Sunteți pe pagina 1din 36

UNIVERSITATEA ANDREI AGUNA CONSTANA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

MANAGEMENTUL PRODUCTIEI (I)


Titular curs: Prof. Univ. Dr. NICORESCU ELISABETA

SUBIECTE

REZOLVATE

1. Definiti conceptul de intreprindere, enumerai trsturile de baz ale intreprinderii industriale si caracterizati, la alegere ,una din trasaturi. Definitia intreprinderii: ntreprinderea este veriga

organizatoric unde are loc: fuziunea dintre factorii de producie (resurse umane i bunuri material-organizatorice) cu scopul de a produce economice n structura, caror cantitatea si calitatea impus de cererea de pe piaa, al pret de vanzare trebuie sa acopere cheltuielile si sa

aduca profit. O intreprindere industriala poate fi caracterizata prin trei trasaturi de baza:
1.

unitatea tehnico productiva;

2. unitatea organizatorico administrativa;

3. unitatea economico sociala. Unitatea tehnico productiva este determinata de faptul ca intreprinderea industriala dispune de un complex de mijloace de productie (cladiri, masini, utilaje, instalatii, materii prime, etc), in anumite rapoarte cantitative si calitative, astfel determinate, incat sa asigure o activitate ritmica, conform obiectului de activitate stabilit in conditiile unei folosiri complete a potentialului de care dispune, in raport cu cerintele pietei interne si externe.

Unitatea tehnico productiva a intreprinderii se poate prezenta sub doua aspecte:


a.

omogenitatea

procesului

tehnologic

in

toate unitatile de

productie de baza specializate in executia anumitor tipuri de produse sau parti ale acestora.La intreprinderile care se caracterizeaza prin acest aspect, procesul tehnologic este asemanator in toate unitatile de baza ale productiei, folosindu-se utilaje cu aceeasi destinatie tehnologica, aceleasi profesii si grad de calificare a fortei de munca, existand o organizare asemanatoare a procesului de productie. b. unitatea productiei fabricate de intreprindere , cu reuniunea in acest scop a unor unitati de productie, unde se desfasoara procese neomogene din punct de vedere netehnologic.Sub raportul reunirii proceselor tehnologice neomogene in cadrul unitatii de productie ale intreprinderii pot exista diferite variante:
-

mai frecvent, se constituie unitati de productie cu executarea

unui anumit stadiu/faza a procesului tehnologic , pentru toate produsele sau piesele prevazute in planul intreprinderii;
-

se pot organiza unitati de productie pentru realizarea unui

anumit tip de produs, executindu-se in cadrul fiecarei unitati toate stadiile/fazele necesitate de producerea lui;
-

se organizeaza sectii de productie pentru executarea anumitor

stadii ale procesului de productie, de regula stadii pregatitoare pentru produsele intreprinderii, alte sectii de productie preluand executarea stadiilor ramase de executat din procesul tehnologic al produsului respectiv.

Unitatea organizatorico administrativa , este o alta trasatura ce se concretizeaza in faptul ca intreprinderii, inca de la infiintare i se stabileste un obiect de activitate, i se da un sediu, o denumire, dispunand de un complex de mijloace de productie, de o conducere proprie, in cadrul ei lucrand un colectiv organizat de oameni. Unitatea economico sociala , este a treia trasatura prin care fiecare intreprindere este inzestrata inca de la infiintare cu mijloace fixe si mijloace circulante, are un plan propriu, cont in banca, beneficiaza de credite bancare, stabileste relatii economice, financiare si juridice cu alte unitati. Intreprinderea industriala are autonomie in gospodarirea fondurilor si in folosirea potentialului productiv de care dispune. O intreprindere industriala, ca unitate economico sociala, poate fi desfiintata, reorganizata prin fuziune, absorbtie, divizare totala/partiala sau poate sa-si modifice obiectul activitatii, denumirea si sediul.
2. Caracterizati

atributiile

unei

intreprinderi

industriale

in

domeniile : productiei comercial si cercetarii dezvoltarii . In vederea exercitarii unui rol activ in procesul de dezvoltare al economiei nationale, o intreprindere industriala are urmatoarele atributii:
-

n domeniul stabilirii indicatorilor economici, n domeniul cercetarii si dezvoltarii; n domeniul productiei; n domeniul comercial;

executarii si

indeplinirii acestora;
-

n domeniul financiar contabil; n domeniul activitatii de personal. intreprinderea organizeaza si asigura indeplinirea programului asigura incadrarea in consumurile normate de materiale si

In domeniul productiei: o o de productie in conditii de eficienta ridicata; valorificarea superioara a materialelor. In domeniul comercial: o in aprovizionarea tehnico materiala intreprinderea are ca atributii, elaborarea si fundamentarea programelor de aprovizionare tehnico materiala corespunzatoare productiei programate, incheierea contractelor economice si realizarea aprovizionarii la termenele necesare; o in activitatea de marketing si desfacere intreprinderea incheie contracte economice si urmareste executarea acestora. Intreprinderea trebuie sa participe la prospectarea pietei interne sau externe, in scopul cunoasterii cerintelor consumatorilor, asigura reclama, participa la expozitii si targuri si ia masuri pentru introducerea in fabricatie numai a produselor care au asigurata desfacerea prin contracte sau comenzi ferme. o atributii pentru activitatea de comert extern si cooperare internationala. Intreprinderea incheie contracte cu beneficiari externi, asigurand fundamentarea indicatorilor economici pentru export, pe baza de contracte cadru, comenzi sau conventii. In domeniul cercetarii si dezvoltarii, masurile care trebuie sa le aiba in vedere managementul intreprinderii trebuie sa vizeze: o cercetarea stiintifica; o ingineria tehnologica si introducerea progresului tehnic;

o investitiile si constructiile.
3. Prezentati functiunea de productie a intreprinderii cu

referire la rolul importanta si activitatile componente ; Functiunea


-

de

productie

ocupa

un

rol

important

in

cadrul

intreprinderii industriale si trebuie sa asigure: producerea bunurilor, executarea de lucrari sau servicii la termenele prevazute, in sa asigure o productie de calitate in conditiile optimizarii dezvoltarii intreprinderilor si a competitivitatii.

cantitatile cerute, la un cost de productie bine determinat,


-

resurselor,
-

Pornind de la continutul functiunii de productie, managemetul general al intreprinderii, prin strategia adoptata, trebuie sa urmareasca minimizarea riscurilor intreprinderii, optimizarea stocurilor de resurse, reducerea stocurilor de productie ale intreprinderii si diminuarea termenelor urmareasca de livrare; conducerea intreprinderii va trebui sa reconceperea produselor fabricate, optimizarea

cheltuielilor pentru diferite achizitii si cresterea productivitatii. Mai concret, funciunea de producie reprezint ansamblul

activitilor de pregtire, de baz, auxiliare, de servire i anexe, desfurate n vederea asigurrii condiiilor tehnice i materiale necesare fabricaiei. Aceast funciune este format din urmtoarele activiti:

a) activitatea de pregtire a produciei: 1.pregtirea programate; 2.asigurarea condiiilor necesare respectrii tehnologiilor de fabricaie; 3.organizarea aprovizionrii ritmice a locurilor de munc cu materiale, piese etc.; Este influenat de gradul de noutate a produsului ce urmeaz a se fabrica - produs nou asimilat, produs modernizat sau a crui fabricaie se repet. b) conducerea operativ a produciei: 1defalcarea n timp i spaiu a sarcinilor cuprinse n planul de producie; 2.ntocmirea de grafice operative de producie pe perioade scurte de timp i pe subuniti; asigur cadrul informaional necesar lansrii i controlului ndeplinirii programelor de fabricaie, etc. c) activitatea privind executarea (fabricaia) propriu-zis: 1.aplicarea executate; 2.aplicarea producie; 2.utilizarea adecvat a resurselor materiale i umane, etc. d) controlul tehnic de calitate (CTC): 1.stabilirea formelor i metodelor de control tehnic de calitate; 2.organizarea controlului inter-operaional i inter-fazic; 3.organizarea activitii laboratoarelor, standurilor de prob, etc.; metodelor de munc corespunztoare procesului de metodelor de organizare corespunztoare produciei utilajelor, instalaiilor pentru executarea sarcinilor

4.verificarea

materiilor

prime,

materialelor,

semifabricatelor

subansamblelor, precum i a produselor finite, etc. e) ntreinerea i repararea mainilor i utilajelor: 1.organizeaz activitatea din compartimentele de ntreinere i reparaii; 2.elaboreaz i fundamenteaz planul de revizii i reparaii; 3.stabilete numrul de intervenii tehnice; 4.organizeaz activitatea de modernizare a utilajelor, etc. f) producia auxiliar: 1.determin necesarul de utiliti (energie, combustibil, unelte, etc.) i corelarea acestuia cu necesarul seciilor de baz; 2.organizeaz activitile din subunitile proprii.
4. Clasificai i caracterizai ntreprinderile industriale n

raport cu forma de proprietate ; Dup forma de proprietate intreprinderile se clasifica astfel: A. Intreprinderi private (aflate n proprietate privat) care pot fi: 1)intreprinderi individuale aflate n proprietatea unei singure persoane sau a unei familii care asigur concomitent capitalul, munca si conducerea activittii. Patrimoniul acestui tip de ntreprindere apartine unei singure persoane sau se afl n coproprietatea membrilor; pot utiliza unul sau mai multi salariati. 2)societti comerciale care pot mbrca urmtoarele forme: a) societti n nume colectiv ale crei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu rspundere nelimitat si solidar a tuturor asociatilor;

b) societti n comandit simpl ale crei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu rspundere nelimitat si solidar a asociatilor comanditati; c) societati n comandit pe actiuni al cror capital social este mprtit pe actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniulsocial si cu rspunderea nelimitat si solidar a tuturor asociatilor; d) societati pe aciuni ale cror obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar acionarii sunt obligai numai la plata aciunilor lor; e) societati cu rspundere limitat ale crei obligaii sociale sunt garantate cu patrimoniul, iar acionarii sunt obligai numai la plata prilor sociale. B. Intreprinderi publice aflate n proprietatea statului i care mbrac de regul forma unor regii autonome, organizate n ramurile strategice ale economiei naionale; C. Intreprinderi cooperatiste aflate n proprietatea tuturor salariailor sau a unei pri din acetia. Acest tip de ntreprindere se nfiineaz pe baza dorinei de colaborare liber consimite prin participaii egale ale cooperatorilor. Cooperativele pot fi de consum, de producie, agricole etc; D. Intreprinderile mixte aflate n proprietate mixt public i privat. 7.Enumerati si caracterizati metodele de proiectare ale

intreprinderilor industriale. Proiectarea fabricilor se face dupa urmatoarele metode:

a. b. c. d. e.

proiectarea sistematica; preluarea unui proiect existent; proiectarea dupa fluxul de materiale; proiectarea pe baza unor metodologii elaborate sistematic; proiectarea dupa metoda participarii totale.

Proiectarea sistematica reprezinta acea metoda, care ofera un sistem organizat si universal aplicabil, format dintr-o serie de etape care se numesc etape cadru, o succesiune de proceduri sau metode si un grup de reguli. Potrivit proiectarii sistematice, proiectarea intreprinderii concentreaza activitatea in patru etape cadru: 1. amplasamentul; 2. proiectul de ansamblu; 3. proiectul de executie; 4. executia. Pentru proiectarea sistematica, in cadrul etapelor referitoare la proiectul de ansamblu si proiectul de executie, se folosesc o serie de proceduri prin care se urmareste definirea in solutii cat mai economice a urmatoarelor elemente:
-

stabilirea interdependentelor se realizeaza prin concentrarea stabilirea spatiilor necesare, sub raportul dimensiunii, tipului si a ajustarea suprafetelor aferente diverselor activitati.

necesara a diverselor activitati sau spatii functionale;


-

formei pentru fiecare activitate sau zona functionala;


-

Proiectarea sistematica, reprezinta succesiunea fazelor sau etapelor ce se concretizeaza prin procedurile specifice proiectarii sistematice prin care

se solutioneaza cele trei probleme enuntate: interdependentele, spatiul si ajustarea. Sintetizarea, intr-o varianta optima a acestor probleme, necesita efectuarea unor activitati ce pot fi concentrate la randul lor intr-o serie de faze. Preluarea unui proiect existent presupune gasirea unui astfel de proiect, care sa raspunda intocmai cerintelor impuse pentru viitoarea constructie, cu unele eventuale corecturi. Metoda participarii totale, presupune elaborarea proiectului de constructie a unei intreprinderi, prin antrenarea unui colectiv larg de specialisti, prin solicitarea parerilor acestora si luarea lor in consideratie, prin prezentarea variantelor si prin dezbaterea proiectelor in colectiv a eventualelor schimbari propuse, dupa care urmeaza aprobarea finala in cadrul acelui colectiv. Aceasta metoda presupune insa, mult timp pana la adoptarea deciziei finale. Proiectarea dupa metoda fluxului de materiale este folosita cu rezultate bune in intreprinderile cu ciclu continuu de fabricatie (rafinarii, etc). Aceasta metoda consta in analiza deplasarilor de materiale conform fluxului tehnologic si elaborarea proiectului plecand de la aceste deplasari.

11..Enumerati administrative.

si

descrieti

zonele

:depozitelor

si

social-

-Zona depozitelor cuprinde constructii si amenajari folosite pentru depozitarea materiilor prime, materialelor, produselor finite, etc. Necesitand un mare trafic se amplaseaza de-a lungul

cailor de transport rutier sau de cale ferata si cat mai aproape de unitatile de productie pe care le deservesc. -Zona social administrativa cuprinde diferite cladiri cu caracter administrativ sau destinate activitatilor social culturale.Pentru a asigura reducerea deplasarii personalului ocupat in aceasta activitate, pe teritoriul intreprinderii, se recomanda amplasarea acestei zone in imediata apropiere a intrarii principale a intreprinderii, iar pentru diferite blocuri de locuinte sau cladiri ce adapostesc (cantina, club, gradinita), se recomanda amplasarea lor in afara incintei, dar foarte aproape de aceasta. Pentru a asigura o functionalitate optima si, de asemenea, pentru a reduce cheltuielile de investitii, este necesar pe cat posibil, gruparea diferitelor unitati in blocuri constructive, pe baza unor criterii:
-

asemanarea proceselor tehnologice; asigurarea conditiilor de paza contra incendiilor; reducerea fluxului tehnologic, de transport, etc.

13. Enumerai i caracterizai componentele mediului ambiant al intreprinderii. Din punct de vedere macroeconomic ntreprinderea este parte integrant a mediului ambiant i component economic a acestuia. Analiza diferitelor cerine existente i a efectelor lor asupra economiei i gestiunii ntreprinderii pune n eviden 3 tipuri de mediu:

mediu stabil unde schimbrile sunt rare, de mic amploare i previzibile; mediu schimbtor unde schimbrile sunt frecvente, de amploare variabil i, n general, previzibile; mediu turbulent unde schimbrile sunt foarte frecvente, de amploare variat, cu incidene profunde asupra activitii ntreprinderii i greu de anticipat. Analiza componentelor mediului ambiant necesit ncadrarea acestora n macromediul i micromediul ntreprinderii. Ca sistem dinamic i socio-economic ntreprinderea preia din mediul ambiant extern resursele, le introduce n procese specifice din care rezult produse, servicii sau lucrri care revin in acela mediu ambiant. Deci, n acest sens, firma este o component de baz a mediului ambiant, ca un sistem de intrri n mediul ambiant (materii prime, materiale), rezultnd procese i ieiri ctre mediul ambiant (servicii, produse). Prin intrrile din mediul ambiant ntreprinderea se adapteaz la mediu, iar prin ieiri influeneaz mediul. Mediul ambiant extern n care ntreprinderea se constituie i se dezvolt este reprezentat de ansamblul unitilor economice, a instituiilor financiar-bancare, juridice, administrative, organizaii politice, de ocrotire a sntii, nvmnt, a tuturor unitilor exogene care influeneaz i sunt legate de activitatea economic a ntreprinderii. Macromediul ntreprinderii cuprinde ansamblul factorilor de ordin general al mediului ambiant cu aciune economic, pe termen lung asupra activitii firmei i asupra agenilor economici cu care aceasta se afl n contact nemijlocit. Componentele macromediului ntreprinderii sunt: 1. Factorii economici ntre factorii economici ai mediului ambiant extern pot fi menionai: piaa, puterea de cumprare, nivelul i ritmul dezvoltrii economice, potenialul financiar.Prin intermediul factorilor economici se realizeaz un schimb permanent organizaie firm mediu; 2. Factorii tehnici i tehnologici

Factorii tehnici i tehnologici sunt reprezentai n principal de nivelul tehnic al echipamentelor, mainilor, utilajelor, instalaiilor furnizate ntreprinderilor din ar sau din strintate, nivelul tehnologiilor folosite, numrul i nivelul licenelor i brevetelor nregistrate, capacitatea de documentare i inovare .a. 3. Factorii de management Funcionarea firmelor este influenat puternic de sistemul de management practicat la nivelul i n cadrul mediului naional, internaional n care ntreprinderea funcioneaz. 4. Factorii socio-culturali Factorii socio-culturali sunt urmatorii: raportul dintre populaia urban i cea rural, nivelul de dezvoltare al nvmntului, nivelul de ocrotire al sntii, ponderea i calitatea activitilor cultural artistice, mentalitatea. 5. Factorii naturali, ecologici Factorii naturali ecologici sunt reprezentai de componentele mediului nconjurtor omului: relief, clim, flor, faun, resursele subsolului, n general cadrul natural de desfurare a vieii materiale. 6. Factori politici n aceast grup pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri, opiunile privind ponderea proprietii private i publice, politicile de creditare, de susinere a import-exportului, impozitarea, cota de T.V.A., taxele vamale etc.. 7. Factori demografici Mediul demografic reprezint totalitatea elementelor demografice ce acioneaz asupra firmei, direct sau indirect. 8. Factori juridici Factorii juridici reprezint ansamblul reglementrilor de natur juridic prin care este vizat direct sau indirect activitatea ntreprinderii: legile, decretele, hotrrile guvernamentale, ordonanele, ordinele minitrilor, deciziile prefecturilor si primarilor care cuprind o serie de norme de drept de a cror realizare rspund agenii economici. 15. Enumerati si caracterizati componentele micromediul intreprinderii.

Componentele micromediului sunt: 1. Furnizorii de mrfuri reprezentai de diveri ageni economici care, n baza relaiilor contractuale, asigur ntreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, mrfuri, echipamente, maini, utilaje etc. Pentru contactarea acestor ageni ntreprinderea trebuie s dispun de informaii referitoare la dimensiunea ofertei i calitatea ei, preurile furnizorilor, politicile comerciale practicate, cunoaterea unor aspecte referitor la climatul intern al ntreprinderilor furnizoare stabilitatea economic, disciplina tehnologic, alte informaii referitoare la factori perturbatori care ar putea afecta aprovizionarea corespunztoare a firmei. 2. Prestatorii de servicii care reprezint persoanele juridice sau fizice care ofer o gam larg de servicii utile realizrii obiectului de activitate al firmei. Exemple de prestatori de servicii: firme de transport, telecomunicaii; firme de publicitate; servicii bancare 3. Furnizorii forei de munc ce influeneaz considerabil activitatea ntreprinderii datorit rolului factorului uman n procesul muncii. n sfera acestor factori intr: oficiile pentru plasarea forei de munc; bursa locurilor de munc pentru studeni 4. Clienii n aceast categorie intr: consumatorii, utilizatorii ntreprinderile comerciale ageniile guvernamentale etc. Clienii alctuiesc cercul firmelor, instituiilor i al persoanelor individuale crora le sunt oferite pentru consum / utilizare mrfuri, produse realizate de ntreprindere. 5.Concurena care poate fi reprezentat de: firme sau persoane fizice care i disput acelasi segment de piata; aceeai categorie de clieni; n situaii frecvente, aceeai furnizori sau prestatori de servicii. Competitorii se deosebesc ntre ei prin:

rolul pe care-l au n raport cu clienii; atitudinea fa de nouti; formele de comunicare cu utilizatorii; stilul de intervenie pe pia. Prin aceste elemente de difereniere competitorii pot fi delimitai astfel: lideri inovatori conservatori timizi. 6. Organismele publice reprezentate de asociaiile profesionale, ale consumatorilor, organismele de stat publice i locale, fa de care ntreprinderile au obligaii legale. n concluzie, mediul ambiant determin o multitudine de efecte asupra ntreprinderilor: 1) adoptarea de strategii organizatorice suple, flexibile, adecvate frecvenei, complexitii i amplitudinii schimbrii; 2) multiplicarea punctelor de contact ntre ntreprinderi i mediu pentru sesizarea operativ i corect a schimbrilor; 3) diferenierea modului de definire a atribuiilor n cadrul activitilor ntreprinderilor n funcie de gradul de afectare a acestora la schimbrile mediului; 4) creterea rolului activitatii de prognoz a schimbrii.

21. Definiti procesul de productie. Procesul de producie este componenta de baz a oricrui sistem de producie, prin intermediul acestuia realizndu-se transformarea intrrilor de factori de producie n bunuri i servicii cerute de pia. 22. Tipologia proceselor de productie : Tipologia proceselor de producie

Dup modul de participare la obinerea produsului finit: 1.procese de producie de baz; a)procese de baz pregtitoare; b)procese de baz prelucrtoare; c)procese de montaj-finisaj. 2.procese de producie auxiliare; 3.procese de producie de servire; 4.procese de producie anex. Dup gradul de continuitate: 1.procese de producie continue; 2.procese de producie periodice(discontinue). Dup modul de efectuare: -Procese manuale; -Procese manual-mecanice; -Procese mecanice; -Procese automate, cibernetizate i de aparatur, Dup modul de obinere a produsului finit: a)procese de producie directe; b)procese de producie sintetice; c)procese de producie analitice. Dup gradul de periodicitate:

1)ciclice; 2)neciclice Dup natura tehnologic: -procese chimice; -procese de schimbare a configuraiei; -procese de asamblare; -procese de transport.

24. Enumerati si caracterizati trasaturile de baza ale organizarii productiei in flux ; Organizarea 1. divizarea productiei procesului in flux se pe caracterizeaza operatii egale prin sau

urmatoarele trasaturi de baza: tehnologic multiple, sub raportul volumului de munca necesar executarii lor . Acest lucru se realizeaza pe de-o parte, prin descompunerea procesului tehnologic in operatii simple, iar pe de alta parte, prin agregarea lor pentru a asigura conditiile egalitatii sau a multiplicitatii duratei lor. 2. repartizarea executarii unei operatii sau unui grup de operatii, obtinute prin agregare pe un anumit loc de munca. In cadrul repartizarii, trebuie avut in vedere inzestrarea masinilor, acolo unde operatiile trebuie executate cu mai multe organe de lucru. 3. amplasarea locurilor de munca, unde se vor executa diferite operatii, in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor,

procesului tehnologic dat, de regula sub forma liniei de productie in flux. Prin aceasta amplasare se asigura trecerea pe traseul cel mai scurt a obiectului muncii, ce trebuie prelucrat de la un loc de munca la altul. 4. trecerea obiectelor muncii de la un loc de munca la altul, in mod continuu sau dicontinuu, cu ritm reglementat sau liber, in raport de gradul de sincronizare a executarii operatiilor in timp . In cadrul nesincronizarii in timp a operatiilor, executarea acestora se face in mod discontinuu, desfasurarea productiei efectuandu-se pe baza unui ritm liber, acestea find elemente caracteristice ale unor forme mai putin avansate de organizare a productiei in flux. 5. executarea, in mod concomitant, a operatiilor pe toate locurile de munca din cadrul liniilor de productie in flux. La formele superioare de organizare a productiei in flux, lansarea produsului in fabricatie, trecerea lor de la un loc de munca la altul si livrarea sub forma finita se poate face la intervale de timp egale, cu marimea tactului de functionare. Desfasurarea procesului de productie pe baza unui tact de functionare este posibila ca urmare a respectarii conditiei ca duratele operatiilor sa fie egale sau intr-un raport multiplu cu marimea tactului. 6. deplasarea obiectelor muncii sau a produselor de la un loc de munca la altul se face prin folosirea unor mijloace de transport adecvate. La formele superioare de organizare a productiei in flux, pentru deplasarea obiectelor mici si a produselor se folosesc mijloace automatizate sau mecanizate de transport, numite benzi transportoare sau

conveioare, a caror viteza de deplasare este corelata in mod strict cu tactul de functionare a formei de organizare a productiei in flux. 7. executarea in cadrul formei de organizare a productiei in flux (pe linie tehnologica, automata, banda rulanta, etc.) a unui fel de produs sau piesa, sau a mai multor feluri de produse sau piese, apropiate intre ele, sub raport constructiv, sub raportul procesului tehnologic si sub raportul gabaritelor. Pentru toate acestea trebuie sa existe o anumita omogenitate a calitatii si dimensiunii materialelor sau semifabricatelor folosite, potrivit prevederilor standard sau normelor interne.

25. Definii, enumerai producie industrial.

caracterizai

sistemele

de

Prin sistem se intelege un grup de elemente,care formeaza un intreg, ce interactioneaza si functioneaza in scopul realizarii unui obiectiv comun. Conceptul de sistem si de abordare sistemica are o larga aplicabilitate in diferite domenii ale tehnicii, economiei, biologiei, fiecare dintre acestea pot fi considerate ca sisteme de un anumit tip. O caracteristica esentiala a abordarii sistemice a problemelor o constituie faptul ca ceea ce poate fi considerat ca un sistem intr-un context dat, poate fi doar o componenta a unui sistem intr-un alt context dat. Ca regula generala, oricarui proces sau fapt identificabil i se poate asocia un sistem. Subsistemele se denumesc ca fiind parti componente sau procese elementare, care sunt necesare pentru

formarea unui sistem. La randul lui, fiecare subsistem poate fi descompus in mai multe componente, cu un grad mai mare de detaliere. In raport cu complexitatea unui sistem global se determina o anumita ierarhie a sistemelor si un anumit numar de subsisteme. Sistemele pot fi grupate dupa anumite criterii: a.
-

in raport cu domeniul la care se refera: materiale au un corespondent concret in realitatea

inconjuratoare: masini, echipamente, constructii, etc;


-

abstracte pot avea o existenta numai in gandirea analistului: in raport cu originea lor: stabile naturale care raman constante, nemodificate in adaptabile se pot schimba structural sau functional, in in raport cu legile care se stabilesc intre mediu si acestea : -inchise functioneaza fara modificari; -deschise functioneaza cu modificari continue ale

notiunile, ipotezele, ideile, etc.


b. -

decursul unor perioade lungi;


-

raport de anumiti factori cu mediul in care se desfasoara. c.

componentelor lor sub influenta factorilor mediului. Putem defini sistemul prin prisma acestei clasificari ca pe un ansamblu de obiecte si un ansamblu de relatii intre acestea si atributele lor. Prin obiect intelegem parametrii sistemului referitor la procese, rezultate, control iar prin atribute intelegem proprietatile prin care se manifesta in exterior obiectul respectiv . In cadrul unui

sistem, in functie de starea lor, parametrii pot lua diferite valori. Prin intermediul atributelor pot fi cuantificati parametrii sistemului. Prin ansamblu de relatii se intelege ansamblul legaturilor interne ale sistemului care leaga obiectele si atributele acestora, sistemul de subsisteme sau diferite subsisteme componente. 27. Enumerai i definiti procesele de munca ; 1.In raport cu modul in care participa la obtinerea produsului finit, procesele de munca pot fi: a. procese de baza; b. procese auxiliare; c. procese de servire. Prin procese de baza intelegem acele procese care au ca scop transformarea diferitelor materii prime, materiale in produse finite, care constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii. Procesele auxiliare sunt acele procese care, prin desfasurarea lor, asigura obtinerea unor produse sau lucrari, care nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii, dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a proceselor de baza. Procesele de servire reprezinta acea categorie de procese de munca, care au ca scop executarea unor servicii, ce nu constituie obiectul activitatii de baza al intreprinderii dar care contribuie, prin efectul lor, la buna desfasurare a proceselor de baza cat si a celor auxiliare. 2.In raport cu modul in care se executa procesele de munca pot fi: a. procese manuale;

b. procese manual mecanice; c. procese mecanice; d. procese automate; e. procesele de aparatura sunt acele procese de productie care se efectueaza in vase, recipiente si alte instalatii industriale capsulate, prevazute cu mecanisme care formeaza aparatura de masura si control.La randul lor procesele de aparatura se impart in :procese continue si procese periodice. 3.In raport cu modul de obtinere a produselor finite din materii prime, procesele de munca pot fi: Proceselor directe caracterizate prin faptul ca produsul finit se obtine ca urmare a efectuarii unor operatii succesive asupra materiilor prime. Procesele sintetice se caracterizeaza prin faptul ca produsul finit se obtine ca urmare a efectuarii unor operatii succesive asupra mai multor tipuri de materii prime, care in final necesita operatii de asamblare sau montaj. Procesele analitice sunt caracterizate prin faptul ca dintr-un singur fel de materie prima se obtine o gama variata de produse. 4.In raport cu gradul de periodicitate al desfasurarii proceselor in timp deosebim: Procese ciclice din care fac parte procesele care au un caracter repetitiv ciclic, egale cu durata ciclului de fabricatie a lotului sau cu durata de elaborare a sarjei. Procesele neciclice sunt acele procese de productie care se efectueaza o singura data, repetarea lor putandu-se efectua numai cu caracter intamplator.

5.In raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate : a. procese chimice; b. procese de schimbare a configuratiei (formei); c. procese de asamblare; d. procese de transport. 28. Definiti si clasificati tipurile de productie ; Tipul de productie reprezinta o categorie economica cu caracter organizational, reprezentand o stare organizatorica si functionala a intreprinderii, determinata de nomenclatura produselor de fabricat, volumul productiei executate, de gradul de specializare intreprinderii, a sectiilor si locurilor de munca si de modul de deplasare a obiectelor muncii, de la un loc de munca la altul. In industrie, in functie de ansamblul acestor factori, se deosebesc trei tipuri de productie: a. b. c. tipul de productie in masa; tipul de productie in serie; tipul de productie individual.

Categoria de tip de productie prezinta o deosebita importanta din punct de vedere economic, deoarece elementele caracteristice care-i definesc continutul, determina, metode diferite de organizare a productiei si a muncii, de conducere si de planificare a activitatii intreprinderilor, de pregatire a fabricatiei noilor produse, de evidenta si control a productiei. In raport cu cele trei tipuri de productie existente, au fost elaborate doua grupe de metode de organizare a productiei de baza, care sunt

cuprinse si definite in mod sintetic prin organizarea productiei in flux si organizarea productiei pe grupe omogene de masini si instalatii. Organizarea productiei in flux corespunde, in principal, elementelor caracteristice tipului de productie in masa. Organizarea productiei pe grupe omogene de masini si instalatii corespunde tipului de productie in serie si tipului de productie individual. In cadrul unitatilor industriale exista intreprinderi in care nu pot fi intalnite intr-o forma pura, cele trei tipuri de productie. In aceste cazuri, intreprinderile vor fi incadrate intr-un tip sau altul, in raport cu tipul de productie predominant, urmand ca organizarea productiei de baza sa se faca in functie de conditiile concrete existente.

30. Definiti si caracterizati tipul de productie individual ; Intreprinderile industriale cu tipul de productie individual se caracterizeaza prin fabricarea unor nomenclaturi foarte largi de produse, in cantitati reduse, uneori unicate. La aceste intreprinderi, fabricarea diferitelor piese sau produse se poate repeta la intervale de timp nedeterminate, uneori e posibil ca fabricarea anumitor produse sa nu se mai repete niciodata. Ca urmare a fabricarii unei varietati foarte largi de produse, atat intreprinderile cat si diferitele sale unitati de productie, sub raportul specializarii, au un caracter universal, dispunand de masini si utilaje cu caracter universal, folosind personal cu o calificare ridicata pentru a face posibila fabricarea unei mari varietati de produse.

O caracteristica a tipului de productie individual o constituie faptul ca diferitele produse sau piese fabricate sunt deplasate de la un loc de munca la altul, bucata cu bucata sau in loturi de cateva bucati, miscarea lor efectuandu-se in mod discontinuu. La intreprinderile caracterizate prin tipul de productie industriala individuala, sub raport organizatoric, utilajele sunt amplasate dupa principiul tehnologic, pe grupe omogene, folosindu-se un echipament tehnologic si mijloace de transport cu caracter universal.

32.Definiti si clasificati durata ciclului de productie. Durata ciclului de productie reprezinta intervalul de timp necesar obtinerii unui produs finit, din momentul intrarii n fabricatie a materiei prime si pna la efectuarea controlului final de calitate si depozitarea produsului. Durata ciclului de producie este formata di n perioada de lucru la care se adauga perioada de inttreruperi: 1)Perioada de lucru se compune din: - timpul de pregatire incheiere; - timpul pentru operatiunile tehnologice; - timpul pentru procesele naturale; - timpul pentru transport intern; - timpul pentru C.T.C. 2)Perioada de intreruperi este formata din: - datorata regimului de lucru; - datorata regimului de schimburi;

schimbului.

datorata organizarii procesului in interiorul

Structura duratei ciclului de producie este influenat de urmatorii factori: > caracterul produciei; > natura procesului tehnologic; > nivelul de nzestrare tehnic etc.
X

34. OBIECTIVE GENERALE ALE MANAGEMENTULUI DE PRODUCIE CULINAR

Obiective generale ale managementului de producie culinar, legate de toate tipurile de producie, sunt: 1. Atragerea consumatorului 2. Controlul costurilor 3. Organizarea produciei 4. Manipularea materiilor prime 5. Utilizarea forei de munc 6. Supervizare i conducere 7. Standarde de producie i standarde ocupaionale pe meserii Avantajele standardizrii sunt urmtoarele: Uniformitatea preparatului, ori de cte ori este aplicat reeta; Dimensionarea corect a poriilor; Anticiparea costului de producie/ porie; Controlul stocurilor de materii prime i auxiliare; Evitarea fluctuaiei calitii prin ntocmirea unor Specificaii tehnice pentru preparate. Specificaiile tehnice se elaboreaz n colaborare cu buctarul ef, care rspunde de calitatea produsului finit; aceast Specificaie telinic st la baza acceptrii sau refuzului, unui produs la efectuarea recepiei calitative. Prin standardizarea produciei orice preparat poate fi executat i de lucrtori mai puin experimentai; Cunoaterea timpului de pregtire i a timpului de preparare; Sigurana consumatorului n ceea ce privete calitatea produsului; Utilizarea eficient a forei de munc i a echipamentului tehnologic; Cunoaterea tehnicii de preparare, a modului de montare a

preparatului, a modului de servire de ctre orice lucrtor din brigada de buctari. 8. Standardele de igien i securitate Toate unitile trebuie s asigure respectarea normelor de igien, a normelor de protecia muncii, precum i a normelor de prevenire a incendiilor.

X 35.Cile de perfectionare a produciei culinare 1. Dezvoltarea produciei culinare de tradiie romneasc; 2. Specializarea unei pri din producia culinar pe specificul diferitelor popoare; 3Diversificarea sortimental: Crearea bazei tehnico-materiale prin retehnologizarea i perfecionarea proceselor tehnologice; > Exploatarea eficient a bazei de materii prime; > Perfecionarea profesional a personalului din buctrie > Diversificarea sortimental trebuie s in cont i de dietele speciale (vegetarieni, vegan, evrei, hindui, buditi, musulmani, regim alimentar) > 4. 5. Realizarea preparatelor de calitate superioar; Reclama comercial adecvat. X 36.Definiti producia, ca prestatoare de servicii. funcie de baz n ntreprinderea

Producia, ca funcie de baz n ntreprinderea prestatoare de servicii, cuprinde totalitatea activitilor

care asigur transformarea de ctre om cu ajutorul factorilor de producie a materiilor prime n vederea obinerii preparatelor culinare i a produselor de cofetrie- patiserie. X37.Definiti: procesul de productie a unei intreprinderi industriale si fabricatia. Prin fabricatie se intelege acea parte a activitatii de productie care consta in folosirea mijloacelor de munca existente, astfel incat, pornind de la anumite materii prime, sa se obtina produsele finite la de calitate, cu un cost cat mai scazut si la termenele de executie prevazute. Procesul de productie sub raport tehnico material poate fi definit ca un proces de unire a muncii vii cu mijloacele de productie. Prin procesul de productie a unei intreprinderi industriale se intelege totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor, indreptate cu ajutorul mijloacelor de munca asupra obiectelor muncii, in scopul transformarii lor in bunuri materiale destinate pietei. 38. Criterii de clasificare a proceselor de munca. n raport cu modul n care acesta participa la obtinerea produsului finit: d. procese de baza; e. procese auxiliare; f. procese de servire. procese de baza pregatitoare din aceasta categorie fac parte cele care executa o serie de operatii ce au drept scop pregatirea materialelor sau asigurarea de piese sau semifabricate, necesare in vederea prelucrarii propriu-zise; procese de baza prelucratoare in aceasta categorie sunt incluse procesele care asigura efectuarea operatiilor de prelucrare propriuzisa a materiilor prime si materialelor, in vederea obtinerii produselor finite;

procese de baza de finisare sau montaj in aceasta categorie se includ toate procesele care asigura obtinerea in forma finala a produselor.
-

n raport cu gradul de periodicitate al desfasurarii proceselor in timp: a. ciclice; b. neciclice; n raport cu natura tehnologica a operatiilor efectuate : e. procese chimice; f. procese de schimbare a configuratiei (formei); g. procese de asamblare; h. procese de transport. In cadrul proceselor de productie, pe langa procesele de munca exista si procese naturale. Prin continutul, aceste procese naturale pot contribui la obtinerea anumitor modificari de proprietati, de natura fizica, chimica sau biologica. In timpul efectuarii proceselor naturale, procesul de munca inceteaza partial sau complet. 39. Tipul de producie n serie:definitie si caracterizare: Caracterizeaza intreprinderile care fabrica nomenclaturi mai reduse sau o gama mai larga de produse, in mod periodic, in loturi sau serii mijlocii si mici. In raport cu fabricarea unei nomenclaturi reduse, largi sau foarte largi, in loturi mari, mijlocii sau mici, se deosebeste productia de serie mare, de serie mijlocie sau de serie mica. La intreprinderile caracterizate prin productie de serie, gradul de specializare al intreprinderii, al sectiilor si locurilor de munca are un caracter mai redus decat la productia in masa, fiind mai ridicat sau mai scazut, in raport cu marimea seriilor de fabricatie. In cadrul intreprinderilor caracterizate prin tipul de productie in serie, deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de munca la altul se face pe loturi, folosindu-se in acest scop, mijloace de transport cu deplasare continua sau discontinua, in raport cu marimea seriei de fabricatie.

40.Prezentati functiunea de productie a intreprinderii cu referire la rolul ,importanta si activitatile componente. Funciunea de producie ocup un rol important n cadrul ntreprinderii industriale i trebuie s asigure producerea bunurilor, executarea de lucrri sau servicii la termenele prevzute, n cantitile cerute, la un cost de producie bine determinat, sa asigure o productie de calitate in conditiile optimizarii resurselor, a dezvoltrii ntreprinderilor si a competitivitii. Mai concret, funciunea de producie reprezint ansamblul activitilor de pregtire, de baz, auxiliare, de servire i anexe, desfurate n vederea asigurrii condiiilor tehnice i materiale necesare fabricaiei. Aceast funciune este format din urmtoarele activiti: a) activitatea de pregtire a produciei: b) conducerea operativ a produciei: c) activitatea privind executarea (fabricaia) propriu-zis: d) controlul tehnic de calitate (CTC): e) ntreinerea i repararea mainilor i utilajelor: f) producia auxiliar: 41.Enumerati principiile managementului operational productiei si descrieti la alegere un principiu. , al

Conceperea i funcionarea eficient a sistemului de management operaional al produciei presupune respectarea, n mod cumulativ, a urmtoarelor principii: -principiul transparenei, conform cruia punctul de pornire n orice activitate productiv l reprezint cerinele pieei, care sunt structurate prin activitatea de marketing. De asemenea, producia trebuie s fie adaptat permanent la cerinele prezente i viitoare ale consumatorilor i s le satisfac cu maximum de eficien; -principiul balanelor, care precizeaz c ndeplinirea obiectivelor unitii industriale necesit corelarea permanent cu resursele de care aceasta dispune, sub aspect material (baza de materii prime, capaciti de producie), uman (for de munc) sau financiar;

-principiul variantei optime de program de producie . De regul, exist mai multe posibiliti de ealonare n timp i pe executani a unora i acelorai sarcini de producie. O programare raional impune, n asemenea cazuri, elaborarea n mai multe variante a programelor de producie operative, pentru ca dintre acestea s fie adoptat varianta optim; -principiul continuitii. Diverse fenomene care pot interveni n cursul fabricaiei, imposibil de prevzut n faza de elaborare a programelor de producie operative, cum sunt: ntrzieri n livrarea de ctre furnizori a materiilor prime, semifabricatelor, S.V.D.-urilor etc., defeciuni tehnice ale utilajelor, urgentarea unor termene de livrare a produselor i altele, impun modificri n soluiile adoptate de repartizare n timp i pe executani a sarcinilor de producie programate iniial. n acest context, managementul operaional trebuie s asigure reglarea rapid a fabricaiei n funcie de condiiile noi aprute i, implicit, s aib caracter de activitate continu; -principiul eficienei, conform cruia managementul operaional al produciei trebuie s prevad acele structuri de producie i tehnologia care asigur maximum de eficien, prin parcurgerea exhaustiv a tuturor variantelor; -principiul paralelismului n execuie, care precizeaz c la repartizarea sarcinilor de producie n timp i pe executani trebuie s se aib n vedere executarea concomitent sau ct mai mult suprapus n timp a diferitelor componente ale produsului finit. Folosirea micrii paralele i paralel-succesive a produselor pe operaii are ca efect scurtarea duratei ciclului de fabricaie i, pe aceast baz, creterea vitezei de rotaie a capitalului circulant. Aceste principii se operaionalizeaz n domeniul metodelor, tehnicilor i instrumentelor folosite la nivelul procesului de producie. 42.Definiti mentenanta mentenanta. si descrieti tipurile de

Mentenana reprezint totalitatea aciunilor de meninere si intretinere a strii de funcionare a produselor. Se deosebesc dou tipuri de mentenan:

-mentenan preventiv sau planificat, care const n meninerea n stare de funcionare a produselor prin efectuarea anumitor activiti: nlocuiri, reglaje etc. - mentenan corectiv sau neplanificat, care const n readucerea produselor defecte n stare de funcionare prin desfurarea unor activiti ce urmresc diminuarea sau nlturarea defectelor aprute.

43. Sisteme de organizare a executrii reparrii utilajelor: dou sisteme de organizare a executrii reparrii utilajelor i anume : sistemul de reparaii pe baza constatrilor i sistemul de reparaii preventiv-planificate. 1.Sistemul de organizare a executrii reparrii utilajelor pe baza constatrilor , care const n stabilirea termenelor de oprire a utilajelor pentru reparaii i a reparaiilor de efectuat, pe baza unei supravegheri sistematice a utilajelor i constatrii strii lor de ctre personalul specializat n acest scop . Pe baza constatrilor consemnate n fiele inute pe utilaje, unde se trec defeciunile constate, se stabilete programarea intrrii n reparaie a acestora i a reparaiilor ce trebuie executate . 2.innd seama de aceste neajunsuri s-a trecut la folosirea sistemului de reparaii preventiv-planificate . Prin elaborarea acestui sistem s-a urmrit asigurarea unui dublu caracter ansamblului de msuri de ntreinere i reparaii i anume : -profilactic ; -planificat . Acest dublu caracter, confer sistemului de reparaii preventiv-planificat o superioritate evident asupra sistemului anterior, influennd n mod direct calitatea reparaiilor, reducerea duratei de execuie a acestora ct i a costurilor. 44.Definiti si descrieti calitatea produselor culinare.

Calitatea unui produs vndut este o combinaie de proprieti care contribuie la acceptarea sa de ctre consumator. Calitatea este dat de totalitatea caracteristicilor n virtutea crora un produs deine atribute specifice, se distinge i se difereniaz de altele similare, conferindu-i capacitatea de a satisface nevoile exprimate sau implicite ale consumatorului. Calitatea este o percepie relativ i este adeseori raportat la cerinele preconizate pe baza unor experiene anterioare. Adesea, calitatea se raporteaz la: utilitate; aptitudini de utilizare; satisfacerea clientului; conformitatea cu cerinele. Asigurare calitii se face prin: acoperirea complet a cerinelor clientului; verificarea permanent, n cadrul ciclului de producie, a respectrii manoperelor, tehnicilor i materialelor folosite, pentru a fi conforme cu cele prestabilite. Pentru consumator, un produs care furnizeaz acelai nivel de satisfacie, cumprat la perioade diferite, corespunde calitativ. Productorul trebuie s cunoasc, s neleag i s ndeplineasc cerinele de calitate cerute de consumator pentru produsul respectiv, indiferent care sunt ele. Controlul calitii produselor poate fi definit ca meninerea caracteristicilor specifice ale acestora ori de cte ori este produs. Acest lucru implic controlul eficient al materiilor primem i al procesului tehnologic. Controlul calitii se face prin: analiza senzorial a produsului prin degustare i analiza nivelului estetic al ansamblului; analize fizico - chimice;

analize microbiologice.

Definiti si caracterizati tipul de productie in masa: Se caracterizeaza prin fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse, in mod neintrerupt, in cantitati mari sau foarte mari . Acest tip de productie ocupa o pondere insemnata in cadrul intreprinderilor industriale. Tipului de productie in masa ii este caracteristica o specializare adancita, atat la nivelul intreprinderii cat si la cel al sectiilor de productie, pana la locul de munca. Ca urmare a fabricarii neintrerupte a acestui fel de produs, miscarea produselor sau a pieselor de la un loc de munca la altul se face bucata cu bucata sau in flux continuu. Existenta acestei caracteristici determina pe plan organizatoric, dotarea locurilor de munca cu utilaje specializate, amplasate potrivit succesiunii locurilor de munca, determina folosirea unor mijloace de transport cu mers continuu: benzi rulante, conveioare pe sine, planuri inclinate, determina folosirea unei forte de munca si a unor scule si dispozitive specializate. In cadrul intreprinderilor moderne, tipul de productie in masa creeaza conditii optime pentru automatizarea productiei, constituindu-se pe aceasta baza linii de productie, sectii sau uzine complet automatizate. . Fabricaia i procesul de producie: concepte si elemente: Unitatea industriala are ca functiune de baza productia (fabricaia) bunurilor materiale care se realizeaza prin desfasurarea procesului de productie industriala. Prin fabricatie se intelege acea parte a activitatii de productie care consta in folosirea mijloacelor de munca existente, astfel incat, pornind de la anumite materii prime, sa se obtina produsele finite la de calitate, cu un cost cat mai scazut si la termenele de executie prevazute. In cadrul unitatii industriale, activitatea de productie cuprinde atat fabricatia propriu-zisa cat si o serie de alte activitati, legate in mod direct de aceasta, cum sunt cele privind lucrarile de laborator, cercetare si asimilare in fabricatie a noilor produse. Activitatea de productie se realizeaza prin intermediul procesului de productie, care trebuie caracterizat atat sub raport socio-economic cat si sub raport tehnico material.

Procesul de productie sub raport tehnico material poate fi definit ca un proces de unire a muncii vii cu mijloacele de productie. Prin procesul de productie a unei intreprinderi industriale se intelege totalitatea actiunilor constiente ale oamenilor, indreptate cu ajutorul mijloacelor de munca asupra obiectelor muncii, in scopul transformarii lor in bunuri materiale destinate pietei. Definiti controlul calitatii productiei culinare Controlul calitii produselor poate fi definit ca meninerea caracteristicilor specifice ale acestora ori de cte ori este produs. Acest lucru implic controlul eficient al materiilor primem i al procesului tehnologic. Controlul calitii se face prin: analiza senzorial a produsului prin degustare i analiza nivelului estetic al ansamblului; analize fizico - chimice; analize microbiologice. Enumerati componetele etichetei produsului alimentar: ETICHETA Componente: 1. Denumirea produsului 1. Lista cuprinznd ingredientele, in ordine descresctoare, iar aditivii cu categoria urmat de codul numeric E 2. Cantitatea din anumite ingrediente 3. Cantitatea net 4. Data durabilitii minimale (A se consuma de preferin nainte de..../ A se consuma de preferin pn la data de..../ Expir la data de...) 6. Condiiile de depozitare i de folosire 7. Denumirea comercial i sediul productorului/ ambalatorului/ distribuitorului 8. Locul de origine al alimentului 9. Instruciuni de utilizare 10. Concentraia alcoolic (pentru buturi)