Fondul Monetar International Despre FMI FMI este o organizatie internationala care are 187 de tari membre, infiintata

pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati. In momentul aderarii la FMI, fiecare tara contribuie cu o anumita suma de bani numita "cota de subscriere". In urma reevaluarii din 1998, cota de subscriere s-a majorat cu 45 % ajungand la 216.75 mld DST (aprox. 323.31 mld USD) in ianuarie 1999. Reevaluarea din 2003 nu a adus nicio modificare cotelor. In 2006, cotele au fost majorate cu 1.8 procente, aceasta masura inscriindu-se intr-un program de reforme ce se desfasoara pe o perioada de doi ani. La sfarsitul lunii octombrie 2009,totalul cotelor era de aproximativ 346 mld. USD. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar si Monetar International si Consiliul Director. Directorul Departamentului Europa, care coordoneaza Biroul Regional pentru Romania si Bulgaria este dl. Antonio Borges. De la infiintare, in decembrie 1945, obiectivele FMI au ramas neschimbate dar operatiunile sale, care includ supravegherea si asistenta financiara si tehnica, au evoluat pentru a raspunde cerintelor economiei mondiale in schimbare. Obiective principale promovarea cooperrii monetare internaionale i a stabilitii valutare stimularea creterii economice asigurarea unui nivel nalt de ocupare a forei de munc acordare de asisten financiar temporar pentru rile care se confrunt cu dezechilibre ale balanelor de pli Funcii monitorizeaz aciunile i politicile economice i financiare din rile membre, precum i la nivel global acord asisten tehnic creditarea rilor membre cu dezechilibre n balana de pli Resurse Resursele fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin plata unor cote n funcie de puterea economic a fiecrei ri. Fiecare stat achita cota sa la Fond n proporie de 25% ntr-una dintre valutele acceptate pe plan internaional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira sterlin) sau n DST, iar restul de 75% n moneda naional. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. n urma unei majorri cu 45% a cotei de subscriere ncepnd cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic n prezent la aproximativ 311 miliarde de dolari americani. Puterea de vot a fiecrei ri este proporional cu cota subscris. FMI rspunde n faa guvernelor din rile membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar i Monetar Internaional i Consiliul Director. n vrful structurii organizaionale se afl Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bncilor centrale sau minitrii

de finane din fiecare dintre cele 184 de state membre. Toi guvernatorii se ntlnesc o dat pe an n cadrul ntlnirii Anuale a FMI i a Bncii Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri i conduce activitile curente. Directori Perioada 19461951 19511956 19561963 19631973 19731978 19781987 19872000 20002004 20042007 2007-2011 2011 2011prezent Nume Camille Gutt Ivar Rooth Per Jacobsson Pierre-Paul Schweitzer Johan Witteveen Jacques de Larosire Michel Camdessus Horst Khler Rodrigo de Rato Dominique StraussKahn John Lipsky (interimar) Christine Lagarde

Puterea de vot n cadrul organizaiei Deciziile majore necesit o majoritate de 85% din voturi, o supermajoritate.[1] Statele Unite ale Americii a fost mereu singura ar care poate bloca o decizie a FMI. Tabelul urmtor arat primele 20 de ri n funcie de numrul de voturi (2 220 817 voturi n total). Cele 27 de ri membre ale Uniunii Europene au mpreun 710 786 de voturi (32,07%).[2] n data de 23 octombrie 2010, minitrii de finane din G-20 au fost de acord cu o reform a Fondului Monetar Internaional prin acordarea a 6% din voturi anumitor ri n curs de dezvoltare. Cotele statelor membre i puterea de vot (Atenie: puterea de vot nainte de modificrile fcute n octombrie 2010) Cota: Cota: Voturi: ar membr Guvernator Voturi: milioane de procent din Guvernator procent din a FMI alternativ numr DST total total Statele Timothy Unite ale 37 149,3 17,09 Ben Bernanke 371 743 16,74 Geithner Americii Yoshihiko Masaaki Japonia 13 312,8 6,12 133 378 6,01 Noda Shirakawa Jens Wolfgang Germania 13 008,2 5,98 130 332 5,87 Weidmann Schuble Christine Frana 10 738,5 4,94 Christian Noyer 107 635 4,85 Lagarde Regatul George Sir Mervyn 10 738,5 4,94 107 635 4,85 Unit Osborne King

Cota: Cota: ar membr milioane de procent din Guvernator a FMI DST total Zhou China 8 090,1 4,42 Xiaochuan Giulio Italia 7 055,5 3,24 Tremonti Ibrahim A. Arabia 6 985,5 3,21 Al-Assaf Saudit Canada 6 369,2 2,93 Jim Flaherty Aleksei Rusia 5 945,4 2,73 Kudrin Pranab India 5 898,2 2,44 Mukherjee rile de 5 162,4 2,37 Nout Wellink Jos Belgia Elveia Australia Mexic Spania Brazilia Coreea de Sud Venezuela Restul de 166 de ri 4 605,2 3 458,5 3 236,4 3 152,8 3 048,9 3 036,1 2 927,3 2 659,1 62 593,8 2,12 1,59 1,49 1,45 1,40 1,40 1,35 1,22 28,79

Guvernator alternativ Yi Gang Mario Draghi

Voturi: Voturi: procent din numr total 81 151 70 805 3,65 3,19 3,16 2,88 2,69 2,34 2,34 2,08 1,57 1,47 1,43 1,38 1,38 1,33 1,21

Hamad Al70 105 Sayari Mark Carney 63 942 Sergey 59 704 Ignatyev Duvvuri 58 832 Subbarao L.B.J. van 51 874 Geest Jean-Pierre Guy Quaden 46 302 Arnoldi Eveline Jean-Pierre Widmer34 835 Roth Schlumpf Martin Wayne Swan 32 614 Parkinson Agustn Guillermo Ortiz 31 778 Carstens Miguel Elena Salgado Fernndez 30 739 Ordez Guido Alexandre 30 611 Mantega Tombini Okyu Kwon Seong Tae Lee 29 523 Gastn Parra Rodrigo Cabeza 26 841 Luzardo Morales respectivul respectivul

667 438 30,05

Rolul si echipa Biroului Regional FMI Biroul regional FMI pentru Romania si Bulgaria a fost infiintat in septembrie 2006, succedand biroului FMI in Romania. Obiectivul central al biroului regional consta in imbunatatirea capacitatii Fondului de a-si desfasura functia de supraveghere - activitatea principala a Fondului in Romania si Bulgaria, ulterior integrarii in UE, la 1 ianuarie 2007.

In acest scop, biroul regional: promoveaza punctele de vedere ale FMI si actioneaza in vederea realizarii obiectivelor Fondului in regiune, inclusiv prin activitati care vizeaza largirea plajei de comunicare cu institutii altele decat guvernul si banca centrala, respectiv mass-media, grupuri de analiza, universitati, sindicate, asociatii profesionale si alti interlocutori importanti; monitorizeaza si analizeaza evolutia economiei, elaboreaza studii, identifica problemele legate de politicile economice si colaboreaza indeaproape cu departamentele din Washington in vederea imbunatatirii eficientei acestora in activitatile lor de supraveghere, inclusiv printr-o contributie activa in formularea recomandarilor de politici economice de catre departamentele respective; faciliteaza transmiterea analizelor realizate de echipele din Washington guvernelor de la Bucuresti si Sofia; de asemenea, se afla in contact cu principalii factori de decizie comunicand colegilor de la sediul central punctele de vedere ale autoritatilor cu privire la politicile economice; aduce un accent regional recomandarilor Fondului, supunand atentiei factorilor decizionali aspecte comune ale politicilor economice de interes pentru Fond; organizeaza cursuri de perfectionare cu tematici specifice adresate oficialilor locali. Pentru realizarea mandatului sau in Bulgaria, reprezentantul regional, care isi are sediul permanent la Bucuresti, se deplaseaza periodic la Sofia, unde FMI are un birou in incinta bancii centrale. Tonny Lybek, cetatean danez, este reprezentantul FMI pentru Romania si Bulgaria incepand cu data de 31 martie, 2009. Lucreaza la Fond din 1992 si a acoperit o larga varietate de domenii, cum ar fi supraveghere bancara, politica monetara, sisteme de plati, aspecte legale privind bancile centrale, si a publicat numeroase lucrari in domeniul guvernantei bancilor centrale. Dl. Lybek a absolvit rhus University, Danemarca, in 1986. Dupa ce a predat un an, a lucrat la banca centrala a Danemarcei, (Danmarks Nationalbank) timp de cinci ani, unde s-a ocupat de domenii precum politica monetara si administrarea rezervelor internationale. Anca Paliu Dragu este licentiata in Finante-Banci, Academia de Studii Economice din Bucuresti, Economie si Afaceri Internationale, Universitatea George Washington, Washington DC, USA, si in Politici Publice si Integrare Europeana, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Bucuresti si a obtinut titlul de doctor in finante de la ASE, Bucuresti. Este economist sef in cadrul biroului FMI din 2001. Anterior, incepand din 1996, a fost economist in cadrul Bancii Nationale a Romaniei, Directia de Refinantare si Operatii de Piata, si Directia de Reglementare. Iana Paliova este economist in cadrul Biroului Regional al FMI pentru Romania si Bulgaria. Detine o diploma de studii masterale de la Saint-Petersburg State University, Rusia. Dna. Paliova a participat intr-un program de cercetare pe tema Finante publice si decizii bugetare, in cadrul Leicester University, Marea Britanie. Iana Paliova este autoarea monografiei Teoria deciziei bugetare si coautoare a manualului Teoria economica privind sectorul public. Ambele manuale se folosesc in cadrul programului masteral in Finante publice din cadrul Universitatii pentru economie nationala si mondiala din Sofia, Bulgaria. Anterior, dna. Paliova a lucrat ca trezorier in cadrul Ministerului de Finante, lector la Universitatea pentru economie nationala si mondiala din Sofia si consultant al Directiei afaceri fiscale din cadrul FMI. Luminita Dragan este office manager. Este absolventa a Universitatii Bucuresti, Facultatea

Engleza-Geografie, 1989. In anul 1991, a fost detasata de catre Banca Nationala a Romaniei sa lucreze in cadrul biroului reprezentantului FMI in Romania. Supraveghere Functia de supraveghere este stipulata in Articolul IV al Statutului FMI, modificat in 2007, dupa aproximativ 30 de ani de la precedenta modificare, care a avut loc la sfarsitul anilor 70. Pentru a asigura eficienta acestei functii in contextul globalizarii actuale, FMI propune o serie de masuri prin noua sa Strategie pe Termen Mediu. Decizia din 2007 privind supravegherea bilaterala. In iunie 2007, cadrul de supraveghere a fost actualizat pentru prima data de la sfarsitul anilor 70 prin adoptarea Deciziei privind Supravegherea Politicilor Economice ale Tarilor Membre, care cuprinde cele mai bune practici. Supravegherea FMI trebuie sa vizeze in principal stabilitatea externa si sa evalueze riscurile si vulnerabilitatile unei economii. Consolidarea practicilor de supraveghere. In cadrul supravegherii FMI, o atentie deosebita a inceput a fi acordata sectorului financiar, odata cu introducerea Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) si prin dezvoltarea de instrumente analitice pentru integrarea analizelor privind sectorul financiar si pietele de capital, in evaluarile macroeconomice. Supraveghere pe baze multilaterale. FMI actualizeaza continuu evaluarile privind tendintele economice la nivel regional si mondial. Principalele instrumente de supraveghere regionala si globala sunt cele doua rapoarte semianuale, World Economic Outlook si Global Financial Stability Report. Asistenta financiara Una dintre responsabilitatile principale ale FMI este sa acorde imprumuturi tarilor care au dificultati de balanta de plati, oferind acestor tari posibilitatea de a-si reface stocul de rezerve internationale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a platii importurilor si de reinstaurare a conditiilor de crestere economica. Spre deosebire de bancile de dezvoltare, FMI nu acorda imprumuturi pentru proiecte specifice. Tipuri de imprumuturi De-a lungul anilor, FMI a dezvoltat o serie de tipuri de credit, numite si "facilitati", concepute astfel incat sa raspunda nevoilor specifice fiecarei tari membre. Tarile cu venituri reduse pot lua imprumuturi cu dobanda preferentiala, prin Facilitatea de Crestere Economica si Reducere a Saraciei (PRGF) si prin Facilitatea privind Socurile Externe (ESF). Imprumuturile nepreferentiale sunt in general de tipul Acordului Stand-by (SBA), ocazional folosindu-se si Facilitatea Extinsa (EFF), Facilitatea de Suplimentare a Rezervelor (SRF) si Facilitatea de Finantare Compensatorie (CFF). FMI ofera si asistenta financiara de urgenta, pentru a sustine refacerea economiilor in urma dezastrelor naturale si a conflictelor, uneori la dobanda preferentiala. In cadrul Strategiei pe Termen Mediu, FMI discuta posibilitatea introducerii unui nou instrument de finantare pentru economiile emergente, care raman vulnerabile la socurile externe, in ciuda politicilor interne solide. Acest instrument ar oferi finantarea necesara mentinerii increderii si reducerii riscului de criza. Asistenta financiara pentru Romania s-a materializat in programe de imprumut de tipul Acord Standby. Incepand cu 1972, Romania a folosit resursele FMI in douasprezece ocazii, ca suport financiar pentru programele economice ale guvernului. Totusi, Acordul stand-by aprobat in iulie 2004 si cel din martie 2011 au fost de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autoritatile romane nu au intentionat sa faca trageri. In data de 4 mai 2009, Consiliul Director al FMI aproba un nou Acord stand-by pe 24 de luni, in

valoare de 12.95 miliarde EUR, ca parte a unui pachet financiar international care inlcude alte 5 miliarde EUR prin facilitatea Uniunii Europene de sprijinire a balantei de plati, 1 miliard EUR prin programele DPL ale Bancii Mondiale si 1 miliard de la alte institutii internationale. In data de 25 martie 2011, cu ocazia celei de-a saptea evaluari in cadrul Acordului stand-by 2009-2011, autoritatile romane au adus la cunostinta Board-ului ca ultima transa, cea de-a opta, in valoare de 874 mln DST nu va fi efectiv trasa. Cu aceeasi ocazie Board-ul a aprobat solicitarea privind un nou Acord Stand-by, pe o perioada de 24 de luni, in valoare de DST 3090.6 mln, respectiv 300 procente din cota. Autoritatile si-au exprimat intentia de a nu efectua trageri din acest nou acord. Totalul creditelor nerambursate la sfarsitul lunii februarie 2011 se ridica la 10569 milioane DST, respectiv 1025.52% din cota. Tipul Acordului Data Aprobarii Data Expirarii Suma Aprobata Suma Trasa sau Rezilierii (milioane SDR) (milioane SDR) Stand-by 10/03/75 10/02/76 95.0 95.0 Stand-by 09/09/77 09/08/78 64.1 64.1 Stand-by 06/15/81 01/14/84 1,102.5 817.5 Stand-by 04/11/91 04/10/92 380.5 318.1 Stand-by 05/29/92 03/28/93 314.0 261.7 Stand-by 05/11/94 04/22/97 320.5 94.3 Stand-by 04/22/97 05/21/98 301.5 120.6 Stand-by 08/05/99 02/28/01 400.0 139.75 Stand-by 10/31/01 10/15/03 300.0 300.0 Stand-by preventiv 07/07/04 07/07/06 250.0 0 (nefinalizat)* Stand-by 05/04/2009 03/15/2011 11443.0 10569** Stand-by preventiv 03/31/2011 03/31/2013 3090.6 0 *Suma trasa este zero deoarece acesta a fost un Acord Stand-by preventiv (precautionary). Programul nu a fost finalizat, numai prima evaluare fiind incheiata. ** Acordul a fost finalizat si ultima transa, a opta, in valoare de 874 mln. DST, a fost aprobata, dar autoritatile au decis ca nu este nevoie sa traga efectiv aceasta transa; Pregatire profesionala FMI asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor si seminariilor organizate la sediul central si prin sponsorizarea Joint Vienna Institute. Aceste programe sunt astfel concepute incat sa fie la nivelul cerintelor in crestere ale tarilor membre. In acest scop, programul de baza include cursuri elementare, medii si avansate despre programare si politici financiare si management macroeconomic, statistica balantei de plati, operatiuni monetare si valutare, conturi nationale si statistici guvernamentale etc. Obiectivul de baza al acestor programe este instruirea profesionala a oficialilor din tarile membre ale Fondului. Instruirea are scopul de a creste nivelul calitativ al elaborarii politicii economice in tarile membre si de a imbunatati intelegerea reciproca a unor chestiuni, de catre oficialii tarilor membre si personalul FMI.

Pana acum, prin programele sale, Institutul FMI si Joint Vienna Institute au contribuit la instruirea profesionala a numerosi oficiali romani, in domeniile: programare si politica financiara, tehnici de analiza si programare financiara, politici de sector extern, finante publice, operatii valutare si monetare, statistica. De asemenea, Biroul Regional al FMI pentru Romania si Bulgaria organizeaza cursuri de pregatire profesionala in tarile respective. Astfel, in iulie 2007, domnii Costas Christou si Juan Jose Fernandez Ansola au sustinut prelegeri in cadrul unui seminar de 2 zile pe teme de politica fiscala si coordonarea politicilor macroeconomice. Seminarul a fost organizat la sediul biroului de la Bucuresti. Asistenta tehnica Asistenta tehnica oferita de FMI sprijina dezvoltarea resurselor productive ale tarilor membre, ajutandu-le sa-si formuleze politici economice si fiscale in sprijinul cresterii economice. FMI ajuta aceste tari sa-si consolideze capacitatile umane si institutionale, si sa formuleze politici macroeconomice, structurale si fiscale corespunzatoare. Asistenta tehnica reprezinta aproximativ o cincime din bugetul operational al FMI. Finantarea asistentei tehnice se face atat din resurse interne cat si externe, cele din urma reprezentand fonduri din partea donatorilor bilaterali si multilaterali. FMI a oferit Romaniei asistenta tehnica in numeroase domenii, cum ar fi administrare fiscala si vamala, politici fiscale, managementul cheltuielilor bugetare, politici monetare si organizarea bancii centrale, supraveghere bancara, tintirea inflatiei, statistica si practici procedurale si institutionale pentru prevenirea spalarii banilor. Articole Directorul general al Fondului Monetar Internaional (FMI), Christine Lagarde, a dat asigurri asupra faptului c moneda euro va supravieui dincolo de anul 2012, n pofida crizei datoriilor de stat. "Va fi anul 2012 sfritul monedei euro? M ndoiesc serios. Este o moned tnr, i n acelai timp una solid. Exist n zona euro, dar nu n legtur direct cu moneda, presiuni serioase i probleme privind datoria de stat, soliditatea sistemului bancar, care sunt n curs de soluionare. ns moneda nsi nu va disprea n 2012, nicio ans", a afirmat Lagarde, aflat n vizit n Africa de Sud, ntr-o ntlnire cu presa. Liderii europeni au convocat un nou summit pentru sfritul acestei luni, unde vor ncerca din nou s stabileasc un plan concret de soluionare a crizei datoriilor de stat, care a intrat n al treilea an i amenin supravieuirea monedei unice la 10 ani de cnd a intrat n circulaie. Lagarde, aflat n primul turneu n Africa de cnd a preluat efia FMI, a reiterat c fondul va revizui n sens negativ prognoza de cretere economic mondial pentru 2012, n prezent de plus 4%. Pieele emergente au fost afectate serios de aversiunea la risc declanat la nivel global n 2011 de criza datoriilor de stat. n Africa de Sud, randul s-a depreciat anul trecut cu aproape 23%. Ministrul sud-african al Finanelor, Pravin Gordhan, a declarat c este nevoie de noi aciuni globale pentru a combate volatilitatea valutar generat de criza din zona euro. FMI va reduce substantial previziunile sale de crestere economica globala in 2012, spune Olivier Blanchard, economisul-sef al FMI. Media cresterii globale va fi de 3-4%, in timp ce Europa este aproape de zero, in acest moment, estimeaza oficialul.

"Nu pot sa numesc o cifra, dar este vorba de o reducere substantiala", a declarat Blanchard, intr-un interviu acordat Bloomberg. Declaratiile vin la doar cateva zile dupa ce Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, isi exprima increderea in puterea de crestere economica a tarii noastre. Media cresterii la nivel global va fi probabil "nu foarte departe" de 3-4 procente, spune Blanchard, adaugand ca Europa este aproape de zero, in acest moment. FMI si-a redus deja, in luna septembrie, estimarile de crestere la nivel global in 2012 cu 4 procente si a avertizat ca vor exista repercursiuni severe daca Europa nu va reusi sa controleze criza datoriilor suverane. Romania, increzatoare in puterea ei de crestere economica Mihai Tanasescu, reprezentantul FMI in Romania, declara, in urma cu doar cateva zile, ca 2012 va fi un an "al incercarilor", intrucat evenimentele de la nivel international vor avea un impact mare asupra economiei din Romania. In acelasi timp, el s-a aratat increzator in puterea de crestere economica a tarii in 2012. Mai mult, Romania nu va apela la banii imprumutati de la FMI in 2012 pentru ca nu are probleme de finantare in acest moment, putandu-se finanta singura de pe piata interna, a declarat Tanasescu.