Sunteți pe pagina 1din 3

Ion

Impunandu-se ca specie dominanta odata cu realismul , romanul ofera o viziune complexa asupra lumii , in care fictiunea pare a se apropia de viata reala, incercand sa cuprinda intre paginile cartii destine si o intreaga epoca. Dupa cum sustinea Stendhal Romanul este o oglinda purtata de-a lungul unui drum . Cateodata ea reflecta cerul albastru , altadata noroiul .. Afirmandu-se cu mai multa greutate intr-o literatura aflata inca in faza de pionierat , romanul romanesc face primii pasi abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Cea mai iportanta perioada in evolutia speciei este epoca interbelica , in care romanul devine si in literatura romana dominant si iti diversifica tipologiile , prin creatiile lui Sadoveanu,Rebreanu , Camil Petrescu , G. Calinescu . Romanul obiectiv se inscrie in varianta traditionala , acordand o atentie deosebita constructiei ,pentru ca aceasta trebuie sa fie armonioasa , sa creeze impresia de intreg. O prima reusita a literaturii romane in creatia romanului obiectiv este aparitia , in anul 1920 , a romanului Ion scris de Liviu Rebreanu (1885-1944) . Acesta infatiseaza universul rural in mod realist , fara idilizarea din proza samanatorista , motiv pentru care criticul literar Eugen Lovinescu apreciaza ca Ion este cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane , iar pe Rebreanu il considera cel mai mare creator epic al literaturii noastre . Liviu Rebreanu aduce in scena o lume vasta cu evenimente si personaje diverse pe care le dirijeaza cu iscusinta fara a i se simti prezenta , marea forta artistica a romanului provenind din echilibrul intre observarea detaliata a vietii si capacitatea de inlantuire a detaliului spre viziunea de ansamblu . Romanul Ion se realizeaza prin naratiunea la persoana a treia , nonfocalizata . Viziunea dindarat care presupune un narator obiectiv,omniscient si omniprezent , care nu se implica in faptele prezentate , lasa viata sa curga . Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului , in conditiile satului ardelean de la inceputul secolului al XX-lea . Romanul prezinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecintele actelor sale. Caracterul monografic al romanului orienteaza investigatia narativaspre diverse aspecte ale lumii rurale : obiceiuri legate de marile momente din viataomului ( nasterea , nunta , moartea/inmormanntarea ) , relatii sociale generate de diferentele economice ( stratificarea sociala) sau culturale ( universul taranilor , universul intelectualitatiirurale ) , relatiile de familie . Comunitatea se conduce dupa legile statului austro-ungar , dar si dupa legi nescrise . Casatoriile se fac in functie de avere si cu acordul parintilor ,iar fetele trebuie sa isi apere virtutea . Incalcarea acestor norme are urmari tragice , cum este cazul Anei , alungata si dispretuita de toti . Roman realist, Ion nu este totusi un studiu al societatii , ci o lume in care personajele traiesc o drama . Tema centrala , posesinea pamantului , este dublata de tema iubirii . Criticul E.Lovinescu aratase ca Ion e expresia instinctului de stapanirea pamantului in timp ce N. Manolescu afirma ca in centrul romanului se afla patima lui Ion , ca forma a instinctului de posesiune . De aceea nu problema pamantului o constituie centrala , ci tema destinului . Conceptia autorului despre roman inteles ca un corp geometric perfect , se reflecta artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas , loc al actiunii romanului . Descrierea initiala a drumului , supusa conventiei veridicitatii prin detaliile toponimice , introduce cititorul in viata satului ardelean la inceputul secolului XX , cu aspecte topografice , etnografice(hora) , sociale . Descrierea caselor ilustreaza prin aspect si asezare , conditia sociala a louitorilor si anticipeaza rolul unor personaje in desfasurarea narativa .

Crucea stramba de la marginea satului , cu un Hristos de tinichea ruginita , anticipeaza tragismul destinelor . Arhitectura romanului sustine , la nivel macro-textual functia epica de interpretare . Romanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare , coordonate ale evolutiei interioare a personajului principal : Glasul pamantului si Glasul iubirii . Titlurile celor 13 capitole ( numar simbolic , nefast ) sunt semnificative , discursul narativ avand un Inceput si un Sfarsit : Inceputul , Zvarcolirea , Iubirea , Noaptea , Rusinea , Nunta ( prima parte ) ; Vasile , Copilul , Sarutarea , Streangul , Blestemul , George , Sfarsitul ( partea a doua ) . Aciunea romanului incepe cu fixarea timpului i a spaiului n care vor avea loc evenimentele, ntr-o zi de duminic, n satul Pripas, cnd toi locuitorii se afl adunai ia hora tradiional, n curtea Todosiei,vduva lui Maxim Oprea. Nu lipsesc nici fruntaii satului, nvtorul Herdelea cu familia lui, preotul Ioan Belciug i "bocotanii" care cinstesc cu prezena lor srbtoarea. Hora este o pagin etnografic memorabil prin jocul tradiional, vigoarea flcilor i candoarea fetelor, prin luta iganilor care compun imaginea unui ritm impetuos. Lui Ion i place Florica, dar Ana are pmnt, aa c el i face curte acesteia, spre disperarea lui Vasile Baciu, tatl Anei, care se ceart cu Ion i-1 face de rsul satului, spunndu-i "srntoc". Alexandru Glanetau, tatl lui Ion, risipise zestrea Zenobiei, care avusese avere cnd se mritase cu el i acum nu mai aveau dect un petec de arin. Vasile Baciu, om vrednic al satului, se nsurase tot pentru avere cu mama Anei, dar fiind harnic sporise averea i se gndea s-i asigure fetei o zestre atunci cnd se va mrita. Ion, flcu harnic i mndru, dar srac, o necinstete pe Ana i l oblig astfel pe Vasile Baciu s i-o dea de nevast mpreun cu o parte din pmnturi, disput patronat de preotul Belciug. Obinnd avere, Ion dobndete situaie social, demnitate uman i satisfacerea propriului orgoliu. Odat nsurat, Ion se poart violent cu Ana, este indiferent cu fiul su, care nseamn pentru el numai garania posesiei de pmnt. In cellalt plan narativ, familia nvtorului Herdelea are necazurile sale. In sat, domin mentalitatea c oamenii sunt respectai dac au oarecare agoniseal, fapt ce face ca relaiile sociale s fie tensionate ntre "srntoci" i "bocotani", ntre chibzuin rosturilor i nechibzuina patimilor, ceea ce face s se dea n permanen o lupt aprig pentru existen. Destinele personajelor sunt determinate de aceast mentalitate, de faptul c familiile nu se ntemeiaz pe sentimente, ci pe interese economice: "n societatea rneasc, femeia reprezint dou brae de lucru, o zestre i o productoare de copii. Soarta Anei e mai rea, dar deosebit cu mult de a oricrei femei, nu" (G.Clinescu). Btut de tat i de so, Ana, rmas fr sprijin moral, dezorientat i respins de toi, se spnzur. Florica, prsit de Ion, se cstorete cu George i se bucur de norocul pe care l are, dei l iubea tot pe Ion. Cstorit cu Ana i aezat la casa Iui, Ion, din cauza firii Iui ptimae, nu se poate mulumi cu averea pe care o dobndise i rvnete la Florica. Sfritul lui Ion este nprasnic, fiind omort de George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui, aadar Rebreanu propune pentru sfritul ptimaului Ion o crim pasional. Finalul romanului surprinde satul adunat la srbtoarea sfinirii noii biserici, descrie drumul care iese din satul Pripas, viaa urmndu-i cursul firesc.: "Pripasul de-abia i mai arta cteva case. Doar turnul bisericii noi, strlucitor, se nla ca un cap biruitor. [...] Apoi oseaua cotete, apoi se ndoaie, apoi se ntinde iar dreapt ca o panglic cenuie n amurgul rcoros. [...] Satul a rmas napoi acelai, parc nimic nu s-ar fi schimbat. Civa oameni s-au stins, alii le-au luat locul. [...] Drumul trece prin Jidovifa, pe podul de lemn, acoperit, de peste Some, i pe urm se pierde n oseaua cea mare i fr nceput...". Liviu Rebreanu i Ias personajele s acioneze liber, s-i dezvluie firea, s izbucneasc n tensiuni dramatice, s-i manifeste modul de a gndi i de a se exprima. In mare parte conflictele sunt exterioare si il privesc pe Ion relationand cu ceilalti . Conflictul familial apare si la Herdelea sau Vasile Baciu . Problema pamantului hraneste disputa dintre Vasile

Baciu si Ion , devenind conflictul social esential . De asemena conflictul etnic se evidentiaza in momentul alegerilor , nuantand si un conflict politic subtil . Perspectiva temporal este cronologic, bazat pe relatarea evenimentelor n ordinea derulrii lor, iar cea spaial reflect un spaiu real, acela al satului Pripas i unul imaginar nchis, al tririlor interioare Limbajul artistic al Iui Liviu Rebreanu se individualizeaz prin respectul pentru adevr, de unde reiese obiectivarea i realismul romanului, precum i prin precizia termenilor, acurateea i concizia exprimrii, de unde rezult sobrietatea stilului. Stilul este anticalofil(mpotriva scrisului frumos), lipsit de imagini artistice, ntruct crezul prozatorului era c "strlucirile artistice, cel puin n opere de creaie, se fac mai totdeauna n detrimentul preciziei i al micrii de via [...], e mult mai uor a scrie frumos, dect a exprima exact." George Clinescu, afirma c "Ion" este "un poem epic, [...] o capodoper de mreie linitit".