Efec tele migratiei asupra copiilor

CUPRINS I. I.1 I.2 ARGUMENT Stabilirea Temei Obiectivele Cercetari

II. DOCUMENTARE II.1 Concepte III. INCADRARE TEORETICA IV. STABILIREA ESANTIONULUI SI ALEGEREA METODELOR SI TEHNICILOR DE CERCETARE IV.1 Elaborarea Ghidului De Interviu V. CULEGEREA DATELOR

1.ARGUMENT

1.1 Stabilirea temei

Familia este elementul fundamental al societatii,celula de baza a ac esteia,intrucat dezvoltarea umanitatii este indisolubil legata de constituirea si evolutia formelor de colectivitate umana,dintre care f amilia reprezinta una dintre verigile sociale cele mai vechi si mai specifice in asigurarea continuitatii si afirmarii depline a fiinte i umane. Familia este conditionata si determinata in organizarea si evolutia sa de modul de organizare a societatii pe care o reflecta,desi este relativ independenta in raport cu aceasta societate. Dupa revolutia din 1989,in Romania,de asemenea si in alte tari europ ene,tranzitia spre o societate democratica a dus la un colaps manifestat la nivel de individ prin scaderea calitatii vietii, si de ce n u ,la nivel familial. O data cu scaderea locurilor de munca

si cu ascendenta somajului,mai ales in randul femeilor,singura solutie gasita de unele familii pentru a asigura celorlalti membri ai familiei un trai decent,a fost decizia de a migra si in cele din urma actul migr atiei,ale carui consecinte sunt vizibile atat la nivel macrosocial din punct de vedere economic,demografic,dar si la nivelul microsocia lului,reprezentat de nucleul familial. Plecarea unuia sau a ambilor parinti este in stransa relatie cu gasir ea si ocuparea unui loc de munca pe piata fortei de munca externa,cu restabilirea echilibrului financiar din mediul familial,cu cresterea nivelului de trai,manifestandu-se ca un fenomen social. Efectele sunt resimtite atat de familie,in care au loc schimbari de structura,di namica si functionalitate,cat si de copil,care se confrunta cu o serie de probleme. Copii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate au un pro fil asemanator cu cei ce traiesc in familii monoparentale ca urmare a despartirii parintilor sau a decesului unuia dintre ei.Acest lucru a rata ca,desi plecarea la munca este temporara,efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele ale unei despartiri pe termen lung sau d efinitive.

1.2 Obiectivele cercetarii

Obiectiv general: Identificarea efectelor pe care fenomennul migratiei il are asupra co piilor ramasi acasa Obiective: Modul in care este perceputa plecarea parintelui/parintilor la munca in strainatate de catre copii ramasi acasa. Efectele plecarii parintelui/parintilor asupra climatului familial si asupra copilului/copiilor in mod particular.

2.DOCUMENTARE 2.1 Concepte Studiul familiei s-a impus ca o necesitate abia in epoca moderna,desi preocuparile in acest sens sun foarte vechi.Problema organizarii vietii de familie si a consecintelor ei functionale,a evoluarii rolu rilor masculine si feminine apare in lucrarile ganditorilor antici si a celor renascentisti,iar intr-o perioada istorica mai apropiata,la so

cialistii utopici.Preocuparea pentru reusitafamiliala,anticipand ceea ce mai tarziu,intr-o forma sau alta,avea sa se numeasca sfat si terapie conjugala,apare inca din antichitate.Astfel,zeitatile egiptene erau considerate drept justificari si fact ori responsabili ai unei uniuni conjugale fericite si fertile. Familia(concept) reprezinta un univers inalt cognoscibil pentru orica re dintre noi deoarece,dintre toate institutiile sociale,ea este cea dintai cu care intram in contact si pe care o cunoastem. Etimologic,acest concept isi are originea in "famulus" care are un se ns mai larg de supus,robitor,ascultator, si unul mai restrans de sluga,rob,slujitor. Familia este o valoare superioara pentru majoritatea poapoarelor,incl usiv pentru tineri. Aceasta se bucura de nenumarate definitii,dupa cum urmeaza: Murdock defineste familia ca un grup caracterizat prin rezidenta comu na,cooperare economica si reproductie, si o deosebeste de mariaj care reprezinta un complex de obiceiuri care se centreaza pe relatia unei perechi de adulti asociati in cadrul familiei. "Familia este un grup care isi are originea in casatorie,alcatuita di n sot si sotie si copiii nascuti din unirea lor,pe care ii unesc drepturi si obligatii morale,juridice,economice,religioase si sociale."- C l.Levi Strauss. Doctrina crestina defineste familia ca fiind o comunitate de viata si de iubire.Ea este chemata sa isi asume planul lui Dumnezeu in conditiile lumii noastre si sa il realizeze. Iolanda si Nicolae Mitrofan considera familia o matrice genetica in c are se plamadesc modelele primelor relatii umane,ale primelor relatii cu sexul opus,primele comunicari si atitudini fundamentale fata de semeni si fata de viata.Si tot ea este si ramane de-a lungul intregii existente sursa primordiala a satisfacerii nevoilor noastre emot ionale de contact,apartenenta si afiliere sociala,de siguranta,de dragoste si respect fata de sine. Educatia(concept)-fiind definita ca actiune exercitata asupra aproapel ui pentru a-i dezvolta posibilitatile.Cel care examineaza modul in care sistemele de educatie permit unei societati sa se adapteze treceri i de la o diviziune mecanica a muncii la o diviziune organica a muncii a fost Emile Durkheim. Fiinta umana are nevoie de hrana si de imbracaminte,dar si de afectivi tate si de protectie.Simtim nevoia de a fi printre acei semeni ai nostri care ne ofera caldura sufleteasca,ajutor in momentele dificile ale vietii,confort psihospiritual.Familia apare ca fundalul socioafectiv cel mai relevant pentru majoritatea indivizilor.Nu este greu de con statat cum,in ciuda multor dimensiuni,pe termen lung si pentru probleme mari,familia ca unitate,sau prin unii dintre membrii sai,absoarb e pozitiv bucuriile si necazurile noastre,ne ofera protectie materiala si spirituala.Ea indeplineste o functie deosebit de importan ta,si anume functia de solidaritate psihoafectiva.

Migratia(concept) este definita de Vasile Miftode ca un fenomen de ree chilibrare a balantei demografice intre zone sau localitati,un mecanism de competitie si reglare,o supapa de siguranta fara de ca re o colectivitate se poate destructura datorita schimbarii fundamentale a conditiilor ei de exisenta. In functie de modificarea echilibrulu i dintre populatie si resurse,acest autor identifica o zona de emigratie atunci cand apare un surplus de populatie si o zona de imigratie pr in aparitia unui surplus de resurse.Atunci cand presiunea populatiei asupra resurselor naturale si sociale ajunge la o anumita limita,emig ratia apare ca o necesitate. Migratia reprezinta o componenta tot mai importanta a societatii cont emporane.Migratia pentru munca,asociata sau nu cu mobilitatea teritoriala,constituie in prezent cea mai dinamica forma de circulat ie a populatiei. Inrautatirea situatiei economice in anii 80 a determinat cresterea tre ptata,dar modesta a celor care au plecat legal din tara.In acelasi timp a sporit constant numarul cererilor pentru emigrare,care,de cele ma i multe ori,nu au fost aprobate.In jurul anului 1990 fluxurile de iesire au fost cele mai importante deoarece au inclus si persoanele care,din diferite motive si-au amanat plecarea in strainatate. Motivatia principala a migratiei pentru munca este una economica:obtine rea unui venit incomparabil mai mare decat ar fi obtinut in tara pentru o munca de valoare egala si,evident,cava mai mic decat cel obtinut d e forta de munca autohtona pentru acelasi gen de munca.Venind din tari mai putin dezvoltate,migrantii accepta,de cele mai multe o ri,munci care nu sunt acceptate de locuitorii tarii respective,munci considerate a nu fi corespunzatoare statusului lor social. Migratia trebuie privita ca o evolutie in doua momente:inainte si dupa r ealizarea ei.Tot asa trebuie privite si elementele care acompaniaza fenomenul de migratie daca il privim la nivel de individ:capitalul e conomic,social si cultural. In prezent,se observa ca din ce in ce mai multi parinti sunt nevoiti sa emigreze din diferite motive economice,sociale,politice,pentru a-si intretine familia si pentru a-si gasi un rost in viata,astfel ca,in numeroase cazuri copii proveniti din familiile cu unul sau ambii parinti plecati la munca in diverse tari raman i n grija rudelor,vecinilor sau a unor persoane platite. De multe ori,familia se afla in impas atat in momente predictibile,dar n epregatite,caracteristice diferitelor stadii din ciclul vietii,cum ar fi:aparitia primului copil,copilul la varsta adolescentei,cat si i n momente nepredictibile,cum sunt modificarile determinate de somajul unui sau ambilor parinti,spitalizare,saracie.Solutia gasita de marea majoritate a acestor familii in vederea combaterii saraciei este gasirea si ocuparea unui loc de munca pe piata externa a fortei de munca. Plecarea la munca in strainatate a unuia sau a ambilor parinti se consti tuie ca un fenomen social ce are in timp efecte asupra familiei si asupra copiilor.Acestea pot fi si pozitive constand in cresterea cal itatii vietii,dar si negative cum ar fi,modificarea structurii familiale,schimbari in exercitarea rolurilor. Principalele efecte pozitive sunt legate de bunastarea elevilor ai caror

parin?i sunt pleca?i n strainatate. n cele mai multe dintre cazuri migratia parintilor determina o crestere a nivelului de trai al co pilului ramas acasa. Asa cum au aratat si alte studii, veniturile din strainatate sunt folosite n mare parte la mbunatatirea conditiilor de locuire si la nzestrarea cu bunuri de folosinta ndelungata. Se remarca de exemplu faptul ca n cazul copiilor cu parinti plecati n p rezent, procentul celor care au telefon mobil este mai mare dect n cazul copiilor fara parinti plecati (telefonul mobil pare sa se fi transformat ntr-un bun de stricta necesitate pentru copii la nivel national 75% dintre elevii de gimnaziu au propriul lor telefon mo bil). Computerele si consolele de jocuri video sunt mai frecvente n gospodariile de migranti dect n celelalte. Si alte bunuri personale pe care le-am putea considera specifice vrstei (bicicleta, mp3 player sau Ipod,role) sunt detinute ntr-o pondere mai mare de cop iii de migranti n comparatie cu ceilalti. Dincolo de bunastarea materiala, copiii de migranti, n special cei cu ambi i parinti plecati, tind ntr-o pondere mai mare sa aiba experienta unor calatorii n strainatate comparativ cu ceilalti copii. 34% dintre copiii cu ambii parinti migranti au calatorit n strainatate, spre deosebire de doar 14% dintre copiii de non-migranti. 20% dintr e copiii cu ambii parinti plecati si-au petrecut vacanta de vara din 2006 n strainatate la parintii lor.ntre efectele negative este interesant de remarcat faptul ca plecarea unuia dintre parinti determina n unele cazuri o deteriorare a relatiei copilului cu parintele ramas ac asa. Astfel, n cazul celor cu tatal plecat n strainatate,ponderea copiilor care nu au o relatie foarte buna cu mama lor este mai mare,dect n celelalte cazuri. Acelasi lucru se poate observa si mai pregnant n cazul relatiei dintre copil si tata n conditiile n care m ama este plecata din tara. Familia reprezinta principala sursa de sprijin pentru copii atunci cnd se c onfrunta cu o problema, n special daca respectiva problema este legata descoala. n cazul copiilor cu parinti migranti ponderea celo r care afirma ca nu apeleaza la nimeni pentru a-i ajuta n probleme legate de scoala este semnificativ mai mare dect n cazul copiilor fara p arinti migranti. Alte efecte negative se ntlnesc la nivel psihologic. Datele de ancheta confi rma existenta unei asocieri semnificative ntre absenta ambilor parinti sau doar a mamei si frecventa simptomelor de deprimare la copii. Este mbucurator faptul ca nu apare o corelatie ntre lipsa parintilor si nrautatirea starii de sanatate a copiilor. Durata absentei unui membru al familiei poate fi asociata cu o serie de pr obleme sau cu neasigurarea unor nevoi ale copilului. Nevoia de afectiune scade o data cu cresterea duratei absentei parintilor fiind inlocui ta cu nevoia de comunicare cu acestia. Caracteristic separarii de parinti este sentimentul de durere pe care il r esimte copilul. Durerea este in mod evident o reactie normala,interiorizata la pierdere. Copii proveniti din familii cu parinti plecat i la munca in strainatate ar avea mai multa nevoie de incurajare si de recunoastere tocmai pentru ca,in absenta acestora nu au decat u n acces limitat la dragostea neconditionata de tip parintesc.

"Migratia externa,mai ales cea temporara,a antrenat o serie de consecinte d istructive pentru familie. Copii ramasi in tara in grija sau pseudogrija unor terti sunt lipsiti de afectiune parentala,de indrumarea si controlul parintilor. De aici,abandon scolar,comportamente deviante sau chiar delicvente. In Romania de azi ar fi nevoie de publicitate cu continutul protejati familia." In numeroase statistici cu privire la delicventa un rol important il ocupa minorii si adolescentii care sunt lipsiti de siguranta,armonia si stabilitatea unei familii. In aceasta categorie se includ s i copii si adolescentii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate,ei ramanand in grija altor persoane. Nevoile de baza ale co pilului raman intr-un anume mod neimplinite ori sunt inlocuite cu o cantitate de bani sau daruri materiale pe care le trimit adesea p arintii din strainatate. Efectele se observa in randul copiilor prin acte delicvente:abandon scola r,furt,comportament de grup sau de banda,inadaptare scolara,tulburari de conduita. Migratia are efecte pe termen scurt, cat si efecte pe termen lung. Efecte pe termen scurt: Pericolul este mai mare la copiii mici,a caror personalitate se formeaza de la inceput dizarmonic; Multi dintre ei au tulburari de somn,devin agresivi,nu au incredere in ei si asta din cauza absentei modelului parental; Un copil din zece chiuleste de la scoala in mod constant dupa plecarea pa rintilor la munca in strainatate,iau noote mici si pot ajunge chiar la abandon scolar. Efecte pe termen lung: Aceasta generatie de copii lipsiti de iubirea parintilor si de armonia fa miliala poate deveni una de adulti-problema. Psihologii nu exclud posibilitatea ca unii sa ajunga infractori; Psihologii spun ca adultii care au avut in preadolescenta unul sau ambii parinti plecati la munca in strainatate,vor dori,in general,meserii care sa le aduca bani rapid. Absenteismul scolar este o consecinta a unor probleme sociale. Poate fi p rovocat de parinti,un mediu care induce in primul rand o variabila culturala. In etimologia absenteismului scolar gasim doi factori major i care actioneaza in interdependenta:scoala si familia. In

cadrul familiei se amintesc ca factori etiologici:parintii care nu controleaza s i nu reactioneaza la absentele copiilor,parintii care ii pretind copilului sa lipseasca de la scoala,parintii care sunt dependenti de alc ool sau de droguri,parintii imaturi care tin copilul acasa pentru a-l proteja. Desi prezenta mamei este decisiva pentru dezvoltarea normala a copilului, ea lipseste de multe ori din cadrul familiei de o perioada mai mare de 1 an,efectele asupra acestuia manifestandu-se in variate moduri cum ar fi:probleme de ordin scolar,afectiv,de comportament,de comunicare in familie si in cercul de prieteni. Nici o sarcina educativa nu este atribuita barbatului. Munca educativa este realizata de catre mama,singura sau in colaborare cu sotul. Copiii comunica sensibil mai mult cu mamele,iar carentele in comunicarea cu tatal sunt,de regula.compensate printr-o comunicare mai intensa cu mama. O carenta cu mama,ins a,nu este aproape niciodata compensata prin comunicarea cu tatal. Nelipsite de importanta sunt cazurile in care copiii raman singuri,o mare parte din responsabilitatile parentale fiin preluate de catre fratii mai mari. Studiile arata ca fratii mai mari,in general,joaca un rol important educativ pe langa ceilalti copii. Psihologii si sociologii observa ca fratii mai mari pot reprezenta modele de indentificare mai influente decat parintii si ca mijlocesc intrarea fratilor mai mici in diferite medii sociale. Absenta parintilor din viata copiilor la varste minore afecteaza formarea atasamentului fata de persoanele de referinta,sigurantei si stimei de sine,precum si dezvoltarea lor ca viitori adulti. 3.Incadrarea teoretica 4.Stabilirea esantionului si alegerea metodelor si tehnicilor de cercetar e

5.Culegerea datelor n ceea ce priveste perspectiva specialistilor, din Iasi si Chisinau, asupr a motivelor pentru care oamenii decid sa lucreze la munca n strainatate au cauze comune dar n acelasi timp se disting si cauze diferite.Prin tre motivele comune, specificate de catre specialisti din ambele localitati,determinante pentru persoanele care sunt plecate la munca n strainatate sunt: problemele materiale, preponderent de natura financiara care nu le permit parintilor sa-si creasca copiii n conditii de cente, nu au locuri de munca bine platite, nevoia acestora de a trai mai bine si criza din familii. Aceste motive se regasesc enum erate de persoanele care au plecat sa munceasca n strainatate si au fost intervievate. Eu cred ca saracia este invocata ca motiv pentru care pleaca, mai mult e ne voia de mai bine mama pleaca din dorinta ei de a-i oferi

copilului ce e mai bun (psiholog, Iasi) Cam jumatate dintre acestia au plecat datorita crizei din familie. Mai mult ca o fuga de ceea ce e n familie. (asistent social, Iasi) Pna la urma oamenii pleaca ca nu au bani si nu au locuri de munca, dar nu att locuri de munca ci locuri de munca bine platite pentru a putea din acel salariu ntr-adevar sa aiba o viata decenta. (pedagog, Chis inau) Cauza principala este saracia care nseamna lipsa banilor, lipsa locurilor de munca si problemele din familie create de lipsa banilor, asta ca si cauza mare. (jurist, Chisinau) Mama s-a dus acolo sa cstige mai bine. (pedagog, Chisinau)

Principalul motiv este saracia, pleaca sa faca un ban, dar acest lucru depi nde si de familie.Unii vor sa faca o afacere, altii sa traiasca mai bine. (psiholog, Iasi) Sunt nevoile materiale pe de-o parte, pe de alta parte am observat ca pleac a cei cu o situatie buna. (profesor, Iasi) De obicei este dorinta de mai bine, cei foarte saraci nu pleaca. Iasi) Asadar, nu neaparat nevoile lor materiale ct nevoia lor de mai bine, dar e u n bine material,pentru ca ei neglijeaza relatia cu copii. (profesor, Iasi) Sunt diferite, pleaca parinti din nevoie, ca sa si poata creste copiii, sa l e de-a niste studii, sa-si construiasca o casa altii cauta o viata mai buna. (pedagog, Chisinau) n sectorul meu sunt familii tinere care nu si permit sa-si cumpere o casa, sa plateasca o chirie iar scopul principal cred ca acesta este sa mearga sa cstige niste bani. Sunt si cazuri cnd oamenii pleaca pent ru ca si doresc o viata mult mai buna dect cea pe care o au. (pedagog,Chisinau) Parintii pleaca de multe ori si datorita crizei din familie, plecarea ca o s olutie (politist, Iasi) O alta cauza este si violenta n familie, multe femeii pleaca ca nu se mai sim t bine n familie si pleaca sa caute un viitor mai bun. (jurist, Chisinau) Motivul care m-a determinat sa fac aceasta alegere a fost acela ca aici n tar a, dupa 1990 nu am mai avut un loc de munca, si chiar daca as fi cautat un loc de munca n tara,munca nu este platita cum este n strainat ate. Aveam un trai decent, dar nu ne putem permite dect strictul necesar iar copiii crescnd mai mari aveau din ce in ce mai multe exi gente, fie la scoala, fie n general, iar pentru a le putea oferi un trai mai bun, pentru ai sustine n scoala am decis sa fac acest sac rificiu pentru ei si pentru familie. (feminin, 47 ani, Iasi) Principalul motiv al plecarii mele n strainatate a fost lipsa banilor. n, 39 ani, Iasi) (femini (psiholog,

Problemele financiare.

(masculin, 26 ani, Iasi)

Motivele financiare au fost cele care i-au mpins sa plece, dorinta de un trai mai bun pentru ei si de a-mi putea oferi si mie mai multe posibilitati si oportunitati. (feminin, 21 ani, Iasi) Ceea ce m-a determinat sa plec a fost somajul, nu aveam loc de munca de foar te mult timp,saracia de asemenea, aveam un copil mic, trebuia sa intre n clasa I si locuiam ntr-o camera n casa socrilor la tara, ceea ce era destul de greu. (feminin, 36 ani, Iasi) Lipsa de oportunitati din tara mea, vaznd ca am studiat att si nu puteam gasi de lucru n domeniu. (masculin, 26 ani, Iasi) n primul rnd banii, lipsa banilor au adus si conflicte n familie. (masculin, 52 ani, Iasi) Salariul care l aveam nu mi ajungea sa fac fa?a. Din aceasta cauza am fost nev oita sa fac multe datorii, care ulterior s-au adunat ?i nu gaseam alta solu?ie ?i am fost nevoita sa plec. (feminin, 44 ani, Iasi) Salariile foarte mici si lipsa locurilor de munca nu-mi permit un trai decen t. Plecarea mea n strainatate a fost pentru un trai mai bun pentru mine si pentru familia mea. (masculin, 45 ani,Iasi) Nevoia! Am avut datorii foarte mari si, numai cu salariul meu pentru ca sotu l nu lucra, nu reuseam sa le acopar. (feminin, 45 ani, Iasi) n afara de lipsa de bani au mai fost si unele conflicte n familie. (masculin, 2 6 ani, Iasi) Alte motive ale plecarii parintilor la munca n strainatate, enumerate de par ticipantii la focus grup, sunt: obiceiul de a pleca la munca n strainatate, rentregirea familiei, plecarea a devenit o moda, dorinta de a trai n concubinaj pentru bani, un nou mod de viata, crearea posibilitatilor de studii pentru copiii, nevoia de a calatori si de a se bucura de nou, dorinta de a se mplini ca persoane. De asemenea din interviuri reiese faptul ca o parte dintre ei au plecat datorita co ruptiei din tara. Mai exista si niste obiceiuri asa, adica am pe cineva acolo, a plecat acela si mi-a aranjat si mie si am plecat si eu. (pedagog, Chisinau) Motivele sunt diverse, poate ntr-adevar pentru a vedea lumea, pentru ca eu mi n chipui asa,daca noi am avea salarii decente pentru ca lumea sa poata calatori, sa se poata odihni, adica sa-si poate ndeplini acele dorinte ale sale, sa se realizeze, atunci eu cred ca lumea nu ar mai pleca (pedagog, Chisinau) Exista tendinta aceasta daca mama a plecat acolo si face rentregirea familiei , pentru ca scopul ei este sa ia copilul acolo sa-i creeze o situatie favorabila pentru studii Adica acolo unde copilul are anumite c apacitati parintii pleaca intentionat pentru a le crea anumite posibilitati. (pedagog, Chisinau) Discutnd cu unele mame care din cnd n cnd se mai ntorc si mai trec si pe la scoal

a, ele pleaca nu numai sa cstige un ban dar pleaca sa si rentregeasca familia, pleaca sa se casatoreasca, au tendintele lor si problemele lor. (pedagog, Chisinau) este o moda de a pleca. (pedagog, Chisinau)

Eu acolo sunt linistita, eu vin aici n concediu scurt si ncep sa-mi ies din m inti cnd vad ce preturi strasnice sunt aici la fel ca n Europa si ce mizerie de salarii aveti voi. Nu am nici o siguranta ca eu mine o sa am un serviciu si o sa pot face fata. Mi-am facut un mod de viata, un stil de viata unde stiu ca peste o luna iar am salariu decen t, suficient pentru a-mi ntretine si copiii si sa ma ntretin pe mine si sa am grija si de mine. Raportul salariu si preturi este foart e mare e gaura fara sfrsit. Femeia noastra moldoveanca nu mai reuseste sa mai aiba grija de dnsa. Desi acolo e ca o sclava prefera asta dect sa vina aici, nu mai conteaza ce lucreaza ea are alt mod de gndire, o alta cultura. (pedagog, Chisinau) Ele toate si abandoneaza sotii, numai pentru concubinaj cu niste oameni de ac olo, de bastina,pentru ca aia sunt mai bogati pentru a-si putea satisface niste nevoi materiale. (pedagog,Chisinau) Exista acea dorinta de a se mplini ca si persoana. Femeile de cele mai multe ori doresc sa vada cum e un alt model cultural si de cele mai multe ori ajung sa se identifice cu noul model. (psiholog, Iasi) Saracia, lipsa locurilor de munca, coruptia. (masculin, 28 ani, Iasi) Persoanele care decidsa ocupe un loc de munca n strainatate sunt n egala masu ra att persoanele cu studii superioare dar si cele fara studii. Domeniile n care aceste si desfasoara activitatea n strainatate sunt: constructii, gradinarit pentru barbati iar femeile lucreaza ca menajere sau baby-sitter. Tatal din cte stim noi pleaca n constructii sa lucreze, oameni de casa, n gradi na iar femeile majoritatea menajere sau babysitter. (psiholog, Iasi) Femeile prefera sa aiba un loc de munca n casa, ca menajera sau mai greu ca si ngrijitoare a unei persoane care sufera de un handicap sau este n vrsta. Consider ca este foarte dificil sa ai grija de o persoa na care te plateste pentru ca de obicei are foarte multe pretentii si tu trebuie sa faci ce ti spune. Barbatii daca pleaca lucreaza n constructii. (psiholog, Iasi) Pleaca la munca peste hotare femeile care nu au studii superioare de fapt, de obicei cele cu un nivel de educatie mediu sau deloc. De obicei medicii nostri, pedagogii ramn pe loc si continua sa munceasca n tara, desi nu au un salariu prea mare ramn aici pentru satisfactia profesionala. (politist, Chisinau) Tatal pleaca mai des n special n ultimul timp, e o diferenta daca de exemplu tat ii pleaca mai des n constructii si pleaca mai des n tarile din Est, n general n Rusia si Ucraina, mamele pleaca mai des n tarile din V est n Italia, Grecia, Portugalia, Spania si asta face o diferenta, adica tatii lipsesc mai putin dect mamele, pentru ca ele de obi cei pleaca ilegal si stau mai mult timp acolo, stau cu anii pe cnd cei care pleaca n Rusia sunt obligati sa se ntoarca peste 3 luni ca sa faca o pauza si apoi pleaca iar. (jurist, Chisinau)

Concluzii Un semn bun este ca nu exista diferen?e mari n modul n care si petrec timpul liber copiii ai caror parin?i sunt pleca?i n strainatate. Exista mai multe posibile motive. Primul ar fi faptul ca tinerii ob isnuiesc sa si petreaca timpul liber mpreuna (se joaca mpreuna, asculta aceeasi muzica, se mbraca la fel).Astfel, nu este neobisnuit sa o bservam ca ei au aceleasi ocupa?ii sau aceleasi modele n via?a. Trebuie luat n calcul ca lipsa diferen?elor ntre copii poate aparea si din f aptul ca ei tind sa dea raspunsurile corecte , mai ales ca, chestionarele au fost auto-aplicate ( n timpul liber ei si fac temele, ajut a la muncile din gospodarie etc.). Copiii petrec foarte mult timp n fa?a televizorului, lucru care le influen? eaza valorile, ei alegndu-si ca modele n via?a cntare?i sau actori,persoane publice si ajungnd sa valorizeze aspectul fizic si felul n car e se mbraca mai mult dect educa?ia sau inteligen?a. Din raspunsurile copiilor se observa si ca ei pun familia pe primul loc, a tt ca modele n via?a, ct si ca importan?a n via?a lor, astfel, este de asteptat ca n absen?a parin?ilor sa apara efecte negative de ordi n psihologic sau comportamental n rndul acestor copii. BIBLIOGRAFIE: 1. VOINEA MONICA "Sociologia Familiei" - Ed. Universitatea, Bucuresti, 1983 2. IOLANDA MITROFAN, NICOLAE MITROFAN "Familia De La A "la Z" - Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1991 3. GIDDENS A. "Sociologie" - Ed. Bic All, Bucuresti, 2000 4. MURDOCK "Social Structure" - Free Press, New York, 1967 5. MITROFAN IOLANDA "Cuplul Conjugal. Armonie Si Dizarmonie" - Ed. Stiintifica Si En ciclopedica,Bucuresti,1989 6. TEREZA BULAI "Fenomenul Migratiei Si Criza Familiala" - Ed. Lumen, Iasi, 2006 7. Asociatia Alternative Sociale(2006),"Singur acasa!."Studiu efectuat in zona Iasi,asupra copiilor separatti de unul sau de ambii parinti prin plecarea acestora la munca in strainatate,Iasi 8. Fundatia Soros Romania(2007), Efectele migratiei-Copiii ramasi acasa 9. Salvati Copiii Romania-Studiul Impactul migratiei parintilor asupra copiilor ramasi acasa.