Sunteți pe pagina 1din 105

Matematici aplicate in economie

Cercetari operationale
lect. dr. Rodica Ioana LUNG
www.econ.ubbcluj.ro/rodica.lung/co
March 1, 2013
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 1 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Elemente de algebra liniara.
Multe din problemele economice, respectiv din aplicat iile matematicii
n alte domenii se reprezinta prin intermediul unor sisteme de ecuat ii
liniare.
O ecuat ie liniara este aceea care cont ine una sau mai multe
necunoscute toate ind la puterea I.
Forma generala a unui sistem de ecuat ii liniare este:
_

_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
sunt coecient i reali, a
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
i = 1, m sunt termeni liberi iar x
j
sunt necunoscutele, j = 1, n.
Problema este de a determina x
j
astfel ncat sa e vericate toate
ecuat iile sistemului.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 2 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Elemente de algebra liniara.
Multe din problemele economice, respectiv din aplicat iile matematicii
n alte domenii se reprezinta prin intermediul unor sisteme de ecuat ii
liniare.
O ecuat ie liniara este aceea care cont ine una sau mai multe
necunoscute toate ind la puterea I.
Forma generala a unui sistem de ecuat ii liniare este:
_

_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
sunt coecient i reali, a
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
i = 1, m sunt termeni liberi iar x
j
sunt necunoscutele, j = 1, n.
Problema este de a determina x
j
astfel ncat sa e vericate toate
ecuat iile sistemului.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 2 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Elemente de algebra liniara.
Multe din problemele economice, respectiv din aplicat iile matematicii
n alte domenii se reprezinta prin intermediul unor sisteme de ecuat ii
liniare.
O ecuat ie liniara este aceea care cont ine una sau mai multe
necunoscute toate ind la puterea I.
Forma generala a unui sistem de ecuat ii liniare este:
_

_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
sunt coecient i reali, a
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
i = 1, m sunt termeni liberi iar x
j
sunt necunoscutele, j = 1, n.
Problema este de a determina x
j
astfel ncat sa e vericate toate
ecuat iile sistemului.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 2 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Elemente de algebra liniara.
Multe din problemele economice, respectiv din aplicat iile matematicii
n alte domenii se reprezinta prin intermediul unor sisteme de ecuat ii
liniare.
O ecuat ie liniara este aceea care cont ine una sau mai multe
necunoscute toate ind la puterea I.
Forma generala a unui sistem de ecuat ii liniare este:
_

_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
sunt coecient i reali, a
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
i = 1, m sunt termeni liberi iar x
j
sunt necunoscutele, j = 1, n.
Problema este de a determina x
j
astfel ncat sa e vericate toate
ecuat iile sistemului.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 2 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Elemente de algebra liniara.
Multe din problemele economice, respectiv din aplicat iile matematicii
n alte domenii se reprezinta prin intermediul unor sisteme de ecuat ii
liniare.
O ecuat ie liniara este aceea care cont ine una sau mai multe
necunoscute toate ind la puterea I.
Forma generala a unui sistem de ecuat ii liniare este:
_

_
a
11
x
1
+ a
12
x
2
+ ... + a
1n
x
n
= b
1
a
21
x
1
+ a
22
x
2
+ ... + a
2n
x
n
= b
2
.................................................
a
m1
x
1
+ a
m2
x
2
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
,
unde a
i j
sunt coecient i reali, a
ij
R, i = 1, m, j = 1, n; b
i
R,
i = 1, m sunt termeni liberi iar x
j
sunt necunoscutele, j = 1, n.
Problema este de a determina x
j
astfel ncat sa e vericate toate
ecuat iile sistemului.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 2 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Transformari elementare n matrici
Daca A este matricea coecient ilor, b coloana termenilor liberi si x
coloana necunoscutelor atunci sistemul se poate scrie sub forma unei
ecuat ii matriceale
A x = b
Pentru a introduce transformarea vom considera matricea A
reprezentata ntr-o forma n care se evident iaza liniile sale
A =
_
_
_
_
_
L
1
L
2
.
.
.
L
m
_
_
_
_
_
L
i
= (a
i 1
, a
i 2
, ..., a
in
)
Principalele doua tipuri de transformari elementare sunt:
t
1
) nmult irea unei linii cu o constanta diferita de 0 : , L
i
, L
i
L
i
t
2
) adunarea la elementele unei linii a elementelor corespunzatoare
unei alte linii: L
i
, L
k
: L
i
+ L
k
L
i
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 3 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Regula dreptunghiului
Regula dreptunghiului reprezinta un algoritm de reducere a coloanelor unei
matrici pentru a obt ine o forma simplicata, echivalenta a acesteia. O
coloana este redusa daca are toate elementele egale cu 0, mai put in unul
egal cu 1. Elementul pe a carui pozit ie va ramane valoarea 1 se numeste
element pivot. Regula dreptunghiului implementeaza o succesiune de
transformari liniare pe linii.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 4 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Regula dreptunghiului:
1
Se alege un element pivot diferit de zero. Acesta se marcheaza prin
ncercuire. Fie (i , j ) pozit ia acestuia.
2
Elementele de pe coloana pivotului vor deveni 0.
3
Elementele de pe linia pivotului se mpart la elementul pivot.
4
Restul elementelor matricii se calculeaza dupa regula dreptunghiului,
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
reprezinta colt urile dreptunghiului format din
elementul pivot a
ij
si elementul de calculat a
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
Daca pe linia pivotului avem elemente egale cu 0 atunci coloana
respectiva se poate copia; Daca pe coloana pivotului avem elemente
de 0 atunci putem copia linia respectiva.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 5 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Regula dreptunghiului:
1
Se alege un element pivot diferit de zero. Acesta se marcheaza prin
ncercuire. Fie (i , j ) pozit ia acestuia.
2
Elementele de pe coloana pivotului vor deveni 0.
3
Elementele de pe linia pivotului se mpart la elementul pivot.
4
Restul elementelor matricii se calculeaza dupa regula dreptunghiului,
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
reprezinta colt urile dreptunghiului format din
elementul pivot a
ij
si elementul de calculat a
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
Daca pe linia pivotului avem elemente egale cu 0 atunci coloana
respectiva se poate copia; Daca pe coloana pivotului avem elemente
de 0 atunci putem copia linia respectiva.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 5 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Regula dreptunghiului:
1
Se alege un element pivot diferit de zero. Acesta se marcheaza prin
ncercuire. Fie (i , j ) pozit ia acestuia.
2
Elementele de pe coloana pivotului vor deveni 0.
3
Elementele de pe linia pivotului se mpart la elementul pivot.
4
Restul elementelor matricii se calculeaza dupa regula dreptunghiului,
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
reprezinta colt urile dreptunghiului format din
elementul pivot a
ij
si elementul de calculat a
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
Daca pe linia pivotului avem elemente egale cu 0 atunci coloana
respectiva se poate copia; Daca pe coloana pivotului avem elemente
de 0 atunci putem copia linia respectiva.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 5 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Regula dreptunghiului:
1
Se alege un element pivot diferit de zero. Acesta se marcheaza prin
ncercuire. Fie (i , j ) pozit ia acestuia.
2
Elementele de pe coloana pivotului vor deveni 0.
3
Elementele de pe linia pivotului se mpart la elementul pivot.
4
Restul elementelor matricii se calculeaza dupa regula dreptunghiului,
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
reprezinta colt urile dreptunghiului format din
elementul pivot a
ij
si elementul de calculat a
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
Daca pe linia pivotului avem elemente egale cu 0 atunci coloana
respectiva se poate copia; Daca pe coloana pivotului avem elemente
de 0 atunci putem copia linia respectiva.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 5 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Regula dreptunghiului:
1
Se alege un element pivot diferit de zero. Acesta se marcheaza prin
ncercuire. Fie (i , j ) pozit ia acestuia.
2
Elementele de pe coloana pivotului vor deveni 0.
3
Elementele de pe linia pivotului se mpart la elementul pivot.
4
Restul elementelor matricii se calculeaza dupa regula dreptunghiului,
adica:
a
lk

a
ij
a
lk
a
lj
a
ik
a
ij
unde a
lj
si a
ik
reprezinta colt urile dreptunghiului format din
elementul pivot a
ij
si elementul de calculat a
lk
dupa cum se vede n
gura de mai jos.
Daca pe linia pivotului avem elemente egale cu 0 atunci coloana
respectiva se poate copia; Daca pe coloana pivotului avem elemente
de 0 atunci putem copia linia respectiva.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 5 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Metoda eliminarii complete pentru rezolvarea sistemelor de
ecuatii
se scrie matricea extinsa a sistemului sub forma de tabel
se reduc coloanele matricii asociate sistemului alegand element pivot
de pe o linie de pe care nu a mai fost ales pana cand nu se mai poate
alege pivot;
se scrie sistemul de ecuatii echivalent (corespunzator matricii reduse)
si se citeste solutia dupa caz:
sistem compatibil determinat;
sistem compatibil nedeterminat;
sistem incompatibil.
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 6 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Metoda eliminarii complete pentru rezolvarea sistemelor de
ecuatii
se scrie matricea extinsa a sistemului sub forma de tabel
se reduc coloanele matricii asociate sistemului alegand element pivot
de pe o linie de pe care nu a mai fost ales pana cand nu se mai poate
alege pivot;
se scrie sistemul de ecuatii echivalent (corespunzator matricii reduse)
si se citeste solutia dupa caz:
sistem compatibil determinat;
sistem compatibil nedeterminat;
sistem incompatibil.
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 6 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Metoda eliminarii complete pentru rezolvarea sistemelor de
ecuatii
se scrie matricea extinsa a sistemului sub forma de tabel
se reduc coloanele matricii asociate sistemului alegand element pivot
de pe o linie de pe care nu a mai fost ales pana cand nu se mai poate
alege pivot;
se scrie sistemul de ecuatii echivalent (corespunzator matricii reduse)
si se citeste solutia dupa caz:
sistem compatibil determinat;
sistem compatibil nedeterminat;
sistem incompatibil.
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 6 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Metoda eliminarii complete pentru rezolvarea sistemelor de
ecuatii
se scrie matricea extinsa a sistemului sub forma de tabel
se reduc coloanele matricii asociate sistemului alegand element pivot
de pe o linie de pe care nu a mai fost ales pana cand nu se mai poate
alege pivot;
se scrie sistemul de ecuatii echivalent (corespunzator matricii reduse)
si se citeste solutia dupa caz:
sistem compatibil determinat;
sistem compatibil nedeterminat;
sistem incompatibil.
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 6 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Metoda eliminarii complete pentru rezolvarea sistemelor de
ecuatii
se scrie matricea extinsa a sistemului sub forma de tabel
se reduc coloanele matricii asociate sistemului alegand element pivot
de pe o linie de pe care nu a mai fost ales pana cand nu se mai poate
alege pivot;
se scrie sistemul de ecuatii echivalent (corespunzator matricii reduse)
si se citeste solutia dupa caz:
sistem compatibil determinat;
sistem compatibil nedeterminat;
sistem incompatibil.
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 6 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Metoda eliminarii complete pentru rezolvarea sistemelor de
ecuatii
se scrie matricea extinsa a sistemului sub forma de tabel
se reduc coloanele matricii asociate sistemului alegand element pivot
de pe o linie de pe care nu a mai fost ales pana cand nu se mai poate
alege pivot;
se scrie sistemul de ecuatii echivalent (corespunzator matricii reduse)
si se citeste solutia dupa caz:
sistem compatibil determinat;
sistem compatibil nedeterminat;
sistem incompatibil.
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 6 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Metoda eliminarii complete pentru rezolvarea sistemelor de
ecuatii
se scrie matricea extinsa a sistemului sub forma de tabel
se reduc coloanele matricii asociate sistemului alegand element pivot
de pe o linie de pe care nu a mai fost ales pana cand nu se mai poate
alege pivot;
se scrie sistemul de ecuatii echivalent (corespunzator matricii reduse)
si se citeste solutia dupa caz:
sistem compatibil determinat;
sistem compatibil nedeterminat;
sistem incompatibil.
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 6 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solutii admisibile de baza
Din mult imea tuturor solut iilor unui sistem de ecuat ii liniare se poate
extrage o submult ime de solut ii care are o calitate speciala, si anume
ecare solut ie are necunoscutele secundare toate cu valoarea egala cu
0, iar necunoscutele principale cu valorile mai mari sau egale cu 0.
Aceste solut ii se numesc solut ii admisibile de baza.
La o astfel de solut ie admisibila de baza se poate ajunge utilizand
metoda eliminarii complete la care alegerea pivotului se face cu
respectarea unor condit ii.
Sa presupunem ca sistemul considerat are m necunoscute principale,
iar restul n m sunt necunoscutele secundare. Presupunem si ca
primele m necunoscute sunt cele principale. Asta revine la a spune ca
trebuie asociat sistemului un tabel care, dupa utilizarea
transformarilor elementare, are urmatoarea forma, unde coloanele au
o structura speciala:
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 7 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solutii admisibile de baza
Din mult imea tuturor solut iilor unui sistem de ecuat ii liniare se poate
extrage o submult ime de solut ii care are o calitate speciala, si anume
ecare solut ie are necunoscutele secundare toate cu valoarea egala cu
0, iar necunoscutele principale cu valorile mai mari sau egale cu 0.
Aceste solut ii se numesc solut ii admisibile de baza.
La o astfel de solut ie admisibila de baza se poate ajunge utilizand
metoda eliminarii complete la care alegerea pivotului se face cu
respectarea unor condit ii.
Sa presupunem ca sistemul considerat are m necunoscute principale,
iar restul n m sunt necunoscutele secundare. Presupunem si ca
primele m necunoscute sunt cele principale. Asta revine la a spune ca
trebuie asociat sistemului un tabel care, dupa utilizarea
transformarilor elementare, are urmatoarea forma, unde coloanele au
o structura speciala:
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 7 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solutii admisibile de baza
Din mult imea tuturor solut iilor unui sistem de ecuat ii liniare se poate
extrage o submult ime de solut ii care are o calitate speciala, si anume
ecare solut ie are necunoscutele secundare toate cu valoarea egala cu
0, iar necunoscutele principale cu valorile mai mari sau egale cu 0.
Aceste solut ii se numesc solut ii admisibile de baza.
La o astfel de solut ie admisibila de baza se poate ajunge utilizand
metoda eliminarii complete la care alegerea pivotului se face cu
respectarea unor condit ii.
Sa presupunem ca sistemul considerat are m necunoscute principale,
iar restul n m sunt necunoscutele secundare. Presupunem si ca
primele m necunoscute sunt cele principale. Asta revine la a spune ca
trebuie asociat sistemului un tabel care, dupa utilizarea
transformarilor elementare, are urmatoarea forma, unde coloanele au
o structura speciala:
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 7 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solut ii admisibile de baza
Figure:
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 8 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solut ii admisibile de baza
Din tabel se observa ca prima solut ie admisibila de baza este:
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_

2
...

m
0
...
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
i
0, i = 1, m

In continuare cu ajutorul regulii dreptunghiului vrem sa trecem de la


aceasta solut ie admisibila de baza la o alta solut ie admisibila de baza.
Consideram ca elementul pivot este
1
,
m+1
si efectuam transformarea
elementelor care ne conduc la partea a doua a tabelului de mai sus.
Prima condit ie asupra pivotului este:

1
,
m+1
= 0 .
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 9 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solut ii admisibile de baza
Din tabel se observa ca prima solut ie admisibila de baza este:
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_

2
...

m
0
...
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
i
0, i = 1, m

In continuare cu ajutorul regulii dreptunghiului vrem sa trecem de la


aceasta solut ie admisibila de baza la o alta solut ie admisibila de baza.
Consideram ca elementul pivot este
1
,
m+1
si efectuam transformarea
elementelor care ne conduc la partea a doua a tabelului de mai sus.
Prima condit ie asupra pivotului este:

1
,
m+1
= 0 .
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 9 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solut ii admisibile de baza
Din tabel se observa ca prima solut ie admisibila de baza este:
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_

2
...

m
0
...
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
,
i
0, i = 1, m

In continuare cu ajutorul regulii dreptunghiului vrem sa trecem de la


aceasta solut ie admisibila de baza la o alta solut ie admisibila de baza.
Consideram ca elementul pivot este
1
,
m+1
si efectuam transformarea
elementelor care ne conduc la partea a doua a tabelului de mai sus.
Prima condit ie asupra pivotului este:

1
,
m+1
= 0 .
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 9 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solut ii admisibile de baza
Necunoscutele principale sunt cele care au coloanele cu 0 si anume
x
2
, x
3
..., x
m+1
, celelalte ind necunoscute secundare.
Noua solut ie admisibila de baza este:
X
2
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0

1,m+1

2,
m+1
.
.
.

1,m+1

m,m+1

1,m+1
0
...
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
Solut ia X
2
este solut ie admisibila de baza daca au loc relat iile:

1
,
m+1
0,
2

1,m+1

2,
m+1
0, . . . ,
m

1,m+1

m,m+1
0
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 10 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solut ii admisibile de baza
Din prima inegalitate rezulta ca obligatoriu
1
,
m+1
> 0, deci pivotul
trebuie sa e pozitiv.
Daca
2
,
m+1
0 a doua condit ie este automat ndeplinita iar daca

2
,
m+1
> 0 trebuie ca

2

2
,
m+1

1
,
m+1
.

In mod analog tragem concluzia ca daca


m
,
m+1
> 0 trebuie ca

m
,
m+1

1
,
m+1
.
Din inegalitat ile de mai sus deducem cea de a doua condit ie esent iala
pentru pivot: raportul dintre termenul liber
1
si pivotul
1,m+1
este cel mai mic dintre toate rapoartele care se obt in mpart ind
termenii liberi la elementele pozitive corespunzatoare din
coloana pivotului, adica

1

1
,
m+1
este cel mai mic dintre rapoartele

i
,
m+1
,cu

i
,
m+1
> 0.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 11 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solut ii admisibile de baza
Din prima inegalitate rezulta ca obligatoriu
1
,
m+1
> 0, deci pivotul
trebuie sa e pozitiv.
Daca
2
,
m+1
0 a doua condit ie este automat ndeplinita iar daca

2
,
m+1
> 0 trebuie ca

2

2
,
m+1

1
,
m+1
.

In mod analog tragem concluzia ca daca


m
,
m+1
> 0 trebuie ca

m
,
m+1

1
,
m+1
.
Din inegalitat ile de mai sus deducem cea de a doua condit ie esent iala
pentru pivot: raportul dintre termenul liber
1
si pivotul
1,m+1
este cel mai mic dintre toate rapoartele care se obt in mpart ind
termenii liberi la elementele pozitive corespunzatoare din
coloana pivotului, adica

1

1
,
m+1
este cel mai mic dintre rapoartele

i
,
m+1
,cu

i
,
m+1
> 0.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 11 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solut ii admisibile de baza
Din prima inegalitate rezulta ca obligatoriu
1
,
m+1
> 0, deci pivotul
trebuie sa e pozitiv.
Daca
2
,
m+1
0 a doua condit ie este automat ndeplinita iar daca

2
,
m+1
> 0 trebuie ca

2

2
,
m+1

1
,
m+1
.

In mod analog tragem concluzia ca daca


m
,
m+1
> 0 trebuie ca

m
,
m+1

1
,
m+1
.
Din inegalitat ile de mai sus deducem cea de a doua condit ie esent iala
pentru pivot: raportul dintre termenul liber
1
si pivotul
1,m+1
este cel mai mic dintre toate rapoartele care se obt in mpart ind
termenii liberi la elementele pozitive corespunzatoare din
coloana pivotului, adica

1

1
,
m+1
este cel mai mic dintre rapoartele

i
,
m+1
,cu

i
,
m+1
> 0.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 11 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Elemente de algebra liniara
Solut ii admisibile de baza
Din prima inegalitate rezulta ca obligatoriu
1
,
m+1
> 0, deci pivotul
trebuie sa e pozitiv.
Daca
2
,
m+1
0 a doua condit ie este automat ndeplinita iar daca

2
,
m+1
> 0 trebuie ca

2

2
,
m+1

1
,
m+1
.

In mod analog tragem concluzia ca daca


m
,
m+1
> 0 trebuie ca

m
,
m+1

1
,
m+1
.
Din inegalitat ile de mai sus deducem cea de a doua condit ie esent iala
pentru pivot: raportul dintre termenul liber
1
si pivotul
1,m+1
este cel mai mic dintre toate rapoartele care se obt in mpart ind
termenii liberi la elementele pozitive corespunzatoare din
coloana pivotului, adica

1

1
,
m+1
este cel mai mic dintre rapoartele

i
,
m+1
,cu

i
,
m+1
> 0.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 11 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Programare liniara. Formularea problemei canonice.
O rma intent ioneaza sa produca n tipuri de produse stiind ca poate
sa utilizeze m tipuri de resurse. Se cunosc elementele: cantitat ile
disponibile din ecare resursa pe o perioada precizata (b
i
cantitatea
din resursa R
i
, i = 1, m), beneciile unitare nete pentru ecare
produs (c
j
pentru valoricarea unei bucat i din P
j
, j = 1, n),
coecient ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea din resursa R
i
ce se foloseste pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere sa se determine cantitat ile ce urmeaza a realizate din ecare
produs x
j
=?, j = 1, n, astfel ncat sa se obt ina beneciul total
maxim.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 12 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Programare liniara. Formularea problemei canonice.
O rma intent ioneaza sa produca n tipuri de produse stiind ca poate
sa utilizeze m tipuri de resurse. Se cunosc elementele: cantitat ile
disponibile din ecare resursa pe o perioada precizata (b
i
cantitatea
din resursa R
i
, i = 1, m), beneciile unitare nete pentru ecare
produs (c
j
pentru valoricarea unei bucat i din P
j
, j = 1, n),
coecient ii tehnologici a
ij
- care reprezinta cantitatea din resursa R
i
ce se foloseste pentru o unitate din produsul P
j
, i = 1, m, j = 1, n.
Se cere sa se determine cantitat ile ce urmeaza a realizate din ecare
produs x
j
=?, j = 1, n, astfel ncat sa se obt ina beneciul total
maxim.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 12 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Programare liniara. Formularea problemei canonice.
Modelul matematic al acestei probleme este
x
j
=?, j = 1, n astfel ncat
_

_
_
_
_
a
11
x
1
+ ...a
1n
x
n
= b
1
..............................
a
m
1
x
1
+ ... + a
mn
x
n
= b
m
_
_
_
sistem de restrict ii
x
j
0, j = 1, n condit ii de nenegativitate
_

_
solut ie admisibila
de baza.
f = c
1
x
1
+ ... + c
n
x
n
maxima (funct ia scop, de ecient a).
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 13 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Programare liniara
Se cauta coloana necunoscutelor X astfel ncat
_
_
_
AX = b,
X 0,
f = C X max
unde
A =
_
_
_
_
a
11
a
12
... a
1n
a
21
a
22
... a
2n
... ... ... ...
a
m1
a
m2
... a
mn
_
_
_
_
, X = (x
1
, x
2
, ..., x
n
)
si C = (c
1
, c
2
, ..., c
n
).
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 14 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Problema generala

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii


Algoritmul simplex NU se poate aplica direct
Se transforma inecuat iile n ecuat ii folosind variabile de compensare
Numarul variabilelor de compensare este egal cu numarul inecuat iilor
Cand adunam si cand scadem?
La ecare inegalitate se aduna o variabila de compensare pozitiva
La ecare inegalitate se scade o variabila de compensare pozitiva
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 15 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Problema generala

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii


Algoritmul simplex NU se poate aplica direct
Se transforma inecuat iile n ecuat ii folosind variabile de compensare
Numarul variabilelor de compensare este egal cu numarul inecuat iilor
Cand adunam si cand scadem?
La ecare inegalitate se aduna o variabila de compensare pozitiva
La ecare inegalitate se scade o variabila de compensare pozitiva
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 15 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Problema generala

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii


Algoritmul simplex NU se poate aplica direct
Se transforma inecuat iile n ecuat ii folosind variabile de compensare
Numarul variabilelor de compensare este egal cu numarul inecuat iilor
Cand adunam si cand scadem?
La ecare inegalitate se aduna o variabila de compensare pozitiva
La ecare inegalitate se scade o variabila de compensare pozitiva
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 15 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Problema generala

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii


Algoritmul simplex NU se poate aplica direct
Se transforma inecuat iile n ecuat ii folosind variabile de compensare
Numarul variabilelor de compensare este egal cu numarul inecuat iilor
Cand adunam si cand scadem?
La ecare inegalitate se aduna o variabila de compensare pozitiva
La ecare inegalitate se scade o variabila de compensare pozitiva
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 15 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Problema generala

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii


Algoritmul simplex NU se poate aplica direct
Se transforma inecuat iile n ecuat ii folosind variabile de compensare
Numarul variabilelor de compensare este egal cu numarul inecuat iilor
Cand adunam si cand scadem?
La ecare inegalitate se aduna o variabila de compensare pozitiva
La ecare inegalitate se scade o variabila de compensare pozitiva
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 15 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Problema generala

In sistemul de restrict ii apar ecuat ii si inecuat ii


Algoritmul simplex NU se poate aplica direct
Se transforma inecuat iile n ecuat ii folosind variabile de compensare
Numarul variabilelor de compensare este egal cu numarul inecuat iilor
Cand adunam si cand scadem?
La ecare inegalitate se aduna o variabila de compensare pozitiva
La ecare inegalitate se scade o variabila de compensare pozitiva
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 15 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Problema generala
Exemplu. Sa se rezolve urmatoarea problema de programare liniara
generala:
_

_
2x
1
+ x
2
+ x
3
50
x
1
+ 4x
2
+ x
4
30
x
1
+ x
4
= 15
x
3
+ x
4
= 20
x
j
0, j = 1, 4
f = 2x
3
5x
4
maxima
.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 16 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Pentru rezolvarea problemei de programare liniara vom folosi
algoritmul simplex (G.B.Dantzig 1947)
Solutiile problemei de programare liniara se aa ntre solutiile
admisibile de baza ale sistemului de restrict ii.
Se trece de la o solutie admisibila de baza la alta asigurandu-se
imbunatatirea solutiei.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 17 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Pentru rezolvarea problemei de programare liniara vom folosi
algoritmul simplex (G.B.Dantzig 1947)
Solutiile problemei de programare liniara se aa ntre solutiile
admisibile de baza ale sistemului de restrict ii.
Se trece de la o solutie admisibila de baza la alta asigurandu-se
imbunatatirea solutiei.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 17 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Pentru rezolvarea problemei de programare liniara vom folosi
algoritmul simplex (G.B.Dantzig 1947)
Solutiile problemei de programare liniara se aa ntre solutiile
admisibile de baza ale sistemului de restrict ii.
Se trece de la o solutie admisibila de baza la alta asigurandu-se
imbunatatirea solutiei.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 17 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Consideram cele doua solut ii admisibile de baza:
X
1
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_

2
.

m
0
.
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
si X
2
=
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
0

1,m+1

2,
m+1
.
.
.

1,m+1

m,m+1

1,m+1
0
.
.
.
0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 18 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
unde

1
,
m+1
> 0,

1
,
m+1
= min
_

i

i
,
m+1
_
,
cu

i
,
m+1
> 0.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 19 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Care sunt valorile funct iei obiectiv pentru cele doua solut ii admisibile de
baza?
f (X
1
)
f (X
2
)
adica:
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 20 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
f (X
1
) = C
1

1
+ C
2

2
+ ... + C
m

m
.
f (X
2
) = C
2
_

1
,
m+1

2
,
m+1
_
+ ...
... + C
m
_

1
,
m+1

m
,
m+1
_
+ ...
... + C
m+1

1
,
m+1
.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 21 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Rearanjam expresia lui f (X
2
) asfel:
f (X
2
) = C
2

2
+ ... + C
m

m
+ C
m+1

1
,
m+1

1
,
m+1
(C
2

2
,
m+1
+... + C
m

m
,
m+1
).
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 22 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Tinem cont de expresia lui f (X
1
) si avem:
f (X
2
) = f (X
1
) C
1

1
+
+

1

1
,
m+1
[C
m+1
(C
2

2
,
m+1
+...
... + C
m

m
,
m+1
)]
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 23 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Mai departe:
f (X
2
) = f (X
1
) +

1

1
,
m+1

_
_
C
m+1

_
_
not. f
m+1
..
C
1

1
,
m+1
+C
2

2
,
m+1
+... + C
m

m
,
m+1
_
_
_
_
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 24 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Asadar
f (X
2
) = f (X
1
) +

1

1
,
m+1
(C
m+1
f
m+1
) .
Cand e X
2
solut ie mai buna decat X
1
? Atunci cand

1
,
m+1
(C
m+1
f
m+1
) > 0
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 25 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Dar

1
,
m+1
0
asa ca trebuie sa avem:
(C
m+1
f
m+1
) > 0
adica
C
m+1
> f
m+1
.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 26 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex

In concluzie putem mbunatat ii solut ia daca avem diferent e


(C
m+1
f
m+1
) > 0.
NU mai putem mbunatat ii solut ia daca
C
j
f
j
0, j = 1, n
(condit iile de optimalitate)
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 27 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Pas1 Se determina o solut ie admisibila de baza;
Pas2 Se verica daca sunt ndeplinite condit iile de optimalitate
1 Daca DA atunci se trece la pasul 3;
2 Daca NU atunci se trece la o alta solut ie admisibila de baza alegand
element pivot de pe coloana pe care diferent a C
j
f
j
este maxima. Se
reia la pasul 2.
Pas3 Se citeste solut ia optima si valoarea optima a funct iei.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 28 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Algoritmul simplex
Exemplu Sa se rezolve urmatoarea problema de programare liniara:
_

_
x
1
+ 2x
2
+ 2x
3
x
4
= 6
x
1
+ x
2
+ 2x
4
= 5
2x
1
x
2
+ x
3
+ x
4
= 8
x
j
0, j = 1, 4
f = 2x
1
+ x
2
+ 5x
3
+ 3x
4
max
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 29 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Situatii speciale 1
Maxim :
Daca exista o singura coloana pentru care diferent a c
j
f
j
e pozitiva iar
elementele coloanei sunt negative nseamna ca maximul funct iei e innit.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 30 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Situat ii speciale 2
Solutii degenerate
Daca avem de ales ntre doua rapoarte minime egale se aplica ordonarea
lexicograca:
se compara elmentele celor 2 linii pentru care rapoartele sunt egale,
ecare mpart it la potent ialul pivot
comparat ia se face luand n considerare ordonarea lexicograca, adica
se compara componentele celor 2 linii doua cate 2 ncepand de la
stanga spre dreapta
se alege pivotul de pe linia pe care apare primul element mai mic
decat corespondentul sau de pe cealalta linie.
solut ia obt inuta este degenerata
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 31 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Situat ii speciale 2
Solutii degenerate
Daca avem de ales ntre doua rapoarte minime egale se aplica ordonarea
lexicograca:
se compara elmentele celor 2 linii pentru care rapoartele sunt egale,
ecare mpart it la potent ialul pivot
comparat ia se face luand n considerare ordonarea lexicograca, adica
se compara componentele celor 2 linii doua cate 2 ncepand de la
stanga spre dreapta
se alege pivotul de pe linia pe care apare primul element mai mic
decat corespondentul sau de pe cealalta linie.
solut ia obt inuta este degenerata
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 31 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Situat ii speciale 2
Solutii degenerate
Daca avem de ales ntre doua rapoarte minime egale se aplica ordonarea
lexicograca:
se compara elmentele celor 2 linii pentru care rapoartele sunt egale,
ecare mpart it la potent ialul pivot
comparat ia se face luand n considerare ordonarea lexicograca, adica
se compara componentele celor 2 linii doua cate 2 ncepand de la
stanga spre dreapta
se alege pivotul de pe linia pe care apare primul element mai mic
decat corespondentul sau de pe cealalta linie.
solut ia obt inuta este degenerata
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 31 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Situat ii speciale 2
Solutii degenerate
Daca avem de ales ntre doua rapoarte minime egale se aplica ordonarea
lexicograca:
se compara elmentele celor 2 linii pentru care rapoartele sunt egale,
ecare mpart it la potent ialul pivot
comparat ia se face luand n considerare ordonarea lexicograca, adica
se compara componentele celor 2 linii doua cate 2 ncepand de la
stanga spre dreapta
se alege pivotul de pe linia pe care apare primul element mai mic
decat corespondentul sau de pe cealalta linie.
solut ia obt inuta este degenerata
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 31 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Situat ii speciale 3
Solut ii multiple
Atunci cand numarul zerourilor de pe linia c
j
f
j
n cazul unei solut ii
optime este mai mare decat numarul necunoscutelor principale
nseamna ca problema poate avea mai multe solut ii optime care se
determina alegand element pivot pe rand de pe coloanele respective.
Solut ia generala a problemei se scrie ca si combinat ie liniara convexa
a solut iilor determinate.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 32 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Situat ii speciale 3
Solut ii multiple
Atunci cand numarul zerourilor de pe linia c
j
f
j
n cazul unei solut ii
optime este mai mare decat numarul necunoscutelor principale
nseamna ca problema poate avea mai multe solut ii optime care se
determina alegand element pivot pe rand de pe coloanele respective.
Solut ia generala a problemei se scrie ca si combinat ie liniara convexa
a solut iilor determinate.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 32 / 52
Matematici aplicate in economie. Cercetari operationale Programare liniara
Situat ii speciale 4
Problema de minim
Daca se cere minimizarea funct iei scop singura modicare apare la
condit ia de optimalitate: c
j
f
j
0, j = 1, 2, ..., n
Se alege pivot de pe coloana pe care diferent a c
j
f
j
este cea mai
mare in modul.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 33 / 52
Problema de transport
Problema de repartit ie (de transport)
O problema de programare liniara de o structura speciala este problema de
repartit ie. La o astfel de problema se evident iaza:
grupul de restrict ii care se mparte n doua
condit iile de negativitate
funct ia scop de obicei trebuie minimizata
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 34 / 52
Problema de transport
Formularea economica
La m furnizori (producatori) se aa un tip de produs care va solicitat de
catre n beneciari (consumatori).
Se cunosc:
cantitat ile a
i
, i = 1, m disponibile existente la ecare furnizor
F
i
, i = 1, m,
cantitatea b
j
solicitata de ecare beneciar B
j
costurile unitare de transport de la ecare furnizor la ecare beneciar
c
ij
de la F
i
la B
j
.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 35 / 52
Problema de transport
Formularea economica
Se cer: cantitat ile (x
ij
) ce urmeaza a transportate de la ecare furnizor
la ecare beneciar astfel ncat:
toata cantitatea disponibila sa e transportata;
toata cantitatea solicitata de ecare beneciar sa e primita;
costul total al transportului sa e minim.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 36 / 52
Problema de transport
Formularea matematica
Cautam necunoscutele x
ij
=? i = 1, m, j = 1, n astfel ncat:
n

j =1
x
ij
= a
i
i = 1, m - toata cantitatea de la F
i
sa e transportata;
m

i =1
x
ij
= b
j
j = 1, n - toata cantitatea solicitata de B
j
sa e primita;
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n - condit ii de nenegativitate;
f =
m

i =1
n

j =1
c
ij
x
ij
sa e minima.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 37 / 52
Problema de transport
Formularea matematica
Conditia de echilibru
m

i =1
a
i
=
n

j =1
b
j
care arata ca totalul cantitat ilor disponibile coincide cu totalul cantitat ilor
necesare solicitate.
Daca problema nu este echilibrata atunci ea se poate echilibra prin
considerarea unui furnizor ctiv n primul caz sau a unui beneciar ctiv n
al doilea caz astfel ncat problema sa devina echilibrata.

In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.


Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 38 / 52
Problema de transport
Formularea matematica
Conditia de echilibru
m

i =1
a
i
=
n

j =1
b
j
care arata ca totalul cantitat ilor disponibile coincide cu totalul cantitat ilor
necesare solicitate.
Daca problema nu este echilibrata atunci ea se poate echilibra prin
considerarea unui furnizor ctiv n primul caz sau a unui beneciar ctiv n
al doilea caz astfel ncat problema sa devina echilibrata.

In continuare ne vom ocupa doar de cazul problemei echilibrate.


Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 38 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Algoritmul distributiv
Pentru rezolvarea problemei enunt ate se va formula un algoritm numit
algoritmul distributiv, etapele caruia se parcurg comod prin considerarea
unui tabel asociat problemei de transport.

In tabelul cu doua intrari se
evident iaza pe linii datele referitoare la furnizori si pe coloane se
evident iaza datele referitoare la beneciari.
La intersect ia unei linii F
i
cu coloana B
j
apare n tabel ceea ce se numeste
,,casut a cu 4 camere n ecare camera urmand a nregistrat un anumit
element.
B
j
F
i
c
ij
u
i
+ v
j
x
ij
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 39 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Algoritmul distributiv
Pentru rezolvarea problemei enunt ate se va formula un algoritm numit
algoritmul distributiv, etapele caruia se parcurg comod prin considerarea
unui tabel asociat problemei de transport.

In tabelul cu doua intrari se
evident iaza pe linii datele referitoare la furnizori si pe coloane se
evident iaza datele referitoare la beneciari.
La intersect ia unei linii F
i
cu coloana B
j
apare n tabel ceea ce se numeste
,,casut a cu 4 camere n ecare camera urmand a nregistrat un anumit
element.
B
j
F
i
c
ij
u
i
+ v
j
x
ij
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 39 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Modelul matematic al problemei de transport x
ij
=? i = 1, m, j = 1, n
(m - furnizori, n - beneciari) astfel ncat:
_

_
n

j =1
x
ij
= a
i
i = 1, m
m

i =1
x
ij
= b
j
j = 1, n
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n
f =
m

i =1
n

j =1
c
ij
x
ij
min.
cu condit ia de echilibru:
m

i =1
a
i
=
n

j =1
b
j
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 40 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Modelul matematic al problemei de transport x
ij
=? i = 1, m, j = 1, n
(m - furnizori, n - beneciari) astfel ncat:
_

_
n

j =1
x
ij
= a
i
i = 1, m
m

i =1
x
ij
= b
j
j = 1, n
x
ij
0 i = 1, m, j = 1, n
f =
m

i =1
n

j =1
c
ij
x
ij
min.
cu condit ia de echilibru:
m

i =1
a
i
=
n

j =1
b
j
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 40 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Examinand modelul matematic rezulta ca avem mn necunoscute si m + n
ecuat ii. Vom avea m + n 1 ecuat ii principale (din cauza condit iei de
echilibru rezulta ca o ecuat ie e secundara)
Din cele mn necunoscute numai m + n 1 vor necunoscute principale,
toate celelalte ind necunoscute secundare.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 41 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei.
Determinarea unei solutii admisibile de baza:
Metoda coltului NV
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 42 / 52
Problema de transport
Exemplu
La doi furnizori se aa acelasi tip de produs n cantitat ile: 80 buc. la primul (F
1
)
si 140 buc. la al doilea (F
2
). Trei beneciari solicita acest produs n cantitat ile
60, 90, 70. Costurile unitare de transport sunt prezentate n matricea:
C =
_
2 3 5
4 1 2
_
Sa se determine cantitat ile ce vor transportate de la ecare furnizor catre
ecare beneciar astfel ncat cerint ele sa e ndeplinite.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 43 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
x
ij
=? i = 1, 2, j = 1, 3 astfel ncat
_
x
11
+x
12
+x
13
= 80
x
21
+x
22
+x
23
= 140
_
_
_
x
11
+x
21
= 60
x
12
+x
22
= 90
x
13
+x
23
= 70
x
ij
0 i = 1, 2, j = 1, 3
f = 2 x
11
+ 3 x
12
+ 5x
13
+ 4x
21
+ x
22
+ 2x
23
min
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 44 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Tabelul asociat acestei probleme va :
BF B
1
B
2
B
3
Cant
F
i
2
x
11
3
x
12
5
x
13
80
F
2
4
x
21
1
x
22
2
x
23
140
Cant 60 90 70 230230
Avem 2 3 = 6 - necunoscute; 2 + 3 = 5 - restrict ii; 2 + 3 1 = 4 -
necunoscute principale
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 45 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Determinarea unei solutii adimisibile de baza:
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
necunoscutele secundare se nscriu cu punct
Casut ele ocupate sunt casut ele ce corespund necunoscutelor principale
(acelea la care am nscris valorile).
Casut ele care corespund necunoscutelor secundare (cu ) se numesc
casut e libere.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 46 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Determinarea unei solutii adimisibile de baza:
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
necunoscutele secundare se nscriu cu punct
Casut ele ocupate sunt casut ele ce corespund necunoscutelor principale
(acelea la care am nscris valorile).
Casut ele care corespund necunoscutelor secundare (cu ) se numesc
casut e libere.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 46 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Determinarea unei solutii adimisibile de baza:
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
necunoscutele secundare se nscriu cu punct
Casut ele ocupate sunt casut ele ce corespund necunoscutelor principale
(acelea la care am nscris valorile).
Casut ele care corespund necunoscutelor secundare (cu ) se numesc
casut e libere.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 46 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Determinarea unei solutii adimisibile de baza:
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
necunoscutele secundare se nscriu cu punct
Casut ele ocupate sunt casut ele ce corespund necunoscutelor principale
(acelea la care am nscris valorile).
Casut ele care corespund necunoscutelor secundare (cu ) se numesc
casut e libere.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 46 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Determinarea unei solutii adimisibile de baza:
Metoda coltului NV
Intr-o casuta:
necunoscutele secundare se nscriu cu punct
Casut ele ocupate sunt casut ele ce corespund necunoscutelor principale
(acelea la care am nscris valorile).
Casut ele care corespund necunoscutelor secundare (cu ) se numesc
casut e libere.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 46 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemelor de transport:
similar cu algoritmul simplex
Algoritmul distributiv:
Etapa 1. Se determina o solut ie init iala de baza.
Etapa 2. Se verica optimalitatea solut iei.
Etapa 3. Se mbunatat este solut ia.
Etapa 4. Se repeta etapele 2,3 pana cand toate condit iile de optimalitate
vor ndeplinite.
Etapa 5. Se scrie solut ia optima si se calculeaza valoarea minima a lui f .
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 47 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemelor de transport:
similar cu algoritmul simplex
Algoritmul distributiv:
Etapa 1. Se determina o solut ie init iala de baza.
Etapa 2. Se verica optimalitatea solut iei.
Etapa 3. Se mbunatat este solut ia.
Etapa 4. Se repeta etapele 2,3 pana cand toate condit iile de optimalitate
vor ndeplinite.
Etapa 5. Se scrie solut ia optima si se calculeaza valoarea minima a lui f .
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 47 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemelor de transport:
similar cu algoritmul simplex
Algoritmul distributiv:
Etapa 1. Se determina o solut ie init iala de baza.
Etapa 2. Se verica optimalitatea solut iei.
Etapa 3. Se mbunatat este solut ia.
Etapa 4. Se repeta etapele 2,3 pana cand toate condit iile de optimalitate
vor ndeplinite.
Etapa 5. Se scrie solut ia optima si se calculeaza valoarea minima a lui f .
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 47 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemelor de transport:
similar cu algoritmul simplex
Algoritmul distributiv:
Etapa 1. Se determina o solut ie init iala de baza.
Etapa 2. Se verica optimalitatea solut iei.
Etapa 3. Se mbunatat este solut ia.
Etapa 4. Se repeta etapele 2,3 pana cand toate condit iile de optimalitate
vor ndeplinite.
Etapa 5. Se scrie solut ia optima si se calculeaza valoarea minima a lui f .
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 47 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Algoritmul distributiv pentru rezolvarea problemelor de transport:
similar cu algoritmul simplex
Algoritmul distributiv:
Etapa 1. Se determina o solut ie init iala de baza.
Etapa 2. Se verica optimalitatea solut iei.
Etapa 3. Se mbunatat este solut ia.
Etapa 4. Se repeta etapele 2,3 pana cand toate condit iile de optimalitate
vor ndeplinite.
Etapa 5. Se scrie solut ia optima si se calculeaza valoarea minima a lui f .
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 47 / 52
Problema de transport
Vericarea optimalitatii
vericarea optimalitat ii se face cu ajutorul unor necunoscute ,,duale:
u
i
care corespund furnizorilor
v
j
care corespund beneciarilor
solut ii ale sistemului de ecuat ii
u
i
+ v
j
= c
ij
, x
ij
nec. principale (casut e ocupate).
Condit ia de optimalitate:
dupa rezolvarea sistemului trebuie sa aiba loc inegalitat ile:
c
ij
u
i
+ v
j
, x
ij
nec. secundare (casut ele libere).
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 48 / 52
Problema de transport
Vericarea optimalitatii
vericarea optimalitat ii se face cu ajutorul unor necunoscute ,,duale:
u
i
care corespund furnizorilor
v
j
care corespund beneciarilor
solut ii ale sistemului de ecuat ii
u
i
+ v
j
= c
ij
, x
ij
nec. principale (casut e ocupate).
Condit ia de optimalitate:
dupa rezolvarea sistemului trebuie sa aiba loc inegalitat ile:
c
ij
u
i
+ v
j
, x
ij
nec. secundare (casut ele libere).
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 48 / 52
Problema de transport
Vericarea optimalitatii
vericarea optimalitat ii se face cu ajutorul unor necunoscute ,,duale:
u
i
care corespund furnizorilor
v
j
care corespund beneciarilor
solut ii ale sistemului de ecuat ii
u
i
+ v
j
= c
ij
, x
ij
nec. principale (casut e ocupate).
Condit ia de optimalitate:
dupa rezolvarea sistemului trebuie sa aiba loc inegalitat ile:
c
ij
u
i
+ v
j
, x
ij
nec. secundare (casut ele libere).
Exemplu
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 48 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Etapa 3.
Daca cel put in o condit ie de optimalitate nu este ndeplinita
c
i
0
j
0
< u
i
0
+ v
j
0
nseamna ca solut ia nu este optima si ea trebuie
mbunatat ita n sensul ca necunocuta secundara x
i
0
j
0
care e zero, trebuie
sa devina necunoscuta principala. Aceasta se realizeaza prin adunarea la
zero a unei cantitat i unde se determina astfel ncat toate ecuat iile care
au necunoscuta x
i
0
j
0
sa ramana satisfacute, x
i
0
j
0
= 0 + .
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 49 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Daca se aduna ntr-un loc atunci trebuie sa se scada din alt loc.
Scaderile se vor putea face doar de la necunoscutele care au valori
pozitive (sunt necunoscute principale).
operat iile de adunare / scadere se vor face ntr-un asa zis ,,ciclu de
casut e format dintr-o succesiune de casut e, prima de la care se
pleaca ind casut a libera, toate celelalte ind casut e ocupate.

In acest mod se obt ine o noua solut ie care este mai buna decat
vechea solut ie, adica valoarea funct iei pentru noua solut ie este mai
mica decat valoarea funct iei pentru solut ia anterioara.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 50 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Daca se aduna ntr-un loc atunci trebuie sa se scada din alt loc.
Scaderile se vor putea face doar de la necunoscutele care au valori
pozitive (sunt necunoscute principale).
operat iile de adunare / scadere se vor face ntr-un asa zis ,,ciclu de
casut e format dintr-o succesiune de casut e, prima de la care se
pleaca ind casut a libera, toate celelalte ind casut e ocupate.

In acest mod se obt ine o noua solut ie care este mai buna decat
vechea solut ie, adica valoarea funct iei pentru noua solut ie este mai
mica decat valoarea funct iei pentru solut ia anterioara.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 50 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Daca se aduna ntr-un loc atunci trebuie sa se scada din alt loc.
Scaderile se vor putea face doar de la necunoscutele care au valori
pozitive (sunt necunoscute principale).
operat iile de adunare / scadere se vor face ntr-un asa zis ,,ciclu de
casut e format dintr-o succesiune de casut e, prima de la care se
pleaca ind casut a libera, toate celelalte ind casut e ocupate.

In acest mod se obt ine o noua solut ie care este mai buna decat
vechea solut ie, adica valoarea funct iei pentru noua solut ie este mai
mica decat valoarea funct iei pentru solut ia anterioara.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 50 / 52
Problema de transport
Rezolvarea problemei
Daca se aduna ntr-un loc atunci trebuie sa se scada din alt loc.
Scaderile se vor putea face doar de la necunoscutele care au valori
pozitive (sunt necunoscute principale).
operat iile de adunare / scadere se vor face ntr-un asa zis ,,ciclu de
casut e format dintr-o succesiune de casut e, prima de la care se
pleaca ind casut a libera, toate celelalte ind casut e ocupate.

In acest mod se obt ine o noua solut ie care este mai buna decat
vechea solut ie, adica valoarea funct iei pentru noua solut ie este mai
mica decat valoarea funct iei pentru solut ia anterioara.
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 50 / 52
Problema de transport
Exemplu
Sa se rezolve problema de transport data prin tabelul:
v
1
= 1 v
2
= 5 v
3
= 10
u
1
= 3
4 4
100
2 8

3 13

100
u
2
= 0
1 1
50
5 5
250
2 10
+
300 250
u
3
= 3
3 2

2 2
+ 0
7 7
200
200
150 250 200
50
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 51 / 52
Problema de transport
Cazuri speciale
Solutii degenerate
Daca la calculearea solutiei initiale, la un furnizor si la un beneciar se
epuizeaza, respectiv se completeaza cantitatile in acelasi timp pentru
a se evita pierderea unei necunoscute principale, una din casutele de
pe coloana sau linia respectiva se va completa cu 0 si va
considerata casuta ocupata;
Daca in cadrul unui ciclu de casute avem mai multe valori minime
egale in casutele cu semn negativ, doar una din ele va deveni casuta
libera, restul ind completate cu zerouri si considerate casute
principale.
Daca unul din cazurile de mai sus apare, solutia obtinuta va
degenerata (vom avea necunoscute principale cu valoarea 0).
Observatie
Numarul necunoscutelor principale trebuie sa e constant (m + n 1).
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 52 / 52
Problema de transport
Cazuri speciale
Solutii degenerate
Daca la calculearea solutiei initiale, la un furnizor si la un beneciar se
epuizeaza, respectiv se completeaza cantitatile in acelasi timp pentru
a se evita pierderea unei necunoscute principale, una din casutele de
pe coloana sau linia respectiva se va completa cu 0 si va
considerata casuta ocupata;
Daca in cadrul unui ciclu de casute avem mai multe valori minime
egale in casutele cu semn negativ, doar una din ele va deveni casuta
libera, restul ind completate cu zerouri si considerate casute
principale.
Daca unul din cazurile de mai sus apare, solutia obtinuta va
degenerata (vom avea necunoscute principale cu valoarea 0).
Observatie
Numarul necunoscutelor principale trebuie sa e constant (m + n 1).
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 52 / 52
Problema de transport
Cazuri speciale
Solutii degenerate
Daca la calculearea solutiei initiale, la un furnizor si la un beneciar se
epuizeaza, respectiv se completeaza cantitatile in acelasi timp pentru
a se evita pierderea unei necunoscute principale, una din casutele de
pe coloana sau linia respectiva se va completa cu 0 si va
considerata casuta ocupata;
Daca in cadrul unui ciclu de casute avem mai multe valori minime
egale in casutele cu semn negativ, doar una din ele va deveni casuta
libera, restul ind completate cu zerouri si considerate casute
principale.
Daca unul din cazurile de mai sus apare, solutia obtinuta va
degenerata (vom avea necunoscute principale cu valoarea 0).
Observatie
Numarul necunoscutelor principale trebuie sa e constant (m + n 1).
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 52 / 52
Problema de transport
Cazuri speciale
Solutii degenerate
Daca la calculearea solutiei initiale, la un furnizor si la un beneciar se
epuizeaza, respectiv se completeaza cantitatile in acelasi timp pentru
a se evita pierderea unei necunoscute principale, una din casutele de
pe coloana sau linia respectiva se va completa cu 0 si va
considerata casuta ocupata;
Daca in cadrul unui ciclu de casute avem mai multe valori minime
egale in casutele cu semn negativ, doar una din ele va deveni casuta
libera, restul ind completate cu zerouri si considerate casute
principale.
Daca unul din cazurile de mai sus apare, solutia obtinuta va
degenerata (vom avea necunoscute principale cu valoarea 0).
Observatie
Numarul necunoscutelor principale trebuie sa e constant (m + n 1).
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 52 / 52
Problema de transport
Cazuri speciale
Solutii degenerate
Daca la calculearea solutiei initiale, la un furnizor si la un beneciar se
epuizeaza, respectiv se completeaza cantitatile in acelasi timp pentru
a se evita pierderea unei necunoscute principale, una din casutele de
pe coloana sau linia respectiva se va completa cu 0 si va
considerata casuta ocupata;
Daca in cadrul unui ciclu de casute avem mai multe valori minime
egale in casutele cu semn negativ, doar una din ele va deveni casuta
libera, restul ind completate cu zerouri si considerate casute
principale.
Daca unul din cazurile de mai sus apare, solutia obtinuta va
degenerata (vom avea necunoscute principale cu valoarea 0).
Observatie
Numarul necunoscutelor principale trebuie sa e constant (m + n 1).
Rodica Ioana LUNG () Cercetari operationale March 1, 2013 52 / 52