MALADIA ULCEROASA

ULCERUL GASTRIC. ULCERUL DUODENAL

Termenul de ulcer gastric sau duodenal se refera la existenta unei ulceratii (pierdere de substanta) care intereseaza mucoasa si musculoasa stomacului sau duodenului. Etiopatogeneza: a) agresiunea clorhidropeptica: starea de hiperclorhidrie; b) rezistenta mucoasei gastrice si duodenale scazuta (vascularizatia locala insuficienta, modificarea calitativa a mucusului alcalin); c) ereditatea;

d) alti factori: stressul psihic sau fizic, medicamentele (aspirina, corticosteroizii, fenilbutazona), factorii hormonali, tipul de personalitate, refluxul duodenogastric, staza gastrica. Simptomatologie: 1. durerea; Caracterele durerii: a) localizarea - epigastric cu iradiere in spate; b) intensitatea variabila, sub forma de crampa, arsura sau distensie dureroasa epigastrica; durerea dispare dupa instalarea unei hemoragii digestive;

c) ritmicitatea - precoce (la 10 - 30 min dupa mese) in ulcerul cardiei; - semitardiva (la 1 - 2 ore) in ulcerul micii curburi; - tardiva (la 3 - 4 ore) in ulcerul antro-piloric; - hipertardiva (la 5 - 6 ore) in UD; apare pe stomacul gol, inaintea mesei urmatoare, foame dureroasa care se calmeaza dupa ingestia de alimente. Ritmicitatea alimentara a durerii ulceroase (mica periodicitate) se desfasoara in urmatoarea succesiune: mancare-durere-calmare in UG, durere-mancarecalmare in UD.

d) periodicitatea succesiunea de perioade dureroase (durere zilnica, 2-4 saptamani)cu perioade de acalmie (cateva luni); marea periodicitate primavara si toamna. e) ameliorarea durerii - la administrarea de alcaline (bicarbonat de sodiu, carbonat de calciu, trisilicat de magneziu, hidroxid de aluminiu). 2. varsaturile survin postprandial; dupa varsaturi durerea se calmeaza; 3. alte simptome: pirozis, greturi, eructatii, constipatie.

Investigatii paraclinice: 1. Studiul secretiei gastrice: - hipersecretie si hiperaciditate in UD; - hipoaciditate, normoaciditate sau hiperaciditate in UG; 2. Examen radiologic; 3. Examenul endoscopic. Complicatii: 1. hemoragia digestiva; 2. perforatia ulcerului; 3. stenoze; 4. degenerarea maligna a ulcerului; 5. periviscerita.

COLECISTOPATIILE Colecistopatii = ansamblul de manifestari clinice secundare prezentei calculilor in vezicula biliara. Etiopatogeneza: 1.factori determinanti: - biliari; - sex (frecventa mai mare la femei) - varsta (frecventa > dupa 50 ani); 2. factori favorizanti: staza si infectia. 3. factori genetici; 4. factori alimentari: obezitate, consum exagerat de lipide si glucide, alimentatie deficitara in vegetale;

5. factori endocrini: hipertiroidism, hipotiroidism, sarcina, anticonceptionale orale. 6. alti factori: DZ, boala Crohn, rezectia ileonului terminal, ciroza hepatica, anemii hemolitice, vagotomia. Dupa compozitie, calculii biliari sunt: 1. colesterolici (compusi aproape in intregime din colesterol), radiotransparenti; 2. pigmentari (formati in cea mai mare parte din bilirubinat de calciu), radioopaci; 3. calcici (carbonat de calciu), radioopaci; 4. micsti (colesterol, bilirubinat de calciu, carbonat de calciu), radioopaci.

Simptomatologie: - Colica biliara; intre colici, pacientul prezinta un sdr.dispeptic biliar. Investigatii paraclinice: 1.radiografie abdominala pe gol. 2. colecistografie orala. 3. ecografia. Complicatii: 1.Infectia cailor biliare, 2.Hidropsul vezicular (hidrocolecistul), 3.Ileusul biliar, 4. Perforatia veziculei, 5. Pancreatita acuta.

HEPATITA CRONICA Afectiune inflamatorie a ficatului initiata de factori diversi (virali, medicamentosi) cu manifestari clinice variate si alterarea testelor biochimice hepatice, fara regenerare nodulara si care dureaza de cel putin un an. D.p.d.v. morfologic se deosebesc 2 tipuri de HC: 1.HC persistenta infiltrat inflamator moderat si limitat numai in spatiile porte; 2. HC activa (evolutiva, agresiva) infiltratul inflamator depaseste limitele spatiului port, cu formare de septuri interlobulare, necroza hepatocelulara.

Etiopatogeneza: 1. hepatita virala acuta; 2. etilismul; 3. factori toxici: substante chimice (tetraclorura de caarbon, DDT, tetracloretanul) si toxine vegetale (amanita phaloides), medicamente (metiltestosteron, clorpromazina, PAS, paracetamol, sulfamide, clortetraciclina); 4. factori imunologici 5. alti factori: nutritionali (dieta carentata in proteine si factori lipotropi), metabolici (DZ si obezitate), endocrini, afectiuni ale cailor biliare.

Simptomatologie: 1. Tulburari neuropsihice: astenie fizica si intelectuala, cefalee, somnolenta sau insomnie, anxietate. 2. Tulburari dispeptice: scaderea apetitului, greturi, varsaturi bilioase, regurgitatii, balonari posprandiale, diaree, constipatie. 3.Durere cu topografie hepatica apare la efort fizic, postalimentar si la palparea ficatului. 4. Manifestari hemoragice: gingivoragii, epistaxis, echimoze.

5. Manifestari sistemice: cutanate (purpura, urticarie, eritem nodos, vitiligo, vergeturi abdominale, facies lupic), renale (glomerulonefrita, sdr.nefrotic), articulare (artralgii, artrite), pulmonare (focare pneumonice, pleurezie), digestive (rectocolita hemoragica, pancreatita cronica, gastroduodenita cronica), cardiovasculare (miocardite si pericardite), hematologice (anemie, leucopenie, trombocitopenie), neurologice (polinevrita), psihice, endocrine (obezitate, hirsutism, amenoree, DZ, HTA, osteoporoza, ginecomastie).

Examen obiectiv: 1.icter / subicter; 2.stelute vasculare si eritem palmar; 3.hepatomegalie; 4.splenomegalie moderata; 5.alte semne: hipocratism digital, contractura palmara Dupuytren, hipertrofie parotidiana.

Investigatii paraclinice: 1. Explorari functional-biochimice hepatice (creste bilirubinemia, transaminazele si sideremia, TP este scazut, scad albuminele si cresc globulinele = raport subunitar. 2. Explorari morfologice. PBH, scintigrafia.

SDR. DIAREIC DIAREEA = eliminarea frecventa de scaune, neformate, si cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet digerate (macro- sau microscopic). Falsa diaree = scaune formate din parti solide amestecate cu lichide, in care digestia este completa. Cauze: 1.digestive: a) boli infectioase (febra tifoida si paratifoida, dizenteria) si parazitare (ascaridioza, trichinoza, teniaza, lambliaza); b) diareea gastrogena (aclorhidrii, gastrectomia, vagotomia);

c) diareea enterogena (insuficiente secretorii); d) diareea biliara (icter mecanic, dischinezii biliare); e) diareea pancreatogena (insuficienta de secretie externa); f) diaree postantibioterapie (prin disbioza intestinala); g) procese lezionale localizate (tuberculoza intestinala, boala Crohn, cancer intestinal, rectocolita hemoragica, polipoza, diverticuloza, pneumatoza chistica, ateroscleroza mezenterica, adenopatii mezenterice); h) malabsorbtie (intoleranta la lapte, enteropatie glutenica, afectiuni pancreatice).

2) extradigestive: - nervoase (emotionale); - endocrine (Basedow, Addison, DZ); - renale (IRC decompensata). Mecanismele care stau a baza producerii diareei: 1) cresterea motilitatii intestinale (produce accelerarea tranzitului intestinal si secundar absorbtie insuficienta de apa si digestie incompleta); 2) cresterea secretiei intestinale; 3) prezenta unor produse patologice (sange, puroi, mucus).

Simptomatologie: - generala: - febra (intoxicatii alimentare, dizenterie, febra tifoida); - scaderea apetitului; - pierderea in greutate; - oliguria. - functionala: - durere abdominala difuza sau localizata; - tenesme cu garguimente; - scaune multiple de consistenta lichida, cu resturi alimentare, uneori mucus, puroi, sange.

Investigatii paraclinice: a) examen coprologic (macro-, microscopic, chimic, bacteriologic); b) rectoscopia (precedata de tuseu rectal); c) suplimentar (examen radiologic baritat al intestinului, teste ale functiei de absorbtie intestinala si ale functiei pancreatice).