Sunteți pe pagina 1din 2

agravrii problemelor ecologice, tot mai multe bunuri libere vor intra in categoria celor economice.

Dup destinaie: Bunurile i serviciile de consum sunt bunurile ce contribuie direct la satisfacerea nevoilor. Bunurile de producie servesc la producerea altor bunuri economice, satisfcand astfel nevoile in mod indirect. Ele se compun din echipamente de producie (maini-unelte, cldiri industriale i comerciale, mijloace de transport), materii prime i semifabricate, energie, servicii acordate de o intreprindere altor intreprinderi. Dup gradul de prelucrare: Bunurile primare sunt cele desprinse din mediul natural (copacii din pdure); bunurile intermediare cele care au fost supuse unor transformri, dar se afl in diferite etape de prelucrare (lemnul la fabrica de mobil); bunurile finale intr in consum fr a mai fi supuse prelucrrii (mobila din lemn). Dup gradul de interdependen: Bunurile substituibile se pot inlocui unele cu altele atat in consum, cat i in alte genuri de activiti economice. In categoria lor intr, de exemplu, cafeaua i ceaiul (in cazulconsumului), automobilul, trenul, avionul i vaporul (in cazul deplasrii teritoriale). Bunurile complementare sunt cele care se consum doar in comun. De regul, ele sunt prezentate ca bunuri-pereche de genul:automobil-carburant, calculator soft, mas scaune. Dup gradul de exclusivitate i rivalitate Bunurile private sunt bunuri din a cror utilizare rezult beneficii exclusive i rivale. Un bun privat este considerat exclusiv, deoarece poate fi consumat numai de persoana care il posed, care l-a cumprat. Caracteristica de rivalitate deriv din faptul c fiecare unitate vandut de bun diminueaz oferta lui total. Bunurile publice se caracterizeaz prin non exclusivitate i non rivalitate. Un bun public este non exclusiv, deoarece poate fi consumat de mai multe persoane. Excluderea de la utilizarea lui a unor poteniali consumatori este imposibil, chiar dac aportul acestora la producerea bunului respectiv este egal cu zero. Totodat, un bun public se caracterizeaz prin non rivalitate oferta lui total nu se diminueaz dac bunul respectiv face obiectul consumului individual sau colectiv. Deci, un bun public poateasigura beneficii individuale egale, indiferent de numrul consumatorilor. De menionat c cele dou caracteristici (non rivalitatea i non exclusivitatea) sunt intrunite numai de bunurile publice pure aprarea naional, iluminatul strzilor, serviciile prestate de poliie etc. Problemele legate de finanarea, producerea i prestarea lor i le asum statul, ele fiind acordate consumatorilor in mod direct i gratuit. Bunurile cvasipublice (serviciile de invmant public, unele servicii sociale, medicale) trec de la productor la consumator prin vanzare-cumprare, dar preul la care se comercializeaz are la baz atat criteriile pieei, cat i criteriile administrative i de echitate. Teoria economica este compus din 2 compartemente de baz, doua pri organice a unui ntreg: 1) Microeconomie (fondator A. Marshall) procese, fapte, acte i comportamente ale partcipantilor individuali la activitatea econimica. 2) Macroeconomie (fondator-M. Kezness) procese, fapte, acte i comportamente referitoare la grupuri de subieci reunii n categorii omogene, degajate de comportamentele lor individuale, precum i la ntreaga economie privit ca agregat. Obiectul de studiu al Microeconom: studiaz:comportamentul producatorului iconsumatorului, analiza pieii cu formele ei principale, procesul de formarea preurilorpe diferite piei, procesul de repartiie a veniturilor ntre principalii actori n procesul deproducie. Obiectul de studiu al Macroeconom: studiaz economia naional ca un tot ntreg.Analizeaz caracterul i perspectivele dezvoltrii economice, fluctuaiile economice,creterea economic, balana de pli. Subiecii analizei microeconomice: Pt ca un grup de persoane s fie considerat subiect economic, ei trebuie s acioneze comun pt realizarea scopului consum. Subiecii principali de analiz microeconomic sunt gospodriile casnice i intreprinderile. Gospodriile casnice sunt principalii consumatori de bunuri finale, ele lund deciziace i ct s consume, pornind de la preferinele lor, veniturile de care dispun i modificarea preurilor la bunurile de consum. Totodat, ele sunt i principalele deintoare de economii, plasate in sistemul bancar sau pe piaa hartiilor de valoare. ntreprinderile sunt principalii productori de bunuri i servicii, ele lund decizia ce, cum i pentru cine s produc, pornind de la resursele economice i tehnologiile disponibile, costurile necesare a fi suportate, cererea consumatorilor i posibilitile de ctig. Cursul microeconom este structurat in citeva Rez obtinute princip max (obt rez max cu anumite che) E= >1 compartimente de baza: Che suportate princip min (obt che min cu anumite rez) Teoria functionarii pietii Legea creterii costurilor de oportunitate - pe msur Teoria comportamentului consumatorului ce se produce tot mai mult dintr-un bun n defavoarea Teoria comportamentului producatorului altuia, costul oportun crete. Creterea costului se Teoria structurilor concurentiale de piata datoreaz specializrii resurselor i aciunii legii Principiile metodologice ale microeconomiei: randamentelor descresctoare. Metodologia cercetrii reprezint totalitatea principiilor Activitile economice sunt foarte diverse, avnd i a metodelor utilizate pentru gsirea soluiilor coninuturi diferite i deosebit de bogate. Ele cuprind problemelor cu care se confrunt o anumit tiin. elemente exterioare, vizibile, ct i elemente interioare, Principiile metodologice de baz ale microeconomiei ascunse, unele elemente stabile, altele vremelnice, sunt elemente eseniale sau neeseniale. individualismul metodologic i raionalismul economic. Formele concrete prin care se manifest activitile Individualismul metodologic este principiul de descriere economice se constituie n fenomene i procese i economice. Alegerea economic-Pentru a depi raritatea resurselor explicare a fenomenelor economice pornind de la economice, oamenii aplic noi tehnici i tehnologii, care comportamente individuale, i nu cele de clas,de grup sau de stat. Elementul de analiz, individul, este descris lrgesc posibilitile de producere a bunurilor. de un numr limitat de caracteristici i scopuri Fenomenul economic reprezint forma exterioar de determinate, care permit explicarea i anticiparea manifestare a activitii economice, acele aspecte i acte economice care apar i se manifest la suprafaa acestuia intereselor i acomportamentului acestuia. Iar fenomenele i procesele globale sunt rezultanta agregriiaciunilor i pot fi cunoscute de oameni n mod direct. individuale. Cadrul organizaional in care sedesfoar Analizate n micarea lor, n dinamic, n timp, activitatea economic este considerat, preponderent, cel fenomenele economice devin procese economice. alconcurenei perfecte. Procesul economic exprim transformrile cantitative, calitative, concomitente i succesive, la care sunt supuse Raionalismul economic semnific de a lua decizii (ce i cat de produs, ce i cat de cumprat, a cuta sau nu o fenomenele economice n timp i spaiu. ocupaie alternativ) in baza criteriului costbeneficiu, Bunurile sunt lucrurile pe care purttorii nevoilor le adic de a efectua aciuni doar in situaia cand beneficiile consider corespunztoare pentru satisfacerea nevoilor sunt superioare costurilor, catigul material sau lor. moral fiind maximal. O astfel de confruntare prioriti Bunuri mobiliare sunt acele bunuri care nu au o asezare fix i stabil, fiind susceptibile de deplasarea cheltuieli in luarea deciziilor economice permite determinarea soluiei optimale pentru condiiile date. de la un loc la altul, fie prin ele insele,fie cu Raionalitatea poate fi dictat de interesul personal, concursul unei fore strine. Ex:animale,creane, exprimat in maximizarea catigurilor materiale, oamenii bunuri incorporabile. Bunuri imobiliare sint acele bunuri care au o asezare fiind considerai fiine egoiste. Dar ea poate fi dictat i de obiectivul trasat, cand anumite msuri de caritate sunt fix i stabil. Ex.:pmnt, cldirele i in general tot efectuate in vederea ameliorrii imaginii, ce ar putea ce este legat de sol. aduce, in viitor, beneficii maximale. Deci, scopurile pe Dup criteriu provenien: Bunurile libere sunt cele care nu ridic probleme de care i le fixeaz oamenii sunt irelevante pentru economiti, important fiind faptul disponibilitate i apropriere privat (aerul, lumina c ei incearc s-i realizeze aceste scopuri cat mai bine, solar, apa din mri i oceane, nisipul din pustiuri), deoarece sunt incantiti ce depesc nevoileumane. indiferent care ar fi ele. Prin aceasta se realizeaz comportamentul lor raional. Bunurile economice sunt rezultatul activitii Atomismul economic(atomicitatea)- pe piata exista economice, fiind produse cu cheltuieli de resurse numerosi agenti ai cererii si ofertei, fiecare avand o forta economice. economica redusa. Diferena dintre bunurile libere i cele economice trebuie Maximizarea- motivaia principal n comportamentul interpretat uneori in funcie de timp i de loc. Aerul de agenilor economici este munte sau apa din mare sunt bunuri libere numai pentru maximizarea ctigului obinut: consumatorii doresc s cei care beneficiaz de ele in mod gratuit, iar pentru cei obin maxim de satisfacie din bunurile care fac cheltuieli pentru a accede la ele constituie bunuri consumate, iar productorii maxim profit din bunurile economice. Pe msura inrutirii mediului ambiant i a produse i vndute.

Microeconomie Tema 1 Obiect de studio si metod th econ tiina economic studiaz realiti cu caracter dublu: att obiective, ct i subiective. Clasificarea tiinelor economice: t. econ. fundamentale (economia politic, microeconomia,macroeconomia) t. econ. funcionale (statistica, contabilitatea, finanele i creditul, relaiieconomice internaionlae) tiintele econ.Concrete(economia: industriei, agriculturii, nvmntului, comerului, transportului) t. econ. istorice (doctrinele economice, istoria economiei naionale imondiale) t. econ.de frontier (geografia econom, econometria,ciberneticaeconomic) Teoria economic constituie baza teoretic i metodologic pentru celelalte tiineeconomice, elaboreaz instrumentul de cercetare economic, formuleaza categoriile,legile i tendinele principale n dezvoltarea activitii economice. Th econ formeaza mentalitatea econom. Scolile sau etape de evol cola clasic: fondator -Adam Smith opinia- banii trebuie nvestii in urma economisirii lor; Rezultat -au aprut noi clase de oameni. coala marxist: fondator -K. Maex; opinia-relaia dintre clase n procesul de producie; rezultat -exploatarea unora de ctre alii, apar divergene dintre ri ca rezultat aexploatrii, apar revolte. cola naionalist: fondator -Flist; opinia-cile de dezvoltare a naiunilor subdezvoltate, stimulare aproduciei autohtoni. Rezultat -apar revolte i conflicte pe plan internaional. Raport dintre nevoi si resurse Nevoi umane-exigene umane, individ. sau colec., care trebuie satisfcute n timp i spaiu,cu bunuri,care asigur desfur. normal a vieii i activitii umane. Trstura principal a nevoilor este caracterul lor nelimitat. Numrul nevoilor creteodat cu dezvoltarea societiilegea creterii i diversificrii nevoilor umane. Interese economice-manifetri contientizate ale nevoilor umane care determin anumite compartimente n vederea realizrii perfomanelor economice necesare dobindirii bunurilor capabile sa satisfac nevoi. Resurse econ.-totalitatea elementelor i posibilitilor utilizate ca premise la producerea i obinerea bunurilor economice. Resursele reprezint totalitatea mijloacelor disponibile i posibil de a fi valorificate n producerea de bunuri materiale i servicii. Resursele primare, sau originare, sunt constituite din resursele naturale i din potenialul demografic. Ele nu pot fi create sau sintetizate pe cale artificial. Resursele derivate sunt obinute in baza celor primare, fiind rezultate ale activitii umane. Ele cuprind: maini, utilaje, instalaii, stocuri de materii prime, cunotine i experien.Resursele umane exprim capacitile fizice i intelectuale, motenite i obinute, pe care membrii societii le aplic in activitatea econom. Resursele naturale includ resursele pe care natura le-a creat i/sau le regenereaz (pmantul, apa, bogiile subsolului) Resursele investiionale reprezint bunurile cu ajutorul crora se creeaz alte bunuri (spaiile de producie, echipamentele, utilajele, instrumentele, mijloacele de transport productiv etc.). Trstura fundamental a resurselor economice const n caracteru lor limitat. Legea rariii (relative) a resurselor economicevolumul, structura, calitatea resurselor evolueaz mai ncet dect volumul, structura i intensitatea nevoilor umane. Astfel, exist o tensiune ntre nevoile nelimitate resimite de ctre oameni i resurse, care rmn limitate, insuficiente. Alegerea raional presupune minimizarea costului de oportunitate. Cost de oportunitate (alternativ )-exprim valoare anselor scrificate ca urmare a deciziei de a folosi resursele disponibile ntr-un mod i nu altul. El msoar ctigul oinut prin pierderea celei mai bune variante sacrificate. Curba posibilitilor de producie(frontiera posibilitolor de producie)-reprezentarea grafic a alternativelor pe care societatea le deine n cazul utilizrii integrale a factorilor de producie de care dispune la un monet dat. Ea exprim produciile alternatuve din 2 bunuri atunci cnd resursele existente sunt utilizate integral i cu eficin maxim. Panta curbei posib. de prod. este concav deoarece acioneaz legea coturilor de oportunitate crescnde, datorit creterii cheltuielilor legate de adaptatarea i specializarea resurselor resurselor economice realocate. Curba pos. de prod. este descresc. Ycr=Xmic,RTconst,are loc realocarea res. nclinaia pantei semnific raporul de realocare a resurselor econ calculat prin costul de oport. Eficina:

Metodele specifice de cercetare microeconomic includ analiza funcional, analiza marginal i modelarea economic. 1)Analiza funcional permite determinarea factorilor de influenta asupra proceslor economice si exprimarea acestei influente sub forma functiei. Analiza funcional presupune analiza dependenelor dintre variabilele econ., i determinarea tipului acestor dependene. Principiul ceteris paribus-intervine atunci cnd in analiza unor fenomene sau procese economice corelatiile cauzale complexe sau multiple trebui studiate printr-o nlnuire de relaii cauzale simple, celelalte fiind considerate neschimbate i dei, constante. 2)Analiza marginal este metoda de cercetare care explic cum agenii economici, care doresc s-i maximizeze catigurile, iau decizii in acest sens. Analiza marginal definete limitele de variaie a indicatorilor economici, permind agenilor economici s efectueze alegerea optimal. Analiza marginal presupune: * variabilelor economice; *limita raional n compartiment; *efecul obinut n urma variabilei econ. La mod general, orice schimbare economic poate fi descompus intr-un ir de variaii infinit de mici. Pentru un individ raional, consumator sau productor, conteaz nu doar satisfacia total sau produsul total obinut, dar i avantajul obinut din ultima unitate consumat sau produs (beneficiile marginale) in raport cu costurile suportate pentru consumul sauproducerea ei (costurile marginale): *dac beneficiile marginale > costurile marginale, se va lua decizia de a majora consumul sau producerea unui bun; * dac costurile marginale > beneficiile marginale, se va lua decizia de a reduce consumul sau producerea unui bun; *dac costurile marginale = beneficiile marginale, se va lua decizia de a opri modificarea consumului sau produciei unui bun, cantitatea lui devenind cea care asigur maximum de profit pentru productor sau satisfacie maximal pentru consumator. Analiza in termeni de echilibru/ dezechilibru- presupune starea de stabilitate a variabilelor economice cercetate(x=y)/ presupune starea de instabilitate a variabilelor economice (x>y sau x<y). 3)Modelarea reprezint metoda de cercetare care permite reproducerea proprietilor i a interaciunilor unui obiect din lumea real n dimensiuni mai mici i ntr-o form simplificat. Modelul poate fi definit ca o reprezentare formalizat (logic-matematic) a ideilor cu privire la un fenomen sau o teorie n modul n care el (acest model) constituie o descriere schematic a realitii. Tipuri de abordari metodologice *abordare +descrie, explica realitatea sI formuleaza legi economice. Enunturile pozitive descriu economia asa cum este, raspunzind la intrebari ce este? De ce este? Cum este? ce a fost ? ce va fi dac? *normativa-formuleaza judecati despre cum ar trebui sa arate economia si ce politici economice ar trebui aplicate. Enuturile normative incearca sa descrie economia asa cum ar trebui sa fie, raspunzind la intrebarile: Ce-I de facut Cu ce mijloace? Cum? ce i cum trebuie s fie?. Intre analiza pozitiv i cea normativ exist o strans legtur: rezultatele analizei pozitive permit a determina consecinele diferitor modaliti de atingere a scopurilor normative. Astfel, scopul normativ de reducere a diferenierii veniturilor populaiei poate fi atins prin mai multe modaliti: ridicarea nivelului salariului minimal, acordarea ajutoarelor bneti pturilor defavorizate, aplicarea impozitrii progresive a veniturilor. Alegerea celei mai eficiente modaliti, pentru anumite condiii date, revine in sarcina analizei pozitive, iar luarea deciziei privind modalitatea concret de reducere a diferenierii veniturilor populaiei revine in sarcina politicienilor. In caz de succes economic, meritele i le asum politicienii, iar in caz de insucces, vina este transferat pe economitii care i-au consultat. Componentele modelului tiinific: 1)dezvoltarea unei teorii; 2) colectarea datelor; 3) determinarea faptului dac datele colecate se potrivesc cu teoria ce urmeaz a fi test*impunerea unor msuri economice potrivite nu face parte. Tema 2.Cerea i oferta. Echilibru i dezechilibru pieii Cererea, ca o categorie economica, caracterizeaza dorinta si posibilitatea cumparatorilor de a procura bunuri existente pe piata. Cantitatea de bunuri pe care cumparatorii doresc si pot so procure la pretul dat pe parcursul unei perioade de timp reprezinta volumul cererii. Marimea cererii: Cantitatea de bun pe care cumparatorul este dispus sa o achizitioneze la un anumit pret. Pretul cererii: Pretul maximal pe care cumparatorul este de acord sa-l achite pentru bunul cumparat. Cererea reprezint cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care cumprtorii sunt capabili i dispui s-o achiziioneze la diferite preuri ntr-o perioad de timp determinat. Cantitatea cerut se modific n funcie de preul produsului n timp ce cererea (funcia cererii) se modific atunci cnd se modific ceilali factori (venit, gusturi, numr de consumatori, preurile altor produse) n afar de preul produsului respectiv. Cererea individual pentru un bun reprezint cantitatea de bun pe care cumprrtorul dorete i este n stare s o cumpere ntr-o perioad de timp, la un anumit al preului. Cererea pieii este egal cu suma cererilor individuale. Factorii non-pre (determinani) 1)nevoile; 2)veniturilor consumatorilorcr I => mic D-pt bunuri normale, CC la dr cr I => cr D-pt bunuri inferioare, CC la st 3)preturilor la bunuri substit.sicomplem. cr PA => cr DB bunuri substituibile cr PA => mic DB bunuri complementare 4)anticiparile viitoarelor preturi crPA => crDAex:sampania inainte an nou 5)numarul cumparatorilor - nr consuma-torilor determina marimea D pe piata 6)preferintele cumparatorilor; 7)publicitatea; 8)moda; 9)traditiile, obiceiurile. Curba cererii-indic catitatea maxim de bun pe care cumprtorului poate s-o achiziioneze, n perioada dat, la diferite nivele de pre. Legea cererii (formulat prima dat de A.Cournot) reprezint relaia conform creia cantitatea cerut dintr-un anumit bun este invers proporional cu preul bunului respectiv. QD=f(p)=a-bp In caz ca se modifica orice alt factor in afara de pretul bunului, se schimba insasi functia cererii si aceasta se reflecta prin deplasarea curbei cererii spre dreapta(in sus) sau spre stinga (in jos). Atunci este vorba despre modificarea cererii. Majorarea cererii semnifica faptul ca consumatorii vor procura la acelasi pret o cantitate mai mare de bunuri. Reducerea cererii semnifica faptul ca consumatorii vor procura la acelasi pret o cantitate mai mica de bunuri. Modificarea cererii- deplasarea curbei cererii determinata de modificarea factorilor non-pre. Modificarea cantitatii cerute- deplasarea punctelor pe curba cererii determinata de modificarea pretului. Bunuri Giffen sunt bunurile inferioare, pentru care cantitatea cerut va crete chiar dac acest bun va deveni mai scump.Aceste bunuri dein o pondere mare n chetl efectuate de menajele cu un venit foarte modest. Bunuri Veblen sunt bunuri de lux, care respect o dependen direct dintre pre i cantitatea consumat din acest bun. Oferta caracterizeaza dorinta si posibilitatea vinzatorilor de a propune pe piata anumite bunuri.

Oferta este cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care productorul este capabil i dispus s o vnd ntr-o perioad de timp determinat la diferite preuri. Cantitatea oferit se modific odat cu preul, ceilali factori rmnnd constani, dar oferta (funcia ofertei) se schimb odat cu modificarea celorlali factori (rata dobnzii, rata profitului, salariilor, etc) n afara preului. Nu trebuie confundate no iunile cantitate oferit i ofert . Cantitatea oferit dintr-un produs sau serviciu este o anumit valoare, corespunz toare unui anumit pre . Oferta reprezint o func ie, care descrie multitudinea de cantit i oferite la diferitele pre uri ale pie ei. Cantitatea oferit este numai o valoare a func iei ofertei la un anumit pre al pie ei. Oferta se poate exprima n trei moduri: sub forma unui tabel, a unui grafic, sau a unei funcii. Modificarea ofertei reprezint schimbarea rela iei dintre pre urile produsului i cantit ile oferite, ca urmare a modific rii unuia sau a mai multora determinan i ai ofertei. Volumul ofertei este cantitatea de bunuri pe care vinzatorii sunt gata sa o produca sa s-o vinda la fiecare nivel al pretului intr-o anumita perioada de timp. Marimea ofertei: Cantitatea de bun pe care vinzatorul este dispus sa o livreze la un anumit pret. Pretul ofertei: Pretul minimal pe care vinzatorul etse de acord sa-l accepte pentru bunul dat. Oferta individual-pentru un bun reprezint cantitatea de bun pe care vnztorul este dispus s o propun pe pia la un anumit nivel al preului ntr-o perioad determinat de timp. Ofertei pieii este egal cu suma ofertelor individule i include cant. bunurilor: 1)produse n ar;2)importate3)stocate. Factorii ofertei: 1)preul bunului final 2)costul de producie (sau preul resurselor economice)dac preul factorilor de producie scade,ofertantul unui anumit produs,este dispis s produc mai multe bunuri,curba ofertei pt bunul respectiv se deplaseaz la dreapta 3)tehnologia utilizat-introducera tehnologiei noi,are ca efect cretyerea productivitii muncii i reducerea costlui de producie.Curba ofertei se va deplasa spre dreapta,deoarece productorii sunt motivai s produc mai mult. 4)impozitele i subveniile-Majorarea impozit. pe profit si a altor taxe provoaca o reducere a ofertei si invers, micsorarea lor contibuie la sporirea ofertei.In cazul in care statul acorda unor firme si industrii anumite subsidii, acestea incurajeaza cresterea ofertei,curba spre dreapta. 5)preul bunurilor substituibilecr PA => mic SB 6)previziunile privind evoluia preuluicr PA => mic SA , curba ofertei spre stnga 7)evenimente social-politice i naturale Calamitatile natural, cum arfi inundatiile ,seceta, cutremurele de pamint, ingheturile etc., conditioneaza de obicei ,reducerea ofertei.Conditiile social-politice pot fi favorabile cresterii ofertei(stabilitate politica, de exemplu) sau defavorabile (schimbarea frecventa a guvernelor si a regulior de joc) 8)Numarul de ofertanti, adica numarul firmelor care produc acelasi bun.Iesirea pe piata a noilor firme va contribui la cresterea ofertei,indiferent de prt QSpia=QSind + import+stoc Legea ofertei-relaia conform creia cantitatea oferit dintr-un anumit bun este direct proporional cu preul bunului respectiv, adic,creterea preului bunului determin creterea cantitii oferite din acest bun, i invers. Qs=a+bPX Curba ofertei-indic cantit. max. de bun pe care vnztorul este dispus s-o vnd, n perioada dat, la diferite nivele de pre. cantitii ofertei-variaia ofertei cauzat de schimbrile n preul bunului. ofertei-modif. oricruia dintre factorii non-pe determin o schimbare a relaiei dintre cantitatea oferit i preul pieei. Optimul lui Pareto-n echilibru,curbele ofertei i ale cererii sunt n balan, iar preul i cant. nu au tendine de schimbare. n condiiile echilibrului nici o redistribuire nu poate ameliora situia unui agent fr a afecta situaia altui agent Echilibrul pieei presupune o stare de stabilitate ntre fore opuse,astfel ncnt nu exist nici o tendin de schimbare. Echilibrul pieei poate fi definit ca acea situaie n care, la un anumit pre dominant al pieei, consumatorii pot cumpra toate bunurile pe care i le doresc, iar productorii pot vinde toate bunurile pe care sunt dispui s le pun la dispoziia pieei. Cantitatea de echilibru este cantitatea dintr-un bun cump rat I vndut atunci cnd pia a se afl n echilibru Preul de echilibru-acel pre la care cantitat. cerut este egal cu cant. oferit. QD=QS a-bPx=a`+b`Px Echilibru stabil-dac n urma unor pertubrri din partea cererii, ofertei sau a ambelor componente piaa revine la echilibru. Modelul Walras (P=>S)curbaSsus-jos Modelul Marshall(Q=>D)curbaDdr-st Echilibru instabil-dac n urma unor perturbri din partea cererii, ofertei sau ambelor componente piaa nu revine la echibru.Ex:piaa bun Giffen sau Veblen,curba cererii avnd o pant cresc. P

Curba de indiferenta -reflecta preferintele consumatorului si arata combinatiile de bunuri care pentru el sunt echivalente(sau reprezinta o combinatie de doua bunuri ce produc consumatorului acelasi nivel de utilitate). Curba lui Enghel-curba care reuneste punctele de echilibru E0,E1,E2 prin care se traseaza curba venitconsum si arata cum isi schimba alegerile de consum un individ in raport cu modificarea venitului sau. Curba pret-consum-denota evolutia cantitatii cerute din bunul X daca se modifica pretul acestuia (c.paribus) Echilibrul consumatorului reprezinta acea stare care-I confera consumatorului utilitatea totala maximala sau satisfactia de la utilizarea integrala a venitului. Efect de substitutie -daca Px scade(c.p.),consumatorul este inclinat sa inlocuiasca bunul Y cu bunul X, deoarece el poate obtine mai multe bunuri X pentru fiecare unitate de bun Y la care se renunta. Harta curbelor de indiferenta reuneste totalitatea curbelor de indiferenta care descriu preferintele unui consummator pentru anumite bunuri si servicii,dar in diferite proportii. Linia bugetului reprezinta totalitatea combinatiilor intre preturi si cantitati de bunuri in limita venitului disponibil. Rata marginala de substitutie indica raportul dintre cantitatea dintr-un bun la care consumatorul este dispus sa renunte in schimbul unei unitati suplimentare din alt bun, asigurindu-si acelasi nivel de utilitate totala. Utilitatea marginala a bunurilor se determina prin plusul (sporul) de utilitate obtinut prin consumul unei unitati suplimentare (aditionale) dintr-un bun (ceteris paribus). 13..Restriciile bugetare ale consumatorului. Maximizarea utilitii i echilibrul consumatorului . Dorinele i preferinele consumatorului sunt limitate de urmtorii factori: Venitul disponibil, destinat consumului Evoluia preurilor bunurilor i serviciilor Restriciile economice impuse alegerii consumatorului de ctre mrimea venitului su, precum i de nivelul preurilor, reprezint constrngerea bugetar. Linia bugetului reprezint totalitatea combinaiilor posibile de alegere ale consumatorului n limita bugetului disponibil (cantitatea maximal de bunuri care poate fi cumprat cu venitul disponibil i la preurile existente). xPx+yPy=I Panta liniei bugetului reflect raportul de substituie a bunurilor n funcie de preurile lor. Abordarea ordinalist a evalurii utilitii: 1.Axioma ierarhizrii capacitatea consumatorului de a ordona preferinele sale (A>B) 2.Axioma tranzitivitii capacitatea consumatorului de a transfera preferinele de la un bun la altul.(A>B>C, A>C) 3.Axioma nonsaietii consumatorii prefer o cantitate mai mare de bunuri unei cantiti mai mici. Definitii Comportamentul Producatorului

Combinarea factorilor de productie reprezinta operatiunea tehnico-economica de unire a factorilor de productie sub aspect cantitatic, cit si structural-calitativ. Factori de productie - resursele utilizate in activitatea de productie. Factorii de producie tradiionali (parial substituibili i complementari): Pmnt N cel mai limitat i durabil factor de producie Munca L cel mai activ i costisitor factor de producie Capitalul K cel mai eterogen factor de producie Capital fix se utilizeaz pe un timp ndelungat i se uzeaz Capital circulant se utilizeaz ntr-un singur ciclu de producie Functia de productie reprezinta intrumentul ce demonstreaza dependenta productiei de volumul factorilor de productie atrasi si utilizati. Echilibrul, optimul producatorului- acea stare a productiei cind se obtine un volum dat de productie la un nivel minim al costului de productie. Informatia este un factor decisive al progresului ce determina dezvoltarea activitatii informationale legate de productie si manipularea cu date abstracte. Izocuanta (curba de productivitate) - o reprezentare grafica a diferitor combinatii (A,B,C) intre factorii de productie (K si L) care permite realizarea aceluiasi volum al productiei (Q). Caracteristicile acestei izocuante sint: - Multitudinea variantelor de consum a factor. de productie determina existenta multitudinii izocuantelor care formeaza harta izocuantelor. - Izocuantele plasate la dreapta semnifica o cantitate mai mare a factor. de productie utilizati si prin urmare un volum mai mare de productie. - Izocuantele nu se intersecteaza. - Panta izocuantelor este negativa. - Panta izocuantelor reflecta raportul de schimb al factor. de productie, acest raport se numeste rata marginala de substitutie tehnologica. Legea randamentelor neproportionale ale factorilor de productie- modificarea rezultatelor productiei cind se combina un factor variabil cu o cantitate data dintr-un factor fix. Concluzii: Pe termen scurt volumul de producie este limitat n cretere Limita creterii volumului de producie este determinat D de aciunea legii randamentului descresctor. Dac un S factor de producie crete, iar cellalt rmne stabil, Q produsul marginal i mediu de la un anumit moment ncep s scad. Formarea echilibrului pe pia n condiii dinamice Produsul mediu este maximal cnd se egaleaz cu 1) ehil. sub influena D,S produsul marginal. 2) ehil. ca rez a regl. pieii de ctre stat Productia-activitate umana de producere a bunurilor si Tema3 Elasticitatea cererii i ofertei prestare a serviciilor pentru satisfacerea nevoilor Elasticitatea-msuara n care o variabil oarecare consumatorilor. rspunde la unei alte variabile. Productia totala (TP)- cantitatea de bunuri economice Elasticitatea cererii-msura n care cantitatea cerut se obtinuta in urma utilizarii factorilor de productie in care n funcie de unuia ditre factorii si de influen. un factor este variabil,iar ceilalti-constanti. Elasticitatea cererii-procentual a cererii determinat Produsul mediu (AP) volumul de productie care de cu 1% a factorului de influen. revine in mediu la o unitate de factor de productie Elasticitatea cererii fa de pre, de exemplu, se variabil. msoar prin raportul modificrii procentuale a cantitii Produsul marginal (MP) volumul productiei cerute dintr-un bun ca rspuns la modificarea procentual suplimentare (delta) rezultata din cresterea cu o unitate a a preului acestuia. unui factor de productie (ceteris paribus). E= -Q%/P% Rata marginala de substitutie tehnologica (MRTSkl) n funcie de msura sensibilitii fa de modificarea reprezinta cantitatea suplimentara dintr-un factor necesara preului, cererea poate fi: a) elastic, b) inelastic pentru a substitui reducerea cu o unitate a unui alt (rigid) i c) cu elasticitate unitar. factor,productia fiind mentinuta constanta. Cererea Fenomenul Coeficientul de elasticitate Randamentul de scara reflecta reactia volumului de Elastic Q%> P% E > 1 productie la modificarea proportionala a tuturor factorilor Unitar elastica Q%= P% E = 1 de productie. InelasticQ%< P% E <1 Elasticitatea cererii se calasifica in: Definitii Costurile de productie elasticitatea la pret Costul de productie- totalitatea cheltuielilor in expresie elasticitatea la venit monetara, pe care producatorul le efectueaza p/u elasticitatea incrucisata fabricarea si vinzarea bunurilor economice. Este expresia baneasca a factor. de productie necesari p/u producerea si Definitii Comportamentul Consumatorului comercializarea acestor bunuri si servicii. Costul de Abordarea ordinala se defineste ca preferinta subiectiva productie este egal cu cheltuielile de productie a combinatiei de bunuri masurata dupa scara numeralelor Din punct de vedere al modului de calcul, costurile se ordinale.Consumatorul isi ordoneaza rational preferintele impart in cost contabil si economic. Costul contabil(exlicit)- cheltuielile pe care le face in raport cu nivelul satisfactiei totale care se doreste a fi intreprinderea p/u achizitioanarea factor. de productie de obtinuta. la alti agenti economici, adica costurile explicite, precum Comportamentul consumatorului -un process de formare a cererii consumatorilor pentru diferite bunuri si si amortizarea, care face parte din costurile implicite. Costul economic- cuprinde costul explicit si cheltuielile servicii,ce depinde de venitul si preferintele lui factorilor proprii (costurile implicite), dar care nu sint individuale, de nivelul preturilor. reflectate in evidenta contabila, cum ar fi pamintul si Constringerea bugetara releva ansamblul combinatiilor bunurilor pe care consumatorul este in stare cladirile care apartin intreprinderii date, consumul de munca al proprietarului, dobinzile ce se cuvin p/u sa le achizitioneze in limita venitului disponibil (I) si in folosirea capitalului propriu. raport cu preturile (Px si Py) existente pe piata.

Linia izocost este cantitatea maximala de factori de productie ce poate fi cumparata in limita anumitor cheltuieli.(L*Pl+K*Pk=TC) Panta liniei izocost reflecta raportul de substitutie a factor. de productie reiesind din preturile la ele. E-este punctul de echilibru a productorului.Acest punct reflect egalitatea posibilitilor tehnologice i economice ale producerii bunurilor.Acest punct de pe linia izocost devine tangent cu una din izocoante. Costul explicit consta din cheltuielile pentru procurarea factorilor de productie din afara intreprinderii.Costul explicit=costul contabil (cheltuielile reale suportate de intreprinzator si fixate in evidenta contabila). Costul fix- cheltuielile ce nu depind(independente) de volumul productiei obtinute;exista si atunci cind nivelul productiei este nul si include:costul utilajului,dobinzile la credit,amortizarea,salariul personalului administrativ,arenda. Costul implicit nu presupune plati reale catre terti si se face pe seama resurselor proprii: pamint, incaperi,active nemateriale,munca proprie,abilitatile antreprenoriale si riscul.Costul implicit este rezultatul alegerii intreprinzatorului sau costul de oportunitate care desemneaza utilizarile alternative ale disponibilitatilor banesti. Costul marginal-sporul de cheltuieli totale necesare pentru obtinerea unei unitati suplimentare de produs. Costul marginal pe termen lung LRMC caracterizeaza sporul costurilor de productie pentru producerea unei unitati suplimentare de bun. Costul mediu- raportul dintre costul total (global) si productia obtinuta (costurile pentru fabricarea unei unitati de produs). Costurile medii pe termen lung (LRAC) caracterizeaza cele mai reduse costuri posibile pentru productia volumului dat. Costul total-costul de productie fix plus costul de productie variabil,adica cheltuielile nominale totale necesare pentru a obtine un anumit volum de productie. Costul variabil- cheltuielile ce se modifica in acelasi sens cu volumul productiei obtinut si include: cheltuielile pentru material prima,materiale,combustibil,salariul muncitorilor. Curba costului mediu pe termen lung (LRAC) reflecta nivelul cel mai redus al costurilor specifice fiecarei scari de productie. Firma reprezinta un subiect economic autonom, cesi indeplineste functiile sale in mediul economic extern,format de mediul natural,consumatori,furnizori, concurenti, structuri statale si alti agenti economici. Firmele reprezinta o organizatie economica sub o singura conducere si gestiune financiara.Ele cuprind mai multe intreprinderi care efectueaza diferite activitati in multe spatii economice. Intreprinderea reprezinta o unitate economica producatoare, un organism tehnico-economic si social complex,destinat pentru productia bunurilor economice si prestarea serviciilor. Incasarile totale (TR) reprezinta venitul brut al producatorului obtinut in urma realizarii productiei sale. Incasarile medii (AR) indica cit din incasarile totale ale firmei revin in medie pe unitate de produs. Incasarile marginale (MR) exprima modificarea incasarilor totale ale firmei competitive in urma vinzarii unei unitati aditionale de produs. Profitul reprezinta diferenta dintre incasarea totala obtinuta de producator ca rezultat al activitatii sale si costul de productie. Profitul contabil reprezinta aceaq parte a venitului intreprinderii care rezulta in urma acoperirii costului explicit (contabil). El se apreciaza ca diferenta dintre venitul total al firmei (TR) si costurile explicite. Profitul economic reprezinta diferenta dintre incasarile (veniturile) totale ale firmei si costurile ei economice:explicite si implicite (inclusive profitul normal). Profitul normal reprezinta remunerarea intreprinzatorului pentru activitate si effort,care dupa esnta sa este un element al costului explicit. Profit de monopol-obtinut de intreprinderile care detin o pozitie dominante de piata si pot influenta preturile in sensul cresterii lor, fapt care le asigura unele profituri mai mari. Deobicei, posibilitatile insusirii unor profituri de monopol un timp indelungat sunt limitate de stat. Pretul de echilibru se stabileste atunci cind cantitatea ceruta dintr-un bun este egala cu cantitatea oferita. Mai sunt si alti factori care participa la formarea pretului de piata,cum ar fi:concurenta,politica economica a statului. 20.Costuri de producie pe termen scurt. Comportamentul costurilor totale, medii i marginale pe termen scurt. Costul total (TC) sint cheltuielile suportate in vederea producerii unei cantitati date de bunuri. Acest cost cuprinde costul fix si variabil. Fluctuatiile costului total reproduc evolutia costului variabil: TC= TFC+TVC. Pe termen scurt, TC se schimba in functie de modificarea costului variabil TC= TFC+ f(Q). Costul mediu (AC) sint cheltuielile suportate pentru producerea unui singur bun. AC=TC/Q. El poate fi fix sau variabil. Costul mediu difera de la o perioada la alta in functie de mai multi factori, dar in primul rind in functie de dimensiunile intreprinderii. In evolutia sa costul fix mediu se reduce pe masura ce volumul productiei fizice creste. Costul mediu variabil insa pe masura ce volumul productiei creste, scade treptat, pina la un anumit nivel, apoi incepe sa creasca. Aceasta evolutie a costurilor medii variabile este conditionata de actiunea legii randamentelor neproportionale. Costul marginal (MC) sint cheluielile suplimentare in vederea producerii unui bun suplimentar. El se determina prin raportul dintre cresterea costului total si cresterea productiei. MC= TC/ Q. Costul marginal depinde doar de costul variabil, intrucit costul fix ramine acelasi. Pe termen scurt , costul marginal cunoaste in evolutia sa, o scurta perioada de reducere, dupa care creste intruna. 21.Costuri de producie pe termen lung. Comportamentul costurilor totale, medii i marginale pe termen lung. Economii interne la scar. Pe termen lung toti factori de productie sunt variabili. In acest caz intreprinzatorul urmeaza sa faca fata unor noi probleme: a) determinarea unor proportii optime in combinarea factorilor de productie b) gasirea dimensiunii optimale a intreprinderii c)neadmiterea cresterea costului unitar fata de productie. Aceasta precautie e ganerata de faptul ca pe termen lung evolutia costurilor e supusa: a)efectului economiilor de scara b)efectului dezeconomiilor de scara. Economii de scara reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie. Economiile de scara se obtin in urma productiei la scara mare conditionata de modificarea taliai intreprinderii si/sau de folosirea unor noi utilaje si tehnologii de fabricatie. Economiile de scara sunt posibile doar in cadrul unor intreprinderi ce dispun de capacitati de productie mari si foarte mari. Economiile de scara sint rezultatul unui sir intreg de factori, de o natura deopotriva tehnica si financiara. Astfel, in cazul sporirii volumului productiei, are loc aprofundarea a specializarii, fapt ce contribuie la cresterea indeminarii muncitorilor, precum si la cresterea posibilitatilor de folosire a unor utilaje mai moderne si mai productive. In cazul intreprinderilor mari, se procura cantitati insemnate de materie prima, combustibil si echipament si are loc o reducere a preturilor de achizitie, fapt care deasemenea influenteaza nivelul costurilor. Mai mult, marile intreprinderi pot obtine de la bencile comerciale credite cu o dobinda mai mica, reducind si pe aceaste cale nivelul costurilor. Economiile de scara se obtin la nivelul intreprinderii nu insa si la nivelul ramurii sau a economiei nationale. Oricum ele nu pot fi obtinute printr-o sporirea fara limita

a productiei. La un moment dat, odata cu cresterea volumului productiei, costurile incep a creste mai repede decit cantitatile produse. Locul economiilor de scara il ocupa dezeconomiile de scara. Dezeconomiile de scara, ce exprima o situatie in care costul mediu pe termen lung creste pe masura cresterii productiei, sint si ele generate de mai multi factori. Inainte de toate, atunci cind dimensiunile intrepeinderii depasesc anumite limite, apar dificultati manageriale, intreprinderea fiind gestionata tot mai ineficient. Un personal administrativ numeros trebuie in permanenta supus controalelor fapt ce mareste cheltuielele legate de munca. Pe de alta parte, o intreprindere mare se adapteaza mult mai greu la schimbarile pietei si se reprofileaza odata cu modificarea cererii. Aceasta imprejurare genereza o majorare a riscurilor si a pierderilor, ceea ce contribuie la marirea costului mediu si la reducerea capacitatii competitive a intreprinderii. Pentru depasirea unor asemenea situatii, satiinta economica a lansat notiunea de dimensiunea optimala a intreprinerii, criteriul de baza de identificare a acestor dimendiuni fiind dinamica costului unitar.

4.Monopolul prin alianta- prevede anumita intelegeri, deobicei tainice, intre unele intreprinderi cu privire la marinea preturilor,la impartirea pietelor de desfacere. Este socotit ilegal. 5.Monopolul legal- prevede acordarea de catre stat a unor drepturi exclusive de a produce si comercializa un anumit bun. Factorii ce limiteaza monopolul: Legislatia antimonopolului. Marimea cererii Liberalizarea comertului exterior Posibilitatea comercializarii bunurilor substituibile

26.Analiza comparativ a echilibrului pe piaa cu concuren perfect i piaa monopolist (monopsonist). Consecinele economice i sociale ale monopolizrii. 27.Aspecte practice ale modelului monopolului perfect. Discriminarea prin pre. 28.Particularitile concurenei monopolistice. Echilibrul pe termen scurt i termen lung al firmei pe piaa cu concuren monopolistic. 23.Particularitile concurenei perfecte. Cererea din Piata cu concurenta monopolistica- este o piata in care producia firmei concurente. Veniturile firmei se inregistreaza un numar mare de intreprinderi, dar care concurente. prin diferentierea produselor oferite, isi creaza o clientela Concurenta-o rivalitate, o lupta, o confruntare fidela. Acest tip de piata se refera mai mult la ramuri ca: permanenta dinre agentii economici pentru atragerea de producerea automobilelor, incaltamintei, imbracamintei, partea lor a clientilor si obtinerea, pe aceasta cale, a unui electronicii. profit cit mai mare posibil. Concurenta reprezinta un tip, Trasaturile de baza ale pietei monopolistice: un model deosebit de comportament al agentilor 1. Prezenta pe piata a mai multor economici. Fiind o lupta, o competitie, o intrecere intre agenti economici care activeaza participantii la procesul de productie, ea ii imparte pe independent unul de altul. acestea in nvingatori si invinsi, impunindu-i pe toti sa 2. Lipsa barierelor de acces pe piata lupte pentru a obtine acces la cele mai avantjoase conditii 3. Bunurile produse de diferite de producere si desfacere a marfurilor. In acest sens intreprinderi sunt diferentiate si concurenta este motorul dezvoltarii economice, motorul deci fiecare intreprindere isi progresului. stabileste singura pretul bunului Metode sau. In functie de principalele instrumente folosite concurenta se poate realiza prin: 29.Particularitile pieei oligopoliste. Realizarea 1)pret echilibrului pe piaa oligopolist n condiii de 2)produs comportament concurenial i comportament cooperant. 3)calitate Oligopolul- este o situatie ce exista pe piata unei ramuri 4)forme de vinzare si servicii prestate dupa vinzare. sau subramuri, in care un numar redus de intreprinderi Tipuri controleaza producerea si comercializarea unui bun In functie de instrumentele folodite de respectarea oarecare. O piata este considerata oligopolista daca in ea legislatiei si a normelor morale concurenta poate fi: activeaza mai mult de 2 intreprinderi si mai putin de 20. Concurenta loiala(sau corecta)-se desfasoara intr-un Oligopolul exista in ramurlei: siderurgia, chimia de cadru, egal, deschis, in conformitate cu legislatia in baza,producerea de avioane,calculatoare etc. vigoare si in acord cu normele morale acceptate de Trasaturile pietei oligopoliste: societate. *Concurenta redusa Concurenta neloiala(sau incorecta)-atunci se incalca *Interdependenta deciziilor luate de intreprinderi, adica legislatia in vigoare sau normele morle ale societatii. orice decizie influienteaza si pe celelalte intreprinderi. In functie de factorii cum ar fi: numarul si puterea economica a vinzatorilor si a cumparatorilor participanti la shimb; gradul de mobilitate al factorilor de productie si transparenta a pietei; nivelul general de dezvoltare a tarii; precum si functionalitate a pietei, exista 2 tipuri de concurenta: a) concurenta perfecta(pura); b)concurenta imperfeta In functie de forma concurentei se desting 2 piete concurentiale: a)piata cu concurenta perfecta b)piata cu concurenta imperfecta Piata cu concurenta imperfecta care corespunde cel mai mult realitailor economice , se prezinta sub urmatoarele forme:monopolistica, de oligopol, de oligopson, de monopol absolut, de monopson: Exista pe o piata care reuneste urmatoarele 5 trasaturi: Atomicitatea pietei-existenta unui nr mare de vinzatori si cumparatori pe piata astfel incit nici unul din ei in mod individual, nu dispune de puterea de a exercita o oarecare influenta asupra pretului. Omogenitatea bunurilor-intreprinderea livreaza produse pe care cumparatorii le considera relativ identice si substituibile. In acest caz, cumparatorul nu e motivat sa prefere acelasi produs de la un alt vinzator. Libera intrare pe piata-piata e libere si oricine poate sa intre si sa iasa de pe ea fara nici un fel de restrictii, fie acestea producatori sau cumparatori. Mobilitatea factorilor de productie-posibilitatea acestor de a se deplasa liber si in orice moment de pe piata unui produs pe piata altuia, iar producatorii pot gasi liber si nelimitat capital si forta de munca pentru a efectua aceasta trecere. Transparenta pietei-atit producatorii cit si consumatorii dispun de toata informatia cu privire la cerere, oferta si preturi. Numai in asemenea caz cumparatorul poate obtine cel mai bun produs la cel mai bun pret. Piata cu o concurenta perfecta are o sumedenie de prioritati. Ea asigura in permanenta o reducere a preturilor si o sporire a calitatii produselor. Anume din aceste considerente pietele cu concurenta perfecta sunt pretutindeni in lume aparate de catre stat. Insa in ciuda acestui fapt in realitate domina concurenta imperfecta, cea perfecta fiind doar un model teoretic, mai mult intilnit in carti. 24.Maximizarea profitului firmei concurente. Echilibrul pe termen scurt i termen lung pe piaa cu concuren perfect. Pretul de echilibru pe piata cu concurenta perfecta este legat totodata si de situatia pietelor interdependente si apare spontan ca rezultat al jocului liber al fortelor pietei, in acel punct in care cantitatile cerute dintr-un bun se egalizeaza cu cele oferite. Astfel ca pe perioade foarte scurte cererea este cea care deterrmina formarea pretului, situatia optima fiind reprezentata de egalitatea Cmg=Vmg=Pret. Pe de alta parte pe termen lung oferta reprezinta factorul determinant in evolutia pretului, conditia de echilibru fiind: Cmg=P=CM (cost minim). Pe termen scurt: producatorii pot modifica dimensiunile ofertei prin schimbarea volumului de munca, iar pe termen lung pot modifica oferta si prin schimbarea capitalului fix. 25.Definirea, cile de apariie i particularitile monopolurilor (monopsonurilor). Modelul de comportament a firmelor monopoliste (monopsoniste). Piata de monopol- este o piata la nivelul unei ramuri (subramuri) sau chiar al unui singur produs pe care oferta unui bun este asigurata de un singur producator. Monopolul este contrariu concurentei. Piata poate fi dominata atit de producator cit si de cumparator.Cind domina oferta unei intreprinderi, atunci ea se afla in situatie de monopol, iar cind domina cererea- de monopson. Monopolul absolut exista acolo unde avem un producator si un consumator. In cazul pietei de monopol intreprinderea-monopolist are posibilitatea de a modifica: volumul si pretul productiei pe piata. In urma fixarii pretului de piata care in cazul acestui tip de piata este mai inalt, permite obtinerea unui profit mai mare, numit profit de monopol. Exista urmatoarele forme de monopol: 1.Monopolul natural- prevede exploatarea resurselor naturale:petrolul,apele minerale etc. 2.Monopolul inovatorului- prevede producerea si comercializarea unui produs nou, de calitate inalta. Este un monopol temporar care sfirseste la aparitia pe piata a aceluiasi produs de alt producator. 3.Monopolul bazat pe realizarea economiilor de scaraprevede utilizarea unor factori temporari care permit producerea si comercializarea bunului dat la un pret mai mic. Pe piata oligopolista intrprinderile incerca sa evite modificare preturilor, deoarece concurentii vor face acelasi lucru pentru a nu-si pierde clientii si aria de influienta. Astfel intreprinderile concurrente trebuie sa aleaga intre a se confrunta cu rivalii , a-i domina, sau a coopera cu ei. Grup de firme oligopoliste care au ncheiat un acord privind volumul produciei n scopul exercitrii controlului asupra preurilor; cartel Sistem economic bazat pe proprietatea privat, funcionarea cruia este reglat n exclusivitate prin mecanismul preurilor; sistem economic de piata concurenial