Sunteți pe pagina 1din 12

INTRODUCERE

Privita in perspective doctrinei pauline, problema unitatii crestine este o problema eclesiologica axata pe hristologie, de aceea trebuie pornit de la definirea si expunerea conceptiei pauline despre biserica. In Epistolele Sfantului Apostol Pavel, doctrina despre biserica ocupa un loc de prim plan centrat pe hristologie. Aceasta se poate observa dintr-un calcul statistic: termenul ecclisia : din 108 aparitii neotestamentare, 61 de aparitii se afla in textile pauline. Sensul cu sfera cea mai larga este de biserica universala, dupa cum rezulta din: -Efeseni 1, 22-23 i toate le-a supus sub picioarele Lui i, mai presus de toate, L-a dat pe El cap Bisericii, Care este trupul Lui, plinirea Celui ce plinete toate ntru toi. -Efeseni 3, 10-21 Pentru ca nelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri s se fac cunoscut acum, prin Biseric, nceptoriilor i stpniilor, n ceruri, .. Lui fie slava n Biseric i ntru Hristos Iisus n toate neamurile veacului veacurilor. Amin! -Efeseni 5. 23 Pentru c brbatul este cap femeii, precum i Hristos este cap Bisericii, trupul Su, al crui mntuitor i este. -Efeseni 5, 24 Ci precum Biserica se supune lui Hristos, aa i femeile brbailor lor, ntru totul. -Efeseni 5, 25 dup cum i Hristos a iubit Biserica, i S-a dat pe Sine pentru ea -Efeseni 5, 27 i ca s-o nfieze Siei, Biseric slvit, neavnd pat sau zbrcitur, ori altceva de acest fel, ci ca s fie sfnt i fr de prihan. -Efeseni 5, 29 Cci nimeni vreodat nu i-a urt trupul su, ci fiecare l hrnete i l nclzete, precum i Hristos Biserica -Efeseni 5, 32 Taina aceasta mare este; iar eu zic n Hristos i n Biseric. -Coloseni 1. 18 i El este capul trupului, al Bisericii

Numeroase texte intrebuinteaza cuvantul la singular, desemnand prin aceasta: -o comunitate locala: Bisericii lui Dumnezeu care este n Corint, celor sfinii n Iisus Hristos, celor numii sfini, mpreun cu toi cei ce cheam numele Domnului nostru Iisus Hristos n tot locul, i al lor i al nostru (1 cor. 1, 2); Bisericii lui Dumnezeu celei din Corint, mpreun cu toi sfinii care sunt n toat Ahaia ( II Corinteni 1, 1) i v ncredinez pe Febe, sora noastr, care este diaconi a Bisericii din Chenhrea (Romani 16, 1) -o comunitate mai restransa: -Biserica din casa lui Acvila si Priscila ( Romani 16, 5) -Ca o adunare a credinciosilor de acolo (I Corinteni 16, 18; I Corinteni 11, 18) Alte texte folosesc pluralul ecclesiai: ex: Bisericile dintr-o provincie(din Asia - I Corinteni 16, 10) sau ansamblul bisericilor din mai multe provincii(Asia, Macedonia, Ahaia) numite Bisericile lui Hristos (Rom. 16, 16) sau toate bisericile (I Corinteni 7, 17) Sfantul Apostol Pavel si-a concentrat atentia in primii ani de activitate asupra infiintarii si organizarii de comunitati crestine . Legatura cu aceste comunitati o intretinea el insusi personal, fie direct, fie prin trimisii sai. Odata cu dezvoltarea bisericii, cand au inceput sa se iveasca primejdii care ii afectau unitatea, conceptia despre biserica (totalitatea credinciosilor condusi de Hristos) s-a accentuat. Prin aceasta nu intelegem ca a fost introdusa o noua ideie in gandirea Sfantului Apostol Pavel ci doar a fost modelata pentru necesitatile curente. Dat fiind ca vorbim despre comuniunea cu Hristos si de caracterul unitar al Bisericii, socotim util sa retinem faptul ca Apostolul neamurilor atunci cand dezbate problema eclesiologica si orice alte probleme doctrinare, dogmatice, sau morale, se adreseaza si sta de vorba cu toti credinciosii laolalta si nu cu unul. Se adreseaza tuturor nu doar anumitor persoane. Prin aceasta vedem cum Sf Pavel incearca sa-i aduca pe toti oamenii la cunostina adevarului crestin revelat, de a-i incredinta ca Hristos Iisus este Mantuitorul tuturor, nu doar al unora, si de ai vedea pe toti una in Hristos (Galateni 3, 28), adeca madulare in parte ale aceluiasi organism spiritual, caruia in terminologia teologica i se spune Biserica.
2

IMAGINI (REPREZENTARI) ALE BISERICII (UNITATII CRESTINE)


In gandirea paulina crestinul nu este cugetat de Sfantul Apostol Pavel ca un element izolat care si-ar organiza mantuirea sufleteasca fara sa se preocupe catusi de putin de semenii sai. Prin sfanta taina a botezului omul devine madular al aceluiasi organism pe care Sfantul Apostol Pavel il numeste trup tainic al lui Hristos sau biserica. Apostolul il vede asadar pe crestin deodata cu altii, laolalta cu altii, cu cei ce l-au acceptat pe Hristos si au primit Duhul Sfant. Una cu Hristos, credinciosul botezat este impreuna totodata , prin Hristos, cu toti cei care s-au invrednicit a se impartasi de binecuvantarile harice. Credinciosii sunt deci nu numai madulare ale lui Hristos ci sunt si madulare intreolalta, ca crengile aceluiasi trunchi. 1 Imaginea aceasta (credinciosii=madulare; Hristos=cap al bisericii) o gasim intanlita destul de des la Sfantul Apostol Pavel. Apostolul apeleaza la aceasta pentru ilustrarea legaturilor stranse dintre Hristos si credinciosii din Biserica. Reprezentarile folosite in acest sens difera putin dar totdeauna ideia ramane aceiasi: - uneori, Hristos-capul- este opus madularelor intrunite in Biserica, este supraordonat acestora fara ca prin aceasta sa I se taie legaturile cu trupul, caci atunci ideea de organism viu ar dispare. Dumnezeu toate le-a supus sub picioarele lui( Hristos) si pe El L-a dat mai presus de toate Cap Bisericii, care este trupul Lui. ( Efeseni 1, 22-23) Biserica la randul ei , i se supune lui Hristos intru toate.( vezi Efeseni 5, 24) - Alteori Hristos si biserica sunt notiuni identic egale. Biserica este reprezentata de-a dreptul ca fiind trupul lui Hristos: Precum intr-un trup avem mai multe madulare si madularele nu au toate aceeasi lucrare, tot astfel ( noi) cei multi suntem un trup in Hristos si fiecare suntem madulare unul altuia ( Romani 12, 4-5) Deosebirea dintre aceste 2 moduri de ilustrare a comuniunii credinciosilor cu Hristos, realizata in Biserica, este de ordin pur formal. Si intr-un caz si in celalalt, impreunarea lor cu Hristos este deplina, este desavarsita. In primul caz este accentuata calitatea de inaintestatator a lui Hristos in Biserica, de ocarmuitor al ei, fara ca prin aceasta sa fie anulata participarea Sa la viata bisericii alaturi de credinciosi, participare pe care o exprima mai apasat cazul al doilea. Prin urmare imaginea cu capul( Hristos) opus madularelor Pr. Prof. Dr. Grigore T. Marcu, Problema unitatii crestine in lumina Epistolelor Pauline in Revista Studii teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 1965 p. 277.
1

( credinciosii) nu trebuie inteleasa ca si cum madularele ar putea forma un trunchi fara cap. 2 Imaginea aceasta in care Biserica este asemanata cu trupul tainic al Domnului o intanlim cel mai des in Epistola catre Efeseni. Prin care se reliefeaza partea supranaturala a Bisericii. In acest sens trebuie sa precizam ca Apostolul face deosebire clara intre Hristosul natural- Logosul intrupat- si Hristosul tainic, Hristosul preamarit, devenit cap al Bisericii. Chiar dupa felul cum aseaza denumirile Mantuitorului, Sfantul Apostol Pavel ne arata daca vorbeste de Hristos ca persoana, sau de Hristos - cap al Bisericii. Astfel, cand mentioneaza numai numele de Iisus( Galateni 6, 17) sau cand aseaza Iisus inaintea cuvantului Hristos, atunci se refera la Hristos ca persoana; cand insa foloseste numai numele de Hristos( Efeseni 2, 5-12; 4, 13) sau aseaza cuvantul Hristos inaintea lui Iisus( Efeseni 2, 13), vorbeste de Hristos cel preamarit. Cand zice despre crestini ca sunt membre ale Trupului lui Hristos( I Corinteni 12, 12), Apostolul vorbeste tot despre Biserica, inteleasa ca Trup tainic al Domnului. Hristosul tainic este Biserica, implinirea Celui ce plineste toate intru toti ( Efeseni 1, 22-23) 3 Biserica este analogic vorbind Trupul tainic al Domnului. Insa aceasta analogie nu este creatia Sfantului Apostol Pavel. Taina aceasta despre Hristos este descoperita chiar de Iisus: Saule, Saule pentru ce ma prigonesti (Fapte 9, 5). Deci Saul prigonind Biserica prigonea de fapt pe Hristos. De aici si numirea Bisericii de Trup al lui Hristos ( Efeseni 1, 23), iar a credinciosilor de madulare ale acestui trup ( Efeseni 5, 30; I Corinteni 12, 12) Cea mai buna comparatie pentru Trupul lui Hristos este cea cu trupul omenesc: dupa cum esentia la un trup este unitatea organelor intru-un principiu comun de viata si de miscare, desi ele prezinta o varietate cu diverse structuri si functii, tot astfel este si in Biserica. 4 Noi ca madulare ale Trupului tainic, suntem incorporate acestuia. ( Efeseni 2, 19-22)

Ibidem, p. 46. Magistrand Leon Gh. Arion, Conceptia paulina despre biserica, cu speciala privire la Epistola catre Efeseni in Revista Studii teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune ortodoxa, Bucuresti, 1965, p. 402.
2

Ibidem, p. 404.
4

Sfantul Grigorie teologul spune : Ce este aceasta nou taina in mine? Sunt muritor si nemuritor; sunt una cu Hristos, ca sa inviez cu el, sa mostenesc cerul cu el , sa devin fiu al lui Dumnezeu, sa devin Dumnezeu. 5 Sf Ioan gura de aur spune: Cum suntem madulare ale lui Hristos? Adica printr-insul ne-am renascut. Si cum din Carnea Lui? O stiti aceasta voi toti care va impartasiti. 6 Devenim madulare ale Bisericii prin Sfintele Taine, la inceput prin Botez, apoi prin Sfanta Impartasanie. In botez- scrie Apostolul crestinilor din Biserica Romana- ati fost impreuna odrasliti cu asemanarea mortii lui Hristos(Romani 6, 5). In natura mladita isi culege seva din trunchiul pe care a fost altoita. Viata ei este absorbita de viata trunchiului , s-a amestecat cu acesta, atarna esential de ea, nu ea mai traieste ci trunchiul traieste in ea. Asa si cu cei intrati in comuniune cu Hristos. Ei sunt una cu Hristos, vietuiesc in El si deci pentru El; ei sunt sfinti fiindca sfanta-I radacina care hraneste ramurile. Comparatia cu altoirea este mai mult decat o comparative; ea este o realitate. 7 Membrele Trupului tainic, adeca credinciosii sunt intr-o continua crestere. Cresterea presupune o continua intr-ajutorare intre crestini, in acelasi spirit si intr-o perfecta unitate. Scopul acestei cresteri este acela de a ajunge la desavarsire. Aceasta se cere mai intaii din partea fiecarui crestin sa tinda totdeauna si sa lucreze toata viata la formarea in el insusi, si atat cat este posibil si in ceilalti semeni a omului nou, a omului renascut dupa modelul lui Hristos insusi. Cresterea duhovniceasca a membrelor in Trupul tainic se indreapta spre Hristos, Capul Sau, caci prin El tot trupul bine alcatuit si bine incheiat prin fiecare legatura de ajutor, dupa lucrarea savarsita pe masura fiecarui madular, creste spre zidirea sa insasi in dragoste (Efeseni 4, 16) 8 Pe langa imaginea cu trupul tainic (credinciosii) si cap al bisericii (Hristos) Sfantul Apostol Pavel apeleaza si la alte comparatii. Alt termen de comparative pentru exprimarea cat mai concise a comuniunii noastre cu
5

Sf. Grigorie Teologul, Cuvantarea VII, 23, P. G., XXV, 785. Sf Ioan Gura de Aur, Omilii la Efeseni, 3, P. G. , LXII, 139. Pr. Prof. Dr. GRIGORE T. MARCU , op. cit. p. 278.

Magistrand Leon Gh. Arion, Conceptia paulina despre biserica, cu speciala privire la Epistola catre Efeseni in Revista Studii teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune ortodoxa, Bucuresti, 1965, p. 405.
8

Hristos este familia sau cetatea antica. Deci, dar, nu mai sunteti straini, ci impreuna-cetateni cu sfintii si casnici ai lui Dumnezeu scrie crestinilor din Efes (2, 19). Si in Epistola I catre Timotei (3, 15) precizeaza; casa lui Dumnezeu este biserica Dumnezeului celui viu. Zidirea ei se inalta pe temelia Apostolilor si a proorocilor, iar piatra cea din capul unghiului este Hristos insusi, caramizile fiind credinciosii impreuna ziditi in Hristos. Zidii fiind pe temelia apostolilor i a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind nsui Iisus Hristos. ntru El, orice zidire bine alctuit crete ca s ajung un loca sfnt n Domnul, n Care voi mpreun suntei zidii, spre a fi loca al lui Dumnezeu n Duh. (Efeseni 2, 20-22) Crestinatatea constituita in Biserica este comparata de el cu un maslin si cu ramurile sale( Romani 11, 16), cu o casa si cu o familie ( I Corinteni 3, 9; Efeseni 2, 19-22; I Timotei 3, 15). 9 (Efeseni 2, 19-22) Deci, dar, nu mai suntei strini i locuitori vremelnici, ci suntei mpreun ceteni cu sfinii i casnici ai lui Dumnezeu, Zidii fiind pe temelia apostolilor i a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind nsui Iisus Hristos. ntru El, orice zidire bine alctuit crete ca s ajung un loca sfnt n Domnul, n Care voi mpreun suntei zidii, spre a fi loca al lui Dumnezeu n Duh (Romani 12, 4-5) Ci precum ntr-un singur trup avem multe mdulare i mdularele nu au toate aceeai lucrare, Aa i noi, cei muli, un trup suntem n Hristos i fiecare suntem mdulare unii altora

Unitatea Bisericii
Textul classic despre unitatea Bisericii il gasim la Efeseni 4, 3-6: In acest text gasim toate elementele ce stau la baza unitatii Bisericii si in acelasi timp si motivele care determina aceasta unitate. Primul element al unitatii bisericii consta in faptul ca ea are un sigur Conducator, pe Domnul nostru Iisus Hristos ( Efeseni 4, 5). Unitatea bisericii decurge atat din faptul ca Mantuitorul este Cap al ei, cat si din faptul ca El este si temelia Bisericii piatra cea din capul unghiului. ( Efeseni 2, 20) In acest sens Teofilact zice ca Domnul Hristos tine de sus unitatea Trupului tainic in calitatea Sa de Cap, iar cand este numit piatra din capul Pr. Prof. Dr. GRIGORE T. MARCU, Elemente de eclesiologie paulina in Revista Mitropolia Ardealului, Editura Arhiepiscopia Ortodoxa Romana, Sibiu, 1961, p. 31.
9

unghiului si temelie ( I Corinteni 3, 11) atunci tine de jos zidirea Bisericii. 10 Al doilea element al unitatii Bisericii se fundamenteaza pe faptul ca este un singur trup ( Efeseni 4, 4) Sfantul Maxim socoteste ca Biserica este essential una; ea nu se divizeaza in partile sale. Dupa cum universul este unul, dar divizat in mai multe parti, tot asa si Biserica este una, desi cuprinde in ea mai multe esente care, din aceasta cauza nu o diversifica, ci acestea se unesc intr-o singura unitate in Hristos. 11 Alt element al unitatii Bisericii consta in aceea ca Sf Duh ii asigura unitatea de credinta si de actiune. De aceea Sfantul Apostol Pavel ne indeamna sa pastram unitatea Duhului in legatura pacii( Efeseni 4, 3). In sens mai larg, aceasta unitate a duhului vrea sa spuna ca dupa cum in trup numai sufletul da unitatea de viata diferitelor membre ce alcatuiesc un singur tot, asa si Duhul lui Dumnezeu in Biserica uneste pe toti cei instrainati dupa obiceiuri, neam , varsta si sex, formand din ei Biserica cea una a lui Hristos. Unitatea Duhului se pastraza in legatura pacii, caci nu poate fi o unitate adevarata decat in pace. Pacea bazata pe dragoste este legatura cea mai trainica a Bisericii. 12 Biserica este una si datorita unitatii scopului ei preamarirea lui Dumnezeu prin fericirea celor chemati. Pe credinciosi ii uneste chemarea pentru acelasi scop, pentru nadejdea vietii celei vesnice. Aceasta nadejde este subliniata de apostolil pavel prin cuvintele : precum si chemati ati fost intr-o nadejde a chemarii voastre( Efeseni 4, 4). Pentru a dobandi aceasta nadejde si a ajunge la viata vesnica, trebuie ca toti crestii sa intareasca unitatea bisericii, avand privirile atintite si actionand in comun spre atingerea acestui scop. 13 Unirea in Hristos da egalitatea spirituala in Biserica. Dumnezeu -zice Sfantul Ioan gura de Aur, explicand cuvintele din Efeseni 4, 12 - v-a chemat la aceleasi bunuri; nimic mai mult nu a dat unuia ca altuia; tuturor Teofilact al Bulgariei, Cele atrusprezece trimiteri ale Sfantului Slavitului si Intrutotlaudatului Apostol Pavel, trad. de Veniamin Costache, Bucuresti, 1905, p. 328
10 11

Sf. Maxim Marturisitorul, Mistagogia, cap II, P. G. , CXI, p. 668-669

Magistrand Leon Gh. Arion, Conceptia paulina despre biserica, cu speciala privire la Epistola catre Efeseni in Revista Studii teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune ortodoxa, Bucuresti, 1965, p. 411. 13 Ibidem, p. 411
12

le-a dat nemurirea, tuturor viata vesnica, slava nemuritoare, tuturor fraterniteatea si in fine tuturor a daruit mostenirea In cele spirituale aveti si va bucurati de egalitate. 14 Crestinii trebuie sa fie uniti in Biserica nu numai pe fata, in exterior, ci si in interior si sincer, intr-o unire bazata pe adevarata dragoste. Prin expresia de trup al lui Hristos- expresie familiara Sfantului Apostol Pavel- este exprimata si ideea de unitate a Bisericii. Cum Hristos e unul, El nu poate avea decat un trup. Singuraticele madulare ale acestui trup, membrii Bisericii, credinciosii, au sa traiasca intreolalta in unitate si sub un cap. Rugaciunile pentru semeni, sunt cel mai frumos semn al comuniunii si dragostei fratesti ce-i strang laolalta pe credinciosi. 15 (Coloseni 4, 2) Struii n rugciune, priveghind n ea cu mulumire ( Efeseni 6, 18) Facei n toat vremea, n Duhul, tot felul de rugciuni i de cereri, i ntru aceasta priveghind cu toat struina i rugciunea pentru toi sfinii. Unitatea Bisericii este egala cu constiinta ca toti credinciosii apartin prin creatia Aceluiasi Dumnezeu. Dupa cum spune drd. Leon Gh. Arion: Unitatea Bisericii inseamna continua stradanie pentru a realiza, dupa modelul absolut al unitatii treimice, o unitate durabila intre toti crestinii, mai ales ca Sfanta Treime nu numai ca da imaginea unitatii, dar si actioneaza eficace pentru a ajuta pe crestini in aceasta stradanie. 16

Darurile unirii cu Hristos


In epistola catre Efeseni, Sf Apostol Pavel arata viata cea noua a celor trecuti la crestinism , viata impodobita cu virtuti ca vorbirea adevarului, care rezulta din lepadarea omului vechi si imbracarea in cel nou ( Efeseni 4, 20-25). Dar aceasta schimbare presupune din partea crestinilor
14

Sf. Ioan Gura de Aur , Omilia XI, 1, p.g, LXII, 80

Pr. Prof. Dr. GRIGORE T. MARCU, Elemente de eclesiologie paulina in Revista Mitropolia Ardealului, Editura Arhiepiscopia Ortodoxa Romana, Sibiu, 1961, p. 35 16 Drd. Leon Gh. Arion, Unitatea si Universalitatea Bisericii dupa Epistolele Pauline in Revista Studii Teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 1967, p. 66
15

un efort, o adeziune la invatatura lui Hristos, care a venit sa creeze un om nou.(Efeseni 2, 15) 17 Virtutile cu care trebuie sa se impodobeasca omul cel nou si pe care se sprijina pacea si unitatea crestina sunt: blandetea, smerenia si indelunga rabdare dupa cum vedem la Efeseni 4, 2. Viata crestina este incompatibila cu unele vicii din epoca dinainte de increstinare( 4, 20-24) pe care Sfantul Apostol Pavel le vrea inlocuite cu virtuti crestine ca : bunatatea, mila si iertarea reciproca, dupa pilda Mantuitorului( 4, 32) Cateva din darurile unirii cu Hristos si trairii ca madulare ale carui Cap Hristos este: - Hristos salasluieste intru cei credinciosi ( Romani 8 , 10)- dar si Duhul Sfant( Romani 8, 9.11) - Ne impartasim cu Hristos ( I Corinteni 1, 9)- dar si cu Duhul Sfant( II Corinteni 13, 14; Filipeni 2, 1) - Suntem sfintiti in Hristos( I Corinteni 1, 2)- dar si in Duhul Sfant ( Romani 15, 16) - Ne indreptam in Hristos( Galateni 2, 17)- dar si in Duhul Sfant ( I Corinteni 6, 11) - Suntem pecetluiti in Hristos ( Efeseni 1, 13)-dar si in Duhul Sfant ( Efeseni 4, 30) - Suntem taiati imprejur in Hristos( Coloseni 2, 11)- dar si ale Duhului Sfant( Romani 2, 29) - Suntem temple ale lui Dumnezeu( I Corinteni 3, 16)- dar si ale Duhului Sfant( I Corinteni 6, 19) Vietuirea aceasta simultana in Hristos si in Duhul Sfant este explicabila, deoarece Hristos si Suhul Sfant una sunt ( II Corinteni 3, 17). Prin urmare, impreunandu-ne cu Hristos, in Botez, am primit Duhul Lui si am intrat in comunitatea de viata harica a Bisericii, inauntrul careia energiile Duhovnicesti curatesc, sfintesc si intaresc pe toti credinciosii in Hristos. 18 Darul cel mai de pret ramane mantuirea: Unitatea Bisericii inseamna pentru crestini garantia mantuirii, deoarece in afara Bisericii nu este Magistrand Leon Gh. Arion, Conceptia paulina despre biserica, cu speciala privire la Epistola catre Efeseni in Revista Studii teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune ortodoxa, Bucuresti, 1965 p. 416.
17

Pr. Prof. Dr. GRIGORE T. MARCU, Elemente de eclesiologie paulina in Revista Mitropolia Ardealului, Editura Arhiepiscopia Ortodoxa Romana, Sibiu, 1961, p. 34
18

mantuire, caci numai Biserica este depozitara harului Sfantului, care ajuta pe credinciosi pe calea mantuirii; numai in Biserica se poate crea unitatea de credinta, unitatea de rugaciune, fratietatea in dragoste si pace, unitatea in mantuire. 19

Concluzie
In concluzie Sfantul Apostol Pavel prin epistolele sale ne da toate normele invataturii crestine despre Biserica si indica si unele cai, pe care urmandu-le, sa putem ajunge la unitate. El ne prezinta pe Mantuitorul Hristos ca Stapanitor al intregii creatii, de aceea e si normal ca aceasta creatie sa doreasca si sa tinda la o unire cu El. Astfel putem pastra unitatea cu Hristos, asa cum membrele trupului uman tin legatura cu trupul lor. Hristos si Biserica formeaza o unitate indisolubila, de aceea indisolubila trebuie sa fie si unirea celor ce formeaza trupul Bisericii. Marea familie a crestinilor este Biserica, avand pe Dumnezeu ca Tata, pe Mantuitorul Hristos drept Cap, iar pe Sfantul Duh, principiu al vietii harice prin care se dobandeste mantuirea. 20 Scopul final al unitatii sa fie mantuirea, mantuire care se poate realiza doar in Biserica, deoarece in afara Bisericii nu este mantuire.

Drd. Leon Gh. Arion, Unitatea si Universalitatea Bisericii dupa Epistolele Pauline in Revista Studii Teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 1967, p. 66 20 Magistrand Leon Gh. Arion, Conceptia paulina despre biserica, cu speciala privire la Epistola catre Efeseni in Revista Studii teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune ortodoxa, Bucuresti, 1965, p. 417
19

10

BIBLIOGRAFIE
BIBLIA sau SFANTA SCRIPTURA, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti, 2002 CONCORDANTA BIBLICA TEMATICA, ediie revzut i completat de Pr. Vasile Dogaru i Pr. Neculai Dorneanu dup lucrarea: Cluza predicatorului, de Dr. Constantin Chiricescu i Iconom Constantin Nazarie, Ed. Trinitas, Iai, 2000 Sf. GRIGORIE TEOLOGUL, Cuvantarea VII, 23, P. G., XXV Sf. IOAN GURA DE AUR, Omilii la Efeseni, 3, P. G. , LXII, IDEM , Omilia XI, 1, p.g, LXII Sf. MAXIM MARTURISITORUL, Mistagogia, cap II, P. G. , CXI TEOFILACT AL BULGARIEI, Cele atrusprezece trimiteri ale Sfantului Slavitului si Intrutotlaudatului Apostol Pavel, trad. de Veniamin Costache, Bucuresti, 1905 LEON Drd. GH. ARION, Conceptia paulina despre biserica, cu speciala privire la Epistola catre Efeseni in Revista Studii teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune ortodoxa, Bucuresti, 1965 IDEM, Unitatea si Universalitatea Bisericii dupa Epistolele Pauline in Revista Studii Teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 1967 MARCU Pr. Prof. Dr. GRIGORE T., Problema unitatii crestine in lumina Epistolelor Pauline in Revista Studii teologice, Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti, 1965 IDEM, Elemente de eclesiologie paulina in Revista Mitropolia Ardealului, Editura Arhiepiscopia Ortodoxa Romana, Sibiu, 1961,

11

12