Bucurestiul a fost populat de biciclete permanent, inca de la aparitia acesteia.

Numarul biciclistilor insa a fost fluctuant si permanent dependent de facilitatile de care biciclistii dispuneau. In acest moment biciclistii reprezinta intre 1% si 2% din numarul locuitorilor din Bucuresti. Avand in vedere sumele investite, precum si potentialul de dezvoltare al Bucurestiului, procentul este extrem de mic. Obiectivul prezentarii este de a prezenta apogeul utilizarii bicicletei in Bucuresti si sa stabilesc exact unde ne aflam fata de acel moment. Identificam astfel evenimentele care au determinat prezenta redusa din aceasta perioada a biciclistilor in capitala Romaniei. Prin material incearc sa stabileasc Momentul Zero din viata biciclistilor din Bucuresti. Vom urmari modul in care infrastructura, legislatia si mentalitatile au incurajat sau descurajat mersul pe bicicleta. Dar sa incepem sa derulam filmul prezentei bicicletei in viata bucurestenilor In 1869 societatea Tirul a pus la dispoziia membrilor si, contra tax, cateva velocipede. Mai tarziu, prin 1898, Maria Mihaescu, o frumoasa curtezana, devine promotorul bicicletei in Bucuresti. Cu toate ca detinea atat o trasura, cat si o masina coupe, doamna era vazuta frecvent pedaland pe strazile orasului. Suparat pe faptul ca tanara ii respingea avansurile, un ziarist o porecleste: Mita Biciclista. La inceputul secolului al-XX-lea se parea ca orasul Bucuresti va deveni un rai al biciclistilor. In 1906, inginerul Marin Stroescu dorea sa amenajeze trotuare, alei pentru pietoni, bicicliti, clrei i peluze de verdea. Proiectul nu a fost executat niciodata. Doi ani mai tarziu, autoritatile sunt ingrijorate de cresterea alarmanta a numarului de autovehicule: in Bucuresti sunt inregistrate 138 de automobile. Drept urmare apar examenele pentru soferi. Iata situatia in anul 1910:
INFRASTRUCTURA Stagneaza Chiar daca se propun masuri de amenajare de alei pentru biciclisti, acestea nu se realizeaza. LEGISLATIE stagneaza Nu sunt prevazute masuri speciale pentru biciclisti. MENTALITATE pozitiva Bicicleta este perceputa ca un mijloc extravagant de relaxare.

Inainte de al doilea razboi mondial armata romana avea curieri pe biciclete. Un deceniu mai tarziu, posesorii de biciclete plateau impozit pentru vehiculul din dotare. Deasemenea, bicicletele aveau placute de identificare si aveau nevoie de inspectii tehnice. Nevoia tot mai mare de biciclete pe piata romaneasca este satisfacuta in 1954 cand fabrica Tohan Zrneti produce prima biciclet romaneasc: Victoria.

 In 1969, Geo Bogza (poet, ziarist) scrie despre avantajele folosirii bicicletei: Din tot ce a nascocit omul, bicicleta singura iti ingaduie sa parcurgi distante inzecite decat ai parcurge cu piciorul, fara sa te rupa o singura clipa de natura. Ea este instrumentul ideal pentru a strabate si cunoaste lumea, lasandu-te tot timpul in contact cu ea, lasandu-ti ragazul sa devii fericit si intelept.

Daca tragem linia, aceasta era situatia in anul 1970:

INFRASTRUCTURA crestere usoara Nu exista infrastructura dedicata biciclistilor dar creste reteaua de drumuri.Fiind un numar mic de masini in trafic se permite ca numarul biciclistilor sa fie tot mai mare. LEGISLATIE MENTALITATE crestere usoara pozitiva Exista primele prevederi Bicicleta este perceputa ca un dedicate biciclistilor. mijloc de relaxare dar devine si Bicicleta are drepturi egale un important mijloc de cu celelalte vehicule. transport pentru bucuresteni. Copiilor cu varste de pana in 14 ani le este permis accesul pe drumurile publice fara trafic intens.

In anul 1980 Romania ratifica Convenia asupra circulaiei rutiere (incheiata la Viena in 1968). Documentul pomeneste pentru prima data despre pistele pentru biciclisti. Insa conducerea comunista a tarii nu a acordat atentie infrastructurii pentru biciclete. In anul 1989 in Bucuresti circulau 180.000 de masini si erau aproape 1 milion de locuitori. In anul 1989 situatia facilitatilor oferite biciclistilor era urmatoarea:
INFRASTRUCTURA Stagneaza LEGISLATIE stagneaza MENTALITATE Pozitiva

Se dezvolta infrastructura rutiera. Nu apar Bicicleta ramane un mijloc de Numarul de autoturisme ramane schimbari transport utilizat de multi mic in raport cu reteaua de bucuresteni. Un factor important drumuri. Biciclistii profita de il reprezinta dificultatea soferilor traficul scazut, fiind o prezenta in procurarea carburantilor => obisnuita pe strazile orasului. trafic auto scazut. In 2002 se intentioneaza proiectarea primului traseu cu piste pentru bicicliti ntre Grozveti i Universitate. Disputele dintre doi primari distrug proiectul inainte de finalizare. In acelasi an se adopta actualul Cod Rutier. Apare o modificare importanta care avea sa produca efecte peste ani: prin lege se interzice copiilor mai mici de 14 ani sa circule pe drumurile publice. Peste 3 ani sunt receptionate primele piste pentru biciclisti din Bucuresti. Inca de la infiintarea lor, biciclistii si presa reclama permanent starea defectuoasa a lucrarilor: pistele nu sunt utilizabile.

In 2011, pe fondul cresterii numarului de biciclisti si a numarului evenimentelor dedicate lor, biciclistii solicita inchiderea pistelor neviabile. Politia Rutiera constata neregulile la pistele de biciclisti. Insa niciuna dintre institutiile sesizate nu ia masuri. La sfarsitul anul 2011 un incident in trafic, intre un conducator al unui autobuz RATB si un biciclist demasca indiferenta companiei de transport local. Desi au existat sesizari la nivelul conducerii cu privire la comportamentul agresiv si periculos al soferului (acesta a hartuit in trafic un biciclist, punand astfel in pericol integritatea fizica a biciclistului), raspunsul oficial al companiei a fost biciclistul nu avea ce sa caute pe carosabil si, deci, nu a fost aplicata nicio sanctiune. La inceputul anului 2012, la presiunea presei si a societatii civile, politia decide inchiderea primului fragment de pista periculoasa. In august 2012, Administratia Strazilor Bucuresti, institutia vinovata de neregulile privind infrastructura defectuoasa din oras, face un anunt halucinant: Deocamdata, prioritatile Bucurestiului sunt soferii. In Bucuresti sunt peste 2 milioane de masini, iar biciclisti avem sub 1%. Asadar Infrastructura
1910 1970 1989 2012 Chiar daca se propun masuri de amenajare de alei pentru biciclisti, acestea nu se realizeaza.. Nu exista infrastructura dedicata biciclistilor dar creste reteaua de drumuri. Numarul mic al masinilor aflate in trafic permite ca numarul biciclistilor sa fie tot mai mare. Se dezvolta infrastructura rutiera. Numarul de autoturisme ramane mic in raport cu reteaua de drumuri. Biciclistii profita de traficul scazut, fiind o prezenta obisnuita pe strazile orasului.

Apar 170 km de piste care insa nu respecta legislatia. Astfel, biciclistii sunt obligati sa circule pe o infrastructura periculoasa pentru ei si pentru pietoni. Traficul auto a crescut de 12 ori. Reteaua de drumuri ramane aceeasi dar acum este permanent strangulata de autoturismele parcate. Starea carosabilului este defectuoasa.

In Bucuresti, infrastructura din perioada 1970 1989 a fost benefica pentru incurajarea folosirii bicicletei. De atunci situatia a devenit tot mai complicata. Chiar daca orasul a fost declarat cel mai poluat oras al UE, autoritatile continua sa incurajeze folosirea masinilor in interiorul orasului. Prin proiectele propuse de primarie, se intentioneaza distrugerea de noi spatii verzi, demolarea de cladiri istorice, construirea de noi pasaje subterane si supraterane, largirea si supralargirea de bulevarde si chiar se discuta despre proiectul unei autostrazi suspendate. In acelasi timp in Bucuresti nu exista infrastructura functionala pentru biciclisti. Iar efectele se vad: exista peste doua milioane de masini inmatriculate la doua milioane de locuitori. Legislatie
1910 1970 Nu sunt prevazute masuri speciale pentru biciclisti. Exista primele prevederi dedicate biciclistilor. Bicicleta are drepturi egale cu celelalte vehicule.

1989 2012

Copiilor cu varste de pana in 14 ani le este permis accesul pe drumurile publice fara trafic intens. Nu apar schimbari Modificare majora: copiilor cu varste de pana in 14 ani nu le este permis accesul pe drumurile publice.

In acest moment in Romania s-a adoptat o Strategie Nationala pentru Siguranta Rutiera 20112020 dar principiile elaborate nu sunt respectate. Mentalitatea
1910 1970 1989 2012 Bicicleta este perceputa ca un mijloc extravagant de relaxare.. Bicicleta este perceputa ca un mijloc de relaxare dar devine si un important mijloc de transport pentru bucuresteni. Bicicleta ramane un mijloc de transport utilizat de multi bucuresteni. Un factor important il reprezinta dificultatea soferilor in procurarea carburantilor => trafic auto scazut. Administratorii orasului descurajeaza folosirea bicicletei ca mijloc de transport. Pornind de la momentul in care s-a interzis folosirea bicicletei pe marile bulevarde pana la urcarea traficului velo pe trotuare, printre masini parcate, pietoni, chioscuri, stalpi, copaci, statii RATB, intrari in magazine, panouri publicitare, banci, etc), nu a existat niciun moment in care sa se vada interesul autoritatilor pentru incurajarea folosirii bicicletei in oras.

In Bucuresti au fost reduse spatiile verzi, au fost ingustate trotuarele pentru a face loc parcarilor auto, s-a permis construirea de hipermarket-uri incurajandu-se astfel traficul auto in interiorul orasului, s-au marcat piste de biciclete pe trotuare ingustandu-se sau chiar anulandu-se spatiul pentru pietoni, se permite masinilor parcarea pe trecerile de pietoni, pe pistele pentru biciclisti, pe trotuare, la intrarile in institutii, in statiile RATB, pe spatiile verzi, etc. In aceste conditii, sunt putini cei care se incumeta sa mearga cu bicicleta in Bucuresti. Totusi, in ultimii ani, in conditiile in care viteza de deplasare cu bicicleta este mai mare decat cea a masinilor, numarul biciclistilor din Bucuresti este in continua crestere. Criza financiara si cresterea preturilor la carburanti a dus la scaderea traficului auto.

Concluzii In 2012 orasul Bucuresti este sufocat de masini. Spatiile de circulatie si de relaxare ale oamenilor au fost invadate de catre acestea. Poluarea a depasit toate limitele maxime admise. Acum bicicleta nu mai este doar un mijloc de relaxare sau de transport. Bicicleta a devenit SOLUTIA pentru scaderea traficului auto. Toate marile aglomerari urbane au apelat la aceasta solutie. Primaria Municipiului Bucuresti si-a afirmat implicarea in adoptarea acestei solutii in momentul elaborarii Strategiei Nationale pentru Siguranta Rutiera 2011-2020.