoasa si enervanta libertate. Ele nu mai asculta de bietul om, care ar vrea sa. le utilizeze. Aici, ntre paranteze spus, se vede limita cele brei teorii bergsoniene. Intr-adevar, atunci cnd mecanica pare sa se insui'lG>tea.sca9 sa capete viata,' sa dobndeasca independenta si libertate, sntem ndemnati sa. rdems Exista in acest caz decalaj, libertate, superioritate, nsa nu in sensul la cara ne-amasteptao Totul se face pe cheltuiala omului. Ac@stasste un caz destul de rar. Ceea ce se ntlneste de cele mai multe ori, dimpotriva, eata o libertate si o superioritate a personajului comic fata de ceea ca-l fuconjoara. Si aceasta .n.tr-o masura diferita" Ar fi, de exemplu, la nivelul -cel mai elementar aceasta impasibilitate a lui Buster Keaton, care l-a facut sa fie supranumit "fa.ta de piatra" si care l-a facut sa tred prin cele mai dificile accidente si aventuri, fara. a fi ctusi de putin impresionat. Ei este deasupra tuturor acestora

Ar &x1&1;8. o alta forma de libertate, mult mai activa si mult mai de temut, care ne permite nu numai sa ignoramt dar sa si rasturnam toate conventiile, ritu. rile, regulile logicii. ale moralei sau ale psihologiei. Gnditi-va la fratii ~, la jocul lor absolut liber, deo libertate anarhica, la conversatia si la sestur1le 101"0 Este o provocare permanenta, insultatoare chiar, agresiva, asvrliti. oricarui element care ar cauta sa-i nlantuiasca. Atitudinea lor are ceva 1ntr-wi registru evident mai putin tragic - de Prometeu. Datorita lor ntelegem mai bine aceasta afirmatie a filozofilor contemporani: rsul i3ste semnul transcendentei omului asupra tuturor situatiilor obiective, care pot pretinde sa-i ngradeasea libertatea. Insa dincolo de acest rs prometeic, exista poate sio alta forma de libertate: mai puti:t1ncordata, mai putin ravol tata dect precedenta si, poate, din aceasta eau~atma1 libera, Deoarece revolta presupune ca se acorda .n.ca oarecare importanta faptului mpotriva caruia te revolti. Poate exista nsa o libertate suverana care ~ fara sa ignoreze faptul mpotriva caruia 'se ridica, l dominaprin nal-t1l1iCa, 'prospetimea, sa zicem chiar poezia sa. Se gasesc cteva exemple n anumite filme ale lui Charlot, nsa poate si mai multe' n ItMonsieurHulot". Stiu bine ca este la modasa-I privesti pe Tati de SUBt n numele anumitor primitivi tAi r8ului sau, pur si simplu, n numele acestui obicei, care bntuie n lumea cinematografului si care consta n a rasturna. n fieoare an idolii d.in anul trecut. Cred ca n ceea ce-l priveste pe Tati, aceste pareri preconcepute sint foarte eontestabile si pastrez domnului Hulot ntreaga mea admiratiee OrI Rulot este creatura libera prin excelenta. El nu este prizonierul timpu-. a aeru:tui si IUie Nici trecutul si nici viitorul nu par sa-I preocupe. ttCreatu~ -

--

- 93 a vntului" (Genevieve Agel), nim~~i nu stie de unde vine si unde se duce~ El esta aici, el este n vacanta. Dar el nu traieste aceste vacante ca ceilalti,ntr-un ritm. lent sau febril. . Plictiseasca deci TimptD.\sau nu este gol, deci nu trebuie nici sa . se \ si nici sa si-l umple n mod artificial. ' Timpul sau este liber si , de servitutiile n timpul libertatii vietii cotidiene, De aici, dar si timpul Simbolul de gran mod automat timpul vacantei.

cu totul diferit. 'Timpul eliberat

de cele care le nlocuiesc spontaneitatii perfect

'si

al elanului,

si al ingeniozitatii. Rulot, amestec

eate acest mers muziCal

si saltaret

al domnului

tie si fantezie, festare discreta de dezechilibru, gndim mai solubila notonie,

care exprima relaxarea corpului si supletea sufletului, mania fericirii de a fi si a bucuriei de a exista, cu aceasta nota care mpiedica la Verlaine orice traducere si la muzica mpovarator". burgheza a acestor termeni. Ne si mosa a "Impair"-ului, "mai vaga

mai degraba

n aer, fara nimic

Si astfe:j.. nu este niciodata ca introduce osa,

ci o inventivitate

permanenta

care, binenteles

dezordine

n lumea schematica

a pseudovacantei

celorlalti;

asa cum a spus A~ Bazin,

este "dezordinea tandretei si a libertatii''" este nsasi dezordinea copilului sau a poetului .Spre deosebire de dezordinea adultilor, ea nu se naste din li, . bertatea mic; anarhica de a face totul, sau de a distruge de a fi. Si aceasta totul, sau de a nu face niea se naste din libertatea este pur si simplu minunat. oriva-

Insa personajul si libertatea,sa, n universul cinematografic, ca si unde, nu snt' definite niciodata dect n relatie cu o lume de fiinte si lorie AceaSta lume trebuie sa o examinam acum. 2~ Fiintele si valQrile n universul comic comic, caruia fie ca exaltndu-l. aparente.

Fiintele ngradesc

si valorile

se afla n fata personajului si sclavia Charlot,

i rusa Ele

libertatea

si l nlantuie,

fie ca i-o subliniaza,

chiar n primul ascund esecuri tatile

caz, zdrobirea

nu snt a.deseori dect omuletul umilit,

o libertate

mai profunda. el este

dispretuit,

batjola si le disDisobieca coamuzanta cu. modali.sa

corit este adevaratul

om liber "Omul n haine care personajul

albe" trece

de la persecutie

si

totusi

cel care are dreptate .Tot asa snt comic ajunge sa-si nconjoara afirme care-l

n.

final

diferite

prin

libertatea

superioritatea examinam. Maniera trugerii trugerea

asupra elementelor cea mai radicala

si pe care trebuie distrugerea.

este si cea mai brutala:

Comicul

este fara ndoiala realulgi,

unul dintre

cele mai fundamentale valorilor.

care exista.

a fiintelor

sau distrugerea

Distrugerea

telor reprezinta aici forma cea mai elementara, micului. F. Mars face n'articolul din "Cahiera sinteza. piciorul Imaginati-va, drept ridicat spune el, personajul putin deasupra cu vopsea un tablou

dar si cea mai eficace, du Cinema" (nr.1l3) o n mijlocul de vesela gtul,

"asezat

unei mocirla,

unei gramezi vscoasa;

sfarmata, o prajitura

piciorul eu mul~ cocu un

stng bagat nui ghiveci ta frisca

ntr-o galeata de cactus,

capul ii este plin strabate

de cioburileu-

gaurit

i nconjoara

i modeleaza
o tigare

fata si un jet de' apa nghetata

de-a lungul nstelate,

loanei sale vertebrale Tine nca n mna volanul are n gura explozibila, norul

unui automobil

farmitat,

care atr.na n fsii multiple de funingine care-l

deget ncearca

sa mprastie

nconjoara,

in timp ce ca-

_~

.J

- 94 ramizile din cosul darmat i cad n spate ntr-o c5denta gradata sadic. P&~ntul se crapa pent:tu a-l nghiti n abisuri noi". Eroul este poate provizoriu victima tuturor acestor catastrofe, cu toate ca el este acela care le-a pe seama provocat. lucrurilor, Insa daca aceasta revarsare anarhica nu se exteriorizeaza

adeseori ea se va manifesta pe socoteala valorilor admise, calca n picioare cu o bucurie sadica, spre marea fericire

pe care eroul le va a spectatorilor care~

.n viata reala, nu ar fi ndraznit sa se atinga de ele. Astfel, eroul din "Noblesse oblige" omoara pe rnd toti ~~i~tocratii paraziti car~-l mpiedica sa ajunga la avutie. alte cazuri, Trebuie El nu face acest lucru n numele superioare ci, daca ndraznesc lucrurilor unei ordine sociale mai artei. juste In sau al unor valori sa spun, de dragul poate ca nu este

distrugerea sa distingem

sau a valorilor

suficienta,

ea poate sa genereze cea a realismuluio gile logicii glo-saxon, nematograful,

un alt univers. atunci doua orientari posibile: calea onirismuluisi Toate Marx. gen leanCiun spre realizarea imposibilului. fratii

Prima este dirijata Carrol

si ale realului datorita

snt rasturnate. sale

Este domeniul de trucaj,

"non-sens"-ului acestui

adus la moda de Lewis prodigios.

si n care au excelat

posibilitatilor

a oferit

teren de aplicare Harpo Marx mncnd care o scoate posibilitati, tini ritmurile repeta, univers "trebuie deschid comic, sa ntelegem tragicul.

Se va putea arata, fara nici un fel de dificultate, sau aprinzndu-yi Desenul tigara la O lampa de sudat Posibilitatile pe animat va creste si mai mult de a accelera despre sau de a de aceste ncea usor usor Kaffie realul ~~~ l-a despecnd so-

telefow~ele

aprinsa

din buzunare.

realizlld inventiile naturale,

cele mai delirante. de~~imatie, de a ngrosa, apreciere

pe care le

are cinematograful- si mai ales filmul

de a simplifica, de ntreaga aproape

de a multiplica,

calea unui comic feeric oniric, de ~tfel

sau fantastic,

care ne este

ca s-a bucurat

a suprarealistilor.

Insa,acest

ca si cel al dLstrugerii

pure, friz~~a MarX, lumea lui

Cosmarul

este foarte

de vis si, asa cum observa

Et.Fuzellier,

foarte putin pentru

ca sa faci din lumea fratilor

ka".

o alta cale se ncnide acestor deliruri absurde care, ntre paranteze


zis, cer multa imposibilului de caracter, tr~~format fectele rigoare

si metoda

n realizarea, lor. Este Este domeniul l-a mostenit amestecndu-l

cea care prefera de moravuri nsa pe care Rdem de

si observatia

inventiei.

comediei

pe care cinematograful mai mult sau mai putin, sau ngrosare,

din tea~ru,

cu alte genuri. Efectele imposibile.

si slabiciunile

indivi.zilor sau ale societatii. ele nu snt niciodata

pot fi obtiGute Placerea atunci

prin simplificare cifica

este cea a "rec':lnoasterii". "Chiar asa e", "asa este", spui plajei snob pe care o frecventeaza oricare domnul Satira unchiului din "Eduard 'si Carolina".

i vezi pe obisnuitii la receptia

Rulat sau cnd asi~ti psihologic8. sau puse n cauz0... o De latura aici, putin socotit ~'u;ne-

ciala nu poate avea dect o tinuta morala, Critica, pozitiva reactiile vizate orict de negativa

ar fi valorile

ar putea. sa par:';., are n mod obligatoriu anumite aceste valori :ilme n cercurile

si exista

ntotdeauna

care se opun celorlalte.

pe care le pot trezi primara

mai mult sau mai de "evanghelislll

si n care snt discutate de "Rivarol",

valorile.

"Un rege la New York" a fost

ca o satira

iar "Posi tif" a vorbit

- )5 -

gnd". n legatura cu "Limelight". In ceea ce priveste filmul lui Tati "Mon oncle", s-a rs de satira gad{;et-ului si de confortul casnic ultramodern, nsa cercurile de stnga au vazut cu neliniste o critic~ a progresului te~ic si aproape o aparare a p:qjaeiismului. Daca vrem sa rdem eie celalalt, de societatea sau de valorile carora se opune, se accepta mai greu sa rzi de tine sau de ai tai. Ironia este mult mai facila dect ..umorule Aceasta pentru ca valorile <;nt ntotdeauna precare si pentru ca critica devieri lor si a defecte lor risca sa patrunda exact n esenta lorG Riscam ntotdeauna sa aruncam pe fereas'cra copilul, o data cu apa din baie. Este lucrul de care se teme ntotdeauna un parti,:lrzan al progresului ntr-o satira a progresului, un militar ntr-o satira matei si un preot ntr-o satira a religiei. Caci si aici risul este foarte apropiat de seriozitate. Insa, printre diferitele dimensiuni ale realitatii si printre valo2ile pe care le discuta universul comic, exista una care merita o atentie deosebita:cea a timpului. Comicul presupune ntr-adevar o structura temporala destul de particulara. Spre d.eosebire de timpUL tragic, n care destinul apasa pe toata desfasurarea istoriei, asigurndu-i co~tLLuitatea, timpul comic este discontinuu. Fara ndoiala, o sitl1i3tie comica se poate nscrie ntr-o durati;i destul d.e 1U.."1ga (vezi deylaratia de independenta a cartierului l.ondonez Pimlico), nsa valoarea sa comica nu-s~ da ntreaga masura dect daca se exprima n serii mai mult sau mai putin numeroase de illomer..tecomice. De la unele la altele nu exista un veritabil progres, ci o succesiune. De aici rezulta importanta mica a j.nDe trigilor sau a istorii19r bine nnodate si dezvoltCl.te din filmele comice. ai.ci rezulta si lipsa de importanta a <fesnodamntului~ Ne reamintim ca re.:lrosul clasic adresat lui Molie~e era acel,a <ie a nu. fi stiut cum sa-si terrJine, comediile. Aceasta, pentru ca o comedie nu are niciodata un veritabil sfrslt, iar "happy-end"-ul pe care ea l cere este intotdeauna conventiona.l. In tragedie, moartea ncheie totul ntr-un mod evident si radical. In ~omic, perspec- 03.tiva m?rtii trebuie sa dispara. Moartea :::m este prezenta dect sub forrn!J davrului care te ncurca, pe care nu-l vezi niciodata, sau sub forma disparitiei, fara ncurcaturi si probleme; ea nu este niciodata acest termen absolut care si da sensul (orienta-re si semnificatie n acelasi ti.;np) timpului l~rn.an. Lipsit de conti:lUitate, singur.ll raport C'll'e poate exista ntre doua c iJ;tre aceste momente discontinue, este surpriza, care este UJl el?ment comic 1,1'1ditional. Ceea ce a:~tepta1Unu se :lai ntmpJ.a: copilul <;are lrca scara cu ceJ."~ doua cornete de nb:ne~ata si de,,;cl1ide !) usa,nu cade si nici nu le r?is tour'nuo Se ntmpla ceea ce nu :U3.i8'::&. astepta'3. Charlot, !1FlZi<':::--:;.t1 eV.1..t att::'e o':'ne un hrda.u cu apa, r..ct atunci cnd s.i:rse:.;;te .;Jri.~la cad.ea. ;3 ':cpriza t',;:;te 5enerala. Saltul este ce asemenea un eIema::"::esen'~ial ,21 te:n::-'or",li,,:;at~i co"nicc. A- ceste momente comice eUscontinu.e, care sint gagurile, pot s.:~se repete :;\r:'t ;jici un fel de difi.cultate ::n ,~:~:'.:::.e d~_f~rite Sat. n acela.si fil:n, repeti~ia fiind .: altfel prin ea nsasi un 0:ec~ cO;::J.ic~ Astfel ncit idealul ar parea in~roduce,tn :;.'c1u1 rea de gaguri ct mai nU2e::'Oa..:~e intr-un ti:.::;> ce :;lai scurt. ')e altfel, acesta. cnt concepute cea mai mare parte a fiLrre::'ol' <;o;nice 3.1e epocJ.l de aL..,~. Dar, pe masura ce apar preocupari de nla.ntu::"::'e. de in tr::'S3,,de continui t'l k
.'3.

- 96 sa zicem, numarul momentelor comice scadeo Deoarece intriga, istoria, continuita-

tea nu snt prin ele nsile

comice. Dimpotriv~

este suficient

sa se introducagaGnditi-vasi viitor, cu

guri ntr-o poveste dramatica, pentru a o transforma inmormntarea din "Les vacances de Monsieur Rulot". Acest timp comic, un prOgres devarat veritabil, care face salturi pelmanente, de moarte,

n comedie. fara trecut

la
fara atradeveni n

care face abstractie Vrnd

este el oare un t~p un timp de a ar deveni repede

uman? El nu este n realitate

dect un timp partial, suficient, sa fie ncadrat

vacanta,

un timp ntre paranteze. tolerabil, pentru

sa-si fie singur destul

gic, din cauza lipsei de sens. Are nevoie a putea fi digerat cea mai mare parte a comediilor

solid pentru

de usor. Si aceasta

se ntmpla

care vor sa fie umane,

adica cele

care incadreaza,

care llcastreaza momente comice ntr-un context destinat sa le prezinte, sa le echilibreze si sa le faca n fond mai putin nelinistitoare. Comicii din marea epoca nu aveau aceste scrupule ade~eori att de amaria Universul foarte serios cu'valorile "Spune-mi se dezvaluie si astfel, daca stai si te gndesti ntr-un mod diferit, libere, bine, dar au devenit

comic pune deci n discutie, si uneori de temut, structura de cine rzi, spune-mi sale,

ntotdeauna cu lumea, Omul de

persoanei

n raport

si cu timpul. cum rzi si-ti voi spune n ntregime, cine esti". cu sa

prin rsul sau, si se dezvaluie dar si cu optiunile

nu numai

caracte-

rul si gusturile

f1xrrdamentale, cu atitudinea

fond fata de existenta. Este normal ca de ndata ce comicul se prelungeste si se reflecta, sa ntlneasca tragicul. Deoarece el este masca l;,e care omul o da tragicului, atunci cnd din pudoare ridicnd aceasta este liber ~o sau din discretie deoarece refuza marile atitudini. Poate si hoca alTI gresit masca, fata pe ca're o ,ascunde nu este ve-

sela. Insa, fiecare sa ntrerupa

puie la loc, sa uite tot ceea ce am spUS despre comic, printr-un

acest discurs

prea lung si prea serios

hot de rs.

- - o O

0--

TEHNICA

CINEMATOGRAFICA

FRANCEZA -

IN

AlrJL

1964

- Text prescurtat

I. Aleksander, si Tehnika kino

A. Barinov, S. Provorov

B. Konopleov,

i televidenia,1964,nr.9 compusa din: de

o delegatie
A. Barinov

sovietica

de tehnicieni

din domeniul

cinematografiei I. Aleksander

- loctiitorul

presedintelui

Comitetului

de stat

al cinematografiei

pe lp~a Consiliul sef al studioului Leningrad, superioare

de Ministri "Lenfilm", Parisul

al U.R.~.S.

(conducator), - inginer

inginer si la

B. Konopleov

sef al studioului

"Mosfilm" de

s. Provorov - profesor, rector al Institutului


au vizitat tehnice calatorie a Centrului national

de ingineri

c~matografici

de la 15 la 25 ianuarie o vizita

1964, la invitatia la vizita facuta

Comisiei n Uniu-

de cinematografie. de raspuns cinematografiei. sovietica a avut posibilitatea

Aceasta nea Sovietica sa viziteze

a reprezentat francezi

de tehnicienii

din domeniul delegatia

In conformitate

cu programul

propus,

urmatoarele

ntreprinderi

si organizatii:

1. Uztna da pelicula si noul centru de cercetare al firmei Pathe-Kodak, unde i s-a aratat procesul de productie din unele sectii si laboratoare de cercetari. 2. Studioul: "Eclair" lori si n alb-negru si ''Saint Maurice" si noile n care' a-au demonstrat de filmare; Eclair. filmari n cu-

precum

platouri

3.

Uzina de tehnica

cinematografica

si firme le: De brie, Cinetechnique, de aparataj

SATEK, Cameka (unde a luat cunostinta tru proiectarea filmelor); 4. Noua

de noile modele

si de optica penstudiouri le

casa a Radiodi'uziunii RTF (Radio,~televiziunea

fran.ceza),

de televiziune, studioul pentru productia filmelor dEt televiziune, centrul de cer~ cetari stiintifice n domeniul televiziunii, unde au fost aratate noile studiouri de radio procesul cinerama o singura si televiziune de filmare si pentru pelicula si unde s-a demonstrat de televiziune dela Paris de format sistemul de televiziune noilor n culori filme pentn al filmelor filme pe videomagnetofoane cu prezentarea si pelicula; cine rama p~

5. Sali moderne

de cinematograf americane

lat, mai ales filme pentru cu utilaj sovietic; LTS unde a fost examinat de 70 rom; Cinematecii Comisia franceze, superioara

de 70 mm. tlKinopanoramatl nzestrat a peliculelor peliculelor de prelucrare noul uti-

6. Cinematograful

7. Laboratorul
laj pentru noua 8. Delegatia In legatura organizat vedere

prelucrarea

si curatirea cunostinta si muzeul

a luat

de activitatea

vizitat a de

sala de proiectie

cinematografic

din palatul

Chaillot. tehnica nostru

cu sosirea

specialistilor

aovietici, unor probleme

o expozitie

cu cele mai noi modele ne vom opri asupra

de tehnica

cinematografica. care din punctul

In acest articol

par mai interesante. de filme si studiourile. Spre deosebire de radio si televiziune care

Productia

snt ntreprinderi de stat, productia de filme, difuzarea si productia apa!'atajului de filmare snt n Franta n minile particularilor. In legatura cu aceasta exista un numar considerabil de ntreprinderi mici (studiouri cinematografice, laborat~~r~

studiouri de televiziune, retinut firme

98"7r ap~rate de filmare etc.) de diferipe pepelicula Caculori de stat prezent si se

care fabrica

te profil uri o' Trebuie licula de ngusta ca n Franta capata o mare filmare, importanta cinematograful se fabrica imaginii destu1 n

Iii si

8 mm. Intr-un mare volum si ,aparataj pentru tehnice ale uti~jului

si sortiment developare,

variat

preco~

copiere

si proiectie. de nalt. In

racteristicile si alb-negru ~arga se produc numai

fabricat

si calitatea la un nivel

pe pelicula

de 16 si 8 mm se gasesc

de~voltare n Franta

a televiziunii~care

n mare masura dintre

este sprijinita de filme.

a dus la 'o reducere

considerabil' anual 106-120

a 'volumului productiei de filme,

care 25-30%

snt n culori

cteva pe format prin scumpetea

lat. Numarul productiei

mic de filme pe format optica

lat si n culori

explica

lor. Din aceasta

cauza marea majoritate cu un canal

a fil-

m-elor de ecran Perioada

lat se produc generala

cu o fonograma magnetica).

(toate filmele riUn pre-

guste pe 16 -mm au fonograma

de productie exact

a unui film artistic despre te~enele

este de 7-9 luni. l poate

tablou mai mult sau mai putin

de productie

zenta perioada de filmare si ,partial, perioada de montaj si sonorizare,deoarece peI~oada de pregatire, dureaza de regula att ct este necesar ca filmul sa fie complet filmare metri utilie gata pentru ,intrarea lui n productie. Durata perioadei dureaza pna de filmare Numarul maxim de duble pna la 100 la de ajunge pina la opt; ntr-un schimo <1e lucru se filmeaza este de 11/2-2 luni.

Perioada

de montaj de a de si

si

aonorizare

la trei luni. complexe care sa aiba posibilitatea De regula, de decoruri, sectii al productiei. constructia stuffiDuldispune de montaj optica, In

In Franta nu exista studiouri realiza ntregul ciclu tehnologic tehnice pentru Prelucrarea platouri, genericului muzicii, ateliere

sali de proiectie&

peliculelor,

inclusiv

copierea

filmarea unele l de o care

si alte lucrari dispun

de laborator

si de flmari

combinate, si de

nregistrarea nregistra-

sonorizarea tunci

si postsincronul de utilaj cnd lipseste

se fac de alte ntreprinderio de filmare, aparatajul de iluminare necesar, de exemplu echipele

cazuripstudiourile r~a sunetului.

de filmare

nchiriaza de la diferite firme sau pe~soane, imagine sau de la operatorii' de sunet. In toate suprafata studiourile din Franta exista de peste 1000 m2 fiecare si un numar

de la operatorii 25 de platouri cu din , ., un rol

aproximativ mare

de platouri. mici,

n prezen,t multe Din cauza n problemele francez fasoaI~

snt reutilate

pentru

televiziune. cinematografice, national

farmitarii coordonarii tehnica serioasa fabricat

ntreprinderilor productiei superioara,

important

l joaca Centrul standardizarii si a tehnologiei de cinci platouri. n 1962.

cinematog'rafic (CST) care desaparatajului si prelucrarii noul prezinta

si Comisia o munca

care i este subordonata si normarii filmarii Interes

n domeniul de industrie

cinematograric filmului. platou,

Studioul

ItEclair" dispune

care a fost dat n exploat~re a platoulut folosirea

Forma trapezoidala mai avantajoasa pentru Dimensiunile

este, dupa parerea

autorilor platoului.

proiectului, mai curnd sub-

efectiva

a suprafetii

platoului

snt de 52 X 42 X 15 m. Ba~inul"sau

- 99 solul platoului are o adncime de

5 m si o suprafata

de

1.;50

m2 si este destinat

pentru filmarile din unghiurile de jos, pentru panoramari verticale, pentru fU-, marea peretilor cladirilor cu multe etaje etc. Subsolul poate fi usor acoperit cu ajutorul tal. Platoul unor placi are o buna demontabile, izolare care se aseaza pe grinzi Materialul si suporturi sunetul de de meprecum ordinul nis-

fonica.

care absoarbe

si panouri din stuf 'presat n bitum, asigura un timp de reverberatie de 0,6 secunde si ofera cladirii un aspect frumos exterior. Tavanul te gratii e format din grinzi pe care snt aplicate foarte usor. panouri

de lemn, ca

cal~ se scot si se"aseaza

Pe grinzi

se atrna lanturi pen_

tru podete pentru iluminare. Inaltimea turilor, care snt formatk din verig~. detele nu au balustrazi Alimentarea cauciuc, amplasat de aparare cu curent a platoului

podetelor Lanturlle se face

se regleaza dupa lungLffiea 1annu snt izolate electric. Pocu sipci de lemn. unui cablu mare de protectie. de De aco-

si se proptesc

cu ajutorul

la 6 m sub podea

si aparat cu un nvelis

lo cablurile mai mici se ntind pe tavan si spr]~ aparatajele de iluminare. Studioul dispune de o substatie de curent continuu de 2000 a care lucreaza cu redresori de siliciu. Stabilizarea tensiunii se realizeaza partii automat cu ajuto15 care Se

rul regulatorilor

electromecanic'i automati.

Tensiunea

nalte este de

kw.
Decorurile~co~ruiesc direct pe platou, nu se mai folosesc n 'studiourile noastre .Peretii decorurilor se acopera din elemente nestandardizate,

cu sac, cu hrtie

si apoi se tencuiesc.

foloseste pe larg pentru redarea facturii un material artificial, de tip mipora, care se aplica pe panouri si dupa aceea se acopera cu o vopsea. Calitatea finisarii decorurilor si a fundalurilor este foarte buna. Studioul Studioul ~ste este calculat pentru o productie de sapte de 40 X de 12 filme platouri. anual.

"Saint Maurice"

dispune

Cell mai mare are o forob-

ma dreptunghiulara

si o suprafata experienta

35 X 15 m
fondurilor fotografice;pentru

interesanta

utilizarii

tinerea unor efecte de becuri aprinse n ferestrele cladirilor, snt montate pe ele placi cu un coeficient mare de stralucire care actioneaza pe baza de reflectare. Studioul bil lichid tinuu siunii are o substatie electrica la subsol centrala mpreuna care functioneaza cu sala cazanelors cu combusticontensi

si este amplasata ~din de siliciu

Curentul a

reprezinta

ntreaga

capacitate

folosita.

Sursa

de curent

o reprezin.

ta redresoare sala cazanelor velul

cu o tensiune de actionare

de 115 v, cu stabilizare electro-mecanic. de deservire decor

a~tomata

si cu un dispozitiv functioneaza

Substatia

electrica

fara un personal ntr-un acelasi

permallent. de 200 m29Diso~ diri.~ n studiouri1e

La turnarea iluminarii vietice

unui film n culori, a fost-aproximativ alb-negru

cu o suprafata

ca si la filmarea de 1 : 4.

a filmelor

la o diafragma

-Aici, ca si la studioul

"Eclairlt nu exista nici un fel de sist.eme de

jare la distanta a luminii operatorului. Exista un tablou cu o aprindere prin ~ toane (declansare magnetica)a luminii generale de sus a platoului. De la aCelasi tablou se pune n func tiune aparatajul de nre sistrare a sunetului

si

d-e

- 100 /,

film.are. paratajul mare~ firmele pentru filmare cinematografice aparatelor si copiere franceze de filmare optica. In domeniul aparatajului atentie si - 16" de filelabo-, pentru

acorda

n ultimii

ani o mare televiziune

-rarii si productiei

de 16 mm pentru aparatul

jurnalele de actualitati. Un interes indiscutabil Specialistii n timpul sovietici

l prezinta

profesional

"Eclair"

(fig93).
aparat

au avut posibilitatea Congres UNIATEC

sa ia cunostinta

de acest

celui de al Cincilea

de la ffloscovae

Firma .4.". Debrie-fabrica de asemenea aparate de filmare sincrona pentT1~ televiziune si pent~u filmrea sincrona de jurnale pe pelicula de 16 mm, cu nregistrare magnetica cula . ~imultanaa sunetului pe aceeasi peli-

In fig. 4 este prezentat destinat acestui scop. In,complectul mare aparatului

aparatul intra:

de filmare C&-16 de filelec(de la

aparatul

cu doua casete suplimentare cu distanta

si cu un motor

t~c9 un \ obiectiv

foeala variabila

12 la ,120 mm sau de la 17 la 68 mm) un amplificator de o masa de dirijare de la distanta (tenregistrare lecomanda).

si

Filmarea Fig.3 A~rat de filmare "Eclair" - 16"0 Caseta peliculei

se face de pe tripied

si de pe umar .

pentru

120 m are un contor pentru metrajul Frecventa filmarii este de

ramase

n caseta.

24 sau 25 fotograme/sec. Aparatul da si o lupa de punere nueaza n timpul la punct este nzestrat cu un obturator cu oglincu vizare directa. Greutatea lui este de 9 kgo Amortizarea acustica a corpului aparatului dimizgomotului .Inregilstrarea sunetului netede, pe axa carora este de stern asa coresse face pe

lucrului

nivelul

portiunea

peliculei,

intre doua tambure tambur'neted amplasate

amplasat

volan-

tul .In fata primului In aparat snt gere,

exista

o rola pe arc gentru

intindere .

capete magnetice

nregistrare si reproducere . Capul magnetic de -nregistrare este asezat fel,nct nregistarea. precede imaginea care-i punde cu 28 . 0,5 cadre, Amplificatorul ua de la microfoane

nret:,J$ tr~ai are trei intrari si una de

- do-

la

adaptor

sau de la mag-

nGtofon~ terie
e

limentarea

amplifica~ru.~ui

se face de la ba-

In amplificator tI'olul tensiunii

snt aparate

de masura

pentru 'con-

bateriei

si indicatorul

modulatieie Figo4 Aparat defilmare CS - 16 al firmei A"Deb~~~ pentru filmare si-ncI:onsi nregistr~l"ea magne ti ca a sunetului pe pelicula de 16- mm

- 101 -

Studiouri~e La invitatia

de radio

si televiziune. generalo a radiodifuziunii si teloviziunii (RTF) de-

Directiei

legatia a vizitat studiourile de televiziune. filme de televiziune, cu Centrul de oercetari

a facut cunostinta cu produotia de stiintifice in domeniul televiziwxtt construita. vertiginos. de filme Din an n an se sise de televiziune. magneti~ tn culori.

si cu Casa radiodifuziunii
In Franta,
1 .

de la Paris, continua

de curind

televiziunea

sa se dezvolte
,

mareste

numarul

de t~levizoare,

se construiesc volumul

noi studiouri

de televiziune

mode mizeaza Calitatea ca

cele veoh~,

se mareste

productiei pe scara

imaginii

de televiziune

cu 815 linii este foarte

inalta.

In practica

televiziunii

se foloseste

larga ~gistrarea

imaginii, folosindu-se videomagnetofonul "Ampex" ,s:L RCJ... La centrul de cercetare se fac lucrari in domeniul televiziunii obtinut rezultate bune fara a se face nca transmisiuni. ,in api-opierea palatului Chaillot,

S-au

In centrul

Parisulu1,

a intrat in

' func-

tiune la ~ ianuarie 1964 noUa Casl~a Radiodituziunii oare' est~ foarte bine utilata (fig.16). Din5? $tudiouri radiofonice numai doua s!nt adaptata pentru transmiterea de.. programe de televizi~e. IntI'-un viitor apropiat: se prevede a ,
"'("

. sa construi. la PaJ;'is un mare

centru de televiziune. cea mai -importanta a tn

In 'Oasa Radiodifuziu.nii eete ooncentrata. partea viciiior si a studiourilor radiofonice,

sel'>0.1-

care p~na acum ~l fost amplae~te

'f'~~~~~~ :~~

\.i~C;;~'i '. ,.._...__'l

., ..

.~

ferite

constructie ~entam

ratoane
unele

noua

ale Pariaulule

si

mod.erna es'te faou-

cee.sta

~ ... ~~ tii de arhit'ectul


/
{J';l

Henrl Bemard.
care

Pre-

cifre

c~aoterizeaza

amploarea acestei ponstructii: volumul cQnstructie:!.este de ~ 15o.ooom ,2 suprafata - 20.000 m-. greutatea suprafata suprafata carcasei acoperita de otel este de 4570t cu sticla aCQperi ta cu lemu - 100.000'm2

si

oglint'i.."1,i-

da de 10.700 m2

9600 panouri din aluminiu p~ntrn

sare exterioara
Fig.16 Noua Casa RTF din Paris 974 ncaperi pentru servicii

58 studiOUl'i
o sala de concerte de 12.000 m2

(pentru,

992 locq.ri) un tonstudio-,8ooo un studio pentru m3 diferite nregistrari


m2

de sunet -

6000 m'
de 600.000 m3

, ici" panour _e mea~1' Zlre 40.000

instalatia pentru conditionarea aerului cu o eapacitate centrala electrica cu o capacitate de 8.600 kw, JJmgimea generala a cabluri lor electrice - 320 km.

- 102 -

lampi si tuburi da iluminare - 18.000 aBoonsoare pentru persoane, marfuri si macarale pentru. discuri - 48 In proiect snt prevazute si realizate si unele cerinte tehnice. Vomrel~va urmatoarele: 1Studioul de nregistrare a sunetului s-a protejat de zgomotele din afara, prin constructia unui ntreg comPlexn foma de inel, care formeaza un ecran acootic 2. Studioul a-a izolat de restul constructiilor prin forma acestora. ;0 Studioul a fost construit n forma trapezoidala pentru a se evita formarea ecoului si a undelor stationare.' 4. In corpul central a partii nalte a cladirii s-au amplasat arhivele, bibliotecile, filmotecile, fonotecile etc. 5. Serviciile electrotehn1c, instalatia de ncalzire, de aer conditionat etc. s-au instalat n partea centrala inelul 6~ Per~onalul de deservire si diferitele servicii s-au amplasat, in exterior, mpartit n zone. Pe dinaf'ara Casa RTFeste acoperita cu panouri din aluminiu oxidat si cu mozaic de email de culoare verde' nchis. Ferestrele au geamuri duble, cu o distanta de 10 om ntre ele; n spatiul dintre ele snt lasate jaluzele\ din placi albastre mobile. Manevrarea manuala pemite ca ele sa fie complet ridicate. In timp ce geamul exterior se ridica, cel interior se lasa. Astfel se realizeaza o excelenta apar~~ de frig, calQUra ,soare: zgomot si praf. Sistemul de ncalzire si curatirea cladirii este proiectat, foarte economic~ Este exclusa,necesitatea pastrarii de combustibil precum si a vicierii aerului cu fum" Deschizatura sapata pna la o adncime de 505 m. sub cladire, a permis utilizarea apei calde naturale .cu o temperatura de 270C, care cu ajutorul sistemului de pompare urca si alimenteaza instalatiile termodinamice de ncalzire; ele ~ mit sa se mentina n orice timp al anului o t~mperatura constanta a aerului (200C). In cladire eS'ce amplasata centrala telefonica automata, care realizeaza o legatura directa ntre oras si telefoanele de la RTF(minimum unaparat in birou)" Camer~le serviciilor snt mpartite cu despartituri metalice mobile care permit n caz de nevoia sa se remonteze ncaperea. Toate snt vopsi te nt:t'-o singura culoare, gris cu baza de grafit, podeaua n birouri este asamblata din plabi sintetice albastre cu dungi deschise (in etajele cu sot) si cu placi albe cu dungi gris (n' etajele fara sot). Usile camerelor snt de culoare rosu - bordo iar usile studiourilor albastru nchis.' La etajul noua - se afla un restaurant si cafenea cu capacitate de 2000 de locuri, pentru salariatii permanenti ai RTF-ului. Tonstudioul pentru nregistrarea sunetului are o re veI.' bara tie permanen ta. Fiecare studio este calculat pentru un timp anumit de reverberatie pentru. nregistrarea suhetului cu diferi te destinatii. ,Peretii snt prelucrati cu material pentru absorbtia sunetului, peste care snt aplicate panouri de material plastic perforate Drept suprafete reflectante snt utilizate panouri de lemn lustruit sau panouri vopsite, de diferite forme, ;

- 103 fixate de perete pe suporturi. Aceste panouri formeaza n acelasi timp arhitectu-

ra studioului. Tonstudioul De tavanul care, deplasarea solid, mare pentru tonstudioului nregistrarea snt atrnate orchestrelor are o forma rotunda f trei cabluri cu fie-

podeaua' n trepte pentru

amplasarea

orchestrei. trei microfoane,pe

carora se face prin trolii manuale. usi cu izolare cu cauciuc fonica, special. si cabina caruia snt ".Amnzestrate cu zavor simplu da!' acoperita

Toate tonstudiourileau rama usii fiind

Problema iz?Iarii sunetului,la crainicului,este rezolvata printr-o prelucrati cu materiale In studiourile de televiziune imaginile

intrarea n cabina cu aparatura instalatie de labirint, peretii RTF snt n exploatare

care absorb sunetele. 6 videomagnetofoane de televiziune la o frecventa de 815 si 625 li-

pezlt care nregistreaza

nii. (Primul program al televiziunii franceze functioneaza la o frecvell~a de 815 linii, iar al doilea. cu 625 linii, acest lucru fiind dictat de necesitatea schimbului international Filmarea . unei Pentru de programe). se foloseste n studiourile n comparatie de televiziune aparatul numai foarte filmafilmare a calitatea cu des~~gleaza "!nide rar, mai slabe a imaginii cu videomagnetofonul

cu cinescop

din cauza calitatii filmarea re "Mitchell" jUmatati imaginii fasurarea

de pe ecranul speciala

cinescopului

se foloseste

cu o viteza de cadru Pentru

de 25 de cadre. Se efectueaza sinfazata a aparatului

(409 linii de descompunere) functionarea

ceea ce scade mult

obisnuite. imaginii

de filmare care

de televiziune,iri aparat exista lli~ dispozitiv al televiziunii inginerului se utilizeaza Dejoux. masina

functionarea

obturatorului. de cercetare originala e dupa proiectul Aceasta masina destinata

In centrul

llI.ograf" fabricata

pentru realizarea de.filme de desen animat n culori pentr'IJ. televiziune. Ea poate fi folosita si pentru filmarea filmelor obisnuite de desen animat. Masina este formata din doua parti: n CUIOTi, prima parte est~ destinata proiectarea pentru lor. confectionarea fazelor

de miscari

iar a doua pentru

- - cOo - -

GLOSAR CINEMATOGRAFIC

Belichtung, ekstX)Zi tia Exposition - engl. esposizione exposure Expunere eA!-,veition fr. rus. it. germ.

Pentru negativ expunere min~rii ponente biectiv

a obtine n toate p~rtile (gradat)

imaginii

de la umbre p1n~ la lumini copiere, peliculei este neceSar folosite, a p~rtilor

un

bine nuantat

ipotrivit

pentru

s~ d~m o ei com-

care s~ corespund~ 9i repartizarea i durata

att sensibilit~tii ei (capacit~tii

ct i ilu-

scenei i a caracterului lor).

de reflexi~ luminos

Expunerea

este egal~ cu produsul actiunii

dintre fluxul luminos

ce trece prin prin

0dia-

luminii. Fluxul

este determinat

fragma obiectivului, iar dur~ta actiunii luminii prin deschiderea turatorului i a frecventei de filmare respective. In princiRiu nu exista expunerea corecta. Ea depinde dorete cel care fotografiaz~ s~ Scoat~ n evident~. engl. automatic reglage exposure foarte

sectorului ohmult de ceea

EXRunere

automat~

fr.

automatiquedu

temps de pase

germ.

it.
Expunere cu lumin~ artificiala

automatliche Belichtung

rus. - engl.

avtamaticeskaia artificial exposltion Belichtung vderjka

ekspozitiac

fr.

light exposure ~ la lUmi~re artificie~le bei Kunstlicht oavescenii


,1

germ.

it.
E~~u~ere &-L la lumina

rus.

pri tskusstvennom exposure ~ lalumi~re

fr.

engl. daylight

exposition Belichtung v1derjka multiple mehrfache

naturelle

it.
Expunere multipl~

germ.

bei Tageslicht osveacenii

rus. engl.

pri dnevnom exposure multiple Be'lichtung

fr.

exposition

it.
.".

germ.

rus.

mnogokratnaia

ekspceitis

Dubl~ expunere engl. double double

1-05 expoaure exposltion Belichtung e~~zitia


'2

fr. germ. it.


rus.

dopfelte vtorala

Expunere

corect~

fr.

engl. exact exposure dur~e d'exposition


,

correcte

it.
Eroare de expunere

germ. richtige
\

Belichtung ~pozitia

,rus.

prVilnaia

fr.

engl. error in exposure erreur' dans la dur'e d' exposi tion germ. Belichtungsfehler it"

TUS.
Expunere defectuoas~

oibka v e~oziti1 exposure d'exposition incorrecte

engl. wrong frodur~e

germ. ,fehlerhafte Belichtung

it.

rus. Factor de expunere

oibocinaia

viderjka

- engl. expoeure factor

fr.

coefficient

de pose

it.

germ. Belichtungsfaktor

rus.

faktor

~ozitii latitude computer (range)

e~ozitii calculateur de poee Calculator de expunere _ engl. exposure expoeure : kalkuliator latitude de pose fr. rus. it. germ~ Belichtungbreite . fotograficeskaia irota germ. rus Belichtungsberechner

Datele

expunerii

fr.

engl. exposure

data concernant la pose

indications

germ. Belichtungsdaten

- 106 it . rus. dannUe ekspozitii time

Durata

expunerii

engl. exposure

fI'. "

dur~e de pose

germ. Belichtungsdauer

it.
Indice dc expunere

rus.

tempo di posa dlitelnosti viderjki index

engl .exposure

fI'.

indice

de pose

it.
Cifr~ care ridic~

germ. Belichtungsindex indeksek~zitii unei emulsii fQtografice.

rus.

sensibilitatea engl.

Nu~r ghid al
expunerii -

fI'. it"

exposure nombre

guide numoer

guide

germ. Belichtungsleitzahl rus. vedusceie cislo dlea e~zitii

Expunere

logaritmic~

engl. logarithmical

exposure du logarithme de

fI'.

eXp'osition en fonction lt~clairement

it.
Exponometru

germ .logarithmische logarifmiceskaia meter

Belichtung ekspozitia

rus.

fr.

engl exposure posem~tre

it.
Sub denumirea de amator,

germ. Belichtungsmesser esposimetro eksproometr se ntelege de obicei un exponometru c!1tre obiect obtinute indici obinuit me-

rus.

de exponometru

cu care se Wl.soar~ de pe locul aparatului ntreg. Potrivit scopulu~ valorile

str~lucirea snt

die a obiectului

astfel

adapi

t.te

folosirii

lor de catre amatori

n: diafragme,

de sen~ibilitate

durate de expunere, respectiv frecvente de filmare. Acest fel de m!1surare este denumit - nu tocmai n modul cel mai bine ales,lt~surarea obiectului", cu toate ca masurarea se efectueaza catre obiect.

Latitudinea

expunerii

. engl. range

fr.

of exposure de pose

tol~rance

germ. Belichtungsspielraum

- J.07 -

it.
rus. dopuski Notiune o emulsie lUat~ din vorbirea eksp~i tii Este vorba de "latitudipea" pentru a reda n copia pozitiv~, n asa oferit8 de curent~. fotografic~ celui Care fotografiaz~, sale tonele 1n mod mul"tumi tor

un obiect, cu toate valorile

f~~ :'nc:t a"j

tunci cnd 8-aU f~cut mai multe fotografii, cu diferite expuneri, ;:'te:.a:":..Ue cele mai nchise din umbr~ s~ apar~ la expunerea ur~toare (mai bogat~) cu aceei acoperire ca i luminile din expunerea 8nterio.r~.

SOlillAiiUL

CAIETULUI

DE

DOCUMEN'I'ARE

CIN6NlArIOGRAFICA. PE ANUL 1964

STUDII - SINTEZE

- DISCUTII

.Nr.
G.ARIS'1'ARCO

Pag.
3
3
3 3

Cteva observatii in i"ilm Reflectii despre

despre comedia

realismul sovietica si in-

G.EISENBTEIN Z.GAViRAK

12 4 7

Consideratiuni asupra timpului n film Shakespeare ternational

spatiului

I.JOHNSON

si cinematograful

G.KAPRALOV

Pisica n fata statuii (Note despre filmul "Eclipsa" de M. AIltpnioni) Probleme filmelor ale studierii efectului asupra spectatorului ac.

3 5
9

3 3 3 3 3 3

H.LOHMAN

r.: MAR '1'1 N

...
G.SAOOUL M.ZORKAIA

.Tendint e iloi n cinematograful tual

o ancheta: Rolul si caracterul specific al criticii cinematografice n anul Jacques Cum va fi cinematograful O convorbire cu Poli eri .

8
5

19~9?

Cu privire mijloacele tografului

la discutiile despre de expresie ale cinemasovietic contemporan

PE 'TEME DE CREATIE B.ALU-:N G.AIZEKBERG Desenul si productia pentru "O lume nebuna" Macheta "Razboi de completare si pace" pentru genericului

12
la filmul

14
30

7
de

Ci. A. ANDERSOl'T

w. BEYi~R

I ,
1

':i.'ehnica "super" marionete

filmele

7
si sis-

46
84-

Fotografia cu masca mobila temul ecranului albastru si efectele despre

9 2

Lumina

de noapte decor

88

Ce ~ndesc

1O:-~
10

C~D~ideratii n problem~ j ~og~'iei ----- ln cinematografie ~ i"

23 \

109
!'!E.:.

Pa~ 51

I.COl.J_LET I.COlJ.JET

Banda sonora .r>hilippine" "Umbre1ele

a :rilmului din Cherbourgll

"Adieu 2

...

73
53

Din_ experienta actorilor JOHN BARRYM:lRE IANA BREICHOV A BETTl!; DAVIS ~AIN DELON P:m'ER FINCH
ELI WALLACH

8 8
8 8 8 8

64
57

64
64 68 65

NORMAN WISDOM
PETER McENERY

8
12
regizorilor Faptul si imaginea 6 8 12

8 7
71 13 20 20

Din experienta M.ANTONIONI: M.ANTONTONI: J.CAU: . RENE CLEMENT: E.COMUZIO:

DesertUl rosu Fi~mul si' scriitorUl

Ni; saints; ni saufa Muzica, sunetele si tacerile n filmele lui Ingmar Bergman 1 .DOUCHET: Otto Preminger .I.FRANKENHEIMER:Sapte moduri pentru "Sapte zile n luna

7 5
8

m~"
P GLENVILLE: S.KUBRIK: I.LOSEY: C.MARKER: L.fuURCORELLES: L.RANODY: Reflectii "Becket" despre mial

n
71
7

8
6 5 8
17

Conceptia despre zanscena Cel mai bun film meu For.ma si viata n llFrumosul maill

3
71 20

Godard si cinemato~ graful Alegerea actorilor. copii te

8
7

71
20 77

~~HO~ELLINI_L-_JlillJIla-Veri . 'R.ROSSELLINI si .. J ROUCH :. "Pedeapsa" R.ROUD: Lumea lui


Demy

8
Jacques 12 unui la

9 7

G.N.SMITH: A.STANBROOK: Din experienta E.FREDRICKS: A.GRAHAM:

O forma n jurul punct ntunecat Timpul si spatiul JUain Resnais

6
5
7

.11
27
78

operatorilor de film Fotografiind "Sapte zile n luna mai" Tehnica Zoom obiectivului

4
6

11

I I

c;

1.10 -

~
I.IVENS: CH.LORING:
1 .IIflAGLENNAN:

Fag.

o lectie de cinematografie Colman filmeaza pentru lJisney Filmul "l'vliracol la miezul noptii" . Dolia de buzunar Directorul fie de fotogra-

6
'/ 4 4 b

l.l

L.OZOLS: G.'I'OLAND: I.DOUCHET G.DURAND W.GARRIN A.GAVIN S.GURIN B.HARRlSON

78 78

11 53
28 15

Intlnire Miscarile Filmnd

cu Leon Shamroy aparatului de filmare

3
12

din aer

Citeva din problemele rotografice ale 1'il.mului"C1-eopatratl


.,

l
4
2

55

Operatorul

de sunet esteun

artist cu ma-

62

Scene din lupta si fiImari cheta

E.KBANDROV I.KULIS L.KULESOV

si

Noi procedee Bazele

de fiImari

combinate (V)

regieicinematografice

l
2

(VI)
(VII)

17 17
13

3
4
~ 7 4

(VIII)

15.
23

(IX)
M.LEGRAND De la tlOpera de trei paraletl tlLes parapluies de Cherbourg" FiImari aeriene de d~servire pentru a pro~

la 30 74

S MALO UMI AN

V.PALEU V.PALEU

Intreprinderea ducatorilor Metode zuale

2
efecte vi-

75

combinate

. .. ...
M.SCHAFFER D.SCO'I"r
M.SOS'l'AK

2
a cinematogra~

71
44
35

Pentru o definitie fului de animatie

.1 1 \nografului .Raspunsuri

la n ancheta: echipa filmului Rolul

sce-

..-:..

; Sinteza si manipularea sunetelor naturale n muzica electronica pentru filme Magie n realizarea ciale In legatura "Hamlet" efectelor spe-

7
2

30 65 68

cu productia

filmului

- El VA

PREZENTAIvlFILMELE

Nr.
DESERTUL ROSU, de Miche~angelo Boschetul-alb Culoarea Primul Jurnal sentimentelor Antonioni

M.ANTONIONI

11 11
11

.30

C. di CARLO
M.MARTIN F.NICOLINI G.BAOOUL

37

film n culori de filmare rosu

27
33
4-3

11
11

Desertul

UN REG-E LA NEW YORK, de Charlie G.ALEKSANDROV CH.CHAPLIN

Chaplin

De la "Un rege bun" la "Un rege la New York" Un rege la New York (Scenariu)

9 9

61

11

OPT

SI

JUMATA'I'E,de F .Fellini Intelectualul, patul Interviu artistul si tele-

G.ARISTARCO G.BACHMAN F.FELLINI M.MAR'I'IN

10
Fellini

3~
12
'7 i

cu Federico totala

10 10 10

Confesiune Opt

si jumatate

21

HAr,~LET,de Grigori A.ANIKST G.KOZINTEV m.,KUSTOW Z.PITERA I.SKWARA M.TUROVSKAIA ZAzn; IN METRO..

Kozintev de Grigori Kozintev

"Hamlet"
ti

11 " 11 11 11

418 6 25 3
:>:

nu

fi ?"
cinematograful

Hamlet Traiasca Grigori Hamlet

Kozintev - 1964Malle

de Louis Fisa

PH. PILLARD

filmografica

12

i (' -~ ';!

CETATEANUL A.BAZIN

KA~~. de O.Welles
-Decupajul 'la Welles Opera lui Welles Kane

96

A.BAZIN J.DONIOL-VALCHOZE O .WELLES

li

102
19

Cetateanul zoral

- Scenari

regi-

..

- 112 -

D! FILM CU PRIVIRE LA ACTORUL


G.C.CASTELLO L.CHIARINI O.COSTA B.FORSLUND A.J ACKIEWICZ A.MACERET I A.VOISIN .ue la teatrul. leviziune Actorul film Cum.poate marelui actor la tede

8 8 8 8 8 8 8

31

de teatru
:i.i.A.c;.

si actorul. actorul

8
19 48 51

nastere sai

Bergman si actorii .b'als n exterioare l::icena si ecranul

16
31

. lJirijarea actorului i:n teatru, nematograf si televiziune

ci-

L.BARl:iACQ C.uILLO.N L.l!;Il::iNER

r' Scenografia
t

CU PRIVIRE LA DECORUL IN FILM in "'l'acerea n. Hamlet ~n rilm n aesenul e de aur"

5
5 5

85 76 58
88 71 80 30

I
i
\

l::icenografia

\ lJezvoltarea scenografiei W . GENTLl!;MAN \! Elementele perspectivei pentru cinematograf C.GIBBOON S.IUTKEVICI .

5
5

.
.

scenografi~ n "Othello" Serviciul scenografic

\ Probleme

~-

de decor

la "Hamlet"

,/~

,\.J
Il
11

PROFILURI Ala:tn Resnais Alain Resnais Hiroshima, "Hiroshima, dialectic Maestrii - Bio:filmografie

't7
62

H.COLPI J .L .LEU'l'RAT

mon amour mon amour" - Film se explica

.
B.PINGAUD G.SAOOUL
F .SALflDN

Il
11 11 11

56
71 49 89 75

misterului

Alain Resnais Sugativa Muriel - Fisa descum.panirii sau timpul. unei rentoarceri filmografica

..

- 113 -

CU PRIVIRE

LA FILMUL ISTORIC

Nr.
Y.BIRO S.M.EIl:iENSTEIN L.FIORAVANTI S.KRAKAUER M.ZORKAIA Filmul istoric moderna Problemele si aspectele istoric pe .tema sale

P~'S.
124

2 2 2 2

filmului

103
119 127

Prezentare si consideratii Congresului Regizorul n fata istoriei

Principiile de baza ale filmului so~ieti~ cu continut istorico-revo1utionar

91

CU PRIVIRE

LA FILMUL

IN CULORI n cu-

. ..
C.DREYER S.EISENSTEIN S. EISENS'l'EIN M.FACTOR N .G:rIELLI F.KEMPE L.KOZLOV R.RAY P .PORTAIUPI

Despre lori Filmul

realizarea h culori

filmelor si filmul

134 122

colOrat

Culoarea Culoare

si muzica

1 1
1
l.

84
59 166
110

~i semnificatie
pentTu fotogran film

Machiajul corectiv fia pancromatica Functia estetica

a culorii

Dramaturgia

culorii lui Eisenstein

Unul din proiectele Cinematografia Palete mecanice

culorii

. ..

1 1 1 1 1
1
3 3 3 3 3
~ ./
.3 .3

125
95
101 118 136

Pregatirea

unui film n culori

CU PRIVIRE B.BABOCIKIN A.BAZIN L.CHIARINI R.CLAIR C.FOREN1AN T.GUTHRIE O .PRENITNGER G.'l'OVSTONOGOV

LA RAPORTUL si scena

I:NTRE CINEMA

SJ TEATRU

Ecranul Teatrul Filmul Cinema, Ecranul Ecranul Ecranul

101
54
80 89 116
110
.1..03

si cinematograful si teatrul teatru si roman

si scena si scena si scena toate bariere.Le

Sa nlaturam

91

114-

3.
A.WAJDA
N.ZORK..UA

~'~

'101 3)
i

Ecranul

si scena si teatrul

Cinematograful

cu i'RIVIRE LA RAJ?ORTUL INTRE CINElv1ATOGRAF SI


TELEVIZIUNE A.OONATOY
R.MAY

Televiziunea Cautarea

devine

arta de televiziune

'1
7
7

51

unui limbaj nu exista

64
74

1'.P.PASOLINI

Televiziunea

CU PRIVIRE LA COMEDIA OINEMATOGRAFIOA J.AGEE


A.AYFF..E

Marea epoca a comediei ImpHcatiile Ne-am dezvatat Jacques Pierre Tati Etaix ~ O lectie gen. de rs comicu1ui sa rdem, ?

12 12 12 12 12 12 12 12

7'
88 65 60 85
55,

F.CAPRA.

J.CHEVALIER P.GRAHAM
R.IURENEV

Nu un singur \. Partea Traind Reflectii vesela

ci genuri

HoLLOYD H.ROACH
F.SELLERS

a vietii

78

cu rsul despre comedie

8'
71

. 12

. VA PREZENTAM CINEMATOGRAFIA DINa JaR,0nia

.
YAY

-ti ca

Oinematografia

japoneza

Statis-

4
4 4

86
132

M.KAWAMOTO
D.MAC

Filmul de pa:pUSi n J~ponia Samurai DinCOlo de orez, verde Rashomon (Fisa Filmnd De partea Scurta Trei aroma de: filmografica) c~8i .

92 102 95
115 121

T.MILNE

.
e

4 4

D~RICHIE
. M.ROJKOY

n Japonia cealalta a lumii japonez

4
4 4

istorie interviuri

a filmului

83
109
113

cu Mizoguchi care apune ?

NTVE'l'KOY A

Va rasari

soarele

II

-' 115 .&.:.


S; U. A.
A.ALDRICH JEAN-CLAUDE A.BAZIN E.COMUZIO W~FADIMAN ." t%.FENIN M.GUARALDI L.WDULET BATZ Flmctia de "producer" cinematografice ame10 de

10

55

Mutatia industriei americane

10 .49
bl

Westernul sau cinematograful rican prin excelenta Noua scoala a compozi torilor muzica de film americani Cowboy si independenti americana

10 10

79 75

Cinematografia decada

n ultima

10 10

43
90 39
66

Despre creatia unor tineri zori de fi!m americani Etapele Hollywood-Ului

regi-

...

!O
10

Sapte oaimeni diScutnd

SUEDIA 1 .'BERGMAN F.JOTTERAND Despre creatia ~e film

145

Cinematografia suedeza - Scurta prezentare O panorama pu~in mbucuratoare suedeza

2
2
2

131
135
139

K.MATUSEVICI E.MILIHINA N.SIR~IA G.SAOOUL

Nou! n cinematografia Bergman pe culmile

artei sale

142

PROBLEME

DE TEHNICA

CINEMATOGRAFICA

1 .ilLEKSL"lDER s.a..Tehnica cinematografica. francez~ n anul 1964 P.BRARD Procedee pe ecran lat: Tehniscopul Depozitarea Modificarea culori Conservarea filmului dirijata virgin a redarii n culori n

12

97

.
I

3
2

120
151 171 174

L.HAPPE I.RECOURCE

1
1

imaginilor

.. ..

CRONICA Al IX-lea Festival inteTuational al filmului comic si umoristic de la Bordighera Al X-lea Festival al filmului scurt metraj de la Oberhausen 3-8 februarie 1964 de (RFG)

2 2

150

1LI-9

- .

116 -

.
R.KONICZEK

Al XIV-lea Festival international al filmului de la Karlovy Vary (4-19iunie 1964) / Calendarul restivalurilor tionale pe anul 1964 Incercari, ncercari ta din Bucuresti) interna-

7
10

'82

93 94 97
86

(Corespondende la

. . .
"

Il
5

"

Palmaresul festivalurilor Cannes 19~6-1964 Palmaresul festivalurilor netia 1946-1964 Palmaresul primului tional de la Mamaia

de la Ve-

8
6 6 7

festival

naal la

(1964)

110 109 76

"

"

Primul festival international filmului de scurt metraj de Cracovia , La Festivalul de la Mamaia

G.S.A.DOUL

PROBLEME W.HTJRFELD G.MARIANOV

DE ECONOMIE

CI NEMATOGRAFI CA

Mari~ea

ntreprinderii

si productia

7
5

83
119

Arta d.e a rilma si arta de a calcula

"

STATISTICA

ne as ca

Date privind

cinematografia

rom-

1
4
3

178
150
124


e.

Productia de filme si reteaua cinematografica n unele tari socialiste Statistica (privind filmele realizate de studioul "Bucureti" - num!1rul spectatorilor i filmele exportate)
GLOSAR

Aberatie Accesorii Acomodare Acordare Acroinatic

cromatica speciala la culori

"

128

6 9 9
" 9

115 101 101


128

Acromatie Acuitate cromatica Acuitate Adao~ vizuala

4 4

103 150 150


97
102

cromatic

8
9

Adapt. re

- 117 ~ ~

Adaptare la culori Agregate de lumina Aliniere Amestec de ,cUlori Amestec 8ubstractiv Animatie Armonie Arhi tact scenograf' Balansoare

9 9

101 103
96

?
de culori
9 9 7

103 103
97

45
6

151 129
111;-

Oadru de rez erva Cadru de sticla CalcUlator de expunere CelUloid Ciclorama Compensare automata _ Conditii de iluminare Constanta culorii Contrast Contrast n detalii Contrast obtinut prin s~praexpunerea la lumina. puternica Contrast simultan incolor Contrasta Ca) Contraste accelerate Contraste de iluminare Contraste de umbra si lumina Contraste excesive Contraste moi Contrasta pronuntata Contraste violente Contrastul culorilor Contrastul de stralucire al subiectUlui' Contrastul imaginii Corp negru Corp translucid CUloare . Culoare grizata Culoare libera Culoare spectrala Culoarea 1'etei si a l'ondului Culoarea. unui corp-

6 6
12
7

112 113
105
97

6
7

112
97

Il
10

102
151
97
97

4
10
10

10

98

10 10 10
10
10 10

98 98 98
98
99 99

10
10 10 10

99
99
97

97

10 3

96 131
151

4
8

96
97

8
8

96
96

8 8

98 96

Expunere culorii hise chise ari mentare pensatie a mim.i i tmica ~late minii ectuoasa. erii ilor diare mata de inii umina artU'icia1a de gri zi . ripla' nii atice punere rii rilor e de expunere

11 8 11 106 105 104 H8102 105 101 182 186 130 151 98 97 103 99 95 96 . 99 11130 ~ 5

,,, ,.
~

4 8 lR 11 12 1 10 11. 5 3

- 119 -

Nr.
10 10

~ 96

Gradatie echilibrata Gradient Indice de' expunere Inlantuire prin oglin<1a. Intunecare prin difuzie Invechire Latitudinea expunerii Limi ta de adaptare la ~umina , Lumina Lumina actinica Lumina artificiala Lumina atenuata Lumina difractata Lumina a.ifuza Lumina disponibila Lumina emergenta Lumina emisa Lumina falsa Lumina xavorabila Lumina incidenta Lumina moale Lumina naturala Lumina neagra Lumina nefavorabila Lumina oblica Lumina polarizata Lumina reflectata Lumina slaba Lumina transmisa Lumina vizibila Masca cu diferenta de culoare Masca negativa 'Masca pozitiva Masina de ceata Masina de copiat optica (truca) Masinist Negru Neutru Numarul ghid al expunerii

95 106
98

12 7 7

97
112
105

6
12

102

11 11

102
98
98
l.oo

11 .ll 11 11
11

99
100

11
11

99 101
101 100

11
11

101 99

11 11'

100 /
98
101 102 99 99 99

11
11

11 11 11 11
11 11
2 2 2

99
100

101
159

158 158

6
2 5 7 4 12

ll~
156 J.29 96 152

106

- 120 -

Obiectiv Obiectiv Obiectiv Opaci tate Panou

acromatic anacromatic apocromatic

:; :; :;

129 129 129


152

4
7

acustic falsa

96
113 114

Perspectiva Plantatie Proba

6
6 7
2 2

96
157 157

Procedeul cu masca mobila (cache-contreoaohe) Proeedeul Matt1e Pro,tunz1.mea. ompului pundte de reU ef Punere la punct automata

~7
7 7

97
98 96

Ra.diatii e infrarosi Seenograi'ia Scenotehnica

El

11
5 5

101 .
128
128 112 158

Schite de continuitate Sistem'de film dublu Sistemul cu ecran albastru cu Sistemul ou ecran albastru diferenta de culoare Sistemul de film unic Sistemul ou infrarosu

6
2 2 2 2 2 2 2 6
.6

159
159 158 159 160 159

Sistemul cu lampa de sodiu Sistemul cu ul traviolet Spa'tiu soenic Specificatie Stralucirea vizuala Strat antireflectant a unei, cul'ori

11l~

8
4

1~5'
98 150 l31

Sursa
Temperatura de ~u1oare 'llransparent a Un~hi de inoidenta Unghi de reflectie Unghi uri pent!:j.,t"'at>arat

;,.
:; 4

11

11
6 9

98 98
112

V'ea ere
Vede~e

a.'\)ge'1 u

ta

102

acromatica

128

- 1213
G

Vedere Vizor
_Voleu

cromatica

12')I J.llj..

156