3.

Sistemul TAC
3.1 Generaliti

In anul 2003 compania TAC a fost cumprata de grupul francez SCHNEIDER ELECTRIC, lider mondial in distributie electrica, control industrial si calitatea energiei.Prin aceasta achiziie, Schneider Electric poate oferi in acest moment o solutie completa pentru toate instalatiile electrice dintr-o cladire, incepand cu echipamente de medie tensiune, continund cu distributia de joasa tensiune si acum prin intermediul echipamentelor TAC, sisteme de gestiune centralizata, ceea ce numim Building Management System.

3.2 Structura sistemului de automatizare Sistemul de building management TAC este structurat pe 3 nivele ierahice si anume (fig.3.1):

Fig.3.1

Nivelul echipamentelor de camp. Acest nivel este reprezentat de senzorii de temperatura, presiune, umiditate, ventilele motorizate pentru apa si motoare de clapeta pentru aer. Echipamentele de camp sunt produsele care leaga orice sistem de automatizare din cladire la nivelul fizic. Ele furnizeaza sistemului toate informatiile din instalatii si prin intermediul lor se actioneaza asupra instalatiilor in vederea asigurarii confortului si sigurantei oamenilor si pentru reducerea consumurilor energetice.

Nivelul de achizitie de date. Acest nivel este reprezentat de controllerele liber programabile. Toate controllerele TAC liber programabile au posibilitate de comunicatie pe protocol standard LonWorks.Fiecare controller functioneaza independent. In cazul pierderii comunicatiei, controllerul asigura in continuare functionarea instalatiei deservite pe baza programului executabil implementat in memoria EEPROM. Controllerul stocheaza in memorie valorile parametrilor achizitionate din sistem pana la incarcarea completa a bufferului de memorie. Datele pot fi stocate in regim FIFO ( first input,first output) sau pana la incarcarea completa a bufferului, functie de cerintele aplicatiei.Toate controllerele sunt echipate cu ceas de timp real.

Parametrii si programele de timp pot fi modificate si in teren, cu ajutorul consolei operator. Consola operator afiseaza parametrii si starile din sistem in mesaj text, in limba romana.

Nivelul dispecer BMS. Acest nivel este reprezentat de un pachet software numit TAC VISTA care reprezinta interfata dintre utilizator si toate instalatiile din cladire.

Dispeceratul BMS monitorizeaza in timp real toate instalatiile din cladire. Pe calculatorul dispecer pot fi accesate in acelasi timp ecrane de lucru diferite. De la dispecer pot fi modificate consemnele de setpoint, orarele de functionare si se pot comuta instalatiile in modul de lucru manual. Accesul operatorilor este discretizat prin parole individuale care asigura drepturi de acces particularizate.

TAC a inovat conceptul de Sisteme deschise pentru cladiri inteligente. Utilizand tehnologii si protocoale de comunicatie standard, deschise, non-proprietar ca TCP/IP, LonWorks, BACnet, Modbus si Ethernet, solutiile noastre sunt compatibile cu toate sistemele de pe piata si echipamentele noastre pot fi la randul lor complet integrate in reteaua altui producator. Acest concept de sistem deschis ofera clientului mai multe optiuni si elimina riscul de a ramane blocat in tehnologia unui singur producator.

Un sistem complet de building management (BMS) TAC include urmatoarele instalatii:

Instalatii electrice

monitorizare post trafo si grup electrogen contorizare si monitorizare tablouri electrice convertizoare de frecventa echipamente pentru gestiunea calitatii energiei (UPS) Instalatii de automatizare pentru :

echipamentele de incalzire, racire, aer conditionat si ventilatie (HVAC) ( TAC Xenta 280)

lifturi 4

gestiune energetica Sistemul de securitate

sistemul de supraveghere video

sistemul de control-acces

sistemul antiefractie Instalatii de iluminat

programare orara pentru circuitele de iluminat Sistemul antiincendiu si protectia persoanelor

monitorizare

controlul evacuarii fumului si noxelor

controlul lifturilor in caz de incendiu 5

In prezent SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA poate realiza un sistem de building management la cheie cuprinzand : adaptarea proiectului la echipamentele TAC, furnizarea de echipamente de automatizare, servicii de punere in functiune si garantie, servicii post garantie si facility management.

Avantajele contractarii cu SCHNEIDER ELECTRIC ROMANIA a unui sistem de building management la cheie avand la baza conceptul TAC pentru sisteme de building management complete si deschise sunt :

o singura echipa de vanzari o singura echipa de proiectare o singura echipa de instalare o singura echipa de service un singur punct de contact pentru toate produsele si serviciile incluse in sistem reducerea costurilor administrative o mai buna comunicare si coordonare reducerea timpilor de proiectare, executie si testare reducerea costurilor pentru scolarizare. 6

Solutiile TAC includ si posibilitatea monitorizarii instalatiilor prin INTERNET. Acest lucru se realizeaza prin conectarea in reteaua LonWorks de controllere din cladire a unui webserver tip XENTA 511 caruia i se aloca o adresa de IP. Pentru accesarea sistemului via webserver, nu este necesar dect prezena unui browser Internet instalat pe calculatorul de pe care se realizeaz accesul si cunoasterea adresei de IP.

In Romania TAC are numeroase referinte pentru diferite tipuri de cladire:

Cladiri de birouri in parcul IRIDE ( Cladirile nr. 18,19,20) Depozitul Marquardt Sibiu Fabrica Celestica de componente electronice Magazinul IKEA Bucuresti Supermarket Auchan Macaralei Bucuresti, Auchan Suceava, Auchan Militari Bucuresti Supermarket Carrefour Braila, Sibiu, Oradea, Focsani Penny Market Cladire de birouri Moda-Tim Timisoara 7

Cladire de birouri Baneasa Bussines & Technology Park, Bucuresti Baneasa Mall Bucuresti City Park Mall Constanta

1.2. Baze de proiectare: La baza ntocmirii prezentei lucrri au stat: - proiectele de ahitectur i de instalaii aferente cldirii; - tema de proiectare dat de beneficiar; - I 18/1 - 01 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor electrice interioare de cureni slabi aferente cldirilor civile i de producie. - I 7/2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c. - P118-99-Normativ de sigurana la foc a construciilor; - ISO IEC 11801 din martie 1995 Information Technology, Generic Cabling Systems - EN 50173 din august 1995 Information Technology, Generic Cabling Systems - EIA/TIA 568A/B din octombrie 1995 Commercial Building Telecommunications Wiring Standard - EIA/TIA 569 Commercial Building Standard for Telecommunications Pathways & Spaces - EIA/TIA 606 din ianuarie 1993 Administration Standard for the Telecommunication Infrastructure of Commercial Buildings - EIA/TIA TSB-36 Additional Specifications for Unshielded Twisted Pair Cables - SR EN 50174 2 Tehnologia Informaiei; Instalarea Cablajului partea a doua: Planificarea i metode practice ale instalarii n interiorul cldirilor. 1.3. Necesitatea lucrrii Lucrarea se execut n vederea implementrii unor tehnologii de gestionare moderne n cldire, corespunztoare standardelor internaionale care s asigure flexibilitate, stabilitate i operare n condiii de siguran ntr-un mediu adecvat. Proiectul i propune crearea unei infrastructuri de comunicaie cu echipamentele din cmp de msur i comanda care s poat face fa necesitilor beneficiarului i s poat fi dezvoltat n etape succesive n funcie de necesiti, de fondurile disponibile i de dezvoltarea tehnologic a momentului. 1.4. Diverse Activitatea desfasurat n cadrul obiectivului i rezultatele acesteia sunt de importan deosebit i necesita o dotare corespunzatoare. La elaborarea documentaiei s-au folosit soluii tehnice moderne, puse n aplicare cu echipamente performante, care sa conduca la un cost minim n condiii optime de performan i fiabilitate.

2.Descrierea soluiei
Sistemul de gestiune centralizata (Building Management System) are o arhitectura modulara complet deschisa, fiind format din controlere digitale liber programabile si module de camp. Ele comunica ntre ele pe o reea de date Lon cu protocolul de comunicaie numit LonTalk. Aceast reea este conectat la un dispecer central pe care este instalat softul de building management (Gestiune centralizat). Reeaua de date pe protocol LON, este o reea complet deschis fiind capabila sa fie extins fr a modifica arhitectura iniial. Deasemenea n reea se pot integra i alte echipamente care comunic pe LON dezvoltate de ali productori, fr a fi nevoie de interfee sau convertoare suplimentare. Pe calculatorul dispecer sunt desenate schemele tuturor instalaiilor supravegheate cu afisarea n timp real a tuturor parametrilor masurai, a valorilor setate i a strilor de funcionare a echipamentelor. Toi parametri masurai pot fi nregistrai i stocai n baze de date, avnd posibilitatea de a face rapoarte zilnice, sptmnale i de a urmari funcionarea fiecarei instalaii. Sistemul de building management trebuie s monitorizeze i s controleze urmtoarele instalaii: 1. 2. 3. 4. Ventiloconvectoare. Sistemul de iluminat interior si exterior Comanda Chiller. Controlul i monitorizarea centralelor termice i a pompelor instalate pe coloanele de distribuie;

Arhitectura sistemului include 3 nivele ierarhice dup cum urmeaz: Nivelul 1 Nivelul 2 Nivelul 3 - echipamente de masur i comand ( echipamente de cmp ) - controlere digitale liber programabil i module de automatizare de cmp pentru controlul local al instalaiilor de nclzire, racire, aer conditionat cu posibilitate de transmitere a datelor la un dispecer (nivel de achiziie date) - unitatea centrala : dispecerul de Building Mangement System

2.1 Nivelul de achizitie date Nivelul de achiziie de date cuprinde controlere digitale liber programabile i modulele de cmp de automatizare cu structura de intrri / ieiri conform listei punctelor de date din prezenta documentaie. Microprocesoarele n combinaie cu softul ncrcat n controlerele digitale liber programabile asigur toate funciile necesare nregistrrii i analizrii, funciile de control, comparare i calcul conforme cu buclele de reglaj. Controlerele digitale au posibilitatea de modificare a tuturor parametrilor instalaiei prin intermediul unor console operator. n acest sistem fiecare controler digital poate funciona independent, controlnd instalaia pentru care a fost prevzut fr a fi necesar conectarea la dispecer. Prin funcionarea independent a controlerelor digitale se nelege faptul c pe baza unui program de aplicaie introdus n memoria EEPROM a controlerului, ce conine toate curbele de funcionare i valorile de parametri stabilite prin tema de proiectare, acesta citete i afieaz pe ecranul cu cristale lichide al consolei operator toate valorile de temperaturi, presiuni sau stri ale elementelor din instalaie, conectate la controler i de asemenea comanda elementelor de execuie din instalaie (contactoare, motoare de vane sau pompe, motoare de clapete, ventilatoare etc.) conectate la controler. Controlerele vor fi montate n tablourile electrice corespunzatoare instalaiilor controlate cum sunt: A. B. C. D. E. TED (Tablou electric Demisol) TECT (Tablou electric Centrala Termica) TEE1 (Talou electric Etaj 1) TEE2 (Tablou electric Etaj 2) TECT (Tablou electric centrala tratare aer)

Accesul local al utilizatorului la toate aceste mrimi, modificarea setpoint-urilor de temperatur, a programelor de functionare orar, a curbelor de temperatura dupa care se dorete a funciona instalaia trebuie sa se realizeze usor, fr a necesita cunotine de informatic, ci numai cunoasterea instalaiei propriu-zise. Comunicaia ntre controlerele liber programabile i modulele de extensie aferente acestora protocolul LON.

2.2. Dispecerul (Computerul PC Central cu softul de gestionare)

Monitorizarea interactiv n timp real a acestui sistem este posibil dintr-un punct central, prin intermediul prezentrilor grafice ale instalaiilor ce vor fi realizate pe calculatorul dispecer. Acest calculator este echipat corespunzator din punct de vedere hardware si software ( licena server, licena statie de lucru). Astfel controlul si comanda instalaiilor, modificarea parametrilor se va putea face att local (la fiecare tablou de automatizare, utilizand consola operator), ct i centralizat (din PC-ul din dispecer). La postul dispecer sunt disponibile toate informaiile controlerelor din reeaua conectat la acesta, se poate interveni i transmite comenzi la toate aceste staii i n plus se poate avea o imagine grafic a fiecarei instalaii.

10

Reprezentarile grafice ale ntregului sistem vor ocupa mai multe ecrane succesive pe monitorul calculatorului dispecer. Imaginile ce reprezint pri din sistem sunt interactive, n sensul ca toate valorile de parametri afisate lng elementele respective sunt actualizate permanent, iar acelea care reprezint setari pot fi modificate pe display, folosind facilitatile sistemului de operare.

3. Instalaiile controlate de ctre sistem

3.1 Instalaii electrice Modulele de extensie vor fi montate n tablourile electrice , mpreun cu contactoarele de comand a iluminatului. n controllerul liber programabil se seteaz programele de timp, buclele funcionale n mod ocupat i neocupat . n mod neocupat se pot defini i alte moduri de funcionare program de noapte etc. Deasemenea se stabileste i comportarea instalaiilor n caz de incendiu conform matricei de incendiu . Pe ua tabloului va fi montat consola operator care face posibila setarea parametrilor i urmrirea instalaiei local.

4.Functiuni ale softului de Building Management System

Softul de building management instalat pe dispecer se bazeaz pe sistemul de operare Windows 2000 sau Windouws XP fiind un software standard multi-tasking, multi-user. El are urmatoarele functiuni: - crearea, inregistrarea si gestiunea bazelor de date pentru parametri monitorizati, pentru evenimente, alarme si comenzi . - exportul valorilor n formate de lucru, de exemplu format Microsoft Excel - posibilitatea de setare a programelor de timp - posibilitate de generare a rapoartelor de consumuri energetice - posibilitate de protectie a sistemului prin setarea unor parole pe diferite nivele de acces - reprezentarea interactiva grafica color pentru instalatiile contolate - posibilitatea de vizualizare grafica simultana a mai multor instalatii - existenta bibliotecilor de simboluri specializate aplicatiei - modificarea si achizitia in timp real a parametrilor - contine functii de calcul - posibilitatea de creare dinamica a curbelor de evolutie in timp a parametrilor urmariti - posibilitate de generare a rapoartelor de exploatare. Formatul bazelor de date respecta cerintele impuse in caietul de sarcini pentru toate structurile: - Structuri de tip Punct Analogic - Structuri de tip Punct de Stare - Structuri de tip Punct Acumulator - Structuri de tip Evolutie n timp a datelor - Structuri de tip Eveniment - Structuri de tip Definit de utilizator

11

5. Instalarea echipamentelor de Nivel 2 (controlere liber programabilei module aferente acestora): 5.1 Montajul
Controlerele TAC Xenta si modulele I/O sunt proeiectate pentru montajul pe o ina DIN n interiorul cabinetelor electrice. Acestea pot fi deasemenea instalate direct pe perete. n acest caz, o larg gam de cabinete sunt disponibile care sunt conforme cu DIN 43 880, cu grede diefrite de protecie.

Fig. 5.1 Comonenta cu terminale i componenta cu electronic a modului TAC Xenta I/O.

Fig. 5.2 Distanele de montaj pentru controlerele TAC Xenta i unul sau mai multe module I/O.

12

5.2 Instalarea electric

5.2.1 Generaliti
Instalarea este tratat ca normal de categorie CAT III (IEC 664), care n principiu nseamn conexiune permanent la 230Vc.a. pentru alimentare. Toate echipamentele conectate la unitile TAC Xenta trebuie s corespund urmtoarelor stndarde: EN 60742 (sau alt standard relevant privind msurile de securitate; de ex. ETL listat UL 3111-1, prima versiune i CAN/CSA C22.2 Nr. 1010.1 - 92) pentru dispozitivele care au alimentare tip ELV (normal 24V AC) la controlere i la alte echipamente conectate. EN 61010 sau IEC 950 (sau alt standard relevant privind msurile de securitate) pentru calculatoare, modemuri i alte echipamente alimentate la 230Vca. Dac echipamentul folosete tensiunea de alimentare principal 230Vca fiind conectat la terminalul de ieire al unui releu din modul de I/O, echipamentele de tensiune joas conectate la alte terminale cu releu trebuie s ofere cel puin izolarea de baz fat de componentele care pot fi atinse. Se recomand cu insisten ca switch-urile care sunt instalate s fie separate pe ct posibil de echipamentele externe atunci cnd sunt conectate echipamente care folosesc tensiuni de 230Vca la terminalele de ieire ale controlerelor.

5.2.2 Principiile circuitelor Intrare/Ieire (I/O):

Principiile circuitelor i valoriile cheie sunt aratate mai jos:

Intrarea de curent 0-20mA

Tabelul 5.2

Fig. 5.3 Intrarea de curent rezistena intern

Intrarea de tensiune 0-10 V

Tabelul 5.2

Fig. 5.4 Intrare de tensiune Rezisten intern

13

Intrare Digital
Tabelul 5.3

Fig. 5.5 Intrare digital valorile tensiunii i rezistenei Not: Cnd se conecteaz la aceast intrare un generator de puls trebuie s foloseasc o ieire de tranzistor tip NPN.

Intrare de termistor 1,8 kohm @25C

Tabelul 5.4

* Curbele termistorului sunt artate mai jos Fig. 5.6: Intrare de termistor 1,8 kohm valorile tensiunii i rezistenei

Fig. 5.7: Curba termistorului tip a- Xenta 420A i 450A

14

Fig. 5.8: Curba termistorului tip b- Xenta 450

Intrare de termistor 10 kohm @25C

Tabel 5.5:

*Curba termistorului este detaliat mai jos Fig. 5.9: Intrare de termistor 10kohm valorile tensiunii i rezistenei

Fig. 5.10: Curba termistorului tip c- Xenta 420A i 450A

Ieire analogic
Tabelul 5.6:

Fig. 5.11: Ieire analogic Valoarea rezistenei

15

Ieire releu

Fig. 5.12: Ieire de releu Normal deschis

5.2.3 Terminale i uniti

Instaleaz partea cu terminale pe o in tip DIN Conectai cablurile la terminalele corespunztoare, vezi figura de mai jos. Aeaz partea electronic a modulului peste partea cu terminale.

Fig. 5.13: Blocurile de conexiune ale TAC Xenta 400 Conexiuni Cnd se utilizeaz instalarea n cabinet, jumperi trebuie utilizai ntre M (masurare neutru) perechile terminalului, aa cum este artat in figura de mai jos. Toate punctele G0 trebuie conectate la mpmntare.

16

Fig. 5.14 Diagrama de baz a circuitului pentru conectarea modulelor TAC Xenta 451/452 I/O. O diagram corespunztoare pentru TAC Xenta 471 este artat mai jos.

17

Fig. 5.15: Diagrama de baz pentru conectarea modulelor TAC Xenta 471 I/O. Atunci cnd se conecteaz G0 la mpmntare, fiecare unitate TAC Xenta trebuie s aib conexiuni separate independente la ina de mpmntare, ex. Jumperii nu pot fi folosii pentru terminalele G0. Verific figura de mai jos. Cteva uniti pot mprii aceeai in de mpmntare, dar fiecare unitate cu intrri de msurare i/sau ieiri analogice trebuie s aib toate conexiunile la mpmntare la aceeai in de impmntare. Cu alte cuvinte, o intrerupere a inei de mpmntare nu trebuie s mpart controlerele sau s le separe de la unitile conectate.

18

Fig. 5.16: Conexiunea ntre inele de mpmntare i ina de mpmntare a carcasei. Atunci cn se conecteaz un modul cu instalare pe perete (ZS101-105) este conectat la modulele I/O TAC Xenta 400, pot fi folosite urmtoarele terminale (term. B2: v3.0 sau mai nou).

Fig. 5.17: Diagrama de baz pentru conectarea modulelor de perete ZS 101-105 la modulele I/O TAC Xenta 400.

19

5.2.4 Cablarea
Alimentare i Comunicaie G i G0 (Alimentare): G, seciunea min.............................................0,75 mm2 (19AWG) G0 la TAC Xenta, seciunea min.....................1,5 mm2 (16 AWG) C1 i C2 (Reeaua de comunicaie): Sistemul TP/FT-10 permite utilizatorului s cableze dispozitivele de control fr nici un fel de restricie al topologiei de conexiune. Seciunea min..................................................0,65 mm2 (22 AWG) Lungimea max. a unui segment de cablu depinde de tipul de cablu i totpologie, vezi tabelul de mai jos. Cablurile nu sunt sensibile la polarizare, dar trebuie s fie de tipul twisted pair (torsadate). Pentru mai multe detalii, studiaz ghidul TAC Xenta Network guide. Unul dintre cablurile de mai jos trebuie utilizate: Tabelul 5.7: Cablurile de comunicaie TP/FT 10 care trebuie folosite:

Dac este folosit un cablu de comunicaie ecranat, cablul trebuie conectat la mpmntare numai ntr-un singur punct. Firele redundante (a doua pereche de cabluri de la Siemens J-Z (st)Y) sunt taiate la captul ecranului.

20

Fig. 5.18: Conectarea cablului de comunicaie Cerinele pentru cablu la Intrri/Ieiri la TAC Xenta 400. Terminale de tip X: Seciunea min................................0,25 mm2 (22 AWG) Lungimea max................................200 m (660 ft.) Terminale tip U, conectate ca: a) Intrri digitale, b) Dispozitive de msurare care folosesc semnale de tensiune care nu sunt alimentate de pe acelai transformatorcu modulul I/O sau c) Dispozitive de msurare care folosesc semnalul de curent Seciunea min. ..............................0,25 mm2 (22 AWG) Lungimea max. a cablului..............200 m (660 ft.) Terminale de tip U, conectnd dispozitive de msurare, folosind semnale de tensiune care sunt alimentate de la acelai transformator cu modulele I/O: Seciunea min. ..............................0,75 mm2 (19 AWG) Lungimea max. a cablului..............20 m (66 ft.) Terminale tip B i U, ca intrri de termistor: Seciunea min. ..............................0,75 mm2 (19 AWG) Lungimea max. a cablului, pn la 75C , seciunea de 0,75 mm2 ..............75 m pn la 75C , seciunea de 1,5 mm2 ..............150 m pn la 150C , seciunea de 1,5 mm2 ..............75 m

21

Terminale de tip K (ieire de releu): Seciunea min. ..............................0,75 1,5 mm2 (19 16 AWG) Lungimea max. a cablului..............200 m (660 ft.) Terminale de tip Y(pentru actuatoare alimentate via Acelai transformator cu modulele I/O): Seciunea min. ..............................0,75 mm2 (16 AWG) Lungimea max. a cablului1..............20 m (66 ft.) Terminale de tip Y(pentru actuatoare alimentate via Transformatorul lor, extern sau intern; Sau cnd ieirile au ieiri cu convertoare izolate): Seciunea min. ..............................0,25 mm2 (22 AWG) Lungimea max. a cablului..............200 m (660 ft.)
1

Unii actuatori permit lungimi de cablu mai mari, de ex.: EM52 0,5 mm2(20AWG) 80 m (260 ft.) trei fire EM15LBB 0,75 mm2(19AWG) 80 m (260 ft.) trei fire EM42 0,75 mm2(19AWG) 80 m (260 ft.) patru fire TAC Forta 0,75 mm2(19AWG) 80 m (260 ft.) patru fire TAC Forta 1,5 mm2(16AWG) 100 m (330 ft.) trei fire(part nos. xxxx-010)

6. Msuri de securitate i sntate n munc

Documentaia de proiectare a fost astfel ntocmit nct s permit executarea i utilizarea instalaiei proiectate n condiii n care, la o exploatare normal a sistemelor, s se previn accidentele de munca, precum si mbolnvirile profesionale.
1.

Factorii de risc la execuia lucrrii

Factorii de risc avui n vedere la elaborarea documentaiei sunt urmtorii :

cdere obiecte de la nlime curent electric : atingere indirecta si directa lucru la nlime proiectare de corpuri sau particule deplasri pe suprafaa nclinata sau alunecoasa lucru in spatii nguste contact cu corpuri ascuite

Proiectantul a avut n vedere aceti factori de risc care apar la ndeplinirea sarcinilor de munca .

22

Beneficiarul este obligat sa refac aceasta analiza cu datele concrete, conform NGPM/2002 art. 11 , s identifice complet toate riscurile i s ia toate masurile pentru diminuarea sau evitarea lor. Contractul de execuie cuprinde i clauze privind securitatea muncii cu rspunderile parilor.
2.

Masurile individuale i colective de securitatea muncii la execuia lucrrii

Fa de factorii de risc estimai pentru execuia lucrrii, indicai mai sus, se impun urmtoarele sortimente de mijloace individuale de protecia muncii care pot fi acordate conform Ord. 225/21.07.1995 a MMPS :

casca de protecie rezistenta la foc si penetraie mnui de protecie electroizolante JT nclminte de protecie electroizolante JT covor electroizolant mnui de protecie rezistente la uzura centura de siguran pentru lucru la nlime sau platforma de lucru la nlime ochelari de protecie la praf masca de protecie la praf salopeta de protecie

Personalul de execuie va utiliza numai utilaje sigure dpdv al securitii muncii, care au certificate de conformitate. Sculele utilizate vor avea mnere electroizolante, ele vor fi apucate numai de zona izolata, se vor folosi numai scri electroizolante iar personalul trebuie sa fie dotat si sa utilizeze echipamentul individual de protecie, respectnd principiul cel puin doua mijloace electroizolante nseriate pe cale de curent. Echipamentele portabile i uneltele manuale utilizate vor respecta NGPM /2002 Ca mijloace colective de protecie se recomand : semnalizarea locurilor periculoase i atenionare vizibila a lor cu plcue de semnalizare, instructajul specific i periodic de protecia muncii la locul de munca, elaborarea unor instruciuni proprii de securitatea muncii, elaborarea i respectarea unui program de securitatea si sntatea n munc, dotarea locurilor de munca cu trus sanitar de prim ajutor, utilizarea de scule i utilaje certificate, control permanent privind respectarea masurilor de securitatea muncii, etc. La tablourile electrice de joasa tensiune pentru evitarea electrocutrii prin atingere indirecta s-au aplicat doua masuri de protecie : una principala care este legarea la nulul de protecie i o msur suplimentara care este legarea la instalaia de legare la pmnt. In timpul execuiei este interzis folosirea instalaiilor i a echipamentelor improvizate sau necorespunztoare. Pentru lucru la nlime, executantul va folosi numai personal atestat medical pentru lucru la nlime si va folosi utilaje ( platforme , etc. ) sau mijloace individuale de protecie ( centuri, etc. ) pentru lucru la nlime, dup caz. 23

In magaziile de pe antier, executantul va aplica normele de protecia muncii pentru transportul prin purtare cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor, NSSM 57/2005. La manevre n instalaiile electrice scoase de sub tensiune se va aplica prevederile cap. V titlul V din NGPM/2002. Nu se vor face manevre cu instalaii electrice aflate sub tensiune. Prin manevra se nelege un ansamblu de operaii care conduce la schimbarea configuraiei unei instalaii electrice prin acionarea unor aparate de comutaie ( vezi NSSM 65/2006 ) Pe antier i n interiorul construciilor n lucru se vor utiliza tablouri de distribuie n execuie capsulat sau tablouri nchise n cutii prevzute cu ua si cheie , conform NP I7/2002. Toate echipamentele electrice cu tensiuni periculoase de clasa I de protecia trebuie legate suplimentar la instalaia de legare la pmnt conform normelor generale de protecia muncii. Montarea echipamentelor tehnice electrice i realizarea instalaiilor electrice trebuie sa se desfoare n aa fel nct s nu se modifice concepia de proiectare. In cazuri speciale, modificrile trebuie sa se fac numai cu acordul scris al proiectantului .
3.

Echipamente tehnice utilizate

In cadrul documentaiei, proiectantul a ales echipamente tehnice care sunt sigure dpdv al securitii muncii, care sunt certificate de conformitate dpdv al securitii muncii si se vor livra cu declaraie de conformitate conform Legii securitii i sntii n munc nr.319/2006.
4.

Obligaiile executantului

Executantul rspunde de realizarea lucrrilor de instalaii in condiii care sa asigure evitarea accidentelor de munca. In acest scop este obligat :

sa analizeze documentaia tehnica dpdv al securitii muncii sa aplice prevederile cuprinse in legislaia si normele / instruciunile / prescripiile / standardele de securitatea muncii specifice lucrrii sa execute toate lucrrile si in scopul exploatrii ulterioare a instalaiilor in condiii depline de securitate a muncii sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia probelor i recepiei astfel ca lucrarea executat s poat fi utilizat n condiii de securitate maxima posibil. sa utilizeze pe antier masurile individuale i colective de securitatea muncii astfel ca sa se evite sau s se diminueze pericolele de accident sau mbolnvire profesionala. s utilizeze pentru manevre n instalaiile electrice numai electricieni autorizai conform NSSM 65/2004 si NSSM 111/2001 s aplice n totalitate cerinele art. 192 din NGPM/2002

24

5.

Obligaiile beneficiarului

Beneficiarul rspunde de preluarea i apoi exploatarea lucrrilor de instalaii n condiii care sa asigure securitatea muncii. In acest scop este obligat :

s analizeze proiectul dpdv al securitii muncii s respecte i s aplice toate normele si normativele de securitate a muncii sa respecte instruciunile de securitate a muncii ale echipamentelor livrate s fac analiza factorilor de risc de accident si sa ia masurile corespunztoare pentru lucrrile de instalaii care se executa in paralel cu desfurarea procesului de producie sa ncheie cu executantul un protocol anexa la contract in care sa delimiteze zonele de lucru pentru care rspunderea privind asigurarea masurilor de securitatea muncii revin executantului sa aplice cerinele de la art. 368 la 392 din NGPM/2002 in exploatare sa existe obligatoriu documentele specificate sa prevad mijloace de prim ajutor eficace pentru personalul care lucreaz cu videoterminale sa aplice NS 37/2006 si in special art.6 si 7 care prevede obligativitatea examenului medical oftamologic si utilizare de ochelari/ecrane de protecie, daca e cazul sa prevad si sa aplice masuri de prevenire si stingere a incendiilor sa ntocmeasc proceduri de intervenie pentru caz de criza sau dezastre si sa aib pregtite echipe de intervenie, antrenate si dotate corespunztor. sa prevad sumele necesare pentru realizarea masurilor de securitate muncii sa-i organizeze activitatea de securitate si sntate in munca conform NGPM/2002 recepia si punerea in funciune a instalaiei se va face numai dup ce s-a constat si consemnat, cu avizul proiectantului, ca s-au respectat normele de securitate a muncii. sa nu permit accesul persoanelor neautorizate n instalaiile electrice sa respecte in funcionare cap. V titlul V din NGPM / 2002

Beneficiarul trebuie sa verifice ca instalaia de legare la pmnt este corespunztoare, sa se ngrijeasc sa fac msurtori periodice a prizei de pmnt i s obin buletine de msurtori care s ateste ca priza de pmnt este in parametrii normali, conform legislaiei. In locurile cu pericol de incendiu beneficiarul trebuie sa ia masuri de protecie mpotriva descrcrilor statice , conform NGPM/ 2002 si eventual daca e cazul si ID 17-1996
6.

Legislaia de securitate a muncii

La ntocmirea lucrrilor de proiectare s-a inut seama de legislaia de securitatea muncii aflata in vigoare. Se atrage atenia executantului lucrrii si in special beneficiarului, ca utilizator al instalaiei proiectate, ca trebuie sa respecte ntocmai aceasta legislaie din motive morale si datorita rspunderii juridice care prevede ca neluarea vreuneia din masurile prevzute de dispoziiile legale referitoare la protecia muncii sau nerespectarea de ctre orice persoana a masurilor stabilite cu privire la protecia muncii, constituie infraciune si se pedepsete ca atare.

25

Dam mai jos o lista restrnsa a acestei legislaii de care s-a inut seama la proiectare si care trebuie sa fie completata de executant si beneficiar cu normele specifice corespunztoare. Beneficiarul si executantul trebuie de asemenea sa elaboreze si instruciuni proprii de securitatea muncii, specifice instalaiei. Legea securitii i sntii n munc 319/2006 Normele Metodologice de aplicare a Legii 319/2006 Normele Generale de Protecia Muncii / 2002 Standardele specifice de securitatea muncii indicate in anexa 83 la NGPM/2002 I 18/1 2001 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor electrice interioare de cureni slabi aferente cldirilor civile i de producie; I 18/2 2002 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarmare contra efraciei; Normativul NP-I7-02 pentru proiectarea si executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pana la 1000Vc.a. si 1500Vc.c.; Normele specifice NSSM 57/2005, NSSM 37/2006, NSSM 65/2004

7. Masuri de prevenire i stingerea incendiilor

La ntocmirea prezentului proiect s-au respectat prevederile P.S.I. din legislaia tehnica n vigoare specifice lucrrilor proiectate, astfel: Ordinul M.A.I. nr.163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de aparare mpotriva incendiilor; S-a avut n vedere nlturarea pericolului de producere a unui incendiu de la instalaiile de semnalizare. S-au prevzut urmtoarele masuri de protecie mpotriva incendiului: folosirea de echipamente electrice corespunztoare mediului n care se monteaz, respectndu-se prevederile NP-I7-02; folosirea de echipamente cu materiale necombustibile (metalice) sau greu combustibile (din mase plastice), care n condiii normale, daca sunt aprinse, nu propaga flacra. S-a prevzut pozarea cablurilor pe trasee fr materiale combustibile n apropierea acestora, iar la trecerile prin planee i perei se va realiza o etanarea ignifuga a golurilor. S-au respectat distanele i separrile impuse de I-18/1 01, I18/2 - 01 si NP-I702 ntre conductele instalaiilor proiectate i instalaiile vecine. La executarea lucrrilor se vor respecta prevederile proiectului si ale actelor normative menionate mai sus. Se va evita lucrul cu foc deschis. In cazuri de absoluta necesitate orice lucrare cu foc deschis se va face numai pe baza de permis de foc ntocmit conform prevederilor n vigoare i numai sub supravegherea permanenta din partea unitarii beneficiare, respectndu-se prevederile Ordinului M.A.I. 163/2007, menionate mai sus. 26

Beneficiarul trebuie sa elaboreze planul de aprare si de intervenie in caz de incendiu si instruciunile de intervenie (pentru personalul unitarii beneficiare). In timpul exploatrii se vor respecta prevederile P.S.I. din legislaia tehnica in vigoare. La terminarea activitilor, n unitate trebuie organizat (de ctre beneficiar) verificarea spaiilor n vederea eliminrii surselor poteniale de iniiere a incendiilor i asigurarea funcionarii instalaiei de semnalizare incendiu (a se vedea Ordinul M.A.I. 163/2007 i legea 307/2006 privind aprarea mpotriva incendiilor).

ntocmit, Ing. Cotoc N.

Verificat, Ing. Sima M.

27